Faceți căutări pe acest blog

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Achiziții noi - Ianuarie- martie 2025

  341.2 / В-43 II-731207

BENIUC, Valentin.Bazele teoretice ale integrării europene / Valentin Beniuc.- Chişinău : [s. n.] , 2024 ((Print-Caro). - 215 p.
With the support of the Erasmus + Programme of the European Union
Referințe bibliogr. : p. 201-215 (116 tit.)
ISBN: 978-5-85748-007-6

Lucrarea  este structurată în 12 capitole și 31 subcapitole, în care sunt analizate cele mai relevante concepții, viziuni și abordări teoretico-practice cu privire la integrarea europeană și instituirea Uniunii Europene ca structură supranațională.

Detalii/ Varianta electronică:

https://cpescmdlib.blogspot.com/2024/11/ue-e-publicatii-bazele-teoretice-ale.html






351.7 / R-44

Republica Moldova în contextul noii arhitecturi de securitate regională
: Materialele conferinței științifice internaționale, 25 mai 2023  / [coord. : Igor Sofronescu ; col. de red. : Svetlana Cebotari [et al.].- Chișinău : Biblioteca Ştiinţifică Centrală "A. Lupan" a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2024. - 224 p.
Rez. : lb. rom., engl.
Antetitlu : Ministerul Apărării al Republicii Moldova ; Academia Militară a Forțelor Armate "Alexandru cel Bun" ; Agenția pentru Știință și Memorie Militară
Referințe bibliogr. la sfârșitul art.
ISBN: 978-9975-62-723-8









34 / S-90 III-146147

 
Studii și cercetări juridice. : Culegere de lucrări științifice de specialitate; col. de red. : Valeriu Cușnir [et al.]. ─ Chișinău : Institutul de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, 2020,

Studii și cercetări juridice  Partea nr. 7-8/2023. - Ch.,  2024. - 250 p.
Rez. : lb. rom., engl., rusă
Referințe bibliogr. la sfârșitul art.
ISBN: 978-9975-62-727-6
Disponibil: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Studii_si_cercetari_juridice_7-8_2024.pdf

Cercetările științifice realizate în cadrul proiectului „Calitatea actului de justiție și respectarea drepturilor persoanei în Republica Moldova: cercetări interdisciplinare în contextul implementării Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană” sunt axate pe un șir de subiecte și probleme de importanță pentru urmarea cursului european al Republicii Moldova, implementarea prevederilor Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană și consolidarea statului de drept.

Din cuprins

  • Principii aplicabile în raporturile dintre Uniunea Europeană și statele membre/ Chirtoacă Natalia , Chirtoacă Leonid
  • Alinierea Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene prin fortificarea mecanismului de apărare a drepturilor economice ale persoanelor și consolidarea instituțiilor anticorupție/ Guştiuc Andrei , Guștiuc Ludmila
  • Respectarea drepturilor omului ca premisă pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană/ Catan Anastasia
  • Reglementarea și semnificația dreptul la un proces echitabil: repere pentru o justiție de calitate/ Iacub Irina
  • Impactul jurisprudenței CtEDO asupra evoluţiei legislației penale naţionale/ Cuşnir Valeriu , Cojocaru Radion
  • Sancțiuni prevăzute pentru infrасțiunile соnеxе асtеlоr dе соruрțiе/ Cuşnir Valeriu , Cojocari Ion
  • Совершенствование развития конституционных норм социальной защиты в направлении европейской интеграции/ Сосна Александр , Сосна Борис , Попушой К.
  • Dezvoltarea umană și siguranța persoanei în contextul preocupărilor pentru securitatea umană/Sprincean Serghei
  • Riscurile, amenințările și vulnerabilitățile de securitate națională ca impediment pentru integrarea europeană a Republicii Moldova/ Bencheci Marcel 








CoE: e-publicații: Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024

Europe Press Freedom Report 2024: Confronting Political Pressure, Disinformation, and the Erosion of Media Independence: Annual assessment of press freedom in Europe by the partner organisations of the Safety of Journalists Platform. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 70 p. - (Accesat 13.03.2025).

