Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta expoziţii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta expoziţii. Afișați toate postările

Consolidarea statutului limbii române în Europa

 

Cu prilejul sărbătorii naționale 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐋𝐢𝐦𝐛𝐢𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, Biblioteca Națională a Republicii Moldova Vă invită la expoziția tematică „Identitatea Limbii Române în context european”,,care oglindește valoarea culturală și istorică, integrarea limbii roâne în spațiul european dar și rolul limbii în definirea identității naționale.

Expoziția valorifică documente, publicații, articole și materiale informative din colecțiile Bibliotecii Naționale, reflectând importanța limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene din 2007, vorbită de peste 25 de milioane de oameni.


Un element aparte al acestei expoziții este compartimentul „Consolidarea statutului limbii române în Europa”, pregătit de Centrul Pro-european de Servicii și Comunicare (CPESC). Acest compartiment își propune să evidențieze poziția limbii române în arhitectura culturală, lingvistică și juridică a Europei contemporane, subliniind atât rolul său ca limbă oficială a UE, cât și ca limbă minoritară recunoscută în diverse state europene.


  • Limba română – limbă oficială a Uniunii Europene
  • Politica UE în materie de multilingvism
  • Studierea limbii române și Cadrul European comun de referință pentru limbi (CECRL)
  • Protecția limbii române și Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare

Limba română – limbă oficială a Uniunii Europene

Un moment definitoriu pentru statutul internațional al limbii române a fost aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Din acel moment, limba română a devenit una dintre cele 24 de limbi oficiale și de lucru ale Uniunii Europene, fapt ce i-a asigurat o vizibilitate fără precedent pe scena europeană.

Acest statut înseamnă că toate documentele oficiale ale instituțiilor europene sunt traduse și în limba română, iar cetățenii români au dreptul de a comunica cu instituțiile UE în limba lor maternă și de a primi răspunsuri în aceeași limbă. De asemenea, româna este utilizată în lucrările Parlamentului European, ale Comisiei Europene și ale Consiliului UE, precum și în procedurile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Politica UE în materie de multilingvism





Uniunea Europeană promovează o politică avansată de multilingvism, bazată pe principiul respectării diversității lingvistice și culturale. Această politică pledează pentru predarea și învățarea mai multor limbi străine, stimulând astfel comunicarea, mobilitatea și cooperarea între cetățenii europeni.

Programe precum Erasmus+ permit milioanelor de tineri europeni să își îmbunătățească competențele lingvistice prin studii și stagii în alte țări. În prezent, programul funcționează în 34 de state, contribuind la formarea unei noi generații de cetățeni europeni multilingvi și interculturali.

Un alt exemplu notabil este concursul anual „Juvenes Translatores”, organizat de Comisia Europeană, care încurajează elevii din învățământul secundar să își testeze abilitățile de traducere și să descopere frumusețea limbilor europene.

Astfel de inițiative demonstrează că multilingvismul nu este doar o valoare culturală, ci și un instrument practic pentru integrarea europeană, facilitând accesul la educație, la piața muncii și la servicii, dar și consolidarea dialogului intercultural și a coeziunii sociale.

Politica lingvistică a UE:  Informații suplimentare

Publicații

Consiliul Europei: Politica educației lingvistice

Pentru a sprijini documentarea vizitatorilor, Centrul Pro-european a elaborat o fișă informativă dedicată politicii educației lingvistice în cadrul Consiliului Europei. Fișa sintetizează principalele convenții, recomandări și rezoluții adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care vizează protecția și promovarea diversității lingvistice. Sunt menționate documente fundamentale, precum Convenția Culturală Europeană (1954), Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, dar și instrumente de politică educațională precum Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL). De asemenea, fișa prezintă recomandări privind predarea limbilor moderne, integrarea lingvistică a migranților și sprijinirea învățării limbilor în educația școlară. Această resursă reprezintă un ghid util pentru înțelegerea angajamentului Consiliului Europei față de protecția limbilor, respectul pentru diversitate și promovarea unei educații de calitate.

Studierea limbii române și Cadrul european comun de referință pentru limbi (CECRL)



Un punct central al expoziției îl reprezintă promovarea studiului limbii române prin prisma Cadrului european comun de referință pentru limbi (CECRL) – document de politică lingvistică elaborat de Consiliul Europei, devenit reper internațional pentru predarea, învățarea și evaluarea limbilor străine.

CECRL definește nivelurile de competență lingvistică (de la A1 la C2) și stabilește standarde comune, utilizate de profesori, instituții educaționale și organisme de certificare din întreaga lume. Prin acest instrument, româna – la fel ca orice altă limbă europeană – beneficiază de un cadru clar pentru predare și evaluare, ceea ce o face accesibilă și atractivă pentru străinii care doresc să o învețe.

În cadrul expoziției au fost expuse manuale pentru învățarea limbii române ca limbă străină, ghiduri metodologice și publicații ale Consiliului Europei, care reflectă angajamentul acestei organizații față de educația lingvistică. Acest angajament se concentrează pe:

  • protejarea diversității lingvistice și culturale,
  • asigurarea accesului la o educație de calitate,
  • promovarea dialogului intercultural și a incluziunii sociale,
  • consolidarea valorilor democratice.

Cadrul Comun European de referință pentru limbi : invățare, predare, evaluare (2020)

Protecția limbii române și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare

Un alt document de referință expus este Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată sub egida Consiliului Europei. Carta urmărește protejarea și promovarea limbilor minoritare și regionale, recunoscându-le rolul în păstrarea diversității culturale europene.

În acest context, limba română beneficiază de un statut aparte în mai multe țări europene unde există comunități românești istorice:

  • Ucraina – limba română are statut de limbă minoritară în regiunile Cernăuți, Herța și Transcarpatia. Ea este predată în școli și folosită în mass-media locală, chiar dacă, în ultimii ani, au existat și dificultăți administrative legate de statutul ei.
  • Serbia – în provincia autonomă Vojvodina, româna este recunoscută ca limbă a minorității române, fiind utilizată în educație, cultură și administrație locală.
  • Ungaria – româna este recunoscută oficial ca limbă a minorității, beneficiind de drepturi în domeniul educațional și cultural.
  • Bulgaria – comunitățile românești sunt mai puțin recunoscute, iar limba română nu are un statut oficial de limbă minoritară, ceea ce limitează accesul la educație și servicii în această limbă.

