Faceți căutări pe acest blog

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Zilele Siguranței pe Internet 2025 la BNRM


Biblioteca Națională a Republicii Moldova marchează Zilele Siguranței pe Internet și Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025

În fiecare an, în luna februarie, se desfășoară Ziua Siguranței pe Internet, o inițiativă menită să promoveze un mediu digital sigur și responsabil pentru toți utilizatorii, în special pentru copii și tineri. 

Sloganul campaniei, „Împreună pentru un internet mai sigur”, subliniază importanța colaborării între instituții, experți și comunități pentru crearea unui spațiu online sigur și prietenos.

Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM) și Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare, se alătură acestei inițiative și organizează anual sesiuni educaționale dedicate siguranței digitale, alături de parteneri naționali și internaționali din domeniul educației media și securității cibernetice.

Evenimente speciale în 2025

Anul acesta, marcarea Zilei Siguranței pe Internet, la 11 februarie, capătă o dimensiune specială, fiind organizată în contextul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală, lansat de Consiliul Europei.

Cu această ocazie, CPESC al BNRM a vernisat expoziția 
Educație pentru Cetățenie Digitală" și va organiza o serie de sesiuni interactive destinate elevilor, studenților și profesorilor, axate pe teme esențiale ale securității online și educației digitale:

11 februarie 2025 Relațiile în mediul online - între încredere, provocări și pericole reale .

 Sesiune pentru elevi privind Siguranța online – organizată în colaborare cu un expert din cadrul La Strada Moldova, reprezentant oficial al Zilei Siguranței pe Internet în Republica Moldova.

14 februarie 2025 – „Etică utilizării inteligenței artificiale în procesul educațional” Sesiune pentru profesori privind Inteligența artificială și educația – prezentată de un formator IT, oferind perspective actuale asupra impactului AI în procesul educațional și metode de integrare a noilor tehnologii în școli.

Februarie

Siguranța online : bullying și cyberbullying online . Sesiune privind cyberbullying-ul – susținută de un formator de educație media, având scopul de a sensibiliza tinerii asupra riscurilor agresiunii online și măsurilor de prevenire.



Împreună, construim un internet mai sigur https://www.saferinternetday.org



Activitățile noastre interactive anterioare






Educație pentru Cetățenie Digitală: Expoziție tematică in contextul #DCEY2025


În perioada 5 februarie - 5 mai 2025, Centrul Pro-European al BNRM (CPESC) organizează expoziția cu genericul "Educație pentru Cetățenie Digitală", în contextul declarării anului 2025 ca Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025) și în cadrul Zilelor Siguranței pe Internet 2025.

Scopul principal
al expoziției este de a sensibiliza opinia publică cu privire la importanța educației digitale, de a promova competențe digitale responsabile și de a sprijini inițiativele educaționale care contribuie la formarea cetățenilor activi și implicați în societatea digitală.

Expoziția este preconizată pentru elevi, studenți, profesori, părinți, factori de decizie, reprezentanți ai organizațiilor societății civile și publicul larg, având drept obiectiv creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța utilizării responsabile a tehnologiilor digitale.

Expoziția tematică include cărți și publicatii din Colecția CPESC și BNRM, materiale informative, resurse digitale, exemple de bune practici europene și materiale educaționale care informeaza publicul despre inițiativele europene în domeniul educației pentru cetățenie digitală si promovează un comportament responsabil în mediul digital, implicarea activă în comunitatea digitală.
Materialele expoziției sunt divizate în urmatoarele compartimente


  • Consiliul Europei și viitorul Cetățeniei Digitale 
  • 2025  - Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală: Învățați, conectați-vă, implicați-vă și prosperați împreună!
  • Uniunea Europeană: Promovarea educației pentru cetățenie digitală

În primul compartiment Consiliul Europei și viitorul Cetățeniei Digitale sunt reflectate documentele oficiale, publicațiile și studiile de referință ale Consiliului Europei, cea mai importantă Organizație pan-europeană care joacă un rol esențial în promovarea drepturilor fundamentale, democrației și statului de drept în mediul digital. Având în vedere impactul semnificativ al internetului asupra societății moderne, această instituție dezvoltă standarde și politici menite să protejeze libertățile individuale și să asigure un internet sigur, deschis și accesibil tuturor.



