Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta politici de tineret. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta politici de tineret. Afișați toate postările

Cartă Europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională

(adoptată la 29 octombie 2025
de către Congresul Autorităților Locale și Regionale
al Consiliului Europei)

Tradaptare:
Centrul Pro-European al BNRM 


Cuprins

Capitolul I – Participarea tinerilor și principiile acesteia

Capitolul II – Drepturile tinerilor și mijloacele de participare

Capitolul III – Spații și structuri pentru participarea tinerilor

Capitolul IV – Politica de tineret la nivel local și regional și perspectiva tinerilor în elaborarea politicilor publice

Capitolul V – Oportunități, instrumente și sprijin deplin pentru tineri

Capitolul VI – Diseminarea, evaluarea și revizuirea Cartei

ANEXĂ

RAPORT EXPLICATIV

  1. Introducere
  2. Istoricul Cartei
  3. Contextul politic și strategic care a condus la noua revizuire a Cartei
  4. Procesul participativ de revizuire a CarteiProblemele-cheie de tineret și de politică ce urmează să fie reflectate în noua Cartă

5.
 5.1. Definiție, abordare și principii
 5.2. Spații și structuri pentru participarea tinerilor
 5.3. Politica de tineret și perspectivele tinerilor
 5.4. Oportunități, instrumente și sprijin deplin pentru participare
 5.5. Diseminare, evaluare și revizuire
6. Concluzie


CARTA EUROPEANĂ PRIVIND PARTICIPAREA TINERILOR LA VIAȚA LOCALĂ ȘI REGIONALĂ

Domeniu de aplicare și scop

  1. Carta Europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională are ca scop promovarea și consolidarea participării tinerilor la procesele decizionale la nivel local și regional, precum și asigurarea unui mediu favorabil participării tinerilor. Participarea reprezintă nucleul democrației, iar consolidarea implicării tinerilor contribuie la durabilitatea și reziliența societăților democratice.

  2. Tinerii și participarea lor în procesul decizional la nivel local și regional sunt în centrul atenției Cartei. Tinerii sunt actori egali în societate, iar participarea lor la procesele democratice este esențială pentru sustenabilitatea și dezvoltarea sistemelor democratice. Fiind generația care va fi cel mai puternic afectată de deciziile de astăzi, tinerii au dreptul de a participa la deciziile și procesele care le influențează viața.

  3. Autoritățile locale și regionale constituie una dintre principalele fundații ale oricărui sistem democratic. Dreptul de a participa la gestionarea afacerilor publice este unul dintre principiile democratice comune tuturor statelor membre și poate fi exercitat cel mai direct la nivel local, așa cum prevede Protocolul Adițional la Carta Europeană a Autonomiei Locale privind dreptul de a participa la treburile unei autorități locale (CETS nr. 207).

  4. Carta a fost adoptată în 1992 și reprezintă unul dintre standardele europene-cheie privind participarea tinerilor. Actuala revizuire a fost inițiată în 2024 de Congresul Autorităților Locale și Regionale, în parteneriat cu Consiliul Comun pentru Tineret. Procesul de revizuire a inclus consultări cu tinerii și organizațiile de tineret, precum și cu autoritățile locale și regionale, pentru a răspunde schimbărilor actuale din realitățile tinerilor și a încorpora lecțiile desprinse din implementare.

  5. Definiția intervalului de vârstă acoperit de termenii „tineri” sau „tineret” trebuie să reflecte cadrul legal și constituțional al fiecărui stat membru.

Capitolul I – Participarea tinerilor și principiile acesteia

  1. Participarea tinerilor înseamnă ca aceștia să aibă dreptul, mijloacele, spațiul și structurile, oportunitățile și instrumentele, precum și sprijinul deplin pentru a participa și a influența luarea deciziilor la nivel local și regional.

  2. Participarea tinerilor este un proces bazat pe valori democratice. Într-o lume în continuă schimbare, modalitățile prin care tinerii aleg să participe sunt la fel de diverse ca și aceștia. Autoritățile locale și regionale trebuie să creeze un mediu favorabil pentru participare, să motiveze tinerii să se implice și să sprijine și să recunoască atât structurile stabile, democratice și transparente pentru participarea tinerilor la decizii — cum ar fi consiliile de tineret și organizațiile de tineret — cât și alte forme de participare care le oferă tinerilor puterea de a-și modela comunitățile, inclusiv grupuri informale de tineret, mișcări comunitare conduse de tineri sau forme similare.

  3. Autoritățile locale și regionale trebuie să creeze condițiile, structurile, procesele și procedurile care să permită cel mai înalt nivel de participare a tinerilor în deciziile și procesele care le afectează viața. Ele trebuie să promoveze principiul co-gestionării, așa cum este practicat de Consiliul Europei, implicând tinerii, prin reprezentanții lor aleși, în luarea deciziilor ca parteneri egali împreună cu autoritățile locale și regionale. Aceasta presupune ca tinerii să aibă un cuvânt de spus de la stabilirea agendei, participarea la luarea deciziilor, până la implementare și evaluare.

  4. Principiul egalității și interzicerea discriminării, consacrat în Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale (ETS nr. 005), se aplică în totalitate participării tinerilor. Toți tinerii trebuie să aibă acces egal la structuri și procese de participare, fără discriminare pe baza rasei, culorii, descendenței, originii naționale sau etnice, vârstei, dizabilității, limbii, religiei sau credinței, afilierii politice, sexului, genului, identității de gen, orientării sexuale și altor caracteristici personale sau statut.

  5. Autoritățile locale și regionale, împreună cu tinerii, trebuie să identifice și să ia în mod constant măsuri pentru eliminarea barierelor participării active a tinerilor. Aceasta poate include adoptarea de măsuri specifice pentru a sprijini participarea anumitor grupuri de tineri la treburile locale și regionale. Aceste măsuri trebuie să ia în considerare toate formele de discriminare, inclusiv discriminarea structurală, multiplă și intersecțională.

  6. Autoritățile locale și regionale trebuie să acorde o atenție deosebită principiului egalității de gen atunci când oferă tinerilor acces la spațiile de participare în viața socială, politică și culturală, și în special la poziții de conducere. Aceasta include și măsuri pentru eliminarea violenței de gen.

  7. Autoritățile locale și regionale trebuie să ia măsuri inclusive și proactive pentru a facilita participarea tinerilor, acordând o atenție deosebită realităților tinerilor care solicită azil sau refugiu, sau care se confruntă cu provocările deplasării forțate sau apatridiei.

  8. Participarea tinerilor necesită investiția de timp și resurse din partea acestora. Autoritățile locale și regionale trebuie să se asigure că tinerii au timp suficient pentru a lua parte la deciziile și procesele care le afectează viața. Ele trebuie să recunoască timpul investit de tineri prin mijloace adecvate, eliminând barierele financiare pentru participare, inclusiv prin mijloace de compensare.

