Faceți căutări pe acest blog

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

CoE: e-publicații - Compendiu de bune practici în combaterea traficului de ființe umane în scopul exploatării prin muncă

Compendium of good practices in addressing trafficking in human beings for the purpose of labour exploitation
/ Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings (GRETA). - Strasbourg: Council of Europe. - 2020. - 53 p. [Accesat 23.01.2023]

Disponibil: https://edoc.coe.int/en/trafficking-in-human-beings/10984-compendium-of-good-practices-in-addressing-trafficking-in-human-beings-for-the-purpose-of-labour-exploitation.html

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin muncă este unul dintre cele mai provocatoare aspecte ale „sclaviei moderne”. 

Este o provocare din multe puncte de vedere: deoarece în practică apar diferențe în interpretarea și aplicarea standardelor de muncă și în definirea exploatării prin muncă, deoarece victimele preferă să nu depună plângeri sau să depună mărturii, deoarece depind adesea de traficanții lor pentru când este vorba de muncă și locuință, și nu în ultimul rând pentru că combaterea traficului în scopul exploatării prin muncă necesită o acțiune coordonată între stat, societatea civilă, sindicate și sectorul privat.

Conștientizarea instituțiilor cu privire la specificul traficului în scopul exploatării prin muncă mult timp a fost limitată în comparație cu nivelul de conștientizare cu privire la traficul în scopul exploatării sexuale. Acest lucru are în mod clar implicații în ceea ce privește lipsa identificării proactive a situațiilor de exploatare prin muncă. 

Scopul acestui compendiu este de a evidenția măsurile luate de statele părți la Convenția privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane pentru a preveni și combate traficul în scopul exploatării prin muncă și pentru a oferi o sursă de inspirație și orientare în eforturile lor viitoare.


DIN CUPRINS
  • Incriminarea traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă 
  • Cadrul politic și instituțional
  • Mandatul, resursele și pregătirea inspectoratelor de muncă pentru a aborda traficul de persoane
  • Instruirea privind combaterea traficului în scopul exploatării prin muncă
  • Aplicarea standardelor dreptului muncii în toate sectoarele economiei și asupra lucrătorilor fără acte
  • Sporirea gradului de conștientizare
  • Prevenirea direcționată pentru grupurile expuse riscului
  • Măsuri de descurajare a cererii, inclusiv prin parteneriate public-private
  • Identificarea victimelor
  • Asistență acordată victimelor traficului în scopul exploatării prin muncă
  • Despăgubiri și alte remedii
  • Răspunsul justiției penale
  • Răspunderea corporativă
  • Dispoziții non-punitive
  • Colectarea datelor
  • Cercetare

CoE: e-publicații - Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova : ghid pentru evaluarea şi prelucrarea cazurilor de discurs de ură


Rokša-Zubčević, Asja. Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova : ghid pentru evaluarea şi prelucrarea cazurilor de discurs de ură / Asja Rokša-Zubčević, Irina Corobcenco. – Strasbourg, Consiliul Europei, 2022. – 62 p.


Cuprins

INTRODUCERE
I. STANDARDELE INTERNAŢIONALE ŞI MECANISMELE PENTRU COMBATEREA DISCURSULUI DE URĂ
1.1 Stabilirea de standarde
1.2 Peisajul mediatic schimbat şi în schimbare
1.3 Alte mecanisme de combatere a discursului de ură
II. CADRUL LEGISLATIV ŞI DE REGLEMENTARE NAŢIONAL AL REPUBLICII MOLDOVA
III. EVALUAREA POTENŢIALELOR CAZURI DE DISCURS DE URĂ
3.1 Explicarea Planului de acţiune Rabat şi a triplului test al Curţii Europene a Drepturilor Omului
3.2 Evaluarea calitativă a cazurilor potenţiale de ură
3.3 Analiza discursului de ură în media audiovizuală. Studiu de caz.
IV. PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU ASPECTELE PROCEDURALE ŞI ADMINISTRATIVE
4.1 Raportarea potenţialei încălcări
4.2 Colectivismul procesului decizional
4.3 Sancţionarea
4.4 Transparenţa şi publicarea datelor dezagregate
V. SELECŢIE DE CAZURI DE DISCURS DE INCITARE LA URĂ
5.1 Cazurile Curţii Europene a Drepturilor Omului
5.2 Cazuri ale autorităţilor de reglementare a domeniului mass-media 5.3 Cazuri de discurs de ură analizate pe baza mecanismelor naţionale de protecţie

Ghidul a fost realizat în baza unei metodologii dezvoltate pentru elaborarea acestui document. Reglementările din domeniul libertăţii de exprimare, a discursului de ură şi a discriminării au fost analizate prin prisma standardelor internaţionale şi a cadrului legislativ naţional. De asemenea, au fost analizate hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului şi deciziile de sancţionare a discursului de ură de la nivel naţional, în special ale Consiliului Audiovizualului. Suplimentar pentru analiza activităţii Consiliului Audiovizualului în acest domeniu, Consiliul Europei a invitat 20 de instituţii media şi organizaţii neguvernamentale să participe la interviuri cu autorii ghidului. Astfel, au fost organizate şapte interviuri cu reprezentanţi ai instituţiilor media audiovizuale (TV şi Radio) şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din acest domeniu. Alte două interviuri au fost organizate cu angajaţii Consiliului Audiovizualului. Ulterior, varianta preliminară a Ghidului a fost consultat cu furnizorii de servicii media, ONG-uri şi Consiliul Audiovizualului. 