Pe rafturile expoziției pot fi depistate, în format fizic sau cu acces prin QR coduri cele mai importante Convenții elaborate în acest domeniu, Strategii privind educația digitală și combaterea dezinformării pentru a proteja utilizatorii împotriva manipulării și abuzurilor online, recomandări ale Comitetului Miniștilor, Ghiduri privind drepturile omului pentru platformele online și furnizorii de servicii de internet, pentru a încuraja respectarea standardelor democratice.


Consiliul Europei a adoptat, la 17 mai 2024, primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic destinat să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială - Convenția-cadru a Consiliului Europei privind Inteligența Artificială și Drepturile Omului, Democrația și Statul de Drept. De asemenea, în cadrul organizației sunt elaborate multiple studii prin care Consiliul Europei contribuie la crearea unui mediu digital mai sigur și mai echitabil, adaptat provocărilor contemporane, care includ: Dezinformarea, dificultatea în combaterea răspândirii informațiilor false care afectează democrația; Supravegherea în masă și protecția vieții private, care presupune păstrarea echilibrului între securitate și respectarea drepturilor fundamentale; Cyberbullying și siguranța online în contextul creșterii cazurilor de hărțuire online; Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică, care constituie amenință crescânde la adresa infrastructurii digitale critice; Accesul inegal la internet, care se manifestă în diferențele dintre state și regiunile subdezvoltate în ceea ce privește conectivitatea și educația digitală.

Prin aceste acțiuni, Consiliul Europei contribuie la crearea unui mediu digital mai sigur și mai echitabil, adaptat provocărilor contemporane.

Pentru a face față acestor provocări, este esențial ca cetățenii să fie educați și să dețină competențe care le permit să navigheze în mod responsabil și etic în mediul digital. Recunoscând această necesitate, miniștrii educației din Statele membre ale Consiliului Europei au decis să declare anul 2025 ca Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală.


Vizitatorii acestei expoziții vor putea descoperi în Compartimentul 2025  - Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală: Învățați, conectați-vă, implicați-vă și prosperați împreună!,  informații despre Scopul și Obiectivele Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală, Grupurile-țintă, Subiectele principale și Resursele informaționale și didactice elaborate pentru a susține elevii, învățătorii, părinții, factorii de decizie, reprezentații societății civile în planificarea și desfățurarea activităților. 






Pentru a proteja drepturile copiilor în mediul digital, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat Ghidurile pentru respectarea, protejarea și îndeplinirea drepturilor copilului în mediul digital, care există și într-o versiune prietenoasă pentru copii. Noul Manual completează aceste ghiduri, sprijinind elaborarea politicilor de către factorii de decizie pentru tratarea concretă a drepturilor și protecției online a copiilor. Acesta va asista la formularea cadrelor și politicilor naționale, precum și la oferirea de orientări interpretative și practice pentru a asigura respectarea drepturilor copiilor online.





Resurse/Publicații CoE - link




Uniunea Europeană: Promovarea educației pentru cetățenie digitală



Agenda digitală pentru Europa

Platformele de servicii digitale și tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială, influențează profund peisajul nostru societal. Aceste inovații au redefinit modul în care comunicăm, facem cumpărături și accesăm informații online, devenind esențiale pentru viața noastră de zi cu zi. Agenda digitală europeană pentru perioada 2020-2030 are în vedere aceste schimbări. Ea acordă prioritate creării unor spații digitale sigure, asigurării unei concurențe loiale pe piețele digitale și consolidării suveranității digitale a Europei, în concordanță cu dubla tranziție, digitală și verde.