  9. Autoritățile competente din statele membre trebuie să creeze un mediu favorabil pentru societatea civilă de tineret, respectând pe deplin libertatea de asociere și recunoscând rolul esențial al acesteia pentru un viitor democratic prosper. Aceasta include cadre juridice adecvate, sprijin structural, acces la finanțare și la procesele decizionale.

  10. Democrația, drepturile omului și participarea se învață. Autoritățile competente din statele membre trebuie să se asigure că toți cei implicați în participarea tinerilor — în special tinerii, organizațiile de tineret și autoritățile locale și regionale, inclusiv personalul și reprezentanții aleși — au acces continuu la informații, educație și formare pentru a-și dezvolta competențele (cunoștințe, abilități, atitudini).

  11. Autoritățile locale și regionale trebuie să se asigure că participarea tinerilor are loc în medii sigure fizic și psihologic, în care toți participanții sunt tratați cu respect. Pentru încrederea în democrație, este esențial ca tinerii să-și poată exprima opiniile și să se implice fără teama de discriminare, intimidare sau represalii. Tinerii trebuie să fie informați despre mecanismele existente pentru raportare și remedii și, acolo unde acestea nu există, ele trebuie create.

  12. Formatele participării tinerilor trebuie să fie ferm ancorate în procedurile decizionale, dar flexibile și adaptabile la circumstanțe politice sau socio-economice în continuă schimbare. Ele trebuie să permită inovație și creativitate, oferind diverse modalități prin care tinerii se pot implica în funcție de program, interese și nivel de angajament.

  13. Structurile, procesele și platformele pentru participare trebuie să fie accesibile tuturor tinerilor, adaptate nevoilor și intereselor lor în schimbare, acordând o atenție specială tinerilor cu mai puține oportunități.

  14. Participarea tinerilor trebuie să fie voluntară, productivă, captivantă și plăcută, creând condiții pentru o experiență semnificativă și împuternicitoare pentru tineri, încurajând angajamentul față de valorile democratice. Trebuie oferit feedback tinerilor cu privire la rezultatele participării lor.

  15. Participarea tinerilor necesită resurse financiare și umane dedicate și calificate. Autoritățile locale și regionale trebuie să includă prevederi pentru participarea tinerilor în planificarea și bugetarea regulată. Sustenabilitatea presupune că eforturile de participare a tinerilor sunt continue, nu evenimente ocazionale, cu structuri permanente, resurse umane suficiente și calificate, accesibile, pentru a asigura continuitatea implicării tinerilor.

Capitolul II – Drepturile tinerilor și mijloacele de participare

  1. Participarea tinerilor își are rădăcinile în cadrul internațional al drepturilor omului, care subliniază importanța implicării tuturor indivizilor, inclusiv a tinerilor, în deciziile și procesele care le afectează viața și pe cea a generațiilor viitoare.

  2. Prin implicarea în procesul decizional la nivel local și regional, tinerii își exercită drepturile fundamentale, inclusiv dreptul de a participa la treburile publice și la viața culturală, fie direct, fie prin intermediul reprezentanților aleși.

  3. Autoritățile locale și regionale au un rol esențial în respectarea, protejarea, promovarea și îndeplinirea drepturilor tinerilor, creând condițiile necesare pentru participarea lor activă în viața comunității.

  4. Respectarea libertății de exprimare a tinerilor este fundamentală pentru exercitarea dreptului la participare, asigurând că tinerii își pot exprima opiniile fără teamă de intimidare, represalii sau reprimare. Totodată, tinerii trebuie să aibă acces la informații corecte și de încredere pentru a lua decizii informate, inclusiv prin utilizarea unor canale diverse și adecvate, care să îi informeze despre oportunitățile de implicare în decizii și procese care le afectează viața.

  5. Dreptul la viață privată necesită protecție suplimentară în ceea ce privește procesele de participare, atât în mediul online, cât și offline. Autoritățile locale și regionale trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a proteja dreptul la viață privată al tinerilor, respectând protecția datelor, informând clar tinerii și, după caz, tutorii legali, cu privire la toate aspectele implicate.

  6. Libertatea de întrunire și asociere, inclusiv protecția societății civile de tineret, este o condiție esențială pentru o participare semnificativă a tinerilor la orice nivel. Tinerii își exercită aceste drepturi prin diverse forme, inclusiv prin implicarea în organizații de tineret, consilii locale și regionale de tineret, mișcări, participarea la demonstrații și grupuri de advocacy. Tinerii trebuie să fie protejați atunci când acționează sau apar ca apărători ai drepturilor omului, inclusiv cei aflați în exil sau în circumstanțe vulnerabile.

  7. Statele membre au obligația de a respecta, proteja, promova și asigura drepturile omului. Toate autoritățile relevante trebuie să ia măsurile necesare pentru ca tinerii să aibă acces la educație pentru cetățenie democratică și educație în domeniul drepturilor omului, atât în contexte formale, cât și non-formale. Aceasta implică recunoașterea și sprijinirea rolului important al organizațiilor de tineret în programele de informare, educație și formare.

  8. Drepturile sociale ale tinerilor trebuie să fie garantate, incluzând locuință, educație și formare, sănătate, ocuparea forței de muncă și muncă, recreere și cultură, fără discriminare de niciun fel. Autoritățile locale și regionale, precum și alte autorități ale statelor membre, trebuie să acorde o atenție deosebită respectării drepturilor sociale, punând accent pe segmentele dezavantajate ale tinerilor, în special pe cei afectați de discriminare multiplă și/sau intersecțională.

  9. Participarea tinerilor este un drept individual cu dimensiune colectivă, care asigură că tinerii pot avea un impact nu doar ca indivizi, ci și ca parte a unui grup mai larg.

Capitolul III – Spații și structuri pentru participarea tinerilor

  1. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare în toate domeniile și la cele mai adecvate niveluri pentru a crea un mediu favorabil și stimulativ participării tinerilor, acordând o atenție deosebită structurilor și proceselor democratice pentru participarea tinerilor, cum ar fi consiliile locale de tineret, societatea civilă de tineret și spațiile conduse de tineri, inclusiv centrele de tineret.

  2. Autoritățile locale și regionale trebuie să sprijine, să finanțeze și să promoveze crearea de structuri independente conduse de tineri pentru participarea în procesul decizional la nivel local și să recunoască oficial rolul acestora. Indiferent dacă sunt denumite consilii locale și regionale de tineret, organisme consultative de tineret, parlamente de tineret sau forumuri de tineret (denumite în continuare „consilii de tineret”), astfel de structuri servesc ca structuri permanente care permit tinerilor să se implice activ și semnificativ în procesele decizionale în mod regulat.