Astfel, Carta europeană și documentele conexe subliniază importanța protejării limbii române ca parte a patrimoniului lingvistic european, contribuind la menținerea identității comunităților românești din afara granițelor naționale.

Compartimentul „Consolidarea statutului limbii române în Europa” din cadrul expoziției „Identitatea Limbii Române în context european” demonstrează complexitatea parcursului limbii române în spațiul european:
  • de la limbă oficială a Uniunii Europene,
  • la limbă promovată în cadrul politicilor educaționale și de multilingvism,
  • la limbă protejată prin mecanisme internaționale, acolo unde este vorbită de comunități minoritare.

Expoziția organizată de BNRM, cu contribuția CPESC, este o platformă de reflecție și informare asupra rolului limbii române în Europa, dar și o afirmare a valorii sale identitare, culturale și democratice.

Limba română, prin statutul și recunoașterea ei, continuă să fie un pilon al diversității europene, dar și un simbol al apartenenței Republicii Moldova și a comunităților românești din întreaga lume la marea familie europeană.

 




 Informații suplimentare

Consiliul Europei: Politica și practica lingvistică

Publicații

Expoziție aniversară: 30 de ani în Consiliul Europei: Consolidăm drepturile omului, democrația și statul de drept


Expoziția aniversară

„30 de ani în Consiliul Europei: Consolidăm drepturile omului, democrația și statul de drept”
în contextul aniversării a 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei (CoE) (13.07.1995) și Președinției RM la CoE (15.11.2025- 15.05.2026)

La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, angajându-se ferm pe calea consolidării valorilor democratice europene. Această aderare a reprezentat un pas esențial în apropierea țării de spațiul european al drepturilor omului, democrației și statului de drept.

În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a realiza reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale. 





Centrul Pro-european de Servicii și Comunicare  al BNRM invită publicul la o expoziție ce ilustrează etapele esențiale ale integrării Republicii Moldova în Consiliul Europei, prin intermediul cărților, documentelor, fotografiilor, datelor statistice și mărturiilor colaborării bilaterale. Este un prilej de reflecție asupra traseului parcurs și a valorilor comune care ne leagă de familia europeană.

Expoziția își propune să pună în evidență contribuția acestui parteneriat la consolidarea democrației, promovarea drepturilor omului și edificarea statului de drept.

Mesajul transmis este că apartenența la Consiliul Europei a fost și rămâne o ancoră strategică pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, iar sprijinul oferit de această organizație a contribuit esențial la modernizarea instituțiilor, protejarea drepturilor cetățenilor și apropierea de standardele europene.

Expoziția se adresează unui public larg – tineri, studenți, cercetători, funcționari publici, jurnaliști, diplomați – și constituie o platformă de informare, educare și promovare a valorilor europene într-un moment simbolic pentru țara noastră.



Compartimentele expoziției:
  • Istoricul relațiilor Republica Moldova - Consiliul Europei
  • Relații instituționale și cooperare strategică cu Consiliul Europei
  • Drepturile Omului pentru fiecare cetățean
  • Impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului
  • Curtea Europeană a Drepturilor Omului
  • Statul de drept - garanția siguranței și stabilității
  • Consolidarea democrației prin procese electorale
  • Democrația zi de zi
  • Cultura - inima și suflectul democrației
  • Priorități și perspective comune - viitor stabil și promițător
  • Tinerii – prezentul și viitorul Europei democratice
  • Sprijin pentru coeziune socială și dezvoltare durabilă: rolul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei
  • Programe în desfășurare: sprijin concret pentru reforme și drepturile omului
1. Istoricul relațiilor Republica Moldova - Consiliul Europei

Aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, pe 13 iulie 1995, a marcat începutul unei noi etape în consolidarea democrației și a statului de drept. Acest compartiment reflectă momentele-cheie ale dialogului diplomatic și deciziile esențiale luate în primii ani de apartenență. Sunt prezentate documente istorice, rezoluții și imagini reprezentative care atestă parcursul european al țării.


2. Relații instituționale și cooperare strategică cu Consiliul Europei

De-a lungul anilor, Republica Moldova a dezvoltat un parteneriat solid cu Consiliul Europei, beneficiind de expertiză tehnică, sprijin legislativ și programe dedicate consolidării democrației și statului de drept. Cooperarea cu Consiliul Europei a fost implementată prin Programe și Planuri de Acțiune succesive, care au contribuit la întărirea instituțiilor naționale, combaterea discriminării, promovarea egalității și alinierea la standardele europene în domeniul drepturilor omului, statului de drept și democrației. Moldova este reprezentată în principalele structuri ale CoE – inclusiv în Comitetul Miniștrilor, Adunarea Parlamentară, Congresul Autorităților Locale și Regionale și în diverse comitete și grupuri de lucru specializate. Totodată, Reprezentanța Consiliului Europei la Chișinău joacă un rol esențial în implementarea programelor de cooperare și în promovarea valorilor europene la nivel local. În acest compartiment sunt expuse informații și documente care vizează cooperarea instituțională bilaterală.


3. Drepturile Omului pentru fiecare cetățean
Respectarea și promovarea drepturilor omului sunt piloni centrali ai activității Consiliului Europei în Republica Moldova. Acest compartiment evidențiază contribuția mecanismelor specializate, precum Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT), Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), Grupul de Experți pentru combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (GREVIO), precum și rolul esențial al Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Prin rapoartele, recomandările și dialogul constant cu autoritățile, aceste organisme au sprijinit îmbunătățirea standardelor naționale în materie de drepturi și libertăți fundamentale. Publicațiile și documentele incluse în acest compartiment reflectă eforturile comune pentru o societate mai echitabilă, mai sigură și mai tolerantă.

4. Impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a devenit un reper juridic pentru apărarea drepturilor cetățenilor moldoveni. Sunt prezentate publicații, comentarii juridice și culegeri de cazuri relevante în care Convenția a fost invocată. Vizitatorii pot înțelege mai bine cum acest instrument a influențat jurisprudența națională și a promovat justiția echitabilă.

5. Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Accesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) oferă fiecărui cetățean o cale de apărare împotriva încălcării drepturilor sale. În acest compartiment sunt incluse informații despre cauzele depuse de cetățeni moldoveni și impactul deciziilor CEDO asupra sistemului național de justiție. Se evidențiază, de asemenea, rolul educativ și preventiv al Curții.


