Independența înseamnă valori: Winston Churchill, Consiliul Europei și destinul democratic al Europei

Cu prilejul Zilei Independenței Republicii Moldova și 

al celor peste 30 de ani de apartenență la Consiliul Europei

Partea I. Independența – expresia libertății și a valorilor democratice

Independența – mai mult decât un act politic

Libertatea și independența reprezintă unele dintre cele mai prețioase valori pe care un popor le poate dobândi și apăra. Ele nu se exprimă doar prin existența unui stat suveran, ci și prin capacitatea acestuia de a garanta demnitatea umană, drepturile fundamentale, democrația și statul de drept.

În Republica Moldova, Ziua Independenței, celebrată la 27 august, oferă prilejul de a reflecta nu doar asupra unui moment istoric decisiv, ci și asupra valorilor care dau conținut independenței și definesc locul țării noastre în familia democratică europeană.

Proclamarea independenței, la 27 august 1991, a reprezentat începutul unui nou capitol în istoria Republicii Moldova – construirea unui stat suveran, capabil să-și decidă propriul destin și să-și definească orientarea politică, economică și socială. Însă experiența ultimelor decenii demonstrează că independența nu este un obiectiv atins o singură dată, ci un proces permanent de consolidare a instituțiilor, de protejare a libertăților și de afirmare a valorilor democratice.

Independența autentică nu poate exista fără respectarea demnității umane, fără o justiție independentă, fără libertatea de exprimare și fără participarea activă a cetățenilor la viața publică. Un stat este cu adevărat puternic atunci când instituțiile sale sunt capabile să protejeze drepturile oamenilor și să ofere cadrul necesar dezvoltării unei societăți libere.

În Europa democratică de astăzi, independența unui stat nu mai este privită exclusiv prin prisma frontierelor sau a suveranității sale. Ea se măsoară și prin forța instituțiilor democratice, respectarea drepturilor omului, pluralismul mass-mediei, supremația legii și capacitatea societății de a rezista presiunilor care amenință libertatea și democrația.

Astfel, independența și cooperarea nu reprezintă concepte opuse. Dimpotrivă, istoria europeană a demonstrat că statele independente își pot consolida libertatea prin cooperare, solidaritate și asumarea unor valori comune.

După tragediile provocate de cele două războaie mondiale, Europa a înțeles că pacea și libertatea nu pot fi protejate doar prin acorduri politice temporare. Era nevoie de instituții care să apere în mod permanent drepturile fundamentale, democrația și statul de drept.

Această necesitate istorică a dus la crearea Consiliului Europei în anul 1949 – prima organizație politică europeană constituită după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Consiliul Europei nu a fost creat pentru a diminua independența statelor sale membre, ci pentru a o consolida. Prin promovarea standardelor comune privind drepturile omului, democrația și statul de drept, organizația sprijină statele să dezvolte instituții democratice solide și să garanteze libertățile fundamentale ale cetățenilor.

În acest sens, independența nu este doar un atribut al statului, ci și o garanție a libertății fiecărui individ.

Consiliul Europei – o platformă pentru consolidarea independenței democratice

Astăzi, statele membre ale Consiliului Europei formează o comunitate bazată pe valori comune. Apartenența la această organizație nu limitează suveranitatea națională, ci oferă un cadru prin care statele își pot consolida stabilitatea democratică și reziliența instituțională.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și mecanismele de monitorizare ale Consiliului Europei reprezintă instrumente prin care libertatea și drepturile fundamentale sunt protejate la nivel european.

Un stat independent este un stat în care cetățenii săi se bucură de libertate, în care legea este respectată și în care instituțiile publice funcționează în interesul societății.

Pentru Republica Moldova, aderarea la Consiliul Europei, la 13 iulie 1995, a reprezentat una dintre cele mai importante confirmări internaționale ale alegerii sale democratice. Prin acest pas, țara noastră și-a asumat valorile fundamentale ale organizației și a intrat într-o comunitate europeană construită pe respectul pentru drepturile omului, democrație și statul de drept.

Peste trei decenii de apartenență la Consiliul Europei reflectă un parcurs de transformare și consolidare democratică, dar și un angajament continuu pentru apropierea de standardele europene.

Înțelegerea acestui parcurs nu poate fi separată de personalitățile care au contribuit la formarea Europei democratice de după război. Printre acestea, Winston Churchill ocupă un loc aparte. Discursurile sale despre reconcilierea europeană sunt cunoscute în întreaga lume, însă mai puțin cunoscut este faptul că viziunea sa asupra libertății, democrației și drepturilor fundamentale s-a format cu mult înainte de a deveni unul dintre cei mai importanți oameni de stat ai secolului al XX-lea.

Lecțiile libertății: Churchill înainte de Churchill

Istoria îl reține pe Winston Churchill ca liderul care a condus Regatul Unit în anii decisivi ai celui de-Al Doilea Război Mondial și ca unul dintre principalii susținători ai reconcilierii europene. Cu mult înainte de a deveni prim-ministru, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură sau una dintre vocile cele mai influente ale lumii libere, Churchill a fost ofițer, corespondent de război și jurnalist.

Aceste experiențe aveau să îi modeleze profund gândirea politică și înțelegerea asupra libertății.

În 1899, după o încercare nereușită de a obține un mandat în Parlamentul britanic, tânărul Churchill a ales jurnalismul. El a acceptat o misiune din partea publicației britanice Morning Post și a plecat în Africa de Sud pentru a relata despre cel de-Al Doilea Război al Burilor.

În timpul unei expediții militare britanice, Churchill a fost capturat de forțele bure și transportat într-un lagăr de prizonieri de război la Pretoria. Deși a protestat oficial împotriva detenției sale, a rămas captiv timp de aproximativ patru săptămâni, până când a reușit o evadare curajoasă.

Traversând un teritoriu dificil și ostil, el a ajuns în siguranță în Africa de Est portugheză, actualul Mozambic.

Churchill avea să descrie această experiență în volumul său From London to Ladysmith via Pretoria. Episodul a reprezentat un moment de cotitură în cariera sa și i-a consolidat convingerea că libertatea individuală, libertatea de exprimare și libertatea presei sunt valori care trebuie apărate permanent.

Pentru Churchill, presa liberă nu era doar un mijloc de transmitere a informațiilor, ci un element fundamental al unei societăți democratice. Jurnalismul avea rolul de a informa cetățenii, de a stimula dezbaterea publică și de a asigura transparența acțiunilor puterii.

Experiențele sale ca reporter de război în Cuba, India, Sudan și Africa de Sud i-au oferit o perspectivă directă asupra conflictelor, autoritarismului și consecințelor lipsei libertății.

Mai târziu, aceste lecții aveau să se regăsească în viziunea sa asupra unei Europe unite – o Europă în care pacea să fie construită pe baza libertății, cooperării și respectului pentru demnitatea umană.

Drumul lui Churchill de la jurnalistul care a cunoscut personal fragilitatea libertății până la omul de stat care a pledat pentru unitatea Europei ilustrează o idee fundamentală: valorile democratice nu apar de la sine, ci sunt construite, apărate și transmise generațiilor viitoare.

În acest sens, experiența personală a lui Winston Churchill a devenit una dintre sursele unei viziuni care avea să contribuie la formarea Europei democratice moderne și la apariția instituției care astăzi poartă responsabilitatea protejării acestor valori – Consiliul Europei.