  3. Consiliile de tineret necesită existenta unui cadru clar de funcționare, inclusiv obiective, roluri și responsabilități clare și publice față de tineri și față de autoritățile locale și regionale, precum și reguli și proceduri discutate și aprobate de membrii lor. Aceste proceduri trebuie co-create de consiliile de tineret împreună cu autoritățile locale și regionale.

  4. Consiliile de tineret trebuie să asigure că compoziția lor este echitabilă și reprezentativă pentru diversitatea tinerilor locali. Membrii consiliilor de tineret trebuie să fie aleși sau desemnați de tineri și/sau de societatea civilă de tineret printr-o procedură corectă și transparentă. Consiliile de tineret trebuie să adopte și să implementeze politici și practici nediscriminatorii, astfel încât toți tinerii, indiferent de origine, să poată participa, asigurând reprezentativitatea.

  5. Autoritățile locale și regionale trebuie să se asigure că consiliile de tineret pot urmări și contribui la procesele decizionale, oferind tinerilor posibilitatea de maxim impact.

  6. Consiliile de tineret pot facilita consultări cu tinerii pe probleme relevante, pot servi ca forumuri pentru dezvoltarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor de tineret, și pot încuraja participarea tinerilor în alte organe consultative locale.

  7. Autoritățile locale și regionale trebuie să asigure că consiliile de tineret beneficiază de alocare bugetară adecvată, inclusă în bugetul regulat al autorității locale sau regionale, precum și resurse materiale (ex. spații de întâlnire, echipamente, tehnologie, materiale) și resurse umane care să sprijine activitatea lor și să asigure funcționarea independentă. Pentru a păstra independența, consiliile de tineret și organizațiile de tineret trebuie sprijinite prin finanțare necondiționată și recurentă, care să nu compromită vocea critică a acestora. Aceasta nu ar trebui să împiedice consiliile de tineret să obțină fonduri suplimentare necesare activității lor și nici să influențeze în vreun fel funcționarea lor.

  8. Activitatea consiliilor de tineret trebuie să fie transparentă, bine comunicată și vizibilă pentru tineri și pentru societatea civilă de tineret din comunitatea pe care o reprezintă.

  9. Autoritățile locale și regionale trebuie să elaboreze și procese democratice pentru consultarea și implicarea tinerilor, inclusiv consultări specifice, adunări ale tinerilor și alte practici de democrație deliberativă sau procese de bugetare participativă. Aceste procese trebuie să respecte principiile participării tinerilor descrise în Capitolul I și să fie considerate complementare.

  10. Autoritățile locale și regionale trebuie să se asigure că tinerii au acces la spații conduse de tineri, inclusiv centre de tineret, unde democrația poate fi învățată și exersată. Astfel de spații necesită investiții și sprijin financiar.

  11. Autoritățile locale și regionale trebuie să ia în considerare utilizarea platformelor digitale incluzive, accesibile și sigure pentru a interacționa cu tinerii și a le asigura participarea la procese democratice, inclusiv consultări online, întâlniri virtuale și platforme interactive de luare a deciziilor. Autoritățile locale trebuie să evalueze rolul acestor platforme digitale în situații de urgență (ex. conflicte, dezastre naturale), acordând atenție accesibilității și incluziunii.

  12. Autoritățile locale și regionale trebuie să asigure mijloace pentru a ajunge la tinerii din zone rurale și izolate, sau care nu pot accesa centrele de tineret, prin intermediul centrelor mobile de tineret, activităților de outreach, muncii de tineret digitale și serviciilor de informare.

  13. În cadrul competențelor lor, autoritățile locale și regionale trebuie să sprijine crearea și menținerea structurilor de guvernanță democratică în școli și universități, și să recunoască contribuția acestora la participarea tinerilor.

  14. Tinerii trebuie încurajați să participe la viața politică a comunității, cu accent special pe dreptul de a vota și de a candida la alegeri.

  15. Statele membre trebuie să ia în considerare, în cadrul legal și constituțional al fiecărui stat, măsuri pentru a încuraja participarea politică a tinerilor, inclusiv reducerea vârstei de vot și introducerea cotelor de tineri pe listele electorale.

Capitolul IV – Politica de tineret la nivel local și regional și perspectivele tinerilor în elaborarea politicilor publice

  1. Autoritățile locale și regionale trebuie să adopte politici și/sau strategii de tineret bazate pe dovezi, dezvoltate împreună cu tinerii și reprezentanții acestora. Astfel de politici și strategii trebuie să fie implementate, monitorizate, evaluate și revizuite în parteneriat egal cu tinerii.

  2. Statele membre trebuie să încurajeze cooperarea între autoritățile naționale și cele locale și regionale în domeniul tineretului, cu scopul de a coordona mai bine și sprijini participarea tinerilor.

  3. Statele membre trebuie să încurajeze cooperarea internațională în domeniul tineretului, în special cooperarea între autoritățile locale și regionale, consiliile de tineret și societatea civilă de tineret activă la nivel local și regional.

  4. Perspectivele tinerilor trebuie luate în considerare în domeniile de politici implementate la nivel local și regional care le afectează viața. Acestea includ, dar nu se limitează la: politici economice, ocuparea forței de muncă, educație și formare, condiții de trai și muncă, planificare urbană și design, transport și mobilitate, comunități rurale și izolate, egalitate, diversitate și incluziune, tehnologii digitale și digitalizare, rețele sociale și inteligență artificială, mediu și schimbări climatice, recreere, sport și sănătate publică.

  5. Trebuie acordată atenție specială creării condițiilor care să protejeze participarea tinerilor în situații de criză, conflict, deplasare sau dezastre naturale, inclusiv prin mijloace alternative, transfrontaliere sau digitale de participare.

Capitolul V – Oportunități, instrumente și sprijin complet pentru tineri

  1. Autoritățile locale și regionale trebuie să se asigure că tinerii au oportunitățile și sprijinul complet, inclusiv instrumente adecvate, pentru a participa activ la treburile locale și regionale. Autoritățile trebuie să co-proiecteze și co-evalueze aceste oportunități, instrumente și sprijin împreună cu tinerii, acordând o atenție specială nevoilor grupurilor marginalizate, inclusiv tineri din minorități, tineri cu dizabilități, din zone rurale, din medii defavorizate economic, tineri refugiați și solicitanți de azil, precum și apărători ai drepturilor omului.

  2. Autoritățile locale și regionale trebuie să asigure că există prevederi adecvate pentru accesul la educație pentru cetățenie democratică și educație privind drepturile omului, atât în cadrul educației formale, cât și non-formale. Aceasta implică recunoașterea rolului organizațiilor de tineret ca furnizori de educație pentru drepturile omului și cetățenie, oferindu-le sprijinul necesar, inclusiv sprijin financiar și instituțional.

