Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta cadrul de referinţă pentru limbi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cadrul de referinţă pentru limbi. Afișați toate postările

Consolidarea statutului limbii române în Europa

 

Cu prilejul sărbătorii naționale 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐋𝐢𝐦𝐛𝐢𝐢 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞, Biblioteca Națională a Republicii Moldova Vă invită la expoziția tematică „Identitatea Limbii Române în context european”,,care oglindește valoarea culturală și istorică, integrarea limbii roâne în spațiul european dar și rolul limbii în definirea identității naționale.

Expoziția valorifică documente, publicații, articole și materiale informative din colecțiile Bibliotecii Naționale, reflectând importanța limbii române ca limbă oficială a Uniunii Europene din 2007, vorbită de peste 25 de milioane de oameni.


Un element aparte al acestei expoziții este compartimentul „Consolidarea statutului limbii române în Europa”, pregătit de Centrul Pro-european de Servicii și Comunicare (CPESC). Acest compartiment își propune să evidențieze poziția limbii române în arhitectura culturală, lingvistică și juridică a Europei contemporane, subliniind atât rolul său ca limbă oficială a UE, cât și ca limbă minoritară recunoscută în diverse state europene.


  • Limba română – limbă oficială a Uniunii Europene
  • Politica UE în materie de multilingvism
  • Studierea limbii române și Cadrul European comun de referință pentru limbi (CECRL)
  • Protecția limbii române și Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare

Limba română – limbă oficială a Uniunii Europene

Un moment definitoriu pentru statutul internațional al limbii române a fost aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Din acel moment, limba română a devenit una dintre cele 24 de limbi oficiale și de lucru ale Uniunii Europene, fapt ce i-a asigurat o vizibilitate fără precedent pe scena europeană.

Acest statut înseamnă că toate documentele oficiale ale instituțiilor europene sunt traduse și în limba română, iar cetățenii români au dreptul de a comunica cu instituțiile UE în limba lor maternă și de a primi răspunsuri în aceeași limbă. De asemenea, româna este utilizată în lucrările Parlamentului European, ale Comisiei Europene și ale Consiliului UE, precum și în procedurile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Politica UE în materie de multilingvism





Uniunea Europeană promovează o politică avansată de multilingvism, bazată pe principiul respectării diversității lingvistice și culturale. Această politică pledează pentru predarea și învățarea mai multor limbi străine, stimulând astfel comunicarea, mobilitatea și cooperarea între cetățenii europeni.

Programe precum Erasmus+ permit milioanelor de tineri europeni să își îmbunătățească competențele lingvistice prin studii și stagii în alte țări. În prezent, programul funcționează în 34 de state, contribuind la formarea unei noi generații de cetățeni europeni multilingvi și interculturali.

Un alt exemplu notabil este concursul anual „Juvenes Translatores”, organizat de Comisia Europeană, care încurajează elevii din învățământul secundar să își testeze abilitățile de traducere și să descopere frumusețea limbilor europene.

Astfel de inițiative demonstrează că multilingvismul nu este doar o valoare culturală, ci și un instrument practic pentru integrarea europeană, facilitând accesul la educație, la piața muncii și la servicii, dar și consolidarea dialogului intercultural și a coeziunii sociale.

Politica lingvistică a UE:  Informații suplimentare

Publicații

Consiliul Europei: Politica educației lingvistice

Pentru a sprijini documentarea vizitatorilor, Centrul Pro-european a elaborat o fișă informativă dedicată politicii educației lingvistice în cadrul Consiliului Europei. Fișa sintetizează principalele convenții, recomandări și rezoluții adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care vizează protecția și promovarea diversității lingvistice. Sunt menționate documente fundamentale, precum Convenția Culturală Europeană (1954), Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, dar și instrumente de politică educațională precum Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL). De asemenea, fișa prezintă recomandări privind predarea limbilor moderne, integrarea lingvistică a migranților și sprijinirea învățării limbilor în educația școlară. Această resursă reprezintă un ghid util pentru înțelegerea angajamentului Consiliului Europei față de protecția limbilor, respectul pentru diversitate și promovarea unei educații de calitate.

Studierea limbii române și Cadrul european comun de referință pentru limbi (CECRL)

Un punct central al expoziției îl reprezintă promovarea studiului limbii române prin prisma Cadrului european comun de referință pentru limbi (CECRL) – document de politică lingvistică elaborat de Consiliul Europei, devenit reper internațional pentru predarea, învățarea și evaluarea limbilor străine.

CECRL definește nivelurile de competență lingvistică (de la A1 la C2) și stabilește standarde comune, utilizate de profesori, instituții educaționale și organisme de certificare din întreaga lume. Prin acest instrument, româna – la fel ca orice altă limbă europeană – beneficiază de un cadru clar pentru predare și evaluare, ceea ce o face accesibilă și atractivă pentru străinii care doresc să o învețe.

