Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Expoziție aniversară: 30 de ani în Consiliul Europei: Consolidăm drepturile omului, democrația și statul de drept

Expoziția aniversară

„30 de ani în Consiliul Europei: Consolidăm drepturile omului, democrația și statul de drept”

în contextul aniversării a 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei (CoE) (13.07.1995) și Președinției RM la CoE (15.11.2025- 15.05.2026)

La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, angajându-se ferm pe calea consolidării valorilor democratice europene. Această aderare a reprezentat un pas esențial în apropierea țării de spațiul european al drepturilor omului, democrației și statului de drept.

În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a implementa reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale.

Centrul Pro-european de Servicii și Comunicare  al BNRM invită publicul la o expoziție ce ilustrează etapele esențiale ale integrării Republicii Moldova în Consiliul Europei, prin intermediul cărților, documentelor, fotografiilor, datelor statistice și mărturiilor colaborării bilaterale. Este un prilej de reflecție asupra traseului parcurs și a valorilor comune care ne leagă de familia europeană.

Expoziția își propune să pună în evidență contribuția acestui parteneriat la consolidarea democrației, promovarea drepturilor omului și edificarea statului de drept.

Mesajul transmis este că apartenența la Consiliul Europei a fost și rămâne o ancoră strategică pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, iar sprijinul oferit de această organizație a contribuit esențial la modernizarea instituțiilor, protejarea drepturilor cetățenilor și apropierea de standardele europene.

Expoziția se adresează unui public larg – tineri, studenți, cercetători, funcționari publici, jurnaliști, diplomați – și constituie o platformă de informare, educare și promovare a valorilor europene într-un moment simbolic pentru țara noastră.

Compartimentele expoziției:

• Istoricul relațiilor Republica Moldova - Consiliul Europei
• Relații instituționale și cooperare strategică cu Consiliul Europei
• Drepturile Omului pentru fiecare cetățean
• Impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului
• Curtea Europeană a Drepturilor Omului
• Statul de drept - garanția siguranței și stabilității
• Consolidarea democrației prin procese electorale
• Democrația zi de zi
• Cultura - inima și suflectul democrației
• Priorități și perspective comune - viitor stabil și promițător

1. Istoricul relațiilor Republica Moldova - Consiliul Europei

Aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, pe 13 iulie 1995, a marcat începutul unei noi etape în consolidarea democrației și a statului de drept. Acest compartiment reflectă momentele-cheie ale dialogului diplomatic și deciziile esențiale luate în primii ani de apartenență. Sunt prezentate documente istorice, rezoluții și imagini reprezentative care atestă parcursul european al țării.

2. Relații instituționale și cooperare strategică cu Consiliul Europei

De-a lungul anilor, Republica Moldova a dezvoltat un parteneriat solid cu Consiliul Europei, beneficiind de expertiză tehnică, sprijin legislativ și programe dedicate consolidării democrației și statului de drept. Moldova este reprezentată în principalele structuri ale CoE – inclusiv în Comitetul Miniștrilor, Adunarea Parlamentară, Congresul Autorităților Locale și Regionale și în diverse comitete și grupuri de lucru specializate. Totodată, Reprezentanța Consiliului Europei la Chișinău joacă un rol esențial în implementarea programelor de cooperare și în promovarea valorilor europene la nivel local. În acest compartiment sunt expuse informații și documente care vizează cooperarea instituțională bilaterală.

3. Drepturile Omului pentru fiecare cetățean

Respectarea și promovarea drepturilor omului sunt piloni centrali ai activității Consiliului Europei în Republica Moldova. Acest compartiment evidențiază contribuția mecanismelor specializate, precum Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT), Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), Grupul de Experți pentru combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (GREVIO), precum și rolul esențial al Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Prin rapoartele, recomandările și dialogul constant cu autoritățile, aceste organisme au sprijinit îmbunătățirea standardelor naționale în materie de drepturi și libertăți fundamentale. Publicațiile și documentele incluse în acest compartiment reflectă eforturile comune pentru o societate mai echitabilă, mai sigură și mai tolerantă.

4. Impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a devenit un reper juridic pentru apărarea drepturilor cetățenilor moldoveni. Sunt prezentate publicații, comentarii juridice și culegeri de cazuri relevante în care Convenția a fost invocată. Vizitatorii pot înțelege mai bine cum acest instrument a influențat jurisprudența națională și a promovat justiția echitabilă.

5. Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Accesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) oferă fiecărui cetățean o cale de apărare împotriva încălcării drepturilor sale. În acest compartiment sunt incluse informații despre cauzele depuse de cetățeni moldoveni și impactul deciziilor CEDO asupra sistemului național de justiție. Se evidențiază, de asemenea, rolul educativ și preventiv al Curții.

6. Statul de drept – garanția siguranței și stabilității

Statul de drept este piatra de temelie a unei societăți democratice și a bunei guvernări. Expoziția scoate în evidență contribuția Consiliului Europei în reformarea sistemului judiciar, consolidarea independenței justiției și combaterea corupției. Moldova este parte la numeroase convenții și tratate ale Consiliului Europei în domeniul justiției penale, cooperării judiciare și protecției drepturilor fundamentale. Un rol important în orientarea reformelor legislative l-a avut Comisia de la Veneția, al cărei sprijin consultativ a ghidat procesul de aliniere la standardele europene și internaționale. Documentele și publicațiile afișate reflectă angajamentele și progresele Republicii Moldova în acest sens.

7. Consolidarea democrației prin procese electorale

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a jucat un rol important în promovarea alegerilor libere și corecte și în dezvoltarea autonomiei locale. Acest compartiment prezintă materiale privind misiunile de observare a alegerilor, proiecte de dezvoltare locală și bune practici europene aplicate în Moldova. Se subliniază legătura dintre democrația locală și participarea cetățenilor.

8. Democrația zi de zi

Democrația nu se rezumă la vot, ci implică o cultură civică activă și respect reciproc în viața de zi cu zi. Aici sunt expuse inițiative ale societății civile, campanii de informare și proiecte educaționale susținute de Consiliul Europei. Se pune accent pe implicarea cetățenilor în procesele decizionale și în viața comunității.

9. Cultura – inima și sufletul democrației

Cultura joacă un rol fundamental în promovarea diversității, toleranței și coeziunii sociale. Compartimentul aduce în prim-plan proiectele culturale susținute de Consiliul Europei, promovarea patrimoniului național și schimburile culturale europene. Prin artă, literatură și memorie colectivă, democrația devine mai vie și mai accesibilă.

10. Priorități și perspective comune –viitor stabil și promițător

Acest compartiment reflectă obiectivele comune ale Republicii Moldova și Consiliului Europei în contextul transformărilor actuale. Sunt prezentate prioritățile strategice, documentele programatice recente și direcțiile de cooperare pentru anii următori. Se subliniază continuitatea angajamentelor și aspirația comună spre o Europă unită și democratică. În acest cadru, Consiliul Europei joacă un rol esențial în stabilirea standardelor privind cetățenia digitală, utilizarea responsabilă a internetului și reglementarea inteligenței artificiale. Prin inițiative și recomandări specifice, se promovează un spațiu digital sigur, incluziv și democratic, care să protejeze drepturile fundamentale și să sprijine participarea activă a cetățenilor în societatea digitală.

SPAȚIU DEDICAT

Tinerii – prezentul și viitorul Europei democratice

Tinerii sunt actori esențiali ai schimbării democratice. Consiliul Europei a oferit constant oportunități de formare, mobilitate și implicare civică pentru tinerii moldoveni. Compartimentul include publicații, fotografii și mărturii ale celor care au participat la inițiative europene, devenind promotori ai valorilor democratice în comunitățile lor.

Sprijin pentru coeziune socială și dezvoltare durabilă: rolul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) sprijină proiecte care contribuie la reducerea inegalităților și promovarea incluziunii sociale. În Republica Moldova, finanțările acordate de CEB au susținut inițiative importante în domeniul educației, sănătății, locuințelor sociale și infrastructurii publice. Acest compartiment prezintă exemple concrete de proiecte implementate, documente relevante și impactul resimțit de comunități locale. Rolul CEB confirmă dimensiunea solidară a Consiliului Europei și angajamentul său pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Programe în desfășurare: sprijin concret pentru reforme și drepturile omului

In octombrie 2002, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a numit un Reprezentant Special al Secretarului General la Chișinău. În decembrie 2010, a fost semnat Memorandumul de înțelegere între Guvernul Republicii Moldova și Consiliul Europei cu privire la Oficiul Consiliului Europei la Chișinău și la statutul său juridic.