  3. Autoritățile locale și regionale trebuie să asigure condiții adecvate și recunoaștere pentru munca de tineret ca contribuție esențială la împuternicirea și dezvoltarea tinerilor. Recunoașterea și sprijinul trebuie acordate atât muncii plătite, cât și celei voluntare.

  4. Autoritățile locale și regionale trebuie să dezvolte instrumente care să sprijine participarea tinerilor, valorificând potențialul spațiilor virtuale, asigurând în același timp respectarea deplină a principiilor participării tinerilor. Aceste instrumente includ: creșterea gradului de conștientizare în spațiul digital (rețele sociale, forumuri, site-uri web etc.), educație pentru alfabetizare digitală, gândire critică, formare formală și non-formală, schimb de bune practici și oportunități de e-learning.

  5. Autoritățile locale și regionale trebuie să investească în măsuri de dezvoltare a capacităților, asigurând că personalul, precum și reprezentanții aleși sunt instruiți și motivați să sprijine participarea tinerilor. Aceasta include principii și standarde pentru politica de tineret, munca de tineret și programe dedicate tinerilor.

  6. Autoritățile locale și regionale, și acolo unde este relevant, autoritățile naționale, trebuie să ia măsuri pentru a sprijini sectorul privat să își asume responsabilitatea socială.

Capitolul VI – Difuzarea, evaluarea și revizuirea Cartei

  1. Autoritățile competente din fiecare stat membru trebuie să se asigure că Carta este tradusă în limbile naționale, regionale și locale.

  2. Autoritățile locale, regionale și naționale trebuie să asigure difuzarea largă a Cartei în rândul autorităților și părților interesate relevante. Tinerii și organizațiile de tineret sunt parteneri-cheie în proiectarea, implementarea și evaluarea strategiilor de difuzare a Cartei, pentru a asigura că aceste eforturi sunt relevante, eficiente și corespund realităților tinerilor.

  3. Autoritățile locale și regionale, împreună cu tinerii, inclusiv organizațiile de tineret și consiliile de tineret, vor evalua implementarea Cartei în comunitățile lor folosind instrumente dezvoltate în acest scop, utilizând indicatori bazați pe principiile participării tinerilor prezentate în Capitolul I. Procesul de evaluare trebuie să fie regulat, participativ, transparent și urmat de măsuri adecvate pentru a consolida implementarea Cartei.


*    *     *

Noua recomandare a Comitetului Miniștrilor privind implementarea Cartei europene pentru participarea tinerilor

Comitetul Miniștrilor a adoptat, la 12 martie 2026, o nouă recomandare adresată statelor membre prin care le invită să pună în aplicare Carta europeană privind participarea tinerilor la viața locală și regională, un instrument menit să consolideze implicarea tinerilor în procesele democratice și în luarea deciziilor la nivel local și regional.

Recomandarea subliniază că participarea tinerilor reprezintă un factor esențial pentru un viitor democratic durabil al Europei, deoarece le oferă tinerilor dreptul, mijloacele și oportunitățile necesare pentru a influența deciziile care le afectează viața și comunitățile.

Documentul încurajează statele membre să creeze cadre politice și instituționale favorabile participării tinerilor, inclusiv prin dezvoltarea unor mecanisme sigure, incluzive și accesibile de implicare civică. Aceste mecanisme trebuie să funcționeze atât în perioade de stabilitate democratică, cât și în situații de criză, cum ar fi conflictele armate, deplasările forțate sau procesele de reconstrucție după situații de urgență.

Recomandarea evidențiază și necesitatea:

  • garantării libertății de exprimare a tinerilor și a accesului la informații imparțiale și de încredere;

  • protejării dreptului la viață privată în procesele de participare, inclusiv în mediul online;

  • asigurării egalității de șanse și accesului la drepturile fundamentale pentru toți tinerii;

  • dezvoltării unor sisteme de sprijin, precum centrele de tineret, activitățile de tineret și organizațiile societății civile de tineret.

De asemenea, recomandarea acordă o atenție specială tinerilor aflați în situații vulnerabile – cum ar fi tinerii în exil, apărătorii drepturilor omului sau cei cu statut de refugiat sau solicitant de azil – care pot întâmpina bariere suplimentare în participarea la procesele democratice.

Carta pe care se bazează această recomandare a fost adoptată în octombrie 2025 de Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, iar implementarea ei este considerată un pas concret în direcția Noului Pact Democratic pentru Europa, inițiativă a Consiliului Europei menită să revitalizeze democrația pe continent.

Comitetul Miniștrilor va evalua modul în care statele membre aplică această recomandare în termen de cinci ani, pentru a analiza progresul realizat în consolidarea participării democratice a tinerilor.

Recomandarea CM/Rec(2024)6 privind tinerii și acțiunile climatice

Comitetul de Miniștri a adoptat, la 24 octombrie 2024, o recomandare inovatoare care vizează abordarea provocărilor generate de criza climatică cu care se confruntă tinerii. Acest prim instrument internațional care abordează această problemă subliniază necesitatea protejării drepturilor tinerilor, a implicării lor în procesele decizionale privind clima și a combaterii tuturor formelor de discriminare, cu un accent special pe justiția climatică.

Recomandarea solicită guvernelor să protejeze drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale ale tuturor tinerilor, în special ale apărătorilor de mediu, ale căror eforturi de a pleda pentru un mediu durabil se confruntă adesea cu bariere semnificative. De asemenea, subliniază necesitatea de a asigura o participare semnificativă a tinerilor la procesele decizionale legate de climă, prin crearea de platforme de consultare accesibile și prin eliminarea obstacolelor structurale care limitează vocile tinerilor în modelarea politicilor climatice.

Abordarea discriminării este un alt punct cheie al documentului, cu un apel la combaterea rasismului, a inegalității de gen și a altor forme de excluziune strâns legate de criza climatică. Recomandarea subliniază necesitatea echității intergeneraționale și a justiției climatice, asigurându-se că răspunsurile la schimbările climatice sunt corecte și incluzive, în special pentru comunitățile marginalizate. Acest lucru se aliniază cu conceptul de justiție climatică evidențiat la recentul Simpozion al Parteneriatului pentru Tineret UE-Consiliul Europei „Tinerii, democrația și acțiunile climatice”.

Această recomandare încurajează o serie de măsuri inovatoare pentru statele membre ale Consiliului Europei pentru a crea condiții optime pentru asigurarea implicării tinerilor în acțiunile climatice. Este primul instrument internațional pe această temă și plasează acțiunile climatice în cadrul valorilor Consiliului Europei: drepturile omului, statul de drept și democrația”, a declarat Jorge Orlando Queirós, președintele Comitetului Director European pentru Tineret.

Membrii Consiliului Consultativ pentru Tineret au subliniat momentul istoric pentru Consiliul Europei.