6. Statul de drept – garanția siguranței și stabilității

Statul de drept este piatra de temelie a unei societăți democratice și a bunei guvernări. Expoziția scoate în evidență contribuția Consiliului Europei în reformarea sistemului judiciar, consolidarea independenței justiției și combaterea corupției. Moldova este parte la numeroase convenții și tratate ale Consiliului Europei în domeniul justiției penale, cooperării judiciare și protecției drepturilor fundamentale. Un rol important în orientarea reformelor legislative l-a avut Comisia de la Veneția, al cărei sprijin consultativ a ghidat procesul de aliniere la standardele europene și internaționale. Documentele și publicațiile afișate reflectă angajamentele și progresele Republicii Moldova în acest sens.

7. Consolidarea democrației prin procese electorale

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a jucat un rol important în promovarea alegerilor libere și corecte și în dezvoltarea autonomiei locale. Acest compartiment prezintă materiale privind misiunile de observare a alegerilor, proiecte de dezvoltare locală și bune practici europene aplicate în Moldova. Se subliniază legătura dintre democrația locală și participarea cetățenilor.

8. Democrația zi de zi


Democrația nu se rezumă la vot, ci implică o cultură civică activă și respect reciproc în viața de zi cu zi. Aici sunt expuse inițiative ale societății civile, campanii de informare și proiecte educaționale susținute de Consiliul Europei. Se pune accent pe implicarea cetățenilor în procesele decizionale și în viața comunității.


9. Cultura – inima și sufletul democrației


Cultura joacă un rol fundamental în promovarea diversității, toleranței și coeziunii sociale. Compartimentul aduce în prim-plan proiectele culturale susținute de Consiliul Europei, promovarea patrimoniului național și schimburile culturale europene. Prin artă, literatură și memorie colectivă, democrația devine mai vie și mai accesibilă.


10. Priorități și perspective comune –viitor stabil și promițător

Acest compartiment reflectă obiectivele comune ale Republicii Moldova și Consiliului Europei în contextul transformărilor actuale. Sunt prezentate prioritățile strategice, documentele programatice recente și direcțiile de cooperare pentru anii următori. Se subliniază continuitatea angajamentelor și aspirația comună spre o Europă unită și democratică. În acest cadru, Consiliul Europei joacă un rol esențial în stabilirea standardelor privind cetățenia digitală, utilizarea responsabilă a internetului și reglementarea inteligenței artificiale. Prin inițiative și recomandări specifice, se promovează un spațiu digital sigur, incluziv și democratic, care să protejeze drepturile fundamentale și să sprijine participarea activă a cetățenilor în societatea digitală.

SPAȚIU DEDICAT

11. Tinerii – prezentul și viitorul Europei democratice


Tinerii sunt actori esențiali ai schimbării democratice. Consiliul Europei a oferit constant oportunități de formare, mobilitate și implicare civică pentru tinerii moldoveni. Compartimentul include publicații, fotografii și mărturii ale celor care au participat la inițiative europene, devenind promotori ai valorilor democratice în comunitățile lor.


12. Sprijin pentru coeziune socială și dezvoltare durabilă: rolul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) sprijină proiecte care contribuie la reducerea inegalităților și promovarea incluziunii sociale. În Republica Moldova, finanțările acordate de CEB au susținut inițiative importante în domeniul educației, sănătății, locuințelor sociale și infrastructurii publice. Acest compartiment prezintă exemple concrete de proiecte implementate, documente relevante și impactul resimțit de comunități locale. Rolul CEB confirmă dimensiunea solidară a Consiliului Europei și angajamentul său pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

13. Programe în desfășurare: sprijin concret pentru reforme și drepturile omului


In octombrie 2002, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a numit un Reprezentant Special al Secretarului General la Chișinău. În decembrie 2010, a fost semnat Memorandumul de înțelegere între Guvernul Republicii Moldova și Consiliul Europei cu privire la Oficiul Consiliului Europei la Chișinău și la statutul său juridic.

Oficiul este înființat în baza deciziei Secretarului General cu acordul țării vizate și sub supravegherea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Oficiul Consiliului Europei la Chișinău coordonează un portofoliu vast de programe care sprijină transformarea democratică a Republicii Moldova. Printre domeniile-cheie vizate se numără educația pentru democrație, justiția penală, libertatea mass-mediei, drepturile copilului, combaterea violenței împotriva femeilor, incluziunea socială, drepturile refugiaților și buna guvernare la nivel local. Fiecare program generează publicații, studii, ghiduri și instrumente practice, contribuind astfel la diseminarea expertizei europene și la consolidarea capacităților instituționale. Acest compartiment reflectă amploarea și relevanța sprijinului oferit de Consiliul Europei în sprijinul reformelor sustenabile în Republica Moldova.

14. Biroul de Informare al Consiliului Europei în Republica Moldova

La 30 iunie 1997, la Chişinău, în prezenţa Secretarului General al Consiliul Europei, Daniel Tarschys, a fost inaugurat Biroul de Informare al Consiliului Europei. Odată cu crearea acestuia, a fost constituită și o Bibliotecă specializată de publicații editate la Strasbourg, de către Consiliul Europei. Directorul BICE a fost dna Lilia Snegureac (1997-2008). Biroul exercita funcţia de a răspunde cerinţelor de informare şi documentare referitor la activitatea şi experienţa Consiliului Europei, difuzând autorităţilor publice, asociaţiilor, ONG-urilor, cetăţenilor, informaţii şi documente atât la solicitare, cât şi din iniţiativă proprie. Asemenea Birouri, finanţate de Consiliul Europei, activau în toate ţările Europei de Est. 

În vitrină sunt expuse Buletinele și publicațiile Biroului, informații despre activitatea acestei structuri.



p;

.

Educație pentru Cetățenie Digitală: Expoziție tematică in contextul #DCEY2025


În perioada 5 februarie - 5 septembrie 2025, Centrul Pro-European al BNRM (CPESC) organizează expoziția cu genericul "Educație pentru Cetățenie Digitală", în contextul declarării anului 2025 ca Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025) și în
cadrul Zilelor Siguranței pe Internet 2025.