Partea a II-a. De la viziunea lui Churchill la construcția unei Europe unite

O Europă renăscută din experiența războiului

La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Europa se afla în fața uneia dintre cele mai dificile perioade din istoria sa. Continentul era devastat de distrugerile provocate de război, milioane de oameni își pierduseră viața, iar societățile europene trebuiau să se reconstruiască nu doar material, ci și moral.

În această perioadă de incertitudine, Winston Churchill a fost una dintre vocile care au pledat pentru o nouă viziune asupra viitorului Europei. El a înțeles că pacea nu putea fi asigurată doar prin încheierea conflictelor militare, ci necesita o schimbare profundă a relațiilor dintre state și popoare.

În discursul său susținut la Universitatea din Zürich, la 19 septembrie 1946, Churchill a lansat apelul pentru construirea unei „familii europene” bazate pe reconciliere, cooperare și valori comune.

El declara:

„Trebuie să reconstruim familia europeană într-o structură regională numită, poate, Statele Unite ale Europei, iar primul pas practic va fi crearea unui Consiliu al Europei.”

Acest apel nu reprezenta o negare a identității naționale a statelor europene, ci o invitație la cooperare între națiuni libere și independente. Pentru Churchill, unitatea europeană nu însemna dispariția statelor, ci crearea unui spațiu în care acestea să poată colabora pentru apărarea păcii și a libertății.

Viziunea sa pornea de la o lecție fundamentală a istoriei: statele independente pot fi vulnerabile atunci când acționează izolat, însă devin mai puternice atunci când își unesc eforturile în jurul unor principii comune.

Strasbourg – simbolul reconcilierii europene

În doar câțiva ani, ideea unui Consiliu al Europei a devenit realitate. La 5 mai 1949, zece state europene au semnat Statutul Consiliului Europei la Londra, punând bazele primei organizații politice europene create după război.

Alegerea Strasbourg-ului ca sediu al noii organizații a avut o semnificație profund simbolică.

Timp de secole, orașul și regiunea Alsacia au fost disputate între puteri europene, devenind unul dintre spațiile unde rivalitățile dintre Franța și Germania s-au manifestat cu cea mai mare intensitate. În secolul al XX-lea, această regiune a cunoscut ocupații, dictatură, violență, persecuții și distrugeri provocate de războaie.

Tocmai de aceea, Strasbourg-ul a fost ales nu doar ca un loc geografic, ci ca un simbol al unei noi Europe.

Orașul care fusese cândva un spațiu al confruntării devenea acum un loc al dialogului, cooperării și reconcilierii.

Alegerea Strasbourg-ului transmitea un mesaj puternic: trecutul nu trebuie uitat, dar poate fi depășit prin construirea unor instituții care să prevină repetarea tragediilor.

Prin crearea Consiliului Europei, statele membre și-au exprimat angajamentul de a spune „niciodată din nou” în fața ororilor care marcaseră continentul.

Acest angajament s-a concretizat prin asumarea unor principii fundamentale:

• respectarea drepturilor omului;
• protejarea democrației;
• garantarea statului de drept;
• soluționarea pașnică a conflictelor;
• cooperarea între state independente.

Independență și cooperare – două valori complementare

Una dintre cele mai importante lecții ale construcției europene este faptul că independența unui stat nu este diminuată prin cooperare, ci poate fi consolidată prin aceasta.

Experiența europeană de după 1945 demonstrează că suveranitatea și solidaritatea nu se exclud. Statele membre ale Consiliului Europei au ales să coopereze nu pentru a renunța la identitatea lor, ci pentru a crea un spațiu în care libertatea și democrația să fie protejate.

Consiliul Europei a devenit astfel o platformă prin care statele își consolidează independența democratică. Prin standardele sale comune, organizația sprijină statele membre să dezvolte instituții capabile să protejeze drepturile cetățenilor și să răspundă provocărilor contemporane.

Această abordare reflectă una dintre ideile fundamentale ale viziunii lui Churchill: pacea și libertatea Europei pot fi apărate doar printr-o comunitate de state care împărtășesc aceleași principii.

De la discurs la realitate: moștenirea lui Churchill

Deși Winston Churchill nu a fost unul dintre fondatorii oficiali ai Consiliului Europei, influența sa intelectuală și politică a contribuit la crearea climatului care a făcut posibilă apariția organizației.

El a oferit Europei postbelice o idee mobilizatoare: aceea că reconcilierea dintre popoare și apărarea libertății trebuie să devină fundamentul unei noi ordini europene.

Moștenirea lui Churchill nu constă doar în discursurile sale istorice, ci și în instituțiile care au transformat aceste idei în realitate.

Consiliul Europei este una dintre expresiile cele mai importante ale acestei moșteniri. Prin activitatea sa de peste șapte decenii, organizația a contribuit la consolidarea democrației europene și la protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Astăzi, principiile promovate de Churchill continuă să fie relevante. Într-o perioadă marcată de noi provocări pentru democrație, apărarea libertății, a dialogului și a cooperării rămâne o responsabilitate comună a statelor europene.

Pentru Republica Moldova, aceste valori au o semnificație deosebită. Alegerea de a deveni membră a Consiliului Europei în 1995 a reprezentat asumarea unui parcurs bazat pe aceleași principii care au inspirat reconstrucția Europei după război.

Astfel, drumul Republicii Moldova către consolidarea democratică se înscrie într-o istorie europeană mai largă – o istorie în care independența, libertatea și cooperarea nu se opun, ci se susțin reciproc.

Partea a III-a. Consiliul Europei – garant al valorilor care consolidează independența democratică

De la idealurile postbelice la protecția drepturilor fundamentale

Viziunea lui Winston Churchill asupra unei Europe unite prin valori comune a găsit expresie instituțională prin crearea Consiliului Europei în 1949.

Organizația a fost fondată pe convingerea că pacea durabilă poate fi construită doar într-un spațiu în care democrația este protejată, drepturile omului sunt respectate, iar statul de drept reprezintă fundamentul vieții publice.

În centrul activității Consiliului Europei se află ideea că libertatea cetățeanului și independența democratică a statelor sunt strâns legate. Un stat nu poate fi cu adevărat puternic și independent dacă drepturile oamenilor săi nu sunt garantate, dacă instituțiile nu funcționează în baza legii sau dacă libertatea de exprimare este amenințată.

Astfel, Consiliul Europei a creat un sistem unic de protecție a drepturilor fundamentale, care a devenit una dintre cele mai importante realizări ale construcției europene.

Convenția Europeană a Drepturilor Omului – fundamentul libertății europene

Un moment esențial în istoria organizației l-a constituit adoptarea, în 1950, a Convenției Europene a Drepturilor Omului, primul tratat internațional care a instituit un mecanism juridic obligatoriu pentru protejarea drepturilor fundamentale.

Convenția consacră drepturi și libertăți care stau la baza societăților democratice europene:

• dreptul la viață;
• interzicerea torturii și a tratamentelor inumane;
• dreptul la libertate și securitate;
• dreptul la un proces echitabil;
• respectarea vieții private și de familie;
• libertatea de gândire, conștiință și religie;
• libertatea de exprimare.

Prin articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, statele membre garantează libertatea de exprimare, inclusiv libertatea presei și dreptul jurnaliștilor de a informa publicul.

Acest principiu reflectă una dintre convingerile pe care Winston Churchill le-a format încă din perioada sa de jurnalist: într-o societate liberă, informația trebuie să circule liber, iar cetățenii trebuie să aibă posibilitatea de a cunoaște și de a dezbate problemele care îi privesc.

Libertatea presei – o condiție a democrației

Experiența lui Churchill ca jurnalist și corespondent de război demonstrează importanța unei prese independente în apărarea libertății.