Oficiul este înființat în baza deciziei Secretarului General cu acordul țării vizate și sub supravegherea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Oficiul Consiliului Europei la Chișinău coordonează un portofoliu vast de programe care sprijină transformarea democratică a Republicii Moldova. Printre domeniile-cheie vizate se numără educația pentru democrație, justiția penală, libertatea mass-mediei, drepturile copilului, combaterea violenței împotriva femeilor, incluziunea socială, drepturile refugiaților și buna guvernare la nivel local. Fiecare program generează publicații, studii, ghiduri și instrumente practice, contribuind astfel la diseminarea expertizei europene și la consolidarea capacităților instituționale. Acest compartiment reflectă amploarea și relevanța sprijinului oferit de Consiliul Europei în sprijinul reformelor sustenabile în Republica Moldova.

Biroul de Informare al Consiliului Europei în Republica Moldova

La 30 iunie 1997, la Chişinău, în prezenţa Secretarului General al Consiliul Europei, Daniel Tarschys, a fost inaugurat Biroul de Informare al Consiliului Europei. Odată cu crearea acestuia, a fost constituită și o Bibliotecă specializată de publicații editate la Strasbourg, de către Consiliul Europei. Directorul BICE a fost dna Lilia Snegureac (1997-2008). Biroul exercita funcţia de a răspunde cerinţelor de informare şi documentare referitor la activitatea şi experienţa Consiliului Europei, difuzând autorităţilor publice, asociaţiilor, ONG-urilor, cetăţenilor, informaţii şi documente atât la solicitare, cât şi din iniţiativă proprie. Asemenea Birouri, finanţate de Consiliul Europei, activau în toate ţările Europei de Est. 

În vitrină sunt expuse Buletinele și publicațiile Biroului, informații despre activitatea acestei structuri.

FOTO -  https://shorturl.at/P3CCO

p;

.

CoE: e- publicații recente - Ierarhia neoficială în penitenciare

 CPT/Inf (2025) 12

Informal Prisoner Hierarchy. Prison Standard / European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 25 p. - [Resursă electronică]. URL: https://rm.coe.int/1680b57a6a

În acest document, CPT își expune reflecțiile și standardele referitoare la problema ierarhiei informale contemporane a deținuților. Acest fenomen continuă să existe, deși cu grade diferite de influență, în sistemele penitenciare a nouă state părți la Convenția Europeană pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepsei Inumane ori Degradante (ECPT), dintre care opt sunt state membre ale Consiliului Europei. Toate cele nouă țări au făcut anterior parte din Uniunea Sovietică. Diverse alte forme de subcultură penitenciară, cum ar fi grupurile de crimă organizată, grupurile paramilitare, precum și grupurile etnice, rasiale sau religioase, există în grade diferite în diverse sisteme penitenciare, însă acestea nu vor fi abordate aici.

1. Introducere și context istoric

Ierarhia informală a deținuților este un fenomen specific în special celor nouă state fost-sovietice care sunt parte la Convenția europeană pentru prevenirea torturii (inclusiv Republica Moldova). Această ierarhie s-a dezvoltat în cadrul unui sistem carceral colectivist moștenit din perioada Gulagului și a fost marcat de absența supravegherii directe, trai în comun în dormitoare aglomerate și transferul autorității de la administrație către prizonieri.

Deținuții au fost împărțiți în „caste”, în funcție de reguli nescrise, cunoscute sub denumirea poniatija (în rusă). De-a lungul timpului, această ierarhie a dus la violență, segregare, umilire și exploatare, afectând profund atât siguranța deținuților, cât și funcționarea închisorilor.

---

2. Sistemul de caste în închisoare

CPT descrie trei caste principale:

• Casta superioară – liderii informali (blatnyje, patsany), păzitorii codului, adesea organizați în rețele criminale.
• Casta mijlocie – prizonierii „obișnuiți” (muzhiki), care urmează regulile și se supun liderilor.
• Casta inferioară – „de neatins” (opushchennye, roosters), excluși, umiliți, fără drepturi, forțați să efectueze munci degradante.

Apartenența la o castă este determinată de factori precum infracțiunea comisă, relații cu crima organizată, orientarea sexuală sau chiar simple acuzații ori greșeli.