Disponibilhttps://rm.coe.int/prems-013425-gbr-2519-annual-report-2025-correction-cartooning/1680b48f7b

Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024
: Confruntarea presiunilor politice, dezinformării și erodării independenței mass-media: Evaluarea anuală a libertății presei în Europa realizată de organizațiile partenere ale Platformei pentru Siguranța Jurnaliștilor

Războiul din Ucraina a rămas cea mai urgentă problemă în 2024, deoarece jurnaliștii ucraineni și internaționali și-au riscat zilnic viața pe front. Profesioniștii din mass-media, la fel ca alți civili din întreaga țară, au fost supuși amenințării constante a bombardamentelor rusești. Rolul esențial al presei în acoperirea conflictelor a fost și mai mult pus la încercare de încălcările libertății presei în contextul crizei continue din Gaza, Cisiordania și Orientul Mijlociu în general.

Principalele constatări ale raportului:

  • Influența partidelor liberale și populiste: Rezultatele numeroaselor alegeri din statele membre ale Consiliului Europei, la nivel european și în Statele Unite, au arătat o influență tot mai mare a partidelor iliberale și populiste. Aceste partide, adesea ostile jurnalismului critic și de interes public, și-au manifestat această atitudine prin retorică derogatorie, constrângeri legale asupra presei și ingerințe în reglementările care au subminat posturile publice de radiodifuziune.

  • Încălcări extinse ale libertății presei în Europa: Raportul documentează numeroase abuzuri și subliniază necesitatea urgentă a unor reforme legislative și practice ample.

  • SLAPP-uri și provocări juridice: În 2024 s-au înregistrat progrese pozitive, precum adoptarea Recomandării Consiliului Europei privind combaterea proceselor strategice împotriva implicării publice (SLAPP-uri), adoptarea Actului European pentru Libertatea Mass-Media (EMFA) și a Directivei UE anti-SLAPP. Aceste măsuri au creat un mediu mai favorabil pentru protejarea libertății presei și siguranței jurnaliștilor. Cu toate acestea, implementarea la nivel național rămâne inegală și, în multe cazuri, încă nu a început.

  • Supravegherea și confidențialitatea surselor: Spyware-ul reprezintă o amenințare tot mai mare pentru siguranța jurnaliștilor și confidențialitatea surselor. Supravegherea rămâne omniprezentă și dificil de detectat.

  • Represiunea transnațională: Pe lângă presiunile interne, a crescut și amenințarea represiunii transnaționale, jurnaliștii aflați în exil confruntându-se tot mai des cu supraveghere, hărțuire și intimidare din partea țărilor lor de origine. Platforma a documentat numeroase cazuri în care jurnaliștii exilați au fost vizați prin supraveghere digitală, amenințări la adresa familiilor lor și acțiuni legale menite să le reducă la tăcere.

  • Abuzul instrumentelor internaționale: Unele guverne au vizat tot mai frecvent jurnaliștii exilați prin utilizarea abuzivă a instrumentelor legale internaționale, cum ar fi „notificările roșii” ale Interpolului, subminând astfel libertatea presei la nivel global. Partenerii Platformei au solicitat reforme urgente pentru a combate aceste abuzuri și pentru a asigura protecția adecvată a jurnaliștilor în exil, inclusiv prin proceduri de azil accelerate și măsuri de securitate sporite.

  • Capturarea mass-media: Controlul statului și al partidelor politice asupra mass-mediei – prin ingerințe în reglementare, manipularea proprietății și presiuni financiare – rămâne o preocupare majoră, subminând libertatea și pluralismul presei. Pentru a contracara această amenințare, sunt necesare măsuri urgente, inclusiv o mai mare transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, garanții legale mai puternice împotriva influenței nejustificate și organisme de reglementare independente pentru a menține integritatea editorială.