Sărbătorim faptul că această recomandare este primul instrument internațional privind tinerii și acțiunile climatice care a fost adoptat. Statele membre ale Consiliului Europei s-au angajat astăzi să ofere tinerilor puterea de a pleda pentru măsuri de combatere a urgenței climatice, astfel încât să ne putem proteja viitorul ca tineri. În calitate de apărători fervenți ai acțiunilor pentru salvarea climei noastre, confruntați cu bariere care ne împiedică mijloacele de protest uneori neconvenționale, regretăm unele modificări aduse textului nostru inițial. Cu toate acestea, suntem, de asemenea, apărători fermi ai sistemului decizional co-gestionat al sectorului tineretului al Consiliului Europei și susținem consensul pe care l-am obținut cu membrii Comitetului Director European pentru Tineret (CDEJ).

Invităm statele membre să respecte angajamentele esențiale pe care și le-au asumat, cum ar fi protecția tinerilor apărători ai mediului, furnizarea de educație climatică și includerea tinerilor în procesele decizionale legate de climă, dar și să meargă mai departe și să sprijine dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil ca drept fundamental al omului, important pentru tineri pentru exercitarea drepturilor omului și intrinsec legat de alte drepturi existente în dreptul internațional. Așteptăm acum cu nerăbdare să vedem cum vor transforma Consiliul Europei și statele membre vorbele în fapte.” au declarat membrii Consiliului Consultativ pentru Tineret.

Tobias Flessenkemper, șeful Departamentului pentru Tineret al Consiliului Europei, a subliniat că această recomandare a fost adoptată de Comitetul de Miniștri datorită Consiliului Comun pentru Tineret și susținerii tinerilor în cadrul și în afara Consiliului Consultativ pentru Tineret.

Acțiunile climatice reprezintă una dintre prioritățile principale ale tinerilor din Europa, însă aceștia sunt adesea excluși din procesele decizionale. Prin urmare, această recomandare este o dovadă a eficacității sistemului de co-management al sectorului tineretului și a Consiliului Europei ca organizație agilă și receptivă de stabilire a standardelor. Departamentul pentru Tineret, cu instrumentele sale unice de cooperare interguvernamentală și pentru tineret, este pregătit să sprijine statele membre în luarea în considerare a diferitelor măsuri din recomandare”, a declarat Flessenkemper.

Această recomandare marchează un pas semnificativ înainte în recunoașterea rolului vital al tinerilor în combaterea crizei climatice și în asigurarea faptului că drepturile, participarea și protecția lor împotriva discriminării se află în prim-planul eforturilor de acțiune climatică.

Detalii

e-publicații recente - Tineretul in Europa


Tineret/Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (Comisia Europeană). - 2021. - 2 p.


Prin intermediul politicilor și programelor sale pentru tineret, UE urmărește să se asigure că tinerii pot participa pe deplin în toate sectoarele societății și să le ofere mai multe oportunități în ceea ce privește educația și piața muncii










Erasmus+ 2021-202
7/Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (Comisia Europeană). - 2021. - 5 p.
https://op.europa.eu/s/pBAm


Vieți mai împlinite, minți mai deschise prin intermediul programului UE pentru educație, formare, tineret și sport

Mobilitatea Erasmus+ are efecte pozitive asupra dezvoltării educaționale, sociale, personale și profesionale, prin faptul că îmbunătățește cunoștințele, aptitudinile și atitudinile, îmbunătățește capacitatea de inserție profesională, contribuie la consolidarea încrederii și a independenței, stimulează curiozitatea și inovarea, promovează înțelegerea altor persoane și creează un sentiment de apartenență europeană. 30% din buget va fi investit în proiecte de cooperare și în activități de elaborare a politicilor, în cadrul cărora organizațiile câștigă experiență în cooperarea internațională, își consolidează capacitățile, produc abordări inovatoare, fac schimb de bune practici și colaborează în rețea. Prin aceste acțiuni, Erasmus+ va juca un rol important în consolidarea rezilienței și în sprijinirea redresării și a inovării în domeniile educației, formării, tineretului și sportului.


Studiu privind activitățile pentru tineret: Raportul final al UE

Study on Youth Work in the EU: Final Report/Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture (European Commission). - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2021. -
https://op.europa.eu/s/pBnh

Acest studiu constituie a doua comparație la nivel european privind activitățile pentru tineret publicat de Comisia Europeană. Primul studiu al Comisiei Europene privind activitățile pentru tineret, publicat în 2014, a fost o investigație exploratorie a activității pentru tineret la nivel european, care urmărește identificarea punctelor comune și cartografierea stării politicilor de muncă a tinerilor în întreaga UE. Cel de-al doilea raport merge mai departe și se concentrează pe nevoile lucrătorilor de tineret la nivelul de bază, pentru a analiza critic dacă politicile publice existente îndeplinesc aceste nevoi. Acesta este un raport în timp util: pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra sectorului muncii pentru tineret. A forțat lucrătorii de tineret să regândească modul în care își furnizează serviciile și i-a plasat pe mulți într-o poziție precară, în special, la nivel local și pentru lucrătorii de tineret care susțin cei mai vulnerabili tineri

Educația și tineretul în Europa în perioada post-COVID-19. Efecte de criză și recomandări de politici/ Public Policy and Management Institute: Loes VAN DER GRAAF, Jekatyerina DUNAJEVA, Hanna SIAROVA, Radvile BANKAUSKAITE. - 2021. -  128 p.


https://op.europa.eu/s/pBni

Această lucrare demonstrează că pandemia COVID-19 a ridicat provocări multidimensionale și fără precedent pentru sistemele de educație și sectorul tineretului, relevând lipsa de pregătire în ceea ce privește gestionarea crizelor și răspunsurile educației digitale, precum și consolidarea punctelor slabe structurale ale educației. Având în vedere că diverse sectoare ale educației și ale sectorului tineretului s-au confruntat cu provocări distincte, există lecții valoroase de învățat din răspunsurile politice și cele mai bune practici din întreaga Europă. Obiectivul comun ar trebui să fie construirea unor sisteme de educație mai rezistente, care să răspundă și să se adapteze la viitoarele crize.




Dincolo de Lockdown: „cicatricea pandemiei” asupra tinerilor

 Beyond the pandemic: The impact of COVID-19 on young people in Europe/ Moxon, D., Bacalso, C, and Șerban, A. . - Brussels. European Youth Forum, 2021 -  39 p.

Acest raport al Forumului european al tineretului examinează provocările profunde sociale, economice și de sănătate mintală cu care se confruntă tinerii, urmare crizei de Covid-19.

Analizează modul în care măsurile de pandemie și blocare au afectat deja grav munca și veniturile tinerilor, educația și învățarea, sănătatea mintală și bunăstarea.