Tehnologia digitală transformă viețile cetățenilor. Scopul strategiei digitale a UE este ca această transformare să fie în avantajul cetățenilor și întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

Comisia Europeană este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde în loc să le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

Deceniul digital al Europei: obiective digitale pentru 2030

Educația digitală

UE pune accentul și pe educația digitală. Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 ajută statele membre să își adapteze sistemele de educație la era digitală. El acordă prioritate creării unui ecosistem solid de educație digitală și consolidării competențelor pentru transformarea digitală.


Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) este o inițiativă de politică reînnoită a Uniunii Europene (UE), care stabilește o viziune comună asupra unei educații digitale de înaltă calitate, favorabile incluziunii și accesibile în Europa și care urmărește să sprijine adaptarea sistemelor de educație și formare ale statelor membre la era digitală.

Prin intermediul Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, UE sprijină adaptarea durabilă și eficace a sistemelor de educație și formare ale statelor membre la era digitală.







Resurse/Publicații  UE  link

Revenim cu detalii


Expoziția poate fi vizitată în spațiul expozițional al Centrului Pro-European de servicii și comunicare, etajul 3, bloc central (str. 31 august 1989, 78A).

CoE: e-publicatii: Metaversul și impactul său asupra drepturilor omului, statului de drept și democrației

The metaverse and its impact on human rights, the rule of law and democracy. - Strasbourg: Council of Europe; IEEE, 2024. - 130 p. - (Accesat la 15.01.2025).

Disponibil: https://rm.coe.int/the-metaverse-and-its-impact-on-human-rights-the-rule-of-law-and-democ/1680b178b0

Consiliul Europei și IEEE Standards Association au publicat un raport colaborativ intitulat "Metaversul și impactul său asupra drepturilor omului, statului de drept și democrației".

Acest raport analizează complexitățile tehnologiei și drepturilor omului, subliniind importanța unei abordări centrate pe om în dezvoltarea realităților imersive, precum metaversul. Raportul evidențiază aspecte și riscuri cheie, explorând în același timp beneficiile potențiale ale metaversului. Bazat pe considerații etice, subliniază necesitatea respectării principiilor drepturilor omului, statului de drept și democrației.

Elaborat de un consorțiu de peste 50 de experți IEEE și revizuit de sectoarele relevante ale Consiliului Europei, raportul oferă perspective esențiale asupra dimensiunilor tehnice, etice și de guvernanță. Pe măsură ce metaversul evoluează, ghidajul oferit în acest raport va asigura că factorii de decizie rămân informați și adaptabili în acest peisaj dinamic.

Ce este Metaversul?

Metaversul este o lume virtuală interconectată, unde utilizatorii pot interacționa în timp real prin avatare digitale. Acesta combină tehnologii avansate precum realitatea virtuală (VR) și augmentată (AR), deschizând noi posibilități în domenii precum educația, munca și divertismentul.

Realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR) sunt tehnologii care îmbogățesc experiența utilizatorului prin intermediul dispozitivelor speciale, dar funcționează în moduri diferite:

  • Realitatea virtuală (VR): Creează o experiență complet captivantă, în care utilizatorul este transportat într-un mediu virtual generat de computer, de obicei folosind un headset. Aceasta înlocuiește complet lumea reală și poate simula orice mediu, de la jocuri video la simulări educaționale sau de antrenament.

  • Realitatea augmentată (AR): Suprapune elemente digitale asupra lumii reale. Utilizatorul interacționează cu lumea reală, dar vede informații, imagini sau obiecte digitale care sunt integrate în aceasta. De exemplu, aplicațiile de AR permit utilizatorilor să vadă obiecte virtuale (cum ar fi jocuri sau informații suplimentare) pe ecranul telefonului sau prin ochelari speciali, în timp ce sunt într-un spațiu real.

Aceste tehnologii sunt folosite în diverse domenii, inclusiv educație, sănătate, divertisment și multe altele.

📖 Constatări importante:

  1. Libertatea de exprimare și confidențialitatea: Raportul evidențiază cum metaversul poate amplifica vocea utilizatorilor, dar și cum poate expune datele personale la riscuri.