  • Presa de serviciu public sub presiune: Mass-media de serviciu public a rămas un câmp de luptă pentru independență, pe măsură ce unele guverne au continuat să exploateze pârghiile financiare și de reglementare pentru a-și exercita controlul. De la subfinanțare până la ingerințe directe în independența editorială, aceste tactici au slăbit încrederea publicului în instituțiile media. Actul European pentru Libertatea Mass-Media oferă speranță pentru inversarea acestui trend, însă implementarea efectivă de către statele membre va fi esențială pentru a asigura sustenabilitatea unui ecosistem media pluralist și independent.

  • Inteligența artificială și dezinformarea: Progresele tehnologice, în special în domeniul inteligenței artificiale, au introdus noi riscuri pentru libertatea presei. Campaniile de dezinformare generate de AI, videoclipurile deepfake și hărțuirea automatizată sunt utilizate tot mai frecvent pentru a discredita jurnaliștii și pentru a submina încrederea publicului în mass-media.

  • Primele cazuri documentate de dezinformare generată de AI împotriva jurnaliștilor: Pe măsură ce aceste tehnologii devin mai sofisticate și accesibile, rolul jurnalismului în combaterea dezinformării și verificarea faptelor devine și mai crucial. Factorii de decizie vor trebui să includă guvernanța AI în strategiile mai largi de protecție a mass-mediei.

Ca răspuns la aceste provocări, grupurile pentru libertatea presei și organizațiile de jurnaliști și-au intensificat campaniile pentru protejarea jurnalismului și a valorilor democratice. Acestea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să respecte angajamentele internaționale, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și să implementeze reforme care să garanteze independența și pluralismul mass-mediei.

Deși 2024 a evidențiat provocări presante pentru libertatea presei, anul a demonstrat și reziliență și acțiune colectivă. Eforturile de advocacy, reformele juridice și cooperarea internațională oferă speranță pentru susținerea jurnalismului independent. Pe măsură ce Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor marchează a 10-a aniversare, aceasta subliniază importanța unei acțiuni coordonate pentru protejarea libertății presei.

CUPRINS:

  1. RECOMANDĂRI
  2. REZUMAT EXECUTIV
  3. PREZENTARE GENERALĂ A LIBERTĂȚII MASS-MEDIA ÎN EUROPA ÎN 2024
  4. PLATFORMA LA 10 ANI
  5. PRACTICI BUNE: CONDUCERE PRIN EXEMPLU
  6. AMENINȚĂRI, VIOLENȚĂ ȘI HĂRȚUIRE ÎMPOTRIVA JURNALIȘTILOR
    • Melita Vrsaljko: «Nu am avut de ales decât să ripostez»
    • Denigrarea și atacurile de cybersquatting asupra Reporteri fără Frontiere
  7. COMBATEREA SLAPP-URILOR: AVANSAREA PROTECȚIILOR LEGALE PENTRU JURNALIȘTI ÎN EUROPA
  8. IMPUNITATEA: JUSTIȚIA AMÂNATĂ ESTE JUSTIȚIE NEGATĂ
    • Cazuri pe Platformă referitoare la impunitatea pentru uciderea jurnaliștilor
    • Vladyslav Yesypenko trebuie eliberat

Cuprinsul reflectă structura principală a raportului și subliniază secțiunile dedicate recomandărilor, analizei situației actuale, aniversării de 10 ani a Platformei pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor, precum și aspectelor legate de amenințările și provocările cu care se confruntă jurnaliștii în Europa.

Educație pentru Cetățenie Digitală: Expoziție tematică in contextul #DCEY2025


În perioada 5 februarie - 5 mai 2025, Centrul Pro-European al BNRM (CPESC) organizează expoziția cu genericul "Educație pentru Cetățenie Digitală", în contextul declarării anului 2025 ca Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală (DCEY2025) și în cadrul Zilelor Siguranței pe Internet 2025.

Scopul principal
al expoziției este de a sensibiliza opinia publică cu privire la importanța educației digitale, de a promova competențe digitale responsabile și de a sprijini inițiativele educaționale care contribuie la formarea cetățenilor activi și implicați în societatea digitală.

Expoziția este preconizată pentru elevi, studenți, profesori, părinți, factori de decizie, reprezentanți ai organizațiilor societății civile și publicul larg, având drept obiectiv creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța utilizării responsabile a tehnologiilor digitale.