Această cercetare se bazează pe rezultatele unui sondaj realizat pe 4.500 de tineri din toată Europa, precum și pe focus grupuri, pentru a obține feedback mai detaliat de la tineri cu privire la experiențele lor. Acesta își propune să investigheze practicile promițătoare, precum și lacunele în răspunsul instituțional și să identifice recomandările cheie pentru calea de urmat.

Lisney, John. Youth Progress Report
2021/  European Youth Forum. Brussels.- 2021 - 100 p.


The Youth Progress Index  este cea mai cuprinzătoare măsurare a calității vieții tinerilor din întreaga lume. Acesta reunește date despre domenii precum educația, locuința, siguranța, sănătatea și accesul la drepturi și libertăți pentru a calcula scorurile de progres ale țărilor.

Pe baza metodologiei riguroase a indicelui progresului social, care se concentrează mai degrabă pe indicatorii sociali decât pe cei economici, acesta pune și răspunde la cele mai importante întrebări legate de bunăstarea generațiilor tinere.



Vezi de asemenea

Către o mai bună înțelegere a impactului Covid-19 asupra sectorului tineretului
https://pjp-eu.coe.int/documents/42128013/72351197/Covid-19_+Final+report.pdf/ea70ba51-c6cc-f63a-e0cc-3526057e0b2d

Studiile privind Incluziunea socială, digitalizarea și tineretul
UE și Republica Moldova: un parteneriat pentru tineret https://cpescmdlib.blogspot.com/2020/08/ue-si-republica-moldova-un-parteneriat.html

Strategii europene pentru tineret - o reflecție și o analizăhttps://tinyurl.com/27wtddpd
https://tinyurl.com/2t93bxa8
https://tinyurl.com/mnm9b3c3

e-publicații recente - Strategii europene pentru tineret - o reflecție și o analiză


HOFMANN-VAN de POLL, Frederike, WILLIAMSON, Howard. European Youth Strategies - A reflection and analysis /  coord.: Tanya Basarab. - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2021. - 33 p. [Accesat la 04.08.2021]


Acest document abordează cele două strategii europene pentru tineret, recente, așa precum: "Strategia pentru tineret a Uniunii Europene 2019-2027" și "Strategia sectorului pentru tineret a Consiliului Europei 2030". În ultimii 25 de ani, a existat o evoluție constantă a atenției către „politica de tineret” atât din partea Uniunii Europene (UE), cât și a Consiliului Europei; într-adevăr, ambele documente recente se bazează pe inițiative strategice anterioare. Deși sunt scrise pentru diferite priorități și scopuri, fiecare oferă un plan general de acțiune pentru instituții și statele membre. În timp ce Strategia UE pentru tineret se preocupă în primul rând de a permite un răspuns puternic și coerent al UE la provocările cu care se confruntă tinerii, Strategia sectorului pentru tineret al Consiliului Europei se concentrează mai mult pe asigurarea dezvoltării sistemice în sectorul tinerilor. 

Organizațiile mai sus numite subliniază nevoile și problemele cu care se confruntă tinerii, ca catalizator pentru conturarea strategiilor. Ambele strategii sunt, prin urmare, reacții instituționale la situația tinerilor din Europa. Ca întotdeauna, „condiția socială” a tinerilor din Europa poate fi modificată - în timp, între grupuri și indivizi, pentru o mulțime de motive -, dar, în mod excepțional, circumstanțele actuale includ pandemia Covid-19. 

Discuțiile despre „noua normalitate” au avut tendința să se retragă, dar este din ce în ce mai clar că nu va mai exista o revenire la vremurile de odinioară, o poziție care este atât impusă de efectele continue ale pandemiei, cât și dorită de către cei care încearcă să „construiască” mai bine înainte. Deși relativ recente, cele două strategii europene pentru tineret au fost elaborate în timpul „vechii normalități” și acum trebuie reevaluate într-o lumină nouă.

Vezi de asemenea:

CoE: Strategia Sectorului de Tineret 2030

Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret

UE și Republica Moldova: un parteneriat pentru tineret


UE și Republica Moldova: un parteneriat pentru tineret. - 2020. - 2 p. [Accesat 12.08,2020]
Disponibil : https://www.euneighbours.eu/sites/default/files/publications/2020-06/Youth_MOL_RO.pdf

UN PACHET PRIVIND TINERETUL ȘI EDUCAȚIA VA ADUCE SCHIMBĂRI PÂNĂ ÎN 2020 ȘI DUPĂ

Îmbunătățirea perspectivelor pentru tineret este în centrul cooperării Uniunii Europene cu Partenerii săi din Est. Împreună cu Republica Moldova, UE își propune să creeze oportunități pentru tineri de a învăța, lucra, participa pe deplin în societate și de a-și realiza potențialul. În cadrul Parteneriatului Estic, Uniunea Europeană acordă sprijin tinerilor în valoare de aproape 330 milioane EUR pentru perioada 2017-2020.


AFLĂ MAI MULTE

  • SPRIJINUL UE PENTRU TINERET www.euneighbours.eu/en/east/eu-in-action/youth
  • ERASMUS+ www.ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus
  • OFICIUL NAȚIONAL ERASMUS+ ÎN MOLDOVA www.erasmusplus.md/
  • CENTRUL DE INFORMARE PENTRU TINERET ERASMUS+ ÎN MOLDOVA www.facebook.com/EP.Moldova
  • eTWINNING PLUS MOLDOVA https://e-twinning.utm.md
  • FUNDAȚIA EUROPEANĂ DE FORMARE www.etf.europa.eu
  • BURSELE SOCIETĂȚII CIVILE www.fellowships.eapcivilsociety.eu

ЕС и Республика Молдова: партнерство ради молодежи
НОВЫЙ МОЛОДЕЖНЫЙ И ОБРАЗОВАТЕЛЬНЫЙ ПАКЕТ ПРИНЕСЕТ ИЗМЕНЕНИЯ В 2020 ГОДУ И ДАЛЬШЕ

Улучшение перспектив молодежи лежит в основе сотрудничества Европейского Союза с его Восточными партнерами. Вместе с Республикой Молдова ЕС стремится создать для молодых людей новые возможности, чтобы они могли учиться, работать, полноценно участвовать в жизни общества и реализовывать свой потенциал. В рамках Восточного партнерства Европейский Союз выделяет 330 млн евро на поддержку молодежи в 2017-2020 годах.

https://www.euneighbours.eu/sites/default/files/publications/2020-06/Youth_MOL_RU.pdf

 Vezi de asemenea 

https://www.euneighbours.eu/en/east/eu-in-action/youth

 VEZI

POLITICI EUROPENE PRIVIND TINERET

Consiliul Europei - https://www.coe.int/en/web/youth/youth-policy

Strategia CoE 2020-2030
Noua strategie a sectorului tineretului 2030: consolidarea democrației prin implicarea tinerilorhttp://cpescmdlib.blogspot.com/2020/01/coe-e-publicatii-recente-strategia.html

 Colectii CPESC - http://cpescmdlib.blogspot.com/2013/09/colectiii-coe-tineret-diverse-publicatii.html

UE - https://ec.europa.eu/info/policies/youth_ro

 https://europa.eu/youth/EU_ro

Strategia UE 2019-2027

Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE pentru tineret
http://cpescmdlib.blogspot.com/2018/05/consolidarea-politicilor-ue-in-domeniul.html




CoE: Strategia Sectorului de Tineret 2030


Noua strategie a sectorului tineretului 2030: consolidarea democrației prin implicarea tinerilor

Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a adoptat noua Strategie pentru sectorul Tineretului 2030, care va oferi orientări politice celor 50 de state, semnatare ale Convenției Culturale Europene ( inclisiv Moldova ) pentru următorii zece ani.