  2. Accesibilitate și incluziune: Există un potențial enorm pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități, dar trebuie asigurată o participare echitabilă pentru toți utilizatorii.

  3. Riscuri pentru democrație: Metaversul ar putea fi folosit pentru manipulare politică sau propagandă, dacă nu sunt stabilite reglementări clare.

💡 Recomandări pentru diferite grupuri țintă:

  • Pentru Guverne: Să dezvolte cadre legale care să asigure protecția drepturilor digitale ale cetățenilor și să promoveze transparența în gestionarea datelor.

  • Pentru Companiile Tehnologice: Să implementeze algoritmi etici care să evite polarizarea și să prevină răspândirea dezinformării.

  • Pentru Societatea Civilă: Să rămână vigilentă și să monitorizeze cum sunt respectate drepturile omului în noile spații digitale.

🛡️ Un Avertisment și o Oportunitate:

Metaversul poate fi un instrument puternic pentru inovare, dar și o amenințare dacă este folosit în mod greșit. Raportul subliniază importanța colaborării între guverne, sectorul privat și societatea civilă pentru a proteja valorile democratice.

Din Cuprins:

Tehnologii și componente care permit metaversul

Capitolul 1 – Introducere și domeniu de aplicare

  • Înțelegerea metaversului și stadiul său actual
  • Domenii de aplicare
  • Este prea devreme pentru a aborda metaversul?
  • Considerații etice

Capitolul 2 – Impactul asupra drepturilor omului

  • Confidențialitate și protecția datelor
  • Identitate
  • Libertatea de exprimare, moderarea conținutului și comportamentului și siguranța
  • Incluziune, diversitate și accesibilitate
  • Muncă
  • Participare politică și socială
  • Interacțiune socială și consolidarea comunității
  • Sănătate
  • Mediu
  • Educație
  • Drepturile copiilor

Capitolul 3 – Metaversul, statul de drept și democrația

  • Teritorialitate digitală și jurisdicție: lumile virtuale ca locuri ale infracțiunilor
  • Criminalitate cibernetică și infracțiuni virtuale
  • Personalitate juridică și proprietate în metavers
  • Statul de drept și democrația în spațiile virtuale proprietare

Capitolul 4 – Guvernanță

  • Reglementare
  • Auto-reglementare/autoguvernanță
  • Standarde tehnice

Capitolul 5 – Observații și considerații finale

  • Lecții învățate din alte progrese tehnologice și diferențe în metavers: aceleași probleme, amploare și impact exacerbate
  • Reinterpretarea și aplicarea eficientă a cadrului legal existent sau crearea unor noi cadre?
  • Perspective

Referințe

Lecturi suplimentare

Anexa I – Utilizările metaversului

  • Divertisment
  • Medicină
  • Sănătate, fitness și wellness
  • Educație și învățare
  • Angajament social și cultural

Anexa II – Cadre și definiții pentru protecția drepturilor omului și a drepturilor digitale (internaționale și europene)

  • Cadre existente pentru drepturile omului

Anexa III – Selecție de probleme și considerații împărtășite de contribuitori

  • Moduri de colectare a datelor
  • Confidențialitatea și securitatea datelor
  • Confidențialitatea pentru copii
  • Libertatea de exprimare
  • Identitatea în metavers
  • Incluziune digitală
  • Părtinire algoritmică
  • Muncă
  • Interacțiune socială și consolidarea comunității
  • Mediul
  • Drepturile copiilor

Acest cuprins oferă o privire de ansamblu asupra subiectelor abordate în raport, evidențiind multiplele fațete ale metaversului și implicațiile sale asupra societății.