Expoziția tematică include cărți și publicatii din Colecția CPESC și BNRM, materiale informative, resurse digitale, exemple de bune practici europene și materiale educaționale care informeaza publicul despre inițiativele europene în domeniul educației pentru cetățenie digitală si promovează un comportament responsabil în mediul digital, implicarea activă în comunitatea digitală.
Materialele expoziției sunt divizate în urmatoarele compartimente






  • Consiliul Europei și viitorul Cetățeniei Digitale 
  • 2025  - Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală: Învățați, conectați-vă, implicați-vă și prosperați împreună!
  • Uniunea Europeană: Promovarea educației pentru cetățenie digitală

În primul compartiment Consiliul Europei și viitorul Cetățeniei Digitale sunt reflectate documentele oficiale, publicațiile și studiile de referință ale Consiliului Europei, cea mai importantă Organizație pan-europeană care joacă un rol esențial în promovarea drepturilor fundamentale, democrației și statului de drept în mediul digital. Având în vedere impactul semnificativ al internetului asupra societății moderne, această instituție dezvoltă standarde și politici menite să protejeze libertățile individuale și să asigure un internet sigur, deschis și accesibil tuturor.



Pe rafturile expoziției pot fi depistate, în format fizic sau cu acces prin QR coduri cele mai importante Convenții elaborate în acest domeniu, Strategii privind educația digitală și combaterea dezinformării pentru a proteja utilizatorii împotriva manipulării și abuzurilor online, recomandări ale Comitetului Miniștilor, Ghiduri privind drepturile omului pentru platformele online și furnizorii de servicii de internet, pentru a încuraja respectarea standardelor democratice.


Consiliul Europei a adoptat, la 17 mai 2024, primul tratat internațional obligatoriu din punct de vedere juridic destinat să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept și a standardelor democratice în utilizarea sistemelor de inteligență artificială - Convenția-cadru a Consiliului Europei privind Inteligența Artificială și Drepturile Omului, Democrația și Statul de Drept. De asemenea, în cadrul organizației sunt elaborate multiple studii prin care Consiliul Europei contribuie la crearea unui mediu digital mai sigur și mai echitabil, adaptat provocărilor contemporane, care includ: Dezinformarea, dificultatea în combaterea răspândirii informațiilor false care afectează democrația; Supravegherea în masă și protecția vieții private, care presupune păstrarea echilibrului între securitate și respectarea drepturilor fundamentale; Cyberbullying și siguranța online în contextul creșterii cazurilor de hărțuire online; Atacurile cibernetice și criminalitatea informatică, care constituie amenință crescânde la adresa infrastructurii digitale critice; Accesul inegal la internet, care se manifestă în diferențele dintre state și regiunile subdezvoltate în ceea ce privește conectivitatea și educația digitală.

Prin aceste acțiuni, Consiliul Europei contribuie la crearea unui mediu digital mai sigur și mai echitabil, adaptat provocărilor contemporane.

Pentru a face față acestor provocări, este esențial ca cetățenii să fie educați și să dețină competențe care le permit să navigheze în mod responsabil și etic în mediul digital. Recunoscând această necesitate, miniștrii educației din Statele membre ale Consiliului Europei au decis să declare anul 2025 ca Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală.


Vizitatorii acestei expoziții vor putea descoperi în Compartimentul 2025  - Anul European al Educației pentru Cetățenie Digitală: Învățați, conectați-vă, implicați-vă și prosperați împreună!,  informații despre Scopul și Obiectivele Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală, Grupurile-țintă, Subiectele principale și Resursele informaționale și didactice elaborate pentru a susține elevii, învățătorii, părinții, factorii de decizie, reprezentații societății civile în planificarea și desfățurarea activităților. 