Deținuții din casta inferioară trăiesc izolați, folosesc veselă separată, dorm lângă toaletă și suportă insulte, violențe fizice și psihologice. Situația lor este considerată de CPT ca echivalentă cu un tratament inuman sau degradant, în sensul Articolului 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

---

3. Jurisprudență relevantă CEDO

Cazuri recente ale Curții Europene a Drepturilor Omului, precum S.P. și alții vs. Rusia (2023) și D. vs. Letonia (2024), au constatat că segregarea, stigmatizarea și violențele sistematice asupra prizonierilor din casta inferioară echivalează cu tratament inuman și degradant, chiar dacă nu toate victimele au suferit violență fizică directă.

Statul este responsabil nu doar pentru ceea ce face direct, ci și pentru a preveni rele tratamente între deținuți.

---

4. Consecințe asupra siguranței și bunăstării deținuților

CPT a documentat:

• Violență fizică și sexuală între deținuți, de obicei negată de victime din frică.
• Lipsa cooperării cu anchetatorii, din cauza codului tăcerii impus de ierarhie.
• Degradarea demnității umane, în special în cazul celor din casta inferioară, transformați în „sclavi moderni”.

Personalul din penitenciare e adesea neputincios sau complice, iar autoritățile nu pot desfășura investigații eficiente, ceea ce perpetuează impunitatea și compromite protecția drepturilor omului.

---

5. Impactul asupra administrării penitenciarelor și reintegrării

Ierarhia informală:

• Perturbă ordinea și disciplina, autoritatea fiind transferată liderilor informali (smotriachije).
• Sabotează reintegrarea, deoarece deținuții din casta inferioară nu pot participa la muncă, educație sau programe de reabilitare.
• Favorizează corupția și traficul de droguri și telefoane mobile, activități gestionate de liderii informali.
• Determină administrațiile penitenciarelor să cedeze controlul, mai ales în lipsa resurselor sau sprijinului central.

În unele cazuri, CPT a constatat că ierarhia informală decide unde va fi plasat un deținut, ce muncă poate primi și chiar ce tratament va avea în detenție.

---

6. Perspective de schimbare și recomandări CPT

Deși influența ierarhiei informale a scăzut ușor în unele țări, fenomenul persistă. CPT face apel la o strategie națională cuprinzătoare pentru eradicarea acesteia, care să includă:

• Modernizarea infrastructurii carcerale, înlocuirea dormitoarelor mari cu celule individuale sau duble.
• Creșterea personalului și formarea acestuia pentru a recunoaște și combate abuzurile.
• Separarea deținuților vulnerabili sau a celor care refuză implicarea în ierarhia informală.
• Eliminarea oricărei forme de delegare a autorității către deținuți, chiar și în scopuri de menținere a disciplinei.
• Investigații prompte și eficiente asupra tuturor cazurilor de violență între deținuți.
• Susținerea reintegrării, prin muncă, educație și tratamente pentru adicții, fără discriminare între caste.

---

Concluzie

Ierarhia informală a deținuților este o amenințare sistemică la adresa drepturilor omului, a siguranței în detenție și a rolului reabilitativ al închisorii. CPT face un apel ferm către toate statele afectate – inclusiv Republica Moldova – să acționeze decisiv, prin reforme structurale și legislative, pentru eradicarea acestui fenomen în conformitate cu standardele Consiliului Europei.

Informații suplimentare:

• Pe scurt despre CPT (2025)
• Cel de-al 34-lea raport general al CPT (2025)

https://t.ly/3zjXm

CoE: e- publicații recente - Cel de-al 34-lea raport general al CPT

34th General Report: Activities 2024: 1 January - 31 December 2024 / European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment . - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 8 p - [Resursă electronică]. URL: https://rm.coe.int/34th-general-report-activities-2023/1680b57a68

Comitetul Consiliului Europei pentru Prevenirea Torturii (CPT) și-a exprimat  îngrijorarea profundă față de creșterea semnificativă a supraaglomerării din închisori în 2024, în special în unele țări din Europa de Vest, și a îndemnat guvernele să adopte măsuri ferme pentru a aborda această problemă. Comitetul a solicitat, de asemenea, mai multor state să eradicheze ierarhia informală din penitenciare, fenomen care persistă în diverse forme în sistemele lor penitenciare de la destrămarea Uniunii Sovietice.

Totodată, Comitetul a subliniat necesitatea de a îmbunătăți tratamentul pacienților internați involuntar în instituțiile psihiatrice din întreaga Europă. Deși în cadrul vizitelor sale CPT a observat multe practici pozitive, persistă provocări importante, în special în ceea ce privește consimțământul pentru tratament și practicile restrictive precum izolarea și contenția mecanică sau chimică. În opinia CPT, se acordă prea multă importanță tratamentului medicamentos și prea puțină terapiilor psiho-sociale, esențiale pentru recuperarea pacienților și reintegrarea lor în comunitate.