📥 Citiți raportul complet pentru o analiză detaliată și recomandări esențiale

UE: e-publicatii recente - Orașe ale drepturilor omului în Uniunea Europeană

Orașe ale drepturilor omului în Uniunea Europeană
Ghid pentru autoritățile locale care doresc să integreze drepturile omului în viața cotidiană a cetățenilor. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024. - 48 p. [Accesat 17.01.2025]

Print ISBN 978-92-9489-003-0 doi:10.2811/359939 TK-02-21-824-RO-C 
PDF ISBN 978-92-9489-008-5 doi:10.2811/377238 TK-02-21-824-RO-N

Disponibil:


Acest ghid poate ajuta orașele care doresc să își eficientizeze eforturile de respectare a drepturilor omului. Rolul său este de a încuraja autoritățile locale să adopte standarde mai ridicate în această privință, prin cultivarea și promovarea învățării reciproce a aspectelor legate de drepturile omului și de drepturile fundamentale. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), un grup de orașe ale drepturilor omului și diverși practicieni în domeniu din UE au colaborat la elaborarea prezentului ghid. 

Ghidul este inspirat de practicile promițătoare și de experiențele mai multor orașe, regiuni, experți, organizații internaționale și rețele, descrise în raportul FRA intitulat Human rights cities in the EU: a framework for reinforcing rights locally (Orașeale drepturilor omului în UE: un cadru pentru consolidarea drepturilor la nivel local).

Ce înseamnă „oraș al drepturilor omului”?

Acest calificativ se aplică orașelor în care administrația locală, organizațiile comunitare locale și cetățenii rezidenți se angajează printr-o declarație și colaborează la aplicarea standardelor și normelor internaționale de apărare a drepturilor omului. Orașul ia măsuri pentru menținerea acestor standarde și elaborează politici bazate pe drepturi într-o gamă largă de domenii, contribuind astfel la respectarea și promovarea drepturilor omului. 

Inițiativa orașelor drepturilor omului s-a născut la Rosario (Argentina), în 1997. De atunci, a fost adoptată de multe alte autorități locale din întreaga lume, cum ar fi Porto Alegre (Brazilia), Jakarta (Indonezia), Gwangju și Seul (Coreea de Sud), York (Regatul Unit) sau Washington DC (Statele Unite ale Americii). În UE, a fost adoptată de orașe precum 
  • Graz, Salzburg și Viena (Austria),
  •  Torino (Italia), 
  • Middelburg și Utrecht (Țările de Jos), 
  • Barcelona și Valencia (Spania) și Lund (Suedia). Și alte orașe depun eforturi în prezent pentru a dobândi statutul de oraș al drepturilor omului, de exemplu, Turku (Finlanda)
Cadrul pentru crearea unor orașe ale drepturilor omului este constituit din bazele, structurile și nstrumentele care pot ajuta orașele să integreze drepturile omului în activitatea lor într-o manieră cuprinzătoare și sustenabilă. Acesta cuprinde elementele necesare care pot fi aplicate în mod flexibil și adaptate la contextul local și la resursele orașului. Instrumentele sprijină structurile, iar acestea integrează bazele – adică drepturile și principiile – în activitatea orașului.

Prezentare sintetică a cadrului
  • Bazele - Angajamentele orașului față de drepturile omuluiAngajamentul de a respecta, proteja și pune în practică drepturile și libertățile din Carta drepturilor fundamentale a UE și din dreptul UE
  • Structurile - Mecanismele și procedurile care contribuie la integrarea drepturilor omului în activitatea cotidianăAdoptarea unei declarații prin care se afirmă angajamentul orașului față de promovarea drepturilor omului
  • Instrumentele - Metodele și resursele care sprijină activitatea de promovare a drepturilor omului


Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei

When posters speak out: Illustrating the Council of Europe’s mission = Quand les affiches prennent la parole: Illustrer la mission du Conseil de l’Europe. - Strasbourg: Council of Europe, January 2025. - 61 p. (Accesat la 14.01.2025).


Publicația bilingvă engleză-franceză "Când afișele vorbesc – Ilustrând misiunea Consiliului Europei" este o colecție unicat care prezintă moștenirea de 75 de ani a Consiliului Europei printr-o gamă impresionantă de afișe, fiecare reprezentând valorile fundamentale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Publicația a fost editată și lansată în cadrul Președinției Luxembourgului la Comitetul Miniștilor al Consiliul Europei. 