Pentru a proteja drepturile copiilor în mediul digital, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a adoptat Ghidurile pentru respectarea, protejarea și îndeplinirea drepturilor copilului în mediul digital, care există și într-o versiune prietenoasă pentru copii. Noul Manual completează aceste ghiduri, sprijinind elaborarea politicilor de către factorii de decizie pentru tratarea concretă a drepturilor și protecției online a copiilor. Acesta va asista la formularea cadrelor și politicilor naționale, precum și la oferirea de orientări interpretative și practice pentru a asigura respectarea drepturilor copiilor online.





Resurse/Publicații CoE  https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/02/educatie-pentru-cetatenie-digitala.html



Uniunea Europeană: Promovarea educației pentru cetățenie digitală



Agenda digitală pentru Europa

Platformele de servicii digitale și tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială, influențează profund peisajul nostru societal. Aceste inovații au redefinit modul în care comunicăm, facem cumpărături și accesăm informații online, devenind esențiale pentru viața noastră de zi cu zi. Agenda digitală europeană pentru perioada 2020-2030 are în vedere aceste schimbări. Ea acordă prioritate creării unor spații digitale sigure, asigurării unei concurențe loiale pe piețele digitale și consolidării suveranității digitale a Europei, în concordanță cu dubla tranziție, digitală și verde.


Tehnologia digitală transformă viețile cetățenilor. Scopul strategiei digitale a UE este ca această transformare să fie în avantajul cetățenilor și întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

Comisia Europeană este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde în loc să le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

Deceniul digital al Europei: obiective digitale pentru 2030

Educația digitală

UE pune accentul și pe educația digitală. Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 ajută statele membre să își adapteze sistemele de educație la era digitală. El acordă prioritate creării unui ecosistem solid de educație digitală și consolidării competențelor pentru transformarea digitală.


Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) este o inițiativă de politică reînnoită a Uniunii Europene (UE), care stabilește o viziune comună asupra unei educații digitale de înaltă calitate, favorabile incluziunii și accesibile în Europa și care urmărește să sprijine adaptarea sistemelor de educație și formare ale statelor membre la era digitală.

Prin intermediul Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, UE sprijină adaptarea durabilă și eficace a sistemelor de educație și formare ale statelor membre la era digitală.







Resurse/Publicații  UE  link
Revenim cu detalii


Expoziția poate fi vizitată în spațiul expozițional al Centrului Pro-European de servicii și comunicare, etajul 3, bloc central (str. 31 august 1989, 78A).



CoE: e-publicații: Set de instrumente pentru orele de istorie – Demontarea știrilor false și promovarea gândirii critice

Toolkit for history classes – Debunking fake news and fostering critical thinking / María Sabiote, González Marcos, Rebollo Fidalgo, Alfonso Cebrián Rey, Félix González Chicote, Cosme J. Gómez Carrasco, Juan Ramón Moreno Vera, Jairo Rodríguez Medina, Pedro Miralles Martínez. - Strasbourg: Council of Europe, 2024. - 158 p. - (Accesat la 12.03.2025).

ISBN 978-92-871-9512-8
Disponibilhttps://rm.coe.int/histolab-toolkit-for-history-classes-web-pdf/1680b22b08

Prin intermediul HISTOLAB, Consiliul Europei și Uniunea Europeană au elaborat un set de instrumente pentru identificarea și demontarea știrilor false în orele de istorie, în colaborare cu grupul de cercetare DICSO (Universitatea din Murcia, Spania). Acest set include 11 activități educaționale, menite să dezvolte competențe în analiza informațiilor istorice, recunoașterea știrilor false și a discursului instigator la ură din perspectivă istorică.

Pentru a evalua eficiența acestor activități și a setului de instrumente în ansamblu, a fost conceput un curs de formare pentru profesori, care le permite acestora să implementeze activitățile în propriile lor clase.

În ultimele două decenii, utilizarea internetului și a rețelelor sociale a permis un acces mai larg și mai rapid la informație în întreaga lume. Totuși, acest progres a deschis și calea pentru dezinformare, manipulare, știri false și propagandă politică. Fiecare industrie, instituție și individ a trebuit să se adapteze acestui flux de informații nesigure, iar multe organizații au început să adopte noi politici și să emită recomandări despre cum să gestioneze această nouă realitate.