În cadrul expoziției au fost expuse manuale pentru învățarea limbii române ca limbă străină, ghiduri metodologice și publicații ale Consiliului Europei, care reflectă angajamentul acestei organizații față de educația lingvistică. Acest angajament se concentrează pe:

  • protejarea diversității lingvistice și culturale,
  • asigurarea accesului la o educație de calitate,
  • promovarea dialogului intercultural și a incluziunii sociale,
  • consolidarea valorilor democratice.

Cadrul Comun European de referință pentru limbi : invățare, predare, evaluare (2020)

Protecția limbii române și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare

Un alt document de referință expus este Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată sub egida Consiliului Europei. Carta urmărește protejarea și promovarea limbilor minoritare și regionale, recunoscându-le rolul în păstrarea diversității culturale europene.

În acest context, limba română beneficiază de un statut aparte în mai multe țări europene unde există comunități românești istorice:

  • Ucraina – limba română are statut de limbă minoritară în regiunile Cernăuți, Herța și Transcarpatia. Ea este predată în școli și folosită în mass-media locală, chiar dacă, în ultimii ani, au existat și dificultăți administrative legate de statutul ei.
  • Serbia – în provincia autonomă Vojvodina, româna este recunoscută ca limbă a minorității române, fiind utilizată în educație, cultură și administrație locală.
  • Ungaria – româna este recunoscută oficial ca limbă a minorității, beneficiind de drepturi în domeniul educațional și cultural.
  • Bulgaria – comunitățile românești sunt mai puțin recunoscute, iar limba română nu are un statut oficial de limbă minoritară, ceea ce limitează accesul la educație și servicii în această limbă.

Astfel, Carta europeană și documentele conexe subliniază importanța protejării limbii române ca parte a patrimoniului lingvistic european, contribuind la menținerea identității comunităților românești din afara granițelor naționale.

Compartimentul „Consolidarea statutului limbii române în Europa” din cadrul expoziției „Identitatea Limbii Române în context european” demonstrează complexitatea parcursului limbii române în spațiul european:
  • de la limbă oficială a Uniunii Europene,
  • la limbă promovată în cadrul politicilor educaționale și de multilingvism,
  • la limbă protejată prin mecanisme internaționale, acolo unde este vorbită de comunități minoritare.

Expoziția organizată de BNRM, cu contribuția CPESC, este o platformă de reflecție și informare asupra rolului limbii române în Europa, dar și o afirmare a valorii sale identitare, culturale și democratice.

Limba română, prin statutul și recunoașterea ei, continuă să fie un pilon al diversității europene, dar și un simbol al apartenenței Republicii Moldova și a comunităților românești din întreaga lume la marea familie europeană.

 




 Informații suplimentare

Consiliul Europei: Politica și practica lingvistică

Publicații

Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , , ,

Cadrul Comun European de referință pentru limbi : invățare, predare, evaluare (2020)

Cadrul Comun European de referință pentru limbi : invățare, predare, evaluare Volum complementar= Common European Framework of Reference for Languages”: Learning, Teaching, Assessment, – Companion volume. -  Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2020. - 274 p. [Accesat 01.09.2020]


Consiliul Europei este încântat să anunțe publicarea versiunii definitive în limba engleză a CECRL : Învăţare, Predare, Evaluare - Volumul Complementar care actualizează CECRL din anul 2001. 

CECRL : învățare, predare, evaluare a fost publicat în anul 2001 (Anul European al Limbilor) după un proces amplu de elaborare, pilotare şi consultare. 

CECRL a contribuit la punerea în aplicare a principiilor educației lingvistice ale Consiliului Europei, inclusiv promovarea învățării reflexive şi autonomia elevilor. 

În jurul CECRL a fost dezvoltat un set cuprinzător de resurse pentru a sprijini implementarea acestora, şi care, totodată, sunt prezentate pe web-site-ul CECRL al Consiliului Europei. 

Bazându-se pe succesul CECRL şi al altor proiecte, sunt disponibile o serie de documente și resurse politice care dezvoltă în continuare principiile și obiectivele educaționale de bază ale CECRL, nu numai pentru limbile străine / secundare dar și pentru limbile de școlarizare și dezvoltare a curriculum-urilor de învățământ în vederea promovării educației plurilingve și interculturale. 

Multe dintre acestea sunt disponibile pe platforma resurse şi referinţe pentru educaţia plurilingvă şi interculturală, de exemplu : 


Alte documente şi resurse politice sunt disponibile separat : 

„Cadrul european comun de referință pentru limbi: învățare, predare, evaluare (CECRL) este unul dintre cele mai cunoscute și mai utilizate instrumente de politică ale Consiliului Europei. 