În prefața la această lucrare, Patrick Engelberg, Reprezentant Permanent al Luxemburgului la Consiliul Europei, a transmis către cititori un mesaj prin care pune în evidență importanța transmiterii misiunii și valorilor Consiliului Europei prin utilizarea afișelor - acestui instrument simplu, dar puternic de comunicare.

Printre altele, acesta a menționat următoarele:

Anul 2024 a marcat cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei, o organizație internațională fondată la Londra pe 5 mai 1949 de către 10 state. De la începuturile sale, Organizația cu sediul la Strasbourg a urmărit să schimbe modul în care europenii își percep relațiile cu vecinii lor, astfel încât să îi vadă ca parteneri și aliați, și nu ca adversari sau dușmani. Consiliul Europei lucrează pentru a promova și apăra valorile fundamentale, mai degrabă decât acorduri comerciale libere sau alianțe militare. Acesta a fost fondat cu scopul de a construi o pace durabilă în Europa, care în istoria sa nu cunoscuse niciodată o generație fără război.

Lecții au fost trase din greșelile trecutului – inclusiv că democrațiile pluraliste nu ar trebui să lanseze războaie de agresiune împotriva vecinilor lor. De acum înainte, principiul apărării drepturilor omului urma să fie promovat, iar exercitarea efectivă a acestor drepturi în statele membre să fie garantată. Această nouă dinamică se contura deja în mai multe țări: unele aboliseră pedeapsa cu moartea, în timp ce altele introduseseră un sufraj universal autentic, iar presa se elibera treptat de controlul autorităților. Privind dincolo de astfel de inițiative la nivel național, Organizația a profitat de contextul favorabil pentru a promova, mai întâi între statele sale membre și apoi întreaga Europă, ceea ce aveau să devină cei trei piloni fundamentali ai Consiliului Europei: drepturile omului, statul de drept și democrația.

Această publicație își propune să crească gradul de conștientizare asupra impactului pe care Consiliul Europei l-a avut și continuă să-l aibă asupra vieții de zi cu zi a milioane de europeni, chiar dacă rolul său nu este larg cunoscut.

După tragediile din prima jumătate a secolului XX, primul pas a fost promovarea a ceva ce unise europenii timp de secole. Încă din primele zile ale noii entități internaționale, cultura și diversele sale manifestări au fost din ce în ce mai recunoscute ca instrumente indispensabile pentru construirea păcii în Europa. Convenția Culturală Europeană din 1954, a doua convenție majoră a Consiliului Europei elaborată după Convenția Europeană a Drepturilor Omului, încă urmărește să promoveze această legătură astăzi. Aceasta îmișcă să sprijine înțelegerea reciprocă între popoarele Europei, să promoveze respectul pentru diversitatea lor culturală și să evidențieze contribuțiile naționale la patrimoniul cultural comun al Europei.

Aceasta a necesitat, evident, dezvoltarea unui nou set de standarde, un forum pentru dialog interguvernamental și campanii și inițiative direcționate. De asemenea, a fost esențial să se găsească instrumente eficiente de comunicare pentru a evidenția numeroasele inițiative ale Consiliului Europei implementate în statele membre și chiar dincolo de acestea.

Într-o epocă anterioară televiziunii și rețelelor sociale, afișul era instrumentul preferat de comunicare. Utilizarea acestui mediu puternic și mainstream asigura că mesajul ajungea la toată lumea, fără distincție.

Afișele au apărut inițial ca un mijloc de comunicare în masă în secolul al XIX-lea. De la începuturile lor ca formă de publicitate în epoca industrială, au cucerit treptat sfera politică. De-a lungul secolului XX, istoria afișului a fost marcată de o serie de tendințe și evenimente semnificative. Mai întâi au venit Anii '20, când au apărut stiluri artistice inovatoare, cel mai notabil fiind Art Deco. Apoi, între războaie, regimurile fasciste și totalitare au folosit afișele ca instrumente de propagandă politică. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, afișele au jucat un rol crucial în mobilizarea populației și promovarea efortului de război. După acel conflict global, utilizarea afișelor în scopuri de propagandă a fost larg răspândită, reflectând lupta ideologică dintre comunism și capitalism și divizarea continentului european în două blocuri. Din anii '50, afișele au devenit un mediu foarte popular de comunicare politică. Competiția de afișe organizată de Organizația pentru Cooperare Economică Europeană în 1950 pe tema cooperării intra-europene pentru un standard de viață mai bun este un exemplu în acest sens.