Publicația „Set de instrumente pentru orele de istorie – Demontarea știrilor false și promovarea gândirii critice” reprezintă un răspuns coordonat al Uniunii Europene și al Consiliului Europei la acest fenomen. Acest set de instrumente este o resursă destinată profesorilor de istorie, pentru a-i ajuta să îi învețe pe elevi cum să analizeze și să pună la îndoială știrile false, utilizând surse și teme istorice care leagă trecutul de prezent.

Setul de instrumente este în concordanță cu valorile și prioritățile Uniunii Europene și ale Consiliului Europei, deoarece ambele instituții lucrează de ani de zile pentru a atrage atenția asupra pericolelor cauzate de dezinformare și manipularea istoriei.

Acest ghid a fost conceput pentru a-i ajuta pe profesori să le arate elevilor nu doar cum să recunoască știrile false, ci și de ce au fost create și cine sunt comunitățile minoritare care sunt cel mai adesea ținta acestor informații manipulate.

Setul de instrumente include 11 activități educaționale:

  1. Dezbaterea asupra rolului Spaniei în comerțul transatlantic cu sclavi
  2. Propaganda de război: scufundarea navei Maine, 1898
  3. Gripa spaniolă sau gripa din 1918? Informații influențate de efortul de război
  4. Propaganda de război: fabricile de cadavre germane în Primul Război Mondial (1914-1918)
  5. Boicotul Jocurilor Olimpice din 1936
  6. Știri false despre refugiați: primirea exilaților republicani în Franța, februarie 1939
  7. Știri false despre mișcarea sufragetelor
  8. Rolul dezinformării în consolidarea statelor totalitare: Uniunea Sovietică sub Stalin
  9. Memoria și istoria Holocaustului: Dovezi și negare
  10. Holocaustul romilor
  11. Utilizarea dezinformării împotriva migranților în timpul referendumului privind Brexit-ul
Educația în spiritul valorilor democratice, evaluarea credibilității surselor și formarea profesorilor și elevilor pentru recunoașterea narativelor manipulate sunt cele trei direcții principale ale acestui set de activități, având scopul de a învăța cum să demontăm știrile false și discursul instigator la ură prin istorie.

Mai mult

 VEZI DE ASEMENEA

Istorii comune pentru o Europă fără linii de demarcaţie
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/07/coe-achizitii-recente-2023-i.html
Pandemiile și catastrofele naturale reflectate în predarea istoriei:
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/07/coe-achizitii-recente-2023-i.html
Învățarea istoriei, înrădăcinarea democrației
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/11/coe-e-publicatii-invatarea-istoriei.html
Raport general privind situația predării istoriei în Europa
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/11/coe-e-publicatii-raport-general-privind.htm
Colecţii: H.1.1 Educaţie primară, medie, extraşcolară

CoE: e-publicații: Trei ani de război de agresiune al Rusiei

Three years of  Russia’s war of aggression: Council of Europe action in support of Ukraine:  Report by the Secretary General. / Alain Berset. - Strasbourg: Coucil of Europe, 2025. - 19. p - (Accesat la 06.08.2025).

Disponibil: https://rm.coe.int/three-years-of-russia-s-war-of-agression-council-of-europe-action-in-s/1680b462f3

https://edoc.coe.int/fr/un-aperu/12113-three-years-of-russia-s-war-of-aggression-council-of-europe-action-in-support-of-ukraine-report-by-the-secretary-general.html

Trei ani de război de agresiune al Rusiei – Acțiunile Consiliului Europei în sprijinul Ucrainei – Raport al Secretarului General (2025)


Pe 24 februarie 2025, când este marcată cea de-a treia aniversare a începutului agresiunii pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, a prezentat un raport care subliniază acțiunile organizației pentru a sprijini Ucraina de la începutul războiului.

Secretarul General Berset a subliniat că lupta pentru Ucraina este o luptă pentru justiție, pentru dreptul poporului ucrainean de a-și modela propriul destin și pentru protejarea ordinii bazate pe reguli la nivel internațional. El a reafirmat angajamentul Consiliului Europei de a continua să sprijine Ucraina în acest context și de a promova valorile fundamentale ale democrației și drepturilor omului.