Scopul principal
al expoziției este de a sensibiliza opinia publică cu privire la importanța educației digitale, de a promova competențe digitale responsabile și de a sprijini inițiativele educaționale care contribuie la formarea cetățenilor activi și implicați în societatea digitală.

Expoziția este preconizată pentru elevi, studenți, profesori, părinți, factori de decizie, reprezentanți ai organizațiilor societății civile și publicul larg, având drept obiectiv creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța utilizării responsabile a tehnologiilor digitale.



Expoziția tematică include cărți și publicatii din Colecția CPESC și BNRM, materiale informative, resurse digitale, exemple de bune practici europene și materiale educaționale care informeaza publicul despre inițiativele europene în domeniul educației pentru cetățenie digitală si promovează un comportament responsabil în mediul digital, implicarea activă în comunitatea digitală.
Materialele expoziției sunt divizate în urmatoarele compartimente



  • Consiliul Europei și viitorul Cetățeniei Digitale 
  • 2025  - Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală: Învățați, conectați-vă, implicați-vă și prosperați împreună!
  • Uniunea Europeană: Promovarea educației pentru cetățenie digitală

În primul compartiment Consiliul Europei și viitorul Cetățeniei Digitale sunt reflectate documentele oficiale, publicațiile și studiile de referință ale Consiliului Europei, cea mai importantă Organizație pan-europeană care joacă un rol esențial în promovarea drepturilor fundamentale, democrației și statului de drept în mediul digital. Având în vedere impactul semnificativ al internetului asupra societății moderne, această instituție dezvoltă standarde și politici menite să protejeze libertățile individuale și să asigure un internet sigur, deschis și accesibil tuturor.



Pe rafturile expoziției pot fi depistate, în format fizic sau cu acces prin QR coduri cele mai importante Convenții elaborate în acest domeniu, Strategii privind educația digitală și combaterea dezinformării pentru a proteja utilizatorii împotriva manipulării și abuzurilor online, recomandări ale Comitetului Miniștilor, Ghiduri privind drepturile omului pentru platformele online și furnizorii de servicii de internet, pentru a încuraja respectarea standardelor democratice.


Consiliul Europei a adoptat, la 17 mai 2024, primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic destinat să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială - Convenția-cadru a Consiliului Europei privind Inteligența Artificială și Drepturile Omului, Democrația și Statul de Drept. De asemenea, în cadrul organizației sunt elaborate multiple studii prin care Consiliul Europei contribuie la crearea unui mediu digital mai sigur și mai echitabil, adaptat provocărilor contemporane, care includ: Dezinformarea, dificultatea în combaterea răspândirii informațiilor false care afectează democrația; Supravegherea în masă și protecția vieții private, care presupune păstrarea echilibrului între securitate și respectarea drepturilor fundamentale; Cyberbullying și siguranța online în contextul creșterii cazurilor de hărțuire online; Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică, care constituie amenință crescânde la adresa infrastructurii digitale critice; Accesul inegal la internet, care se manifestă în diferențele dintre state și regiunile subdezvoltate în ceea ce privește conectivitatea și educația digitală.

Prin aceste acțiuni, Consiliul Europei contribuie la crearea unui mediu digital mai sigur și mai echitabil, adaptat provocărilor contemporane.

Pentru a face față acestor provocări, este esențial ca cetățenii să fie educați și să dețină competențe care le permit să navigheze în mod responsabil și etic în mediul digital. Recunoscând această necesitate, miniștrii educației din Statele membre ale Consiliului Europei au decis să declare anul 2025 ca Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală.


Vizitatorii acestei expoziții vor putea descoperi în Compartimentul 2025  - Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală: Învățați, conectați-vă, implicați-vă și prosperați împreună!,  informații despre Scopul și Obiectivele Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală, Grupurile-țintă, Subiectele principale și Resursele informaționale și didactice elaborate pentru a susține elevii, învățătorii, părinții, factorii de decizie, reprezentații societății civile în planificarea și desfățurarea activităților. 






Pentru a proteja drepturile copiilor în mediul digital, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat Ghidurile pentru respectarea, protejarea și îndeplinirea drepturilor copilului în mediul digital, care există și într-o versiune prietenoasă pentru copii. Noul Manual completează aceste ghiduri, sprijinind elaborarea politicilor de către factorii de decizie pentru tratarea concretă a drepturilor și protecției online a copiilor. Acesta va asista la formularea cadrelor și politicilor naționale, precum și la oferirea de orientări interpretative și practice pentru a asigura respectarea drepturilor copiilor online.





Resurse/Publicații CoE  https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/02/educatie-pentru-cetatenie-digitala.html



Uniunea Europeană: Promovarea educației pentru cetățenie digitală



Agenda digitală pentru Europa

Platformele de servicii digitale și tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială, influențează profund peisajul nostru societal. Aceste inovații au redefinit modul în care comunicăm, facem cumpărături și accesăm informații online, devenind esențiale pentru viața noastră de zi cu zi. Agenda digitală europeană pentru perioada 2020-2030 are în vedere aceste schimbări. Ea acordă prioritate creării unor spații digitale sigure, asigurării unei concurențe loiale pe piețele digitale și consolidării suveranității digitale a Europei, în concordanță cu dubla tranziție, digitală și verde.


Tehnologia digitală transformă viețile cetățenilor. Scopul strategiei digitale a UE este ca această transformare să fie în avantajul cetățenilor și întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

Comisia Europeană este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde în loc să le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

Deceniul digital al Europei: obiective digitale pentru 2030

Educația digitală

UE pune accentul și pe educația digitală. Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 ajută statele membre să își adapteze sistemele de educație la era digitală. El acordă prioritate creării unui ecosistem solid de educație digitală și consolidării competențelor pentru transformarea digitală.


Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) este o inițiativă de politică reînnoită a Uniunii Europene (UE), care stabilește o viziune comună asupra unei educații digitale de înaltă calitate, favorabile incluziunii și accesibile în Europa și care urmărește să sprijine adaptarea sistemelor de educație și formare ale statelor membre la era digitală.

Prin intermediul Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, UE sprijină adaptarea durabilă și eficace a sistemelor de educație și formare ale statelor membre la era digitală.








Expoziția poate fi vizitată în spațiul expozițional al Centrului Pro-European de servicii și comunicare, etajul 3, bloc central (str. 31 august 1989, 78A).