În raportul său anual pentru 2024, CPT oferă o imagine de ansamblu asupra activității desfășurate pentru a preveni tortura și relele tratamente în locurile de detenție din Europa.

Președintele CPT, Alan Mitchell, a declarat:

„Supraaglomerarea penitenciarelor compromite complet funcționarea acestora și expune potențial deținuții la tratamente inumane și degradante. Ea generează condiții de viață mai proaste, tensiuni și violență crescute, mai puține activități utile și o pregătire slabă pentru reintegrarea în comunitate. Guvernele trebuie să manifeste voință politică pentru a rezolva problema, prin reformarea politicilor penale și alocarea de investiții adecvate în sistemele de detenție și probațiune.”

Odată cu raportul anual, CPT publică un nou standard care oferă o analiză detaliată a ierarhiei informale din închisori și formulează recomandări concrete pentru eradicarea acesteia. În cei 35 de ani de vizite, Comitetul a constatat că astfel de structuri informale continuă să existe în nouă țări foste membre ale Uniunii Sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Estonia, Georgia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Federația Rusă și Ucraina.

Comitetul consideră esențial ca administrațiile penitenciare să combată existența acestor ierarhii informale pentru a proteja deținuții vulnerabili expuși violenței și exploatării și pentru a împiedica liderii acestor structuri să își continue practicile infracționale în detenție.

„Influența acestor ierarhii scade lent în unele țări, dar continuă să reprezinte un risc serios pentru drepturile omului și buna gestionare a închisorilor. În timp ce unele state au progresat construind închisori moderne fără dormitoare comune și angajând suficient personal, altele par să fi renunțat la lupta împotriva fenomenului”, a declarat președintele CPT.

Ierarhia informală din închisori a fost, în perioada sovietică, o politică intenționată menită să ajute la gestionarea unei populații carcerale extrem de mari, cu rădăcini ce pot fi urmărite până în Rusia țaristă. Răspândirea ei a fost favorizată de dormitoarele cu capacitate mare, unde s-a dezvoltat un sistem informal de autoguvernare între deținuți. Acesta a dus la clasificarea lor în „caste” – deținuți de rang înalt, casta de mijloc și casta inferioară sau „de neatins”, aceștia din urmă fiind stigmatizați, izolați, obligați să presteze munci umilitoare și adesea supuși intimidării și violenței.

În mai multe rapoarte, CPT a pledat pentru eliminarea dormitoarelor colective, întrucât acestea facilitează menținerea și coeziunea rețelelor infracționale. Comitetul a mai precizat că situația deținuților din casta inferioară poate fi considerată tratament inuman sau degradant. În două hotărâri recente privind tratamentul aplicat acestor persoane, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea articolului 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care interzice toate formele de tratament inuman sau degradant.

În 2024, CPT a efectuat 20 de vizite în: Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Franța, Georgia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Elveția și Turcia. Au fost vizitate 181 de locuri de detenție, inclusiv:

• 58 de penitenciare
• 75 de secții de poliție
• 18 spitale psihiatrice
• 14 centre de detenție pentru imigranți
• 4 instituții de îngrijire socială

---

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante (CPT) vizitează locuri de detenție din statele părți la Convenția Europeană pentru Prevenirea Torturii, pentru a evalua modul în care sunt tratate persoanele private de libertate, cu scopul de a întări, atunci când este necesar, protecția acestora împotriva torturii și a tratamentelor inumane sau degradante.

Republica Moldova este parte la Convenția Europeană pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane ori Degradante

• Semnare – 2 mai 1996
• Ratificare – 2 octombrie 1997
• Intrarea în vigoare în Moldova – 1 februarie 1998

Ca subiect al monitorizării din partea CPT, Republica Moldova a fost vizitată de delegația CPT și, în rezultatul acestor vizite, au fost elaborate și publicate mai multe rapoarte și recomandări.

Republica Moldova este reprezentată în CPT de dl Victor Zaharia, al cărui mandat va expira la 19.12.2025.