Creativitatea, dinamismul, angajamentul social și competențele tinerilor sunt cruciale pentru orice societate democratică durabilă. De aproape cincizeci de ani, sectorul de tineret al Consiliului Europei susține generații de tineri și organizațiile lor pentru a deveni actori ai schimbării sociale și ajută autoritățile publice să pună în aplicare politici participative pentru tineret.

Noua strategie a sectorului Tineretului 2030 va oferi un nou impuls acestei lucrări în patru priorități tematice:

- Revitalizarea democrației pluraliste cu participarea tineretului
- Accesul tinerilor la drepturi,
- Conceptul "A trăi împreună" în societăți pașnice și incluzive
- Lucrul cu tineretul

Noua strategie va oferi orientări politice și o foaie de parcurs largă, sau declarația de misiune pentru perioada 2020-2030, și va fi cadrul în care vor fi implementate următoarele cinci programe bienale privind Tineretul pentru Democrație.

Strategia Sectorului de Tineret 2030 a fost adoptată de Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei la 22 ianuarie 2020 și se regăsește în Rezoluția Comitetului Miniștrilor (2020)2.


Rezoluția CM / Res (2020)2 privind Strategia 2030 a Consiliului Europei pentru sectorul tineretului(Adoptată de Comitetul Miniștrilor la 22 ianuarie 2020 în cadrul celei de-a 1365-a reuniuni a deputaților) = Resolution CM/Res(2020)2 on the Council of Europe youth sector strategy 2030 (Adopted by the Committee of Ministers on 22 January 2020 at the 1365th meeting of the Ministers' Deputies). -
Disponibil :


Document de bază pentru Strategia Sectorului de Tineret 2030 a CoE
Un document de bază care însoţeşte şi prezintă Strategia, punându-o în contextul vieții tinerilor și al politicii pentru tineret. În acest document, veți afla mai multe despre sectorul de tineret al Consiliului Europei, precum și despre viziunea, misiunea, prioritățile tematice și rezultatele așteptate ale strategiei.

Youth Sector Strategy 2030. Engaging young people with the Council of Europe’s values = Strategia Sectorului de Tineret 2030. Interacţiunea tinerilor cu valorile Consiliului Europei. - Strasbourg, 2019 . - 22 p. - [Accesat 24.01.2020]
                                       
Disponibil:  https://rm.coe.int/16809991a4


Acest document introduce Strategia Sectorului de Tineret pentru Consiliul Europei 2030 și o plasează în contextul vieții tinerilor și a politicii pentru tineret.

Strategia Sectorului de Tineret a Consiliului Europei 2030 a fost lansată la 23 ianuarie 2020 de Marija Pejčinović Burić, secretarul general al Consiliului Europei și de ambasadorul Irakli Giviashvili, președintele deputaților miniștrilor.

Strategia  prezintă ce face sectorul de tineret al Consiliului Europei și ce are de oferit, în ceea ce privește partenerii, instrumentele și metodologiile sale, și reafirmă distincția sectorului de tineret al Consiliului Europei și locul său în Europa.

Documentul descrie teoria modelului schimbării pentru strategie și stabilește viziunea, misiunea și prioritățile tematice ale acesteia. Rezultatele scontate ale strategiei ilustrează impactul general pe care această lucrare este proiectată să îl realizeze în raport cu fiecare dintre cele patru priorități tematice ale acesteia.

Pliant

Strategia Sectorului de Tineret 2030. Interacţiunea tinerilor cu valorile Consiliului Europei. - Strasbourg, 2019 . - 4 p

Disponibil :


https://edoc.coe.int/fr/module/ec_addformat/download?cle=31917677a66c6eddd3ab1f68b0679e2f&k=3354faa1483e406ca82aefa393b8e4e2






CoE: Intrări noi: Implicarea studenților în Europa

(Publicaţia poate fi consultată în Sala de lectură a Centrului Pro-european)

H.1.2/020 Student engagement in Europe: society, higher education and student governance / Council of Europe .- Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2015. - 394 p. - ISBN 98-92-871-7971-7. - (Council of Europe Higher Education Series, No.20).
III-125192 
Disponibil: http://www.academia.edu/25390551/Student_Engagement_in_Europe_society_higher_education_and_student_governance

Instituţiile şi legislaţia democratică sunt esenţiale, însă de unele singure nu pot aduce democraţia. Acestea vor funcţiona doar în cazul în care vor crea o cultură a democraţiei, educaţiei revenindu-i un rol esenţial în dezvoltarea unei societăţi democratice. Implicarea studenţilor e crucială: democraţia nu poate fi învățată decât în cazul în care este practicată în instituţiile de învăţământ superior, printre studenţi, în contextul relaţiilor dintre aceştia şi societatea.

Cel de-al 20-lea volum din Seria Învăţământului Superior, editată de Consiliul Europei, demonstrează importanţa implicării studenţilor în dezvoltarea şi menţinerea unei culturi democratice care ar permite instituţiilor şi legislaţiei democratice să funcţioneze în practică. Acest volum abordează trei aspecte ale implicării studenţilor, ele fiind analizate în parte: rolul acestora în societate prin participarea politică şi civică; locul acestora în procesul educaţional superior şi în structurile de elaborare a politicilor; şi cum organizaţiile studenţeşti reprezintă cea mai instituţionalizată formă de implicare studenţească.

Autorii sunt specialişti realizaţi, persoane implicate în procesul de elaborare a politicilor, studenţi şi lideri ai acestora.

Publicația a stat la baza unei Mese Rotunde, organizată la 17 noiembrie 2016, la Biblioteca Națională a Rep. Moldova, la care au fost invitați să participe studenți de la instituțiile superioare de învățământ.

Informații suplimentare pot fi obținute la tel. 0-22-24-10-96 sau prin email cpescmd@gmail.com .