Prin Convenția Culturală Europeană, 50 de țări europene se angajează să încurajeze „studiul limbilor, istoriei și civilizației proprii” de către cetățenii săi din alte țări europene. 

CECRL a jucat și continuă să joace un rol important în realizarea acestei viziuni asupra Europei. 

De la lansarea sa în 2001, CECRL împreună cu instrumentul său aferent cursanţilor, Portofoliul Lingvistic European (PLE ), a fost un element central al programelor interguvernamentale ale Consiliului Europei în domeniul educaţiei, inclusiv iniţiativele privind promovarea dreptului la o educaţie de calitate pentru toţi. 


Educația lingvistică contribuie la misiunea de bază a Consiliului Europei „de a realiza o unitate mai mare între membrii săi” şi este fundamentală pentru exercitarea efectivă a dreptului la educaţie şi alte drepturi individuale ale omului şi drepturile minorităților, precum şi, în sens mai larg la dezvoltarea și menținerea unei culturi a democrației. 

« ….Consiliul Europei speră că în această publicație dezvoltarea a unor domenii precum mediere, competențe plurilingve / pluriculturale și competențe de semnare vor contribui la o educație incluzivă de calitate pentru toți și la promovarea plurilingvismului și a pluriculturalismului ”, relatează Snežana Samardžić-Marković, Director general pentru Democraţie al Consiliului Europei. 

Volumul Complementar din anul 2020 a CECRL extinde domeniul de aplicare a educaţiei lingvistice. Acesta reflectă evoluțiile academice și sociale de la publicarea CECRL și actualizează versiunea din anul 2001. 

Se datorează mult contribuțiilor membrilor profesiei de predare a limbilor străine în Europa și peste hotarele ei. 

Acest volum conține: 
► o explicație a aspectelor cheie ale CECRL pentru predare și învățare; 
► un set complet de descriptori a CECRL actualizați care înlocuiește setul din 2001 cu: 
- descriptori care includ modul şi genul neutru; 
- detalii suplimentare privind ascultarea și citirea; 
- un nou nivel Pre-A1, plus o descriere îmbogățită la nivelurile A1 și C; 
- un nivel de înlocuire pentru competenţa fonologică; 
- nivele noi pentru mediere, interacțiune online și competenţa plurilingvă / pluriculturală; 
- nivele noi pentru competența limbajul semnelor; 
► un raport scurt despre procesele de dezvoltare, validare și consultare pe patru ani. 

Volumul Complementar al CECRL reprezintă un alt pas de implicare într-un proces cu educația lingvistică, urmat de Consiliul Europei din 1971 și care urmărește: 
► promovarea și susținerea învățării și predării limbilor moderne; 
► sporirea dialogului intercultural, şi astfel, înţelegerea reciprocă, coeziunea socială şi democraţia; 
► protejarea diversităţii lingvistice și culturale în Europa; 
► promovarea dreptului la o educație de calitate pentru toți. 

Această publicație reprezintă un pas crucial în angajamentul Consiliului Europei față de educația lingvistică, care urmărește să protejeze diversitatea lingvistică și culturală, să consolideze dreptul la o educație de calitate pentru toți, precum şi să consolideze dialogul intercultural, incluziunea socială și democrația. 

Volumul Complementar al CECRL poate fi descărcat în format PDF sau solicitat în format tipărit de la https://book.coe.int


Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , ,

Colecţii CoE: Politici lingvistice


H.1.3 Limbile / Langues / Languages 
(Publicaţiile pot fi consultate online şi/sau în Sala de lectură a Centrului Pro-european) 

Mai multe publicaţii ale CoE în domeniul politicii lingvistice

Language requirements for adult migrants in Council of Europe member states: Report on a survey / Claire Extramiana; Piet van Avermaet; Council of Europe; Language Policy Division. – Strasbourg: Council of Europe, 2011. – 32 p.


Manual for Language test development and examining for use with the CEFR / ALTE; Council of Europe; Language Policy Division. – Strasbourg: Council of Europe, 2011. – 90 p.


Putting the Evidence Back into Evidence-based Policies for Underachieving Students / Jim Cummins; Council of Europe; Language Policy Division. – Strasbourg: Council of Europe, 2011. – 10 p.

The right of learners to quality and equity in education – The role of linguistic and intercultural competences: Intergovernmental Language Policy Forum (Geneva, Switzerland, 2-4 November 2010): Report / Francis Goullier; Council of Europe; Language Policy Division. – Strasbourg: Council of Europe, 2011. – 41 p.

Guide for the development and implementation of curricula for plurilingual and intercultural education / Jean-Claude Beacco and all.; Council of Europe; Language Policy Division. – Strasbourg: Council of Europe, 2010. – 100 p.


Aflați mai multe »
Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)

Cautare in

Traduceti