Pe scurt despre CPT

Pe scurt despre CPT

The CPT in brief. / The European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment (CPT) - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 6 pag. - [Resursă electronică]. URL: https://edoc.coe.int/en/prevention-of-torture/12134-the-cpt-in-brief.html

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane ori Degradante (CPT) este un organism independent care își desfășoară activitatea fără influența guvernelor. Acesta are acces nelimitat, fără restricții, în toate locurile de detenție, pentru a evalua modul în care sunt tratate persoanele private de libertate, contribuind astfel la o mai bună respectare a standardelor în materie de drepturi ale omului în întreaga Europă. Aceste locuri includ închisori, centre de detenție pentru minori, secții de poliție, centre de detenție pentru imigranți, spitale psihiatrice, cămine de îngrijire socială etc.

Pe scurt despre CPT

CINE SUNTEM?

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane ori Degradante (CPT) este un mecanism de monitorizare non-judiciar al Consiliului Europei, creat pentru a preveni tortura și relele tratamente și pentru a consolida protecția persoanelor private de libertate în Europa.

Mandatul nostru

Mandatul CPT întărește sistemul de protecție a drepturilor omului prevăzut de articolul 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care stipulează:

„Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

CPT își desfășoară activitatea în statele semnatare ale Convenției Europene pentru Prevenirea Torturii (ECPT) și se adresează persoanelor private de libertate.

Nu soluționează cazuri individuale, ci urmărește prevenirea abuzurilor sistemice.

Organizarea noastră internă

CPT are un număr de membri egal cu cel al statelor părți la ECPT, toți fiind experți independenți – juriști, medici, specialiști în penitenciare sau poliție – aleși de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei.

Aceștia nu reprezintă guvernele țărilor lor. CPT este sprijinit de un Secretariat al Consiliului Europei.

---

CE FACEM?

Monitorizarea respectării standardelor europene prin vizite în locuri de detenție

Unde?
CPT vizitează închisori, instituții pentru tineri, secții de poliție, centre de detenție pentru străini, spitale psihiatrice, cămine de îngrijire socială și orice alt loc de privare de libertate.

Ce?
CPT evaluează condițiile de viață, tratamentul, contactul cu lumea exterioară, proporționalitatea măsurilor de securitate și aspectele legate de îngrijirea medicală în detenție.

Cine?
Vizitele sunt efectuate de delegații formate din membri CPT, personal din Secretariat, experți suplimentari și interpreți.

Când?
CPT efectuează anual între 15 și 20 de vizite în statele părți ale Convenției. O vizită poate dura până la 15 zile.

---

Raportarea constatărilor în urma vizitelor, în consultare cu autoritățile naționale și publicarea documentelor

După fiecare vizită, CPT transmite guvernului un raport care include constatări, recomandări, comentarii și solicitări de informații.

Guvernul are obligația să răspundă printr-un document detaliat.

După primirea răspunsului, atât raportul, cât și replica guvernului sunt, de regulă, făcute publice.

Deși nu este obligatorie, majoritatea statelor acceptă publicarea acestor documente, în spiritul transparenței.

---

Elaborarea de standarde

Ca rezultat al activității sale de monitorizare, CPT elaborează standarde și ghiduri privind protecția drepturilor persoanelor private de libertate, în conformitate cu normele internaționale și europene.

CUM LUCRĂM?

Acces nelimitat

Membrii delegațiilor de vizită ale CPT au acces nelimitat în toate locurile de privare de libertate și dreptul de a se deplasa liber în interiorul acestora.

Ei au acces la toate documentele necesare desfășurării activității lor.

Interviuri private

Delegațiile CPT discută cu persoanele private de libertate, fără martori, și au libertatea de a contacta orice persoană care le poate oferi informații relevante, cum ar fi personal medical, tehnic sau de securitate.

Membrii colectează informații în mod confidențial, pentru a proteja indivizii de eventuale represalii.

Cooperare și confidențialitate

Convenția care instituie CPT consacră principiile cooperării și confidențialității.

CPT colaborează cu statele într-un spirit de cooperare, pentru a spori protecția persoanelor private de libertate, formulând recomandări pentru îmbunătățiri, și nu pentru a condamna.

Constatările Comitetului, rapoartele și răspunsurile guvernelor sunt strict confidențiale până când statele autorizează publicarea lor.