„Fiecare zi în care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, vieți sunt pierdute, viitorul copiilor este furat, distrugerea se răspândește, iar însăși temeliile dreptului internațional și ale ordinii bazate pe reguli sunt atacate”, a declarat Secretarul General Berset în raport. „Lupta pentru Ucraina este o luptă pentru justiție, recuperare și dreptul poporului ucrainean de a-și modela propriul destin.”, - a menționat Secretarul General al CoE.

El a subliniat că democrația, drepturile omului și statul de drept sunt „piatra de temelie a societăților noastre” și că aceste valori vor ghida în continuare acțiunile Consiliului Europei în Ucraina.

Raportul se concentrează pe componentele cheie ale răspunsului Consiliului Europei, cum ar fi excluderea Federației Ruse din organizație în martie 2022, adoptarea și implementarea Planului de Acțiune pentru 2023-2026 pentru a sprijini reziliența, recuperarea și reconstrucția Ucrainei, munca de a trage Rusia la răspundere pentru războiul său ilegal de agresiune și ajutorul acordat copiilor din Ucraina, atât în interiorul țării, cât și în alte părți ale Europei.


e-publicații: Zilele europene ale patrimoniului 2025: Patrimoniu și Arhitectură: Ferestre către Trecut, Uși către Viitor

European Heritage Days 2025. Architectural Heritage: Windows to the Past, Doors to the Future: Brochure / Council of Europe; European Union, 2025. - 25 p. - (Accesat la 28.02.2025).

Disponibil: https://www.europeanheritagedays.com/sites/default/files/2025-02/European%20Heritage%20Days%20Brochure%202025%20Architectural%20%20Heritage%20WEB.pdf

Zilele Europene ale Patrimoniului (EHD)
, o acțiune comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene, reprezintă cele mai larg celebrate evenimente culturale participative împărtășite de oamenii din întreaga Europă. Caracterul pan-european al acestor evenimente contribuie la reunirea comunităților și la evidențierea dimensiunii europene și a valorii patrimoniului cultural în statele semnatare ale Convenției Culturale Europene.

În fiecare an, sunt organizate mii de evenimente pentru a spori conștientizarea cu privire la patrimoniul comun al Europei și la necesitatea continuă a protejării acestuia. Totodată, aceste evenimente creează experiențe culturale comune, promovează incluziunea și încurajează creativitatea și imaginația.

În fiecare ediție, Zilele Europene ale Patrimoniului propun o temă pe care toate țările participante sunt încurajate să o adopte în cadrul programului lor anual.

Această broșură vă va ajuta să concepeți programul pentru 2025, având ca temă Patrimoniul Arhitectural. Organizatorii de evenimente sunt invitați să adapteze această temă într-un mod care să corespundă cel mai bine limbii și culturii lor.

În centrul acestei teme se află ideea că patrimoniul nostru arhitectural, împreună cu patrimoniul său imaterial aferent, rolul pe care îl joacă în crearea unui sentiment de apartenență și identitate, precum și amintirile personale și colective pe care le evocă, reprezintă un element pe care toate comunitățile îl pot împărtăși și care necesită acțiuni concertate pentru a fi protejat pentru generațiile viitoare.

CUPRINS:

  • Introducere
  • Focus pe patrimoniul arhitectural
  • Puncte de plecare
  • Care este semnificația patrimoniului arhitectural în comunitățile locale?
  • Factori cheie care modelează patrimoniul arhitectural în Europa
  • Rolul crucial al patrimoniului cultural imaterial în înțelegerea patrimoniului arhitectural
  • De ce orașele europene îmbină diferite stiluri arhitecturale?
  • Cum devin clădirile situri de patrimoniu ale viitorului?
  • Puterea conștientizării publice în protejarea moștenirii arhitecturale a Europei
  • Care este rolul convențiilor Consiliului Europei în protecția patrimoniului?
  • Arhitectura și politicile europene
  • Idei pentru evenimente
  • Resurse

Cautare in

Traduceti