Ghidul este structurat în cinci capitole principale şi oferă un set de recomandări pentru dezvoltarea mecanismului intern de monitorizare a discursului de ură de către Consiliul Audiovizualului. Astfel, 

Capitolul I prezintă standardele internaţionale şi mecanismele de combatere a discursului de ură, inclusiv în concordanţă cu noile schimbări ale peisajului mediatic online. 
Capitolul II conţine principalele prevederi ale legislaţiei naţionale cu privire la libertatea de exprimare, discriminare şi discurs de ură. 
Capitolul III prezintă elementele practice ale procesului de identificare, monitorizare şi evaluare a cazurilor de discurs de ură, conform triplului test CtEDO şi al Planului de acţiuni Rabat. 
Capitolul IV prezintă principiile directoare pentru asigurarea calităţii şi eficienţei aspectelor procedurale şi administrative în cazurile de discurs de ură: raportarea, sancţionarea, formularea deciziilor şi transparența. 
Capitolul V include prezentări succinte ale deciziilor şi/sau hotărârilor cu privire la libertatea de exprimare din jurisprudenţa CtEDO, a autorităţilor de reglementare din alte ţări, precum şi a instanţelor de judecată şi Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii din Republica Moldova.

Prezentarea Ghidului "Combaterea discursului de ură în media audiovizuală din Republica Moldova"

Achiziții recente - Ianuarie - martie 2023


327(4) / R-79 II-726245
ROȘCA, Ludmila. Conceptul multidimensional al securităţii europene : Curs universitar / Ludmila Roşca, Ludmila Golovataia . ─ Chișinău : [s. n.] , 2022. -256 p. : fig., tab.
Apare cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul proiectului Jean Monnet Chair EUDIPSEC
Antetitlu : Academia de Administrare Publica din Republica Moldova

Disponibil :


Cursul universitar: reflectă rezultatele analizei tezelor teoretice de bază ale securității internaționale, cu accent special pe teoriile conflictelor și cooperării, precum și pe teoriile influenței, descurajării, securitizării. Cursul dezvoltă ideea despre securitatea internațională, în conformitate cu care securitatea internațională (regională) trebuie să ia în considerare factorii care depășesc simpla supraviețuire a statului, a omului. În acest scop, se propune noțiunea securității „cuprinzătoare”. De asemenea, obiectivul cursului este găsirea modalităților de realizare a securității cuprinzătoare în Europa.

Cursul examinează aspectele practice ale securității comprehensive prin intermediul instituțiilor însărcinate cu implementarea acestora: Uniunea Europeană (UE), Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Cursul universitar: este publicat cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul Proiectului „UNIUNEA EUROPEANĂ: noțiune cuprinzătoare”. Cursul universitar este propus studenților de la cele trei cicluri - Licență, Masterat, Doctorat, cadrelor didactice, cetățenilor conștienți de importanța securității cuprinzătoare, care cumulează cunoștințe, informații despre situația din cele 5 sectoare: politic, militar, economic, societal, ecologic.


CUPRINS
Introducere
Tema 1. Securitatea internațională în era globalizării
Tema 2. Teoria securitizării
Tema 3. Teorii ale conflictului și cooperării
Tema 4. Teoriile influenței: puterea slabă, descurajarea și constrângerea, politica și influența internă, credibilitatea, normele și instituțiile ca influențatori ai comportamentului
Partea II: IDEEA DE SECURITATE CUPRINZĂTOARE
Tema 5. Securitate cuprinzătoare în perioada post Războiul Rece
Tema 6. Securitatea economică
Tema 7: Securitatea alimentară
Tema 8: Sănătatea ca factor neconvențional de risc la adresa securității
Tema 9. Securitatea mediului
Tema 10. Esența securității umane
Tema 11. Securitatea comunității
Tema 12. Securitatea politică
PARTEA III. PRACTICA SECURITĂȚII GLOBALE ÎN EUROPA
Tema 13. Securitatea cuprinzătoare în Europa: modele, priorități
Tеmа 14. Noțiunilе еuropеnе dе sеcuritаtе cuprinzătoаrе. Înțеlеgеrеа аctivităților Orgаnizаțiеi Trаtаtului Аtlаnticului dе Nord (NАTO)
Tema 15. Viziunea europeană a securității globale. Misiunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)


339.9 / F-94 IV-64315
From neighbourhood policy to association agreement : will there be a continuation? / Scientific committee : Khachatryan Robert (Armenia), Simciuc Elena (Moldova) [et al.], editorial board : Petrascu Svetlana [et al.] . ─ Chişinău : Print-Caro, 2022. - 83 p. : fig., tab.
Antetitlu : Univ. Agrară de Stat din Moldova ; With the support of the Erasmus+Programme of the European Union.


Publicația face parte din proiectul Promovarea Integrării Europene a Republicii Moldova cu accentul specific asupra sectorului agricol.

Cuprins
  • Reflections on accounting and financial reporting under the prism of the Commitment to european integration / Tatiana Șevciuc
  • The impact of facility management on the quality of services / Eugeniu Litvin