În anii '60 și '70, afișele au fost adoptate de mișcarea contraculturii ca un mijloc preferat de exprimare. Ele au fost folosite pentru a promova mișcări sociale de amploare, festivaluri de artă și muzică și cauze politice, cum ar fi avansarea drepturilor femeilor, pacea și protecția mediului. Odată cu apariția internetului și a media online în anii '90, au fost dezvoltate formate digitale și interactive, dar afișele au rămas parte din viața de zi cu zi.

Scopul principal al afișelor este de a transmite un mesaj, dar estetica vizuală este la fel de importantă. Marketingul și brandingul pot ajuta la sporirea impactului mesajului. Totuși, există și momente când astfel de distrageri ar trebui reduse la minimum. Indiferent de stil, afișele sunt o formă esențială de comunicare, permițând oamenilor să înțeleagă un subiect anume dintr-o privire.

Privind înapoi la acest instrument simplu, dar puternic de comunicare, este o modalitate eficientă de a revizui momentele de referință din istoria Organizației și de a evidenția activitățile sale cheie. Selecția de afișe ale Consiliului Europei inclusă în această publicație poate părea arbitrară, dar alegerea a doar 100 de afișe din peste o mie care ilustrează 75 de ani de activitate este dificilă, dacă nu imposibilă. O selecție inițială a fost realizată pentru expoziția organizată de Președinția Luxemburgheză a Comitetului Miniștrilor la Palais de l'Europe în noiembrie 2024. Aceasta a fost extinsă și îmbogățită cu texte suplimentare pentru această publicație. Rezultatul este o reflecție asupra celor mai remarcabile campanii și activități din cei 75 de ani de existență ai Consiliului Europei. Accentul pe impactul artistic și vizual al afișelor surprinde importanța evenimentelor promovate, semnificația lor la momentul respectiv și relevanța lor astăzi.

La sfârșitul anului 2004, am adus un omagiu Convenției Culturale Europene la cea de-a 70-a aniversare a deschiderii sale pentru semnare. Sperăm că această selecție particulară de afișe va reflecta preambulul convenției, care ilustrează patrimoniul comun al statelor membre. Patruzeci și șase este numărul de state membre ale Consiliului Europei astăzi. Patruzeci și șase de țări unite de idealuri și principii comune, atașate, mai presus de toate, diversității lor culturale și istoriei unice, dar și dialogului intercultural, reflectând apartenența lor la o civilizație comună tuturor.

Astăzi, în ochii publicului larg, afișele continuă să picteze o imagine a evenimentelor trecute, servind ca surse istorice pentru a stabili ce s-a întâmplat și ce i-a inspirat pe cei care au venit înaintea noastră. Răsfoind arhivele, curând și organizând expoziția și producând această publicație subliniază angajamentul nostru de nezdruncinat față de această organizație vibrantă, care, la 75 de ani, rămâne atât de activă în susținerea principiilor fundamentale ale drepturilor omului, statului de drept și democrației.








Cooperarea UE cu Consiliul Europei în perioada 2025-2026

Concluzii ale Consiliului privind prioritățile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei în perioada 2025-2026 / Consiliul Uniunii Europene. - Bruxelles, 17 decembrie 2024. - 15 p.