Colecţiii CoE: Tineret: diverse publicaţii


I.9 TINERET: DIVERSE / JEUNESSE: AUTRES / YOUTH: OTHER
(Publicaţiile pot fi consultate online şi/sau în Sala de lectură a Centrului Pro-european)

EKCYP insights / European Knowledge Centre for Youth Policy; Philipp Boetzelen (ed). - Council of Europe, 2012. – 98 p.  

Youth employment and the future of work (2010) / Edited by Jonathan Evans and Wei Shen. - Council of Europe, 2010. – 232 p. - 978-92-871-6657-9. - (Youth knowledge No.10)

I.9/2009 LI Living, Learning, Acting for Human Rights: Forum on Human Rights Education with Young People (European Youth Centre, Budapest and Strasbourg, 14-18 october 2009): Report of the Forum / Titley, Gavan. – Budapest: Council of Europe, 2010. – 124 p.
341.2/I-64
II-701052

I.9/2009 EU European citizenship – in the process of construction … challenges for citizenship, citizenship education and democratic practice in Europe. / Directorate of Youth and Sport. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2009. – 203 p. - 978-92-871-6478-0.

Manual for facilitators in non-formal education involved in preparing and delivering the programme of study sessions at European Youth Centres / Sabine Klock. – Strasbourg: Council of Europe, 2009. – 98 p.

Youth Policy manual - How to develop a national youth strategy / Finn Yrjar Denstad Council of Europe, 2009. – 94 p. - 978-92-871-6576-3

Colecţii CoE: I.9: Politici de tineret în statele europene

Colecția CoE (A-M)


I.9 POLITICI DE TINERET / YOUTH POLICY/ LA POLITIQUE DE LA JEUNESSE 
 (Publicaţiile pot fi consultate online şi/sau în Sala de lectură a Centrului Pro-european)


I.9/2019 YO  316.3 / P - 50      II-728700     II-720555
Cercetarea despre tineret: Esențialul: Parteneriatul pentru Tineret: Parteneriat între Comisia Europeană și Consiliul Europei în domeniul tineretului
Youth research: The Essentials: Youth Partnership: Partnership between the European Commission and the Council of Europe in the field of youth / Sladjana Petkovic, Alena Ignatovich, Marina Galstyan; Council of Europe .- Strasbourg : Council of Europe, 2019. - 15 p.


I.9/2019 YO  316.3/P-50   II-720553   PETKOVIC, Sladjana. Youth research : The Essentials. Youth Partnership : Partnership between the European Commission and the Council of Europe in the field of youth / Sladjana Petkovic, Alena Ignatovich, Marina Galstyan; Council of Europe. ─ Strasbourg : Council of Europe, 2019 .-15 p.

I.9/2017 LE  316.3/C-75  III-131620   Le Conseil de l'Europe et la politique de jeunesse : Soutien, assistance et ressources pour le développement des politiques de jeunesse dans les Etats membres / Ed. : Conseil de l'Europe . ─ [Strasbourg] : Conseil de l'Europe, 2017. - 38 p.
Detalii : http://cpescmdlib.blogspot.com/2018/12/coe-intrari-noi-octombrie-decembrie-2018.html

I.9/2013 ST Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret pentru anii 2014-2020 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acesteia: Hotărârea Guvernului RM nr. 1006 din 10.01.2014 // Monitorul Oficial. - nr. 400-403/1109 din 31.12.2014.

Children and Youth participation in Finland: A Council of Europe policy review / Directorate General of Social Cohesion. - Strasbourg: Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2011. - 157 p. - (Builging a Europe for and with children).

Youth policy in Albania: Conclusions of the Council of Europe international review team / Youth Directorate of the Council of Europe. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2010. – 138 p. - 978-92-871-6823-8.

I.9/2009 HI   The History of Youth Work in Europe : Relevance for Youth Policy Today / Edited by Griet Verschelde, Filip Coussée, Tineke Van de Walle and Howard Williamson . ─ Strasbourg : Council of Europe Press , 2009. - 179 p.

I.9/2009 EU  European Citizenship - in the Process of Construction. : Challenges for citizenship, citizenship education and democratic practice in Europe / Ditta Dolejšiová and Miguel Ángel García López(eds) . ─ Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2009. - 230 p.

I.9/2009 LI  TITLEY, Gavan
Living, Learning, Acting for Human Rights : Forum on Human Rights Education with Young People : (European Youth Centre, Budapest and Strasbourg 14-18 October 2009) : Report of the Forum / By Gavan Titley . ─ [Budapest] : Council of Europe Publishing, 2010. - 126 p.

 Youth policy in Moldova: An international review: Conclusions of the Council of Europe international review team / Youth Directorate of the Council of Europe. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2009. – 112 p. - 978-92-871-6692-0.

Youth policy in Armenia: An international perspective / Youth Directorate of the Council of Europe. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2009. – 70 p. - 978-92-871-6627-2

I.9/2008 LA Youth policy in Latvia: conclusions of the Council of Europe international review team / Directorate of Youth and Sport. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2008. – 122 p. - 978-92-871-6448-3.

I.9/2008  GE   Gender Matters : A manual on addressing gender-based violence affecting young people / contrib. : Dennis van der Veur [et al.] ; final ed. : Yael Ohana ; gen. ed. : Gavan Titley ; coord. and final ed. : Goran Buldioski, Annette Schneider ; [publ. by the Council of Europe - Youth Department European Youth Centre Budapest] . ─ Budapest : European Youth Centre, 2007. - 176 p.

I.9/2008 HA  Have your say! : Manual on the revised European Charter on the Participation of Young People in Local and Regional Life / [red. : Żaneta Goździk-Ormel ; ed. : Sunduss Al-Hassani [et al.] . ─ Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2008. - 142 p.

I.9/2008 HU Youth policy in Hungary: Conclusions of the Council of Europe international review team / Directorate of Youth and Sport. - Strasbourg : Council of Europe, 2008. – 82 p. – 978-92-871-6447-6.

I.9/2008 PO  The politics of diversity in Europe / Council of Europe; Edited by Gavan Titley and Alana Lentin . ─ Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2008. - 198 p.

I.9/2008 RA  BOUTRUCHE, Samuel; LYAMOURI-BAJJA, Nadine; BOURGEOIS, Stéphanie
Raising young refugees' voices in Europe and beyond : A seminar report / Samuel Boutruche; Nadine Lyamouri-Bajja; Stéphanie Bourgeois; Edited by Nadine Lyamouri-Bajja . ─ Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2008. - 64 p.

I.9/2008 SO  Soutenir les jeunes en Europe . Vol. 2, Leçons tirées de la deuxième série d'analyses internationales des politiques nationales de jeunesse par le Conseil de l'Europe. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2008. - 77 p.

I.9/2008 SU  Supporting young people in Europe . Vol. 2, Lessons from the "second seven" Council of Europe international reviews of national youth policy . ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2008. - 76 p.

Cautare in

Traduceti