DATE CHEIE

• Mai 1949 – Crearea Consiliului Europei
• Noiembrie 1950 – Adoptarea Convenției Europene a Drepturilor Omului
• Ianuarie 1959 – Înființarea Curții Europene a Drepturilor Omului
• Noiembrie 1987 – Adoptarea Convenției Europene pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante (ECPT)
• Februarie 1989 – Intrarea în vigoare a ECPT
• Martie 2002 – ECPT este deschisă statelor care nu sunt membre ale Consiliului Europei
• Mai 2007 – Al 47-lea stat parte aderă la ECPT
• Iulie 2020 – Revizuirea Regulilor Europene ale Penitenciarelor de către Comitetul Miniștrilor
• Mai 2023 – A 500-a vizită efectuată de CPT

PENTRU DOCUMENTARE SUPLIMENTARĂ

• Rapoartele vizitelor CPT, răspunsurile guvernelor, declarațiile publice și rapoartele generale sunt disponibile pe site-ul CPT: cpt.coe.int
• Standardele CPT privind tratamentul persoanelor private de libertate pot fi consultate aici: cpt.coe.int/standards
• Toate resursele și jurisprudența relevante pentru activitatea CPT sunt disponibile la: coe.int/web/cpt/database

CARE ESTE IMPACTUL NOSTRU?

Prin aducerea la lumină a practicilor care nu ar trebui să aibă loc, CPT sprijină guvernele în luarea de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor din locurile de detenție.

Recomandările Comitetului duc la schimbări legislative, îmbunătățiri în domeniul sănătății și securității interne, dar și la transformări profunde în practici și atitudini, contribuind la combaterea impunității.

Succesul CPT depinde de implementarea acestor recomandări de către guverne, cu sprijinul altor actori implicați în promovarea drepturilor persoanelor private de libertate – inclusiv societatea civilă și organizațiile interguvernamentale – prin elaborarea de standarde și instrumente de orientare.

CPT întărește activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului și a altor organisme ale Consiliului Europei mandatate să promoveze respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Tortura și relele tratamente continuă să existe, iar monitorizarea constantă și dialogul sunt esențiale pentru a sprijini statele în eforturile lor de a eradica aceste forme de violență.

https://t.ly/vii_6

CoE: e- publicații recente - Raportul anual de activitate (2024) al GRECO

25th General Activity Report (2023) of the Group of States against Corruption (GRECO). Anti-corruption trends, challenges and good practices in Europe & the United States of America Group of States against Corruption (GRECO) . - Council of Europe, 2025. - 70 p. -  [Resursă electronică]. URL: https://rm.coe.int/general-activity-report-greco-2024-045825-gbr-web-final-1-/1680b631a0

[Accesat la 30.05.2024].

În raportul său anual pentru anul 2024, Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu amenințările persistente la adresa independenței justiției în unele state membre. Deși recunoaște reformele pozitive din anumite țări, GRECO îndeamnă statele să consolideze structurile care separă cele trei puteri ale statului.

GRECO solicită, de asemenea, reforme legislative pentru a închide lacunele existente în ceea ce privește transparența finanțării politice, prin instituirea unor mecanisme de aplicare mai eficiente și adoptarea unor sancțiuni disuasive pentru încălcarea regulilor de finanțare politică. Raportul subliniază că evoluțiile din ultimii ani au evidențiat necesitatea de a îmbunătăți mecanismele de asigurare a transparenței finanțării politice și de a actualiza standardele anticorupție existente privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale.

Președintele GRECO, David Meyer, a declarat:

„Lupta globală împotriva corupției se află într-un punct critic. Deși s-au înregistrat progrese semnificative în consolidarea cadrului anticorupție, persistă provocări majore și în continuă schimbare, în special în ceea ce privește aplicarea legii, transparența și amenințările continue la adresa independenței justiției. Abordarea acestor provocări necesită o urgență reînnoită și o voință politică susținută la nivel național.”

El a adăugat:

„În 2024, schimbările geopolitice, instabilitatea economică și avansul tehnologic rapid au remodelat riscurile de corupție și dinamica guvernării. Alegerile desfășurate în mai multe state membre au ridicat îngrijorări privind integritatea, inclusiv acuzații de influență nejustificată, finanțare neregulamentară și ingerință străină, subliniind necesitatea protejării proceselor democratice prin cadre eficiente anticorupție.”