Expoziție tematică: Convenția de la Istanbul: Un deceniu de combatere a violenței împotriva femeilor

Cea de-a X-a aniversare de la intrarea în vigoare a  Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice 
(Convenția de la Istanbul) 


În perioada 
1 august - 21 decembrie 2024CPESC organizează expoziția cu genericul "Convenția de la Istanbul: Un deceniu de combatere a violenței împotriva femeilor" în contextul celei de-a 10-a aniversări de la intrarea în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul). 



Scopul expoziției este creșterea gradului de conștientizare cu privire la obiectivul, conținutul și beneficiile Convenției privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) în Republica Moldova.












Expoziția CPESC  cuprinde un șir de publicații, rapoarte, documente, cărți si resurse electronice privind combaterea violenței împotriva femeilor, prevenirea și combaterea violenței în familiile din Rep. Moldova, precum și experiența și legislația organismelor internaționale. 



Expoziția este structurată în câteva compartimente care reflectă datele de reper privind Convenția de la Istanbul, conținutul, obiectivele și beneficiile Convenției; mecanismul de monitorizare, proiectele de facilitare a implementării Convenției în Rep.Moldova, informații despre Strategia Consiliului Europei privind egalitatea de gen 2024-2029.

*     *     *

1. Convenția de la Istanbul - „standardul de aur” în domeniul
combaterii violenței împotriva femeilor




DATE IMPORTANTE

30 mai 2024 - Conferința la nivel înalt „Uniți în jurul egalității de gen: crearea unui spațiu pentru femei și fete” a marcat oficial cea de-a 10-a aniversare a intrării în vigoare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul).

1 mai 2022 - în Republica Moldova a intrat în vigoare Convenția de la Istanbul

31 ianuarie 2022 - Republica Moldova a depus instrumentele de ratificare a Convenției de la Istanbul

6 februarie 2017 - Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul

1 august 2014 - Intrarea în vigoare a Convenției de la Istanbul după ce a primit a 10-a ratificare din partea Andorrei la 22 aprilie 2014

11 mai 2011 - Deschiderea pentru semnare cu ocazia celei de-a 121-a sesiuni a Comitetului Miniștrilor de la Istanbul

7 aprilie 2011 - Textul convenției a fost adoptat de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei Decembrie 2008 - Comitetul Miniștrilor a adoptat un mandat pentru comitetul de elaborare a convenției numit CAHVIO (Comitetul ad-hoc pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice). Acesta și-a finalizat activitatea la începutul anului 2011

*     *     *

Conferința la nivel înalt (30 mai 2024)
 „Uniți în jurul egalității de gen: crearea unui spațiu pentru femei și fete”



Cu ocazia aniversării a 10 ani de la intrarea în vigoare a Convenției de la Istanbul, un angajament politic reînnoit la cel mai înalt nivel este esențial pentru a aborda numeroasele și complexe provocări privind egalitatea de gen. Această conferință, organizată de Consiliul Europei, a subliniat voința politică a statelor membre, exprimată la cel mai înalt nivel la Reykjavik și prin Strategia de Egalitate de Gen a Consiliului Europei pentru 2024-2029.

DOCUMENTE


Marija Pejčinović Burić, Secretarul General al Consiliului Europei


"Convenția de la Istanbul este într-adevăr un tratat fundamental în lupta împotriva violenței asupra femeilor și a violenței domestice – o violență care, pentru victimele sale, este sinonimă cu sechele, intimidare și inhibiție și compromite libertatea, securitatea și dezvoltarea lor personală.

Atâta timp cât această luptă nu va fi victorioasă, și trebuie să fie, egalitatea de gen nu va fi pe deplin efectivă.

Dacă avem această certitudine că Convenția de la Istanbul ocupă un loc central în acest efort, este pentru că, în decurs de un deceniu, am putut constata impactul său cu ochii noștri.

În toate țările care au ratificat acest tratat, legile au fost modificate: au fost definite infracțiuni, precum violul, hărțuirea, fie ea sexuală sau altfel, căsătoria forțată și mutilările genitale feminine. De asemenea, au fost implementate politici și planuri de acțiune naționale, cu sprijinul organismelor noastre de monitorizare, GREVIO și Comitetul Părților, a căror acțiune este atât de benefică pentru atât de multe femei și comunități.

În ciuda interpretărilor și reprezentărilor eronate, deseori alimentate de populism, misoginie și mișcări anti-femei și anti-drepturi care au apărut în multe locuri de pe continentul nostru, cercul Părților la Convenția de la Istanbul continuă să se extindă, ceea ce permite prevenirea unui număr mai mare de infracțiuni, protejarea unui număr mai mare de victime și urmărirea penală a unui număr mai mare de autori.

Treizeci și opt de țări au ratificat-o până în prezent. La fel și Uniunea Europeană. Alte țări – inclusiv din afara Europei – se pregătesc să o facă. De asemenea, nu este surprinzător că ONU a calificat Convenția de la Istanbul drept „normă de excelență”.

Desigur, mai este încă mult de făcut, dar după zece ani, Convenția oferă un bilanț excelent, pe care îl vom folosi ca bază. De fapt, acesta este exact scopul noii noastre Strategii pentru egalitatea de gen 2024-2029. Această Strategie este remarcabil de adaptată la provocările timpurilor noastre.

Societățile europene evoluează rapid și acțiunea noastră pentru egalitate trebuie să evolueze în același ritm. Creșterea tehnologiilor digitale a fost însoțită de noi forme de violență, ale căror victime sunt cel mai adesea femei și fete tinere. Trolling-ul și hărțuirea online, insultele sexiste și discursul de ură, extorcarea sexuală, difuzarea neconsimțită a imaginilor intime, deepfake-urile, divulgarea datelor personale, piratarea și amenințările cu violul ... lista este lungă  și pare să se prelungească puțin în fiecare zi, la fel și numărul infracțiunilor crește tot mai mult.

Potrivit unui sondaj recent, 58% dintre fete și tinere au fost confruntate cu o formă sau alta de hărțuire online. Alte grupuri de femei sunt, de asemenea, expuse în mod special. Femeile implicate în viața publică, de exemplu, cum ar fi legiuitoarele, apărătoarele drepturilor omului sau jurnalistele. În plus, aceste tipuri de violență se caracterizează adesea prin absența raportării și a sancțiunii - o impunitate care nu poate decât să încurajeze alte infracțiuni.