Consiliul Europei continuă această tradiție prin promovarea și protejarea libertății de exprimare și a siguranței jurnaliștilor în toate statele sale membre.

Într-o perioadă în care democrațiile europene se confruntă cu noi provocări – dezinformare, presiuni asupra mass-mediei, atacuri împotriva jurnaliștilor și transformări tehnologice rapide – protejarea unui spațiu informațional liber și pluralist devine o prioritate.

Prin Platforma pentru siguranța jurnaliștilor și protecția jurnalismului, Consiliul Europei monitorizează amenințările la adresa libertății presei și contribuie la identificarea soluțiilor necesare pentru crearea unui mediu sigur pentru activitatea jurnalistică.

În acest fel, organizația apără nu doar drepturile profesioniștilor din mass-media, ci și dreptul fiecărui cetățean de a primi informații corecte și diverse.

O societate informată este o societate capabilă să ia decizii libere.

Consiliul Europei și independența statelor membre

În lumea contemporană, independența unui stat nu este garantată doar prin existența unor instituții naționale, ci și prin capacitatea acestora de a funcționa în cadrul unor principii democratice recunoscute și respectate.

Consiliul Europei oferă statelor membre un cadru de cooperare și sprijin pentru consolidarea acestor principii.

Prin mecanismele sale de monitorizare, expertiză juridică și dialog instituțional, organizația contribuie la dezvoltarea unor sisteme democratice mai rezistente și mai eficiente.

Independența democratică presupune:

• instituții publice responsabile;
• alegeri libere și corecte;
• justiție independentă;
• protejarea minorităților;
• combaterea discriminării;
• respectarea libertăților fundamentale.

Prin urmare, apartenența la Consiliul Europei nu reprezintă o diminuare a independenței unui stat, ci o investiție în consolidarea ei.

Statele membre aleg să respecte standarde comune nu pentru că își pierd autonomia, ci pentru că recunosc faptul că valorile democratice sunt mai puternice atunci când sunt apărate împreună.

Republica Moldova în familia europeană a valorilor

Pentru Republica Moldova, aderarea la Consiliul Europei, la 13 iulie 1995, a reprezentat un moment istoric care a confirmat alegerea unui parcurs democratic și european.

În urma aderării, Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a construi instituții bazate pe respectarea drepturilor omului, pe supremația legii și pe principiile democrației pluraliste.

Apartenența la Consiliul Europei a oferit țării noastre acces la expertiză europeană, mecanisme de cooperare și instrumente menite să sprijine consolidarea statului de drept.

De-a lungul anilor, Republica Moldova a participat activ la dialogul european privind protecția drepturilor fundamentale, reforma instituțiilor, combaterea discriminării, promovarea egalității și dezvoltarea unei societăți democratice.

Această relație a devenit și mai vizibilă în contextul actual, când Republica Moldova își reafirmă angajamentul pentru valorile europene și pentru consolidarea instituțiilor democratice.

Independența – o responsabilitate pentru generațiile viitoare

Privită prin prisma experienței europene, independența nu este doar un moment istoric, ci o responsabilitate continuă.

Ea presupune capacitatea unui stat de a-și proteja cetățenii, de a apăra libertățile fundamentale și de a contribui la construirea unei lumi bazate pe pace și cooperare.

Moștenirea lui Winston Churchill și activitatea Consiliului Europei transmit aceeași lecție: libertatea nu este niciodată definitiv câștigată. Ea trebuie apărată permanent prin instituții puternice, prin implicarea cetățenilor și prin solidaritate între state.

Pentru Republica Moldova, această lecție are o semnificație aparte. Independența dobândită în 1991 continuă să fie consolidată prin valorile asumate prin aderarea la Consiliul Europei – democrație, drepturile omului și stat de drept.

Astfel, independența devine nu doar o realitate juridică, ci expresia unei alegeri de civilizație.

Partea a IV-a. Independența înseamnă valori

De la independența națională la libertatea europeană

Ziua Independenței Republicii Moldova este, înainte de toate, o zi a libertății. Este momentul în care privim spre istoria noastră și reafirmăm dreptul de a ne decide singuri destinul, de a ne apăra identitatea și de a construi societatea în care dorim să trăim.

Dar fiecare aniversare a independenței este și un prilej de reflecție asupra sensului pe care îl atribuim acestui cuvânt.

Ce înseamnă să fii independent într-o Europă în care statele sunt tot mai strâns legate prin relații politice, juridice, economice și culturale? Înseamnă oare independența să fii singur în fața provocărilor sau, dimpotrivă, să ai libertatea de a alege partenerii, valorile și instituțiile prin care îți consolidezi viitorul?

Experiența europeană de după cel de-Al Doilea Război Mondial oferă un răspuns clar: independența și cooperarea nu se exclud.

Un stat își poate păstra identitatea, suveranitatea și libertatea de decizie, consolidându-și în același timp instituțiile prin cooperarea cu alte state și prin asumarea unor standarde comune.

Aceasta este una dintre lecțiile fundamentale ale proiectului european.

Consiliul Europei – libertatea de a construi împreună

Când Winston Churchill vorbea, la Zürich, în 1946, despre reconstruirea „familiei europene” și despre necesitatea creării unui Consiliu al Europei, continentul abia ieșise dintr-un război devastator. Viziunea sa era aceea a unei Europe în care statele să poată colabora pentru ca războiul, tirania și distrugerea să nu mai determine destinul generațiilor viitoare.

În 1949, această viziune a început să capete o formă instituțională concretă. La 5 mai, zece state au semnat la Londra Statutul Consiliului Europei. Câteva luni mai târziu, Strasbourgul devenea locul în care noua organizație își începea activitatea politică.

La 12 august 1949, Winston Churchill s-a adresat unei mulțimi numeroase în Place Kléber din Strasbourg. Mesajul său de la Strasbourg avea să rămână unul dintre simbolurile speranței europene: pericolele erau mari, dar și forța Europei era mare, iar continentul putea construi structurile unei Europe unite întemeiate pe principii morale.

Astăzi, această idee continuă să fie relevantă.

Consiliul Europei nu este doar o instituție care aparține istoriei Europei postbelice. Este o platformă vie de cooperare, în care statele membre își consolidează democrația, drepturile omului și statul de drept.

Prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului și prin numeroasele sale mecanisme de monitorizare și cooperare, Consiliul Europei oferă statelor membre un cadru comun pentru protejarea valorilor fundamentale.

În acest sens, apartenența la o comunitate de valori nu diminuează independența unui stat, ci îi poate consolida fundamentul democratic.

Republica Moldova – independență și alegere europeană

Pentru Republica Moldova, această perspectivă are o semnificație aparte.

La 27 august 1991, Republica Moldova și-a proclamat independența și a început construcția propriului stat suveran. Patru ani mai târziu, la 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit al 36-lea stat membru al Consiliului Europei.

Aceste două momente istorice pot fi privite împreună.

În 1991, Republica Moldova și-a afirmat independența.

În 1995, și-a afirmat și angajamentul față de valorile europene ale democrației, drepturilor omului și statului de drept.

Aderarea la Consiliul Europei nu a însemnat renunțarea la independență. Dimpotrivă, a însemnat alegerea unui cadru european în care independența statului să fie însoțită de responsabilitatea de a proteja libertățile și drepturile cetățenilor săi.

În deceniile care au urmat, relația dintre Republica Moldova și Consiliul Europei a devenit parte importantă a procesului de consolidare democratică a țării.