Raportul anual a fost publicat împreună cu un raport care oferă o analiză detaliată a progreselor și deficiențelor constatate până acum în cadrul rundei a 5-a de evaluare GRECO, axată pe promovarea integrității și prevenirea corupției în rândul funcțiilor executive de vârf ale guvernelor centrale și în cadrul agențiilor de aplicare a legii. În general, cel mai mult progres s-a înregistrat în ceea ce privește accesul la informații și transparența. Progresul a fost deosebit de lent în ceea ce privește funcțiile executive de vârf, în domenii precum verificările de integritate, restricțiile post-angajare, mecanismele de control al declarațiilor de avere și contactele cu lobby-iști și terți. Raportul subliniază necesitatea unor reguli mai clare privind conflictele de interese – reale, potențiale și percepute –, declarațiile de avere și activitatea de lobby, precum și o implementare mai eficientă a cadrelor de integritate și o supraveghere mai riguroasă.

În cadrul agențiilor de aplicare a legii, cele mai mari provocări vizează declarațiile de avere, venituri, datorii și interese, politica de rotație și mobilitate, cerințele de recrutare și procedurile de numire, precum și verificările de integritate.

Potrivit raportului, nivelul general de conformare cu recomandările din runda a 5-a de evaluare a GRECO a continuat să fie insuficient. Până la sfârșitul anului 2024, GRECO publicase rapoarte privind 26 de state, evaluând gradul de conformare cu aceste recomandări. Conform rapoartelor de monitorizare publicate până la 31 decembrie 2024:

• Statele au implementat integral sau parțial 63% din recomandările GRECO referitoare la funcțiile executive de vârf ale guvernelor centrale (comparativ cu 58% la sfârșitul anului 2023);

• În ceea ce privește agențiile de aplicare a legii, proporția recomandărilor implementate integral sau parțial a crescut de la 67% la 71% între 2023 și 2024.

În ceea ce privește runda a 4-a de evaluare, axată pe prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, până la 31 decembrie 2024:

• Statele membre GRECO au implementat integral 59% dintre recomandări;

• Au implementat parțial 29%;

• 12% dintre recomandări au rămas neimplementate.

Cea mai mare proporție a recomandărilor neimplementate vizează parlamentarii (16,6%), urmați de judecători (10,9%) și procurori (8,4%).

În martie 2025, GRECO a lansat runda a 6-a de evaluare, axată pe prevenirea corupției și promovarea integrității în cadrul autorităților locale și regionale. Primele state evaluate în 2025 sunt Estonia, Republica Slovacă, Luxemburg și Slovenia.

CoE: e-publicații: Autoritățile locale și regionale: Fișă tematică

Local and regional authorities: Thematic factsheet / Department for the Execution of Judgments of the European Court of Human Rights. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 14 p. -  -  [Resursă electronică]. URL: https://rm.coe.int/tfs-local-and-regional-authorities-eng-final/1680b66f32

/Accesat la 26.06.2025/

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, în calitate de voce a municipalităților și regiunilor din Europa, promovează consultarea și dialogul politic între guvernele naționale și autoritățile locale și regionale, prin cooperare cu Comitetul Miniștrilor.

Acest fișier tematic își propune să sensibilizeze opinia publică cu privire la rolul esențial al autorităților locale și regionale în asigurarea executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului de către statele membre. Sunt prezentate exemple pozitive de implicare anterioară a acestor autorități sau de măsuri întreprinse în acest sens. În cazurile menționate, Comitetul Miniștrilor fie a considerat că măsurile luate au fost suficiente și a închis supravegherea, fie a remarcat evoluții pozitive, evidențiind progresele realizate de state prin cooperare cu autoritățile locale și regionale.

Acesta este unul dintr-o serie de fișiere tematice care evidențiază modificări ale legislației, politicilor și practicilor naționale din Europa, legate de implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Alte fișiere tematice abordează subiecte precum mediul înconjurător, drepturile copilului, violența domestică, libertatea de exprimare, persoanele cu probleme de sănătate mintală sau dizabilități fizice, precum și protecția datelor.

Fișele tematice urmăresc să prezinte o imagine de ansamblu a evoluțiilor legislative și jurisprudențiale selectate în statele membre, în urma hotărârilor și deciziilor Curții Europene, când executarea a fost supravegheată și încheiată de Comitetul de Miniștri. Deoarece procesul de executare în cauze aflate pe rol pot evidenția progrese importante, unele fişe pot include, de asemenea, şi cauze relevante aflate pe rol.

FIȘE TEMATICE - https://cpescmdlib.blogspot.com/2021/01/coe-e-publicatii-recente-fise-tematice.html