Avem deci nevoie de mijloace eficiente pentru a combate aceste forme de violență și, de asemenea, pentru a garanta un acces egal la justiție.

De aceea, noua noastră Strategie pentru egalitatea de gen, împreună cu Convenția de la Istanbul și o nouă recomandare adresată statelor membre, va forma un triplet de măsuri destinate să garanteze o mai bună protecție și mai multă justiție."



*     *     *

DESPRE CONVENȚIE

  • prevenirea violenței, 
  • protecția victimelor și 
  • acuzarea făptașilor, în scopul abordării acestei grave încălcări a drepturilor omului
Asumându-și rolul de lider în protecția drepturilor omului, Consiliul Europei a adoptat Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (Convenția de la Istanbul). Convenția de la Istanbul este recunoscută pe scară largă drept cel mai cuprinzător instrument juridic pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice din perspectiva încălcării drepturilor omului. 

De la deschiderea sa pentru semnare, în 2011, Convenția a atras suport semnificativ la toate nivelurile: național, regional și guvernamental, public, parlamentar, de la alte organizații internaționale pentru drepturile omului naționale și regionale, organizații ale societății civile, de la mediul academic și de la mass-media. Convenției i-au fost acordate premii naționale și internaționale pentru viziunea sa de a menține femeile și fetele în siguranță față de manifestările violenței

Aceasta a intrat în vigoare la 1 august 2014 – la doar trei ani de la adoptare, arătând astfel statelor membre atât necesitatea de a avea un tratat cu putere de lege care să le ghideze în eforturile lor de a pune capăt violenței bazate pe gen, cât și a angajamentului lor politic față de principiile și valorile înglobate în convenție.

Până în prezent, Convenția a fost ratificată de 39 de state-membre ale Consiliului Europei și semnată de alte 6 state, inclusiv de Republica Moldova, în anul 2017.

Aceasta conține 81 de articole cu prevederi, prin care statelor membre li se impun obligații în vederea prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței în familie, protejării victimelor, urmăririi penale a infractorilor și adoptării de politici integrate. De asemenea, Convenția prevede crearea unui grup internațional de experți independenți care va monitoriza implementarea la nivel național.

La 31 ianuarie 2022 Ambasadoarea Daniela Cujbă, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, a prezentat instrumentul de ratificare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (Convenția de la Istanbul) Secretarului Greneral al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.

Convenția de la Istanbul a fost semnată de Republica Moldova la 6 februarie 2017 și ratificată de legislator la 14 octombrie 2021. La 19 octombrie 2021 Președintele Republicii Moldova a promulgat Legea nr. 144 din 14 octombrie 2021 cu privire la ratificarea Convenției de la Istanbul, astfel, Republica Moldova devenind stat membru la instrument.

Potrivit prevederilor Convenției de la Istanbul, pentru statele care îşi exprimă ulterior consimţământul de a fi angajate de tratat, acesta va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de trei luni de la data depunerii instrumentului de ratificare, acceptare sau aprobare.

Implementarea eficientă a Convenției de la Istanbul este una din prioritățile Guvernului Republicii Moldova, precum și una dintre acțiunile din Planul de Acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2021-2024.

Prin aderarea la Convenția de la Istanbul Republica Moldova devine parte a unui proces important de coagulare la nivel internațional a eforturilor de combatere a violenței domestice, Convenția constituind cel mai cuprinzător instrument juridic internațional prin care sunt instituite standarde și mecanisme vizând prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor.


PARLAMENTUL Republicii Moldova. LEGE Nr. 144 din 14-10-2021 cu privire la ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

HOTĂRÂREA GUVERNULUI Republicii Moldova Nr. 332 din 31-05-2023 cu privire la aprobarea Programului național privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2023-2027

HOTĂRÂREA GUVERNULUI Republicii Moldova Nr. 926 din 29-11-2023 cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie


*     *     *

2. Mecanismul de monitorizare a Convenției de la Istanbul: un sistem cu doi piloni


Scopul mecanismului de monitorizare a Convenției de la Istanbul este de a evalua și îmbunătăți implementarea Convenției de către Părți. Acesta constă din două organisme distincte, dar interconectate:
  • Un organism independent de experți, Grupul de Experți pentru Acțiunea împotriva Violenței asupra Femeilor și Violenței Domestice (GREVIO), inițial compus din 10 membri și ulterior extins la 15 membri după cea de-a 25-a ratificare;
  • Un organism politic, Comitetul Părților, care este compus din reprezentanți ai Părților la Convenția de la Istanbul.
Sarcinile GREVIO și ale Comitetului Părților
  • GREVIO monitorizează implementarea Convenției de către Părți și poate adopta recomandări generale privind temele și conceptele Convenției.
  • Comitetul Părților urmărește rapoartele și concluziile GREVIO și adoptă recomandări pentru Părțile în cauză. De asemenea, este responsabil pentru alegerea membrilor GREVIO.
Procedurile de monitorizare

Convenția de la Istanbul prevede două tipuri de proceduri de monitorizare: o procedură de evaluare pe țară și o procedură de anchetă specială.

Procedura de evaluare pe țară

Aceasta începe cu o primă evaluare, urmată de runde de evaluare. În acest context, GREVIO examinează informațiile prezentate de Părți ca răspuns la chestionarele sale sau la alte solicitări de informații, luând în considerare informațiile primite de la organismele relevante ale Consiliului Europei, instituțiile stabilite prin alte instrumente internaționale (cum ar fi Comitetul Națiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor), organizațiile neguvernamentale și instituțiile naționale pentru drepturile omului. Dacă informațiile obținute sunt insuficiente, GREVIO poate organiza vizite în țară. După o fază de schimburi și consultări cu autoritățile competente, GREVIO adoptă rapoartele și concluziile finale și le trimite Părților în cauză. Rapoartele și concluziile GREVIO sunt făcute publice de la adoptarea lor, împreună cu orice comentarii ale Părților implicate.

Rapoartele GREVIO, după adoptare, sunt transmise Comitetului Părților, care adoptă recomandări specifice privind măsurile ce trebuie luate pentru implementarea concluziilor GREVIO.