Astăzi, când Republica Moldova își continuă parcursul european, experiența sa în cadrul Consiliului Europei capătă o semnificație și mai profundă. Valorile asumate în 1995 rămân fundamentale pentru construirea unui stat modern, rezilient și democratic.

O lecție pentru prezent și pentru viitor

Privind retrospectiv, există un fir care leagă experiențele lui Winston Churchill de istoria Consiliului Europei și de parcursul Republicii Moldova.

Churchill a cunoscut personal fragilitatea libertății. Ca jurnalist, a înțeles importanța libertății de exprimare. Ca om de stat, a înțeles că pacea nu poate fi durabilă fără reconciliere și cooperare. Iar după război, a susținut construirea unei Europe în care statele să poată trăi împreună, în libertate și pace.

Consiliul Europei a transformat o parte esențială a acestei viziuni într-un sistem instituțional bazat pe drepturile omului, democrație și statul de drept.

Republica Moldova, prin aderarea la această organizație în 1995, a devenit parte a acestui spațiu european al valorilor.

De aceea, atunci când vorbim despre independență, trebuie să vorbim și despre responsabilitate.

Independența înseamnă libertatea de a-ți decide propriul destin, dar și responsabilitatea de a apăra valorile care fac posibilă această libertate.

Înseamnă instituții puternice și responsabile.

Înseamnă respect pentru demnitatea umană.

Înseamnă libertatea de exprimare și o presă independentă.

Înseamnă justiție și stat de drept.

Înseamnă capacitatea de a coopera cu ceilalți fără a renunța la propria identitate.

Și înseamnă solidaritate cu acele popoare care își apără, la rândul lor, libertatea și dreptul de a-și decide viitorul.

Independența ca alegere de civilizație

La mai bine de opt decenii de la discursul de la Zürich, ideea lui Churchill despre o Europă reconstruită prin cooperare și valori continuă să ofere un reper pentru prezent.

Europa nu este doar un continent geografic. Este și un spațiu construit prin experiențe istorice, prin instituții și, mai ales, prin valori.

Consiliul Europei reprezintă una dintre expresiile acestei construcții. De la Strasbourg, organizația continuă să promoveze principiile care au stat la baza Europei democratice postbelice: drepturile omului, democrația și statul de drept.

Pentru Republica Moldova, independența și apartenența la această comunitate europeană nu sunt realități contradictorii. Ele se completează.

Republica Moldova și-a proclamat independența în 1991. Prin aderarea la Consiliul Europei în 1995, a ales și valorile prin care această independență poate fi consolidată și transmisă generațiilor viitoare.

Aceasta este, poate, una dintre cele mai importante lecții pe care le putem desprinde de Ziua Independenței: libertatea nu este doar un drept primit, ci și o responsabilitate asumată.

Iar independența nu înseamnă izolare.

Independența înseamnă valori.

Valori care ne definesc ca societate.

Valori care ne leagă de Europa.

Valori pe care avem responsabilitatea să le protejăm și să le transmitem mai departe.

Repere istorice

19 septembrie 1946 – Winston Churchill rostește discursul de la Universitatea din Zürich și pledează pentru reconstruirea „familiei europene” și crearea unui Consiliu al Europei.

5 mai 1949 – Zece state europene semnează la Londra Statutul Consiliului Europei, punând bazele organizației.

12 august 1949 – Winston Churchill se adresează mulțimii în Place Kléber din Strasbourg, reafirmând speranța într-o Europă unită și pașnică.

27 august 1991 – Republica Moldova își proclamă independența.

13 iulie 1995 – Republica Moldova devine al 36-lea stat membru al Consiliului Europei.

2026 – Consiliul Europei marchează, prin evenimente la Zürich și Strasbourg, aniversarea celor două discursuri esențiale ale lui Winston Churchill privind construirea unui Consiliu al Europei.

La elaborarea acestui material a fost utilizat un instrument de inteligență artificială generativă (ChatGPT) pentru sprijin în traducerea, structurarea și redactarea preliminară a conținutului. Materialul a fost revizuit, completat și adaptat editorial de către autor, responsabilitatea pentru forma finală și conținutul publicat revenind autorului.

Surse documentare: materiale informative publicate de Consiliul Europei privind Winston Churchill, libertatea de exprimare, democrația și valorile europene.

From London to Strasbourg via Pretoria: Early life of Winston Churchill also led him to defend human rights

A continent and a city shaped by Churchill: How the British leader’s blood flows through the seat of the Council of Europe

UE - e publicațiii recente: Sinteză analitică - Extinderea UE și dileme de securitate: Integrarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei în contextul creșterii amenințărilor militare ruse

EU enlargement and security dilemmas: Integrating  Ukraine, Moldova, and Georgia amid ongoing Russian and Russian- backed military presence: Policy Brief /  Romanian Center of European Policies, Delia  Dinca. - Bucharest, 2025. - 21 p;  Idem [Resursă electronică]. URL:

https://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2025/05/Policy-Brief-EU-enlargement-and-security-dilemmas.pdf

Planul Uniunii Europene de a integra Ucraina, Moldova și Georgia se confruntă cu o provocare majoră: toate cele trei țări se confruntă cu conflicte teritoriale nerezolvate cauzate de Rusia sau de forțe sprijinite de Rusia.

De la prăbușirea Uniunii Sovietice, Georgia a pierdut controlul asupra Abhaziei și Osetiei de Sud, Moldova se confruntă în continuare cu revendicări separatiste în Transnistria, iar Ucraina este în război din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și invazia pe scară largă din 2022.

Amenințările actuale de securitate determină o reflecție profundă cu privire la extinderea UE către state care sunt parțial ocupate sau aflate sub amenințarea militară directă din partea unui stat agresor. În ciuda acestor amenințări de securitate, Ucraina, Moldova și Georgia au făcut progrese semnificative în direcția integrării europene și au demonstrat voință politică susținută pentru a adera la UE.

În ultimul deceniu, toate cele trei au semnat Acorduri de Asociere cu UE și au implementat Zone de Comerț Liber Aprofundate și Cuprinzătoare (DCFTA), astfel și-au adaptat cadrul economic și instituțional la normele UE.

După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, cele trei țări au depus oficial cereri de aderare. Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate în iunie 2022, urmate de Georgia în decembrie 2023. Negocierile de aderare au început oficial cu Ucraina și Moldova în iunie 2024. Aceste etape reflectă atât reziliența acestor țări în fața amenințărilor externe, cât și recunoașterea de către UE a importanței lor strategice.

Totuși extinderea Uniunii Europene nu depinde doar de situația de securitate externă, dar și de stabilitatea politică internă a statelor candidate. Derapajele democratice, slăbirea statului de drept sau restricțiile asupra societății civile pot întârzia sau chiar deraia procesul de aderare.

Adoptarea de către Georgia a unei controversate legi privind „agenții străini”, suprimarea presei și a vocilor din opoziție, precum și alegerile contestate, au dus la suspendarea discuțiilor privind aderarea sa. Moldova și Ucraina s-au confruntat și ele cu provocări în guvernare, deși ambele rămân pe o cale a reformelor încurajată de UE. Aceste dinamici arată că extinderea nu este doar un proiect geopolitic, ci și unul politic, profund legat de valorile democratice și de integritatea instituțională.

Aceasta ridică o întrebare esențială: poate procesul de extindere al UE să ajute la rezolvarea conflictelor și la construirea unei securități durabile în regiune, sau prezența disputelor teritoriale nerezolvate face imposibilă aderarea? Deși există precedente în care state membre ale UE au avut dezacorduri teritoriale, amploarea și intensitatea implicării Rusiei în aceste conflicte fac situația actuală deosebit de complexă. Cu toate acestea, extinderea ar putea servi ca o strategie pe termen lung pentru pace și consolidare democratică, dacă este gestionată cu atenție. Înțelegerea acestei provocări este esențială – nu doar pentru modelarea viitorului Ucrainei, Moldovei și Georgiei, ci și pentru definirea identității și credibilității UE ca actor geopolitic într-un vecinătate din ce în ce mai instabilă.

Cuprins:

Introducere
I- Înțelegerea conflictelor regionale: dinamici esențiale
II- Problema securității regionale: zone tampon între Est și Vest – revizionismul selectiv al Rusiei și răspunsul UE

• Lupta Georgiei pentru suveranitate
• Crizele energetice și schimbările geopolitice din Moldova
• Lupta continuă a Ucrainei pentru integritatea teritorială și integrarea europeană

III- Diviziunile și conflictele din cadrul Trio-ului nu împiedică aderarea la Uniunea Europeană.

Cipru: un studiu de caz al extinderii din trecut

IV- Recomandări
1. Adâncirea integrării economice prin ACVFTA-uri și extinderea dincolo de acestea
2. Angajament condiționat în zonele de conflict
3. Promovarea construirii încrederii reciproce și reconcilierea
4. Investiții în infrastructură transfrontalieră și conectivitate
5. Dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare a UE pentru Marea Neagră
Concluzie

Premiul Naţional GALEX a încurajat acţiunile de promovare a valorilor europene în Republica Moldova

Gala Laureaților Premiilor Naționale GALEX

Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova „Alexe Rău” organizează tradițional,de Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor și de Ziua Bibliotecarului, Gala Laureaților Premiilor Naționale GALEX – o manifestare de importanță națională în lumea bibliotecară, având ca obiectiv promovarea și stimularea activității bibliotecarilor, precum și a persoanelor fizice sau juridice care, prin acțiunile lor, susțin dezvoltarea bibliotecii ca structură infodocumentară de importanță strategică, aceasta fiind cel mai important serviciu civil de stocare și difuzare a informației în și pentru comunitate.

Anul biblioteconomic 2024 „Implicarea bibliotecilor în susținerea și realizarea strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”

GALEX 2025 ,  ediția a XIV-a

http://bnrm.md/files/publicatii/Laureaţii%20Galei%20Premiilor%20Naţionale%20GALEX%20‒%202025.pdf

Premiul pentru promovarea valorilor europene și a parcursului european al Republicii Moldova

Natalia GULCO, şefa secţiei Centrul Pro-Europeande servicii şi comunicare, BNRM

pentru contribuția remarcabilă la promovarea valorilor europene, pentru eforturile deosebi-te depuse în sprijinul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, în special în contextul aderării la Uniunea Europeană, prin activitățile desfășurate în cadrul Centrului Pro- European de servicii și comunicare al BNRM.

Prin această nominalizare recunoaștem implicarea activă și dedicată în susținerea și realizarea Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”.

Promotoare a valorilor europene, contribuie esențial în asigurarea informării și comunicării procesului de integrare europeană prin activitățile desfășurate în cadrul Centrului Pro-European de Servicii și Comunicare al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Prin organizarea evenimentelor, expozițiilor și activităților interactive educaționale, contribuie la creșterea nivelului de informare a cetățenilor cu privire la beneficiile integrării europene, procesul de aderare, realizările Consiliului Europei și ale Uniunii Europene, precum și la parteneriatul dintre aceste organisme și Republica Moldova. Facilitează accesul comunității la resurse și publicații europene. Activitatea sa vizează atât tinerii, cât și reprezentanții instituțiilor publice și ai societății civile, promovând dialogul și schimbul de bune practici europene.

Apreciem profund devotamentul și efortul doamnei Natalia Gulco, iar acordarea Premiului pentru promovarea valorilor europene și a parcursului european al Republicii Moldova reprezintă o recunoaștere pe deplin meritată a angajamentului său în sprijinul unei societăți mai informate, mai implicate și mai deschise către valorile europene.

GALEX 2016

http://bnrm.md/files/publicatii/Galex2016.pdf

Cea de-a VI-a ediţie a Galei Laureaţilor Premiilor Naţionale GALEX, institut de Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova "Alexe Rău" şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova s-a desfăşurat tradiţional, la 21 aprilie 2016, în ajunul celebrării Zilei Bibliotecarului. Premiile Naţionale GALEX reflectând o nouă vizine asupra strategiilor relaţionale ale bibliotecii cu societatea, au fost decernate într-o serie de nominalizări, de care s-au învrednicit persoane care pe parcursul anului 2015 au contribuit seminificativ la promovarea cărţii şi imaginii bibliotecii în societate, dar şi la promovarea valorilor europene, în contextul în careAnul Bibliologic 2015 a fost declarat An al promovării valorilor europene.

Anul bibliologic 2015 - Anul promovării valorilor europene

 

CEL MAI BUN PROIECT BIBLIOTECONOMIC                                                                            

"Promovarea valorilor europene în comunitatea bibliotecară"

Elena CARAUŞ, Natalia GULCO,
specialişti principali la Centrul Pro-European de Servicii şi Comunicare al BNRM

Echipa, care a lucrat la Promovarea valorilor Europene în comunitatea bibliotecară a adus o contribuţie semnificativă în realizarea obiectivelor Anului Bibliologic 2015 - Anul Promovării Valorilor Europene şi sensibilizării comunităţii bibliotecare faţă de importanţa punerii în aplicare a valorilor promovate de Consiliul Europei şi Uniunea Europeană: democraţia, drepturile omului şi statul de drept şi pentru informarea publicului despre beneficiile integrării europene a Republicii Moldova şi instrumentele cu privire la cetăţenia democratică.

CEL MAI BUN SUSŢINĂTOR AL POLITICILOR ŞI PROGRAMELOR DE VALORIFICARE A MOŞTENIRII CULTURALE SCRISE ŞI IMPRIMATE ÎN BIBLIOTECILE DIN MOLDOVA

Lilia SNEGUREAC,
Președinte al Centrului de Resurse ”Dialog Pro”,
secretar al Platformei Societății Civile ”Pentru Europa”

Discipolii Dnei Snegureac activează în toate colţurile ţării şi până în prezent o apreciază înalt pentru calităţile sale omeneşti şi profesionale. Deşi de mult timp a depăşit cadrul profesional, continuă să se implice activ în susţinerea bibliotecilor şi a consolidării rolului bibliotecarilor în comunitate. Este preşedintele unei Asociaţiei Obşteşti înalt apreciată în mediul asociativ şi datorită parteneriatului stabilit cu Biblioteca Naţională, publicul are acces la peste 5 000 de publicaţii ale Consliului Europei, prezente în colecţiile Centrului Pro-European de Servicii şi Comunicare, iar bibliotecarii din teritoriu, prin activităţi comune ale Asociaţiei cu Centrul Pro-European, sunt încurajaţi să disemineze standardele şi politicile europene la nivel local şi să se alineze valorilor europene. 

CEL AI BUN OM POLITIC SUSŢINĂTOR AL BIBLOTECILOR                                                   

Jose Luis HERRERO,
Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău

În Republica Moldova Dl Herrero este vocea celei mai importante organizaţii europene, care reuneşte 820 milioane de locuitori. El asigură conexiunea politică şi diplomatică între Chişinău şi Strasbourg şi monitorizează orice pas al ţării noastre pe calea integrării europene. Susţine iniţiative democratice naţionale, promovează standardele europene şi consideră că tinerii sunt forţa care poate schimba lucrurile în ţară. A contribuit la îmbogăţirea colecţiei Bibliotecii Naţionale cu un lot impunător de carte care cuprinde cele mai valoroase publicaţii ale Consiliul Europei în domeniul culturii, educației și tineretului şi a încurajat tinerii să le utilizeze și să se implice cât mai activ în transformarea societății noastre în una cu-adevărat democratică, bazată pe valorile promovate de Consiliul Europei: democrația, drepturile omului și statul de drept.

Biblioteca Naţională a fost vizitată, la 20 mai 2016,  de şeful Oficiului CoE în Rep. Moldova, dl Jose Louis Herrero, laureat al Premiului Naţional GALEX ediţia 2016, în nominalizarea pentru cel mai bun om politic susţinător al bibliotecilor. 

Directorul General al BNRM, dna Elena Pintilei, a înmânat Premiul GALEX dlui Herrero şi a menţionat importanţa prezenţei Consiliului Europei în Rep. Moldova şi consolidării Centrului Pro-European de Servicii şi Comunicare al BNRM. 

La rândul său, oficialul european a mulţumit pentru distincţia acordată atribuind-o întregii echipe a Oficiului CoE la Chişinău. În cadrul întrevederii au fost abordate perspective de colaborare în domeniul promovării valorilor europene, în special prin asigurarea accesului publicului la publicaţiile Consiliului Europei, atât în format tipărit, cât  şi în format electronic.

Dl Jose Louis Herrero, Şeful Oficiului CoE la Chişinău, şi adjunctul său, dl Ghenadie Barbă, au vizitat sala de lectură a Centurlui Pro-European de Servicii şi Comunicare, în contextul posibilităţii organizării unor evenimente cu tematică europeană.

Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei

When posters speak out: Illustrating the Council of Europe’s mission = Quand les affiches prennent la parole: Illustrer la mission du Conseil de l’Europe. - Strasbourg: Council of Europe, January 2025. - 61 p. (Accesat la 14.01.2025).

Disponibil: https://edoc.coe.int/en/an-overview/12063-when-posters-speak-out-illustrating-the-council-of-europes-mission.html

Publicația bilingvă engleză-franceză "Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei" este o colecție unicat care prezintă moștenirea de 75 de ani a Consiliului Europei printr-o gamă impresionantă de afișe, fiecare reprezentând valorile fundamentale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Publicația a fost editată și lansată în cadrul Președinției Luxembourgului la Comitetul Miniștilor al Consiliul Europei. 

În prefața la această lucrare, Patrick Engelberg, Reprezentant Permanent al Luxemburgului la Consiliul Europei, a transmis către cititori un mesaj prin care pune în evidență importanța transmiterii misiunii și valorilor Consiliului Europei prin utilizarea afișelor - acestui instrument simplu, dar puternic de comunicare.

Printre altele, acesta a menționat următoarele:

Anul 2024 a marcat cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei, o organizație internațională fondată la Londra pe 5 mai 1949 de către 10 state. De la începuturile sale, Organizația cu sediul la Strasbourg a urmărit să schimbe modul în care europenii își percep relațiile cu vecinii lor, astfel încât să îi vadă ca parteneri și aliați, și nu ca adversari sau dușmani. Consiliul Europei lucrează pentru a promova și apăra valorile fundamentale, mai degrabă decât acorduri comerciale libere sau alianțe militare. Acesta a fost fondat cu scopul de a construi o pace durabilă în Europa, care în istoria sa nu cunoscuse niciodată o generație fără război.

Lecții au fost trase din greșelile trecutului – inclusiv că democrațiile pluraliste nu ar trebui să lanseze războaie de agresiune împotriva vecinilor lor. De acum înainte, principiul apărării drepturilor omului urma să fie promovat, iar exercitarea efectivă a acestor drepturi în statele membre să fie garantată. Această nouă dinamică se contura deja în mai multe țări: unele aboliseră pedeapsa cu moartea, în timp ce altele introduseseră un sufraj universal autentic, iar presa se elibera treptat de controlul autorităților. Privind dincolo de astfel de inițiative la nivel național, Organizația a profitat de contextul favorabil pentru a promova, mai întâi între statele sale membre și apoi întreaga Europă, ceea ce aveau să devină cei trei piloni fundamentali ai Consiliului Europei: drepturile omului, statul de drept și democrația.

Această publicație își propune să crească gradul de conștientizare asupra impactului pe care Consiliul Europei l-a avut și continuă să-l aibă asupra vieții de zi cu zi a milioane de europeni, chiar dacă rolul său nu este larg cunoscut.

După tragediile din prima jumătate a secolului XX, primul pas a fost promovarea a ceva ce unise europenii timp de secole. Încă din primele zile ale noii entități internaționale, cultura și diversele sale manifestări au fost din ce în ce mai recunoscute ca instrumente indispensabile pentru construirea păcii în Europa. Convenția Culturală Europeană din 1954, a doua convenție majoră a Consiliului Europei elaborată după Convenția Europeană a Drepturilor Omului, încă urmărește să promoveze această legătură astăzi. Aceasta îmișcă să sprijine înțelegerea reciprocă între popoarele Europei, să promoveze respectul pentru diversitatea lor culturală și să evidențieze contribuțiile naționale la patrimoniul cultural comun al Europei.

Aceasta a necesitat, evident, dezvoltarea unui nou set de standarde, un forum pentru dialog interguvernamental și campanii și inițiative direcționate. De asemenea, a fost esențial să se găsească instrumente eficiente de comunicare pentru a evidenția numeroasele inițiative ale Consiliului Europei implementate în statele membre și chiar dincolo de acestea.

Într-o epocă anterioară televiziunii și rețelelor sociale, afișul era instrumentul preferat de comunicare. Utilizarea acestui mediu puternic și mainstream asigura că mesajul ajungea la toată lumea, fără distincție.

Afișele au apărut inițial ca un mijloc de comunicare în masă în secolul al XIX-lea. De la începuturile lor ca formă de publicitate în epoca industrială, au cucerit treptat sfera politică. De-a lungul secolului XX, istoria afișului a fost marcată de o serie de tendințe și evenimente semnificative. Mai întâi au venit Anii '20, când au apărut stiluri artistice inovatoare, cel mai notabil fiind Art Deco. Apoi, între războaie, regimurile fasciste și totalitare au folosit afișele ca instrumente de propagandă politică. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, afișele au jucat un rol crucial în mobilizarea populației și promovarea efortului de război. După acel conflict global, utilizarea afișelor în scopuri de propagandă a fost larg răspândită, reflectând lupta ideologică dintre comunism și capitalism și divizarea continentului european în două blocuri. Din anii '50, afișele au devenit un mediu foarte popular de comunicare politică. Competiția de afișe organizată de Organizația pentru Cooperare Economică Europeană în 1950 pe tema cooperării intra-europene pentru un standard de viață mai bun este un exemplu în acest sens.

În anii '60 și '70, afișele au fost adoptate de mișcarea contraculturii ca un mijloc preferat de exprimare. Ele au fost folosite pentru a promova mișcări sociale de amploare, festivaluri de artă și muzică și cauze politice, cum ar fi avansarea drepturilor femeilor, pacea și protecția mediului. Odată cu apariția internetului și a media online în anii '90, au fost dezvoltate formate digitale și interactive, dar afișele au rămas parte din viața de zi cu zi.

Scopul principal al afișelor este de a transmite un mesaj, dar estetica vizuală este la fel de importantă. Marketingul și brandingul pot ajuta la sporirea impactului mesajului. Totuși, există și momente când astfel de distrageri ar trebui reduse la minimum. Indiferent de stil, afișele sunt o formă esențială de comunicare, permițând oamenilor să înțeleagă un subiect anume dintr-o privire.

Privind înapoi la acest instrument simplu, dar puternic de comunicare, este o modalitate eficientă de a revizui momentele de referință din istoria Organizației și de a evidenția activitățile sale cheie. Selecția de afișe ale Consiliului Europei inclusă în această publicație poate părea arbitrară, dar alegerea a doar 100 de afișe din peste o mie care ilustrează 75 de ani de activitate este dificilă, dacă nu imposibilă. O selecție inițială a fost realizată pentru expoziția organizată de Președinția Luxemburgheză a Comitetului Miniștrilor la Palais de l'Europe în noiembrie 2024. Aceasta a fost extinsă și îmbogățită cu texte suplimentare pentru această publicație. Rezultatul este o reflecție asupra celor mai remarcabile campanii și activități din cei 75 de ani de existență ai Consiliului Europei. Accentul pe impactul artistic și vizual al afișelor surprinde importanța evenimentelor promovate, semnificația lor la momentul respectiv și relevanța lor astăzi.

La sfârșitul anului 2004, am adus un omagiu Convenției Culturale Europene la cea de-a 70-a aniversare a deschiderii sale pentru semnare. Sperăm că această selecție particulară de afișe va reflecta preambulul convenției, care ilustrează patrimoniul comun al statelor membre. Patruzeci și șase este numărul de state membre ale Consiliului Europei astăzi. Patruzeci și șase de țări unite de idealuri și principii comune, atașate, mai presus de toate, diversității lor culturale și istoriei unice, dar și dialogului intercultural, reflectând apartenența lor la o civilizație comună tuturor.

Astăzi, în ochii publicului larg, afișele continuă să picteze o imagine a evenimentelor trecute, servind ca surse istorice pentru a stabili ce s-a întâmplat și ce i-a inspirat pe cei care au venit înaintea noastră. Răsfoind arhivele, curând și organizând expoziția și producând această publicație subliniază angajamentul nostru de nezdruncinat față de această organizație vibrantă, care, la 75 de ani, rămâne atât de activă în susținerea principiilor fundamentale ale drepturilor omului, statului de drept și democrației.

"Solidari cu Ucraina" : activități organizate de BNRM

La 12 mai 2023, în cadrul mesei rotunde „Valorile care ne unesc”, cu participarea specialiștilor BNRM și ai Bibliotecii Naționale Științifice din Odesa, organizată cu ocazia ZILELELOR CULTURII UCRAINENE LA BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA, desfășurate în perioada 10-12 mai 2023, colaboratoarele Centrului Pro-European de Servicii și Comunicare al BNRM Natalia Gulco (Moldova) și Natalia Dubovic (Ucraina) au prezentat un Raport informativ cu genericul «Solidari cu Ucraina: activități organizate de BNRM».

În Prezentarea au fost reflectate toate activitățile organizate de echipa BNRM începând cu 24 februarie 2022 până în prezent: campania "Colorează copilăria", elaborarea liniilor directoare privind implicarea bibliotecilor în ajutorul refugiaților, aranjarea spațiului interactiv pentru refugiați, expoziții vaste de publicații din colecțiile BNRM, o serie de ateliere/bibliotururi pentru copii și adulți, o conferință științifică, o expoziție de fotografii și prezentări de cărți despre războiul din Ucraina.

În cadrul Mesei Rotunde, prezentatoarele au abordat în special promovarea valorilor europene care ne definesc și unesc țările noastre, Moldova și Ucraina, plasând accent pe activitățile Centrului, dedicate subiectelor cu tematică europeană:

• Organizarea expoziției în cadrul Zilelor Europei 22 și participarea la evenimentele dedicate Zillei Europei prin desfășurarea de lecții informative și jocuri cognitive;
• Activități interactive cu participarea elevilor din Ucraina și Moldova, din liceele și de la taberele de vară pentru copii;
• Lecții informative și discuții tematice pe subiecte de actualitate (siguranța de internet, traficul de persoane, ecologia, etc.)
• Expoziția de fotografii «Cărți poștale din Ucraina»

Comunicarea a fost însoțită de prezentări de materiale video și fotografii efectuate în cursul activităților.

Colaboratoarele CPESC, activând într-o echipă unită pe parcursul unui an, au reușit să organizeze și să desfășoare o serie de activități interesante și informative la care au participat sute de persoane.

* * *

12 травня 2023 року під час круглого столу «Цінності, які нас об’єднують» за участі фахівців БНРМ та Одеської національної наукової бібліотеки, організованого з нагоди ДНІВ УКРАЇНСЬКОЇ КУЛЬТУРИ В НАЦІОНАЛЬНІЙ БІБЛІОТЕЦІ РЕСПУБЛІКИ МОЛДОВА, що відбулися 10-12 травня 2023 р., співробітниці Проєвропейського центру Наталія Гулько (Молдова) та Наталія Дубовик (Україна) представили доповідь «Солідарність з Україною: заходи, організовані БНРМ».

На Презентації були відображені всі заходи, організовані командою БНРМ, починаючи з 24 лютого 2022 року і дотепер: кампанія «Розфарбуй дитинство», розробка рекомендацій щодо залучення бібліотек до допомоги біженцям, облаштування інтерактивного простору для біженців, масштабні виставки видань із фондів БНРМ, серія інтерактивних заходів для дітей та дорослих, наукова конференція, фотовиставка та презентації книг про війну в Україні.

Під час круглого столу доповідачі звернулися, зокрема, до популяризації європейських цінностей, які об’єднують наші країни, Молдову та Україну, акцентуючи увагу на діяльності Центру, присвяченій темам європейської тематики:

• організація виставки в рамках Днів Європи 2022 та участь у заходах до Дня Європи шляхом проведення пізнавальних уроків та онлайн-ігор;
• інтерактивні заходи за участі дітей з України та Молдови зі шкіл та літніх дитячіх таборів Кишинева;
• пізнавальні уроки та тематичні бесіди на актуальні теми (безпека в Інтернеті, торгівля людьми, екологія та ін.)
• фотовиставка «Листівки з України».

Доповідь супроводжувалася презентаціями відеоматеріалів та фотографій, зроблених під час заходів. Працівницям відділу, працюючи згуртованою командою протягом року, вдалося організувати та провести серію цікавих та пізнавальних заходів, в яких взяли участь сотні людей.

Detalii :

Zilele culturii ucrainene la BNRM https://tinyurl.com/2ecurssn

Masă rotundă „Valorile care ne unesc” https://tinyurl.com/2p86wnt9

CoE: E-publicații 2017: Rutele Culturale ale Consiliului Europei

(Publicaţiile pot fi consultate online sau în sala de lectură a Centrului Pro-european)

 

Cultural Routes of the Council of Europe: [A Guide] / Scienseed SL;  Cultural Routes of the Council of Europe - Strasbourg: Council of Europe, 2016. - 52 p.

Disponibil : https://edoc.coe.int/en/index.php?controller=get-file&freeid=7243

Itinéraires culturels du Conseil de l'Europe: [Un guide] / Scienseed SL; Itinéraires culturels du Conseil de l'Europe. - Strasbourg: Conseil de l'Europe, 2016. - 52 p.

Disponibil: https://edoc.coe.int/fr/index.php?controller=get-file&freeid=7242

Programul Rutelor Culturale ale Consiliului Europei a fost lansat în 1987 în scopul de a demonstra cum rădăcinile identității europene pot deveni temelia unei cetățenii comune. Rutele culturale demonstrează, prin călătorii în spațiu și în timp, cum patrimoniul și cultura diferitor regiuni, mai mult sau mai puțin îndepărtate din Europa contribuie la un patrimoniul cultural comun. Ele pun în aplicare principiile fundamentale promovate de Consiliul Europei: drepturile omului, democrația, participarea, diversitatea culturală și identitatea. Aceste principii încurajează dialogul intercultural, schimbul reciproc și prosperitatea indiferent de frontierele și secole

În prezent, peste 30 de Rute culturale certificate ale Consiliului Europei încurajează cetățenii europeni să-și redescopere patrimoniul implicându-se în turismul cultural pe tot continentul european și în afara lui.

Masă Rotundă ”Educația participativă a tinerilor. Rolul și impactul în societate

Agenda

Modalitățile implicării studenţilor în dezvoltarea şi menţinerea unei culturi democratice care ar permite instituţiilor democratice să funcţioneze eficient au fost discutate în cadrul unei Mese Rotunde organizată la 17 noiembrie 2016, ora 15.00, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova.

Evenimentul a avut la bază publicația ”Implicarea studenților în Europa: societatea, învățământul superior și guvernarea studenților”, din seria Consiliului Europei dedicată învățământului superior. Acest volum aniversar, cel de-al XX-lea, este unul interesant și stimulator care ar putea inspira studenții să participle mai activ în procesul de administrare a instituțiilor superioare și să se angajeze în sfera publică în folosul tuturor cetățenilor.



”Implicarea studenților este esențială pentru dezvolarea și menținerea unei culturi democratice. Competențele democratice, comportamentul și atitudinile nu pot fi dezvoltate doar în sălile de clasă. Învățământul superior trebuie să încurajeze studenții să participle activ în administrarea și viața instituțiilor sale, dar și să se implice în viața întregii societăți.”, - a menționat în prefața la această ediție aniversară, Snežana Samardžić-Marković, Directorul General pentru Democraţie al Consiliului Europei.

Volumul vizează trei dintre cele mai puțin cercetate domenii ale implicării studenților: în societate prin participare politică și implicare civică; în procesul și structurile decizionale ale învățământului superior; și în cadrul uniunilor studenților, cea mai importantă formă organizată și instituționalizată de implicare a studenților.

Un grup de studenți de la Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative, Universitatea de Stat, fiind îndrumați de profesoara Cristina Morari, au pregătit mai multe prezentări în baza acestei publicații, care au fost expuse colegilor de la alte Instituții de învățământ superior: Universitatea Tehnică din Moldova, Institutul de Relații Internaționale, Universitatea ”Perspectiva”, Universitatea Pedagogică de Stat ”I.Creangă”.

Directorul general al BNRM, dna Elena Pintilei, a salutat tinerii prezenți la eveniment și i-a încurajat să devină cititori activi și să participe la evenimentele culturale organizate de BNRM, rolul acestei instituții fiind nu doar unul de prezervare a colecției de carte națională, dar și un spațiu deschis tuturor membrilor comunității.

Invitații de onoare la acest eveniment, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, dl Jose-Luis Hererro și Managerul rețelei Cluburilor pentru Cetățenie Activă, dna Lilia Snegureac, au adresat cuvinte de încurajare tinerilor cetățeni.

Dl Hererro a apreciat prezența tinerilor la acest eveniment, mai ales că aceștia veneau de la diferite instituții de învățământ, deci tinerii sunt viitori specialiști nu doar în domenii umanitare, dar și tehnice, și exacte. Unii fiind deja antrenați în acivități comunitare și de voluntariat, au manifestat interes față de organizațiile tineret din Spania, țara de origine a invitatului. Dl Hererro a menționat că tineii în Spania sunt într-o măsură mai mare antrenați în ONGuri, și a invitat tinerii din Moldova să participe mai activ la procesul de democratizare a societății, mai ales prin intermediul ONGurilor care sunt în același timp mecanisme, dar și oportunități de participare la schimbarea lucrurilor în țară. ”Republica Moldova este foarte bine amplasată din punct de vedere geografic, astfel încât voi ar trebui să profitați din plin atât de dezvoltarea vectorului european, cât și de cel asiatic. Această abordare dublă nu ar trebui să vă dezbine, dar din contra să vă unească pentru beneficiul țării. Sunteți mult mai instruiți, educați, informați decât generația mea și implicarea voastră în procesul decizional este, în primul rând, importantă pentru voi, pentru că voi sunteți viitoarea generație care va trăi în această țară”, a menționat șeful Oficiului CoE la Chișinău.

Referindu-se la recenta campanie prezidențială, tinerii și-au explicat rata scăzută de participare prin faptul că nu și-au regăsit problemele și interesale sale pe agendele electorale ale candidaților, la care oficialul european i-a îndemnat să să implice mai mult în viața partidelor, poate chiar să-și creeze propriile partide și să înainteze candidați care le-ar reprezenta interesele și care ar putea contribui cu fapte reale la dezvoltarea țării.

În încheierea discuției, dl Hererro le-a dorit tinerilor să fie mai toleranți, mai proactivi, mai practici, mai dinamici și mai întreprinzători.

Dna Valentina Teosa, Șefa Departamentului pentru Relații Internaționale al FRIȘPA a apreciat ideia organizării acestei activități în momentul în care instituțiile de învățământ superior ar trebui să creeze nu doar specialiști buni, dar și cetățeni activi. În acest sens, a fost menționată colaborarea FRIȘPA cu Universitățile din SUA și implementarea programului CEPO (Civic Engagement Programme Office) care încurajează organizarea, în cursul efecturăii studiilor superioare, a acțiunilor sociale și civile pentru studenți ,deoarece atunci când sunt încadrați în câmpul muncii, tinerii specialiști trebuie să posede deja o poziție civică formată. Prin urmare, la USM sunt prevăzute pentru cadrele didactice activități cu ieșire în spațiul public, cu implementarea proiectelor concrete pentru comunitate. În acest sens, dna Teosa s-a adresat conducerii BNRM de a organiza astfel de evenimente pentru lectorii și cadrele didactice de la toate instituțiile de învățământ superior și de specialitate, pentru a încuraja asemenea activități de formare civică a studenților, deosebit de importante în acest sens fiind crearea parteneriatelor între profesori și studenți. Doar împreună poate fi făcută modenizarea societății, începând de la modernizarea instituțiile de ănvățământ, unde nu trebuie să existe doar dominația cadrelor didactice, dar și a studenților, cum este în cazul FRIȘPA.

”Studenții la etapa actuală, sunt mult mai avansați și dezvoltați decât generația noastră și ei reprezintă elita spirituală a Republicii Moldova și trebuie să fie conștienți de acest fapt”, a menționat dna Teosa.

 

Mai multe imagini de la eveniment găsiți pa pagina noastră de Facebook.

În contextul desfășurării Mesei Rotunde, în spațiile Centrului Pro-European a fost vernisată o expoziție tematică care a inclus publicațiile care reflectă politicile europene de susținere a tineretului. Un compartiment al expoziției a cuprins seria Consiliului Europei dedicată învățământului superior, volumul XX din aceasta fiind la baza Mesei Rotunde.

TINERII AU CUVÂNTUL !
Acțiunile Consiliului Europei și Uniunii Europene în domeniul tineretului

Masa Rotundă a fost organizată în cadrul Săptămânii Educației Globale, de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare (CPESC) al BNRM în cooperare cu Centrul de Resurse ”Dialog-Pro” și FRIȘPA a USM.