Disponibilhttps://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-17028-2024-INIT/ro/pdf

UE este principalul partener instituțional al CoE din punct de vedere politic, financiar și juridic, astfel cum s-a reafirmat în Declarația de la Reykjavík din mai 2023. UE va coopera îndeaproape cu CoE pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a acesteia. În concordanță cu Declarația de la Reykjavík, UE va acorda Consiliului Europei sprijin pentru a-și continua procesul de reformă în vederea unei mai mari transparențe, eficiențe și eficacități, inclusiv prin axarea pe activități în care CoE oferă avantaje comparative.
În contextul actual al presiunii continue exercitate asupra sistemului instituțional multilateral, UE va încerca să promoveze și mai mult parteneriatul strategic cu CoE drept exemplu esențial de cooperare multilaterală eficace în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept, sprijinind totodată pacea, stabilitatea și prosperitatea regională.

Extinderea UE este o investiție strategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate pe întregul continent și un instrument puternic de promovare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, care reprezintă piatra de temelie a UE și a CoE. UE va coopera în continuare îndeaproape cu CoE și cu experții și organismele sale de monitorizare pentru a oferi orientări în aceste domenii. Prin intermediul programelor comune UE-CoE, ambele organizații vor continua să sprijine reformele menite să ducă la îndeplinirea criteriilor de aderare la UE legate de elementele fundamentale ale drepturilor omului, ale democrației și ale statului de drept.

UE își reafirmă angajamentul față de Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv față de executarea efectivă și în timp util a hotărârilor sale. UE rămâne hotărâtă să adere la convenție și își propune să obțină noi progrese în direcția atingerii acestui obiectiv important, consacrat la articolul 6 alineatul (2) din TUE.


Războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o provocare de durată pentru pacea și securitatea europeană, precum și pentru valorile democratice și drepturile omului, care reprezintă piatra de temelie a Uniunii Europene. UE va continua să colaboreze îndeaproape cu CoE pentru a urmări tragerea la răspundere deplină a Rusiei și a conducerii acesteia pentru purtarea unui război de agresiune împotriva Ucrainei și pentru alte crime dintre cele mai grave în temeiul dreptului internațional, precum și pentru daunele pe care le provoacă războiul său. Ambele organizații își mențin angajamentul față de dreptul victimelor la justiție și la despăgubiri, precum și la garanții de nerepetare. Acestea vor continua să colaboreze în vederea instituirii Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, asigurându-se că probele colectate de Centrul internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune pot fi transferate către tribunalul special și utilizate în fața acestuia. UE, în calitate de participant cu drepturi depline la Registrul daunelor pentru Ucraina, și CoE vor continua să colaboreze pentru a institui un mecanism internațional cuprinzător de despăgubire.

În prezent, impactul CoE depășește cu mult limitele continentului european, având în vedere numeroasele sale convenții care sunt deschise spre semnare la nivel mondial și o parte dintre mecanismele sale care acoperă întreaga lume. UE va continua să promoveze aderarea statelor din afara Europei la cele mai relevante convenții ale CoE. Se va pune un accent deosebit pe convențiile prin care se poate consolida cooperarea judiciară cu țările terțe în lupta împotriva criminalității transfrontaliere grave, în special a criminalității organizate.

UE este principalul donator pentru resursele extrabugetare ale CoE. Totalul pachetului financiar cumulat al programelor noastre comune a crescut de la 95 milioane EUR în 2013 la 245 milioane EUR în 2023. În perioada 2025-2026, pe lângă facilitățile noastre regionale din țările candidate și potențial candidate și din vecinătatea Uniunii, UE intenționează să ofere un sprijin suplimentar pentru proiectarea, dezvoltarea și punerea în aplicare a unor reforme instituționale, administrative și structurale care să stimuleze creșterea în statele sale membre prin intermediul instrumentului de sprijin tehnic.

În următorii doi ani, cooperarea avantajoasă UE-CoE va continua în jurul celor trei piloni principali ai parteneriatului strategic – 
  1. dialogul politic,
  2.  cooperarea juridică și 
  3. cooperarea programatică, punându-se accentul pe prioritățile interconectate și care se consolidează reciproc în domeniile drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Vezi de asemenea

Prioritățile UE pentru cooperarea cu Consiliul Europei în perioada 2023-2024

Cautare in

Traduceti