Organismul politic al mecanismului de monitorizare al Convenției Consiliului Europei privind Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței Domestice (Convenția de la Istanbul), Comitetul Părților, este compus din reprezentanții Părților la Convenție.

Comitetul Părților are sarcina de a alege membrii Grupului de Experți în Acțiunea împotriva Violenței împotriva Femeilor și a Violenței Domestice (GREVIO), conform prevederilor din paragraful 2 al Articolului 67. Pe baza rapoartelor și concluziilor GREVIO, acesta adoptă recomandări care indică măsurile ce trebuie luate pentru a implementa concluziile conținute în raportul GREVIO. De asemenea, supraveghează implementarea propriilor recomandări după ce perioada de trei ani pentru implementare s-a încheiat, folosind un formular de raportare standardizat pe care părțile sunt solicitate să-l completeze conform procedurii de supraveghere adoptate la a 10-a reuniune din 13 aprilie 2021.

Monitorizarea de către Comitetul Părților - adoptarea recomandărilor și supravegherea implementării acestora

Deși toate părțile sunt obligate să implementeze setul complet de sugestii și propuneri făcute de GREVIO, Comitetul Părților emite recomandări părților, bazate pe constatările GREVIO, dar în număr mai mic. Acesta se concentrează în recomandările sale pe acele domenii care, conform GREVIO, necesită acțiuni urgente sau mai imediate. Ca rezultat, numărul de recomandări adresate de Comitetul Părților unei părți este mai mic decât numărul de constatări făcute de GREVIO, dar reflectă prioritățile indicate de GREVIO. În recomandările sale, Comitetul Părților solicită părții să raporteze înapoi Comitetului după trei ani cu privire la măsurile luate.

Pentru a simplifica raportarea, Comitetul Părților solicită statelor părți să folosească un formular de raportare standardizat, care se concentrează pe recomandările ce emană dintr-un maxim de opt domenii ale Convenției, comune pentru toate părțile, și din două domenii selectate special pentru fiecare stat. Pe baza informațiilor furnizate de părți și a oricăror informații suplimentare obținute de la organizații non-guvernamentale, societatea civilă și instituțiile naționale pentru protecția drepturilor omului, Comitetul adoptă concluzii privind implementarea recomandărilor sale în legătură cu fiecare parte revizuită. Concluziile salută măsurile luate pentru implementare și solicită, acolo unde este necesar, luarea unor măsuri suplimentare într-o perioadă de doi ani.

*     *     *

Procedura de anchetă specială

Aceasta poate fi inițiată de GREVIO atunci când există informații credibile care indică necesitatea unei acțiuni pentru a preveni un model serios, masiv sau persistent de acte de violență acoperite de Convenție. În acest caz, GREVIO poate solicita prezentarea urgentă a unui raport special de către partea implicată. Ținând cont de informațiile relevante disponibile, GREVIO poate desemna unul sau mai mulți membri pentru a desfășura o anchetă și a raporta înapoi. Dacă este necesar și cu acordul Părții, ancheta poate include o vizită în țară. După examinarea de către GREVIO, concluziile anchetei sunt transmise Părții în cauză și, dacă este cazul, Comitetului Părților și Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, împreună cu orice comentarii și recomandări.

Diagrama procedurilor de monitorizare
Un flux simplificat al procedurilor de monitorizare arată pașii implicați în ambele proceduri descrise mai sus:
Partea 1 : GREVIO's first (baseline) evaluation procedure
Partea 2 : Special inquiry procedure

Implicarea parlamentară în monitorizarea Convenției

O inovație majoră a Convenției de la Istanbul este obligația impusă Părților de a invita parlamentele lor să participe la procesul de monitorizare și de a le prezenta rapoartele GREVIO. În mod similar, și pentru prima dată, Convenția de la Istanbul prevede un rol semnificativ pentru Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care este invitată să evalueze implementarea Convenției la intervale regulate.

Înființarea mecanismului de monitorizare

Primii zece membri GREVIO au fost aleși de Comitetul Părților la prima sa reuniune pe 4 mai 2015. Membrii GREVIO s-au întâlnit pentru prima dată între 21-23 septembrie 2015. Procedura de evaluare a fost inițiată în martie 2016, când GREVIO a adoptat chestionarul său de bază și l-a trimis primelor Părți la Convenție care urmau să fie subiectul unei prime evaluări (prima procedură de evaluare).

Pe parcursul procesului de monitorizare, GREVIO poate primi informații privind implementarea Convenției de la organizații neguvernamentale și societatea civilă, precum și de la instituții naționale pentru drepturile omului, organisme relevante ale Consiliului Europei și organisme create prin alte instrumente juridice internaționale.

*     *     *

3. Susținerea implementării Convenției de la Istanbul în Republica Moldova


Runda de evaluare inițială / Baseline evaluation round


Comentariile guvernului la raportul de evaluare inițială / Government comments to the baseline evaluation report, au fost publicate pe 14 noiembrie 2023.
Raportul de evaluare inițială de către GREVIO / Baseline evaluation report by GREVIO, a fost publicat pe 14 noiembrie 2023
Raportul statului adresat GREVIO State report addressed to GREVIO,  a fost primit pe 3 octombrie 2022. 

Informații suplimentare:
Instituția Națională pentru Drepturile Omului a Republicii Moldova / National Human Rights Institution of the Republic of Moldova,
Coaliția Națională "Viață fără violență" /   National Coalition "Life without violence"

Acoperire mediatică: BalkanInsight

*     *     *




PROIECTE DE IMPLEMENTARE A CONVENȚIEI IN MOLDOVA

Sprijinirea implementării Convenției de la Istanbul în Republica Moldova (2022-2024)

Acest proiect este o continuare a cooperării anterioare cu autoritățile moldovenești în domeniul violenței împotriva femeilor și a violenței domestice prin proiectul „Activități de sensibilizare privind Convenția de la Istanbul în Republica Moldova”, implementat în perioada 2020-2021. Proiectul anterior a promovat cunoașterea și a generat vizibilitate pentru a crește înțelegerea despre obiectivele, valorile și conținutul Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) pentru a sprijini autoritățile moldovenești în pregătirea drumului spre ratificarea acesteia.

Noul proiect „Sprijinirea implementării Convenției de la Istanbul în Republica Moldova” (2022-2023) va acționa ca o foaie de parcurs pentru a sprijini autoritățile moldovenești în primele lor etape de implementare a Convenției de la Istanbul și este, de asemenea, aliniat cu instrumentele lor de politică națională. Pentru a realiza acest lucru, proiectul va avea ca scop continuarea sensibilizării cu privire la Convenția de la Istanbul și alte standarde de egalitate de gen în Republica Moldova pentru diferiți actori. Proiectul va urmări, de asemenea, să consolideze capacitatea principalelor părți interesate implicate în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, protejarea victimelor și urmărirea penală a autorilor de violență, și avansarea către o coordonare eficientă între părțile relevante în conformitate cu Convenția de la Istanbul.

Activități principale

Sensibilizare

  • Ateliere pentru diferite audiențe (jurnaliști, organizații ale societății civile, etc.);
  • Granturi pentru ONG-uri pentru a dezvolta campanii de sensibilizare cu ocazia celor 16 zile de activism împotriva violenței bazate pe gen;
  • Materiale de vizibilitate, prin traducerea instrumentelor existente și dezvoltarea de noi materiale.

Consolidarea capacităților profesioniștilor

  • Sesiuni de consolidare a capacităților profesioniștilor juridici și a ofițerilor de poliție privind VAW/DV, prin Programul HELP al Consiliului Europei (Educație în domeniul Drepturilor Omului pentru Profesioniștii din domeniul Juridic);
  • Dezvoltarea metodologiei de ghiduri pentru formarea formatorilor (ToT) pentru asistenții sociali;
  • ToT-uri pentru asistenții sociali și formări în cascadă;
  • Cercetare privind cooperarea multi-agency și evaluările riscurilor;
  • Promovarea cooperării multi-agency prin grupuri de lucru și vizite de studiu.

REZULTATE AȘTEPTATE

  • Înțelegere îmbunătățită a Convenției de la Istanbul și a altor standarde de egalitate de gen în Republica Moldova pentru diferiți actori și sectoare;
  • Capacitate crescută a autorităților naționale de a dezvolta legislația și politicile naționale în conformitate cu standardele Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, inclusiv Convenția de la Istanbul;
  • Creșterea cooperării multi-agency pentru a preveni și combate violența împotriva femeilor și violența domestică;
  • Aplicarea cunoștințelor și abilităților privind Convenția de la Istanbul și standardele Consiliului Europei privind egalitatea de gen de către profesioniștii juridici și funcționarii publici în tratarea cazurilor de violență împotriva femeilor și violenței domestice.

DURATA

1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2024

Publicații

Leaflet - Equal in elections - Free from sexism, harassment, and violence against women - ENG / RON / RUS

Report on coordination of multi-agency and intersector cooperation in the field of preventing and combating violence against women and domestic violence - ENG / RONTranslations

GREVIO General Recommendation No.1 on the digital dimension of violence against women - ENG / RON

Articles 60 & 61 of the Istanbul Convention: Gender-based asylum claims and non-refoulement – ENG / RON

HELP course on violence against women and domestic violence for law enforcement professionals in Romanian


*     *     *

Activități de sensibilizare privind Convenția de la Istanbul în Republica Moldova (2020-2021)

Acest proiect a avut ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) în Republica Moldova.

DESPRE PROIECT

Convenția de la Istanbul este recunoscută pe scară largă ca unul dintre principalele standarde juridice și cel mai cuprinzător tratat internațional pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care reprezintă o gravă încălcare a drepturilor omului ale femeilor.

Prin activitățile de cooperare cu autoritățile moldovenești, activitățile implementate au contribuit la clarificarea obiectivului și a prevederilor stabilite în Convenția de la Istanbul și au furnizat autorităților moldovenești instrumente pentru a stabili standarde în domeniul violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Activitățile au contribuit la pregătirea drumului pentru ratificarea Convenției de la Istanbul de către Republica Moldova.

Activități principale

Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la conținutul Convenției de la Istanbul și pentru a oferi o mai bună înțelegere a obiectivului și a prevederilor sale, proiectul a realizat următoarele activități:

  • Dezvoltarea de materiale despre Convenția de la Istanbul pentru publicul larg și audiențe specializate, clarificând concepțiile greșite și cu mesaje clare despre Convenția de la Istanbul;
  • O campanie pe rețelele sociale și online pentru a promova materialele de vizibilitate pregătite în cadrul proiectului și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la obiectivul și conținutul Convenției de la Istanbul, precum și beneficiile acesteia;
  • Evenimente pentru promovarea ratificării convenției în contextul celei de-a 10-a aniversări a intrării în vigoare a Convenției de la Istanbul.

PUBLICAȚIILE ȘI TRANSPARENȚA PROIECTULUI

Studiu

Advancing towards the ratification and implementation of the Istanbul Convention: good practices from states parties ENG / ROM

Broșuri

  • Infographics on the four pillars of the Istanbul Convention - ROM / RUS
  •  Brochure on the four pillars of the Istanbul Convention - ROM / RUS
  •  Myths and facts about the Istanbul Convention - ENG / ROM / RUS
  •  How the system will need to be improved after ratification - ENG / ROM / RUS
  •  Brochure on preventing and combating sexism - ROM / RUS
Informații suplimentare:

Pagina CoE "Action against violence against women and domestic violence. Istanbul Convention"
Pagina aniversara Joining forces around the 10th anniversary of the Istanbul Convention! Explore the dedicated website.
*    *    *
Conference “United around gender equality: making space for women and girls”, (30 May 2024, Strasbourg)
Conference “Joining forces: applying the cybercrime frame to digital violence against women” (6 December 2022, Strasbourg)
Conference "Gender equality and the Istanbul Convention: a decade of action" (11 May 2021)

Resurse adnotate CPESC



Revizuirea orizontală intermediară a rapoartelor de evaluare de referință GREVIO


Recomandarea Generală nr. 1 GREVIO privind dimensiunea digitala violenței împotriva femeilor


*     *      *

ALTE activități:

Combaterea violenței împotriva femeilor: politici europene: Expoziție (BNRM, Centrul Pro-european, 2022)
  
În siguranță în fața fricii. În siguranță în fața violenței: Expoziție în contextul celei de a 10-a aniversări a Convenției de la Istanbul (BNRM, Centrul Pro-european, 2021)







Cautare in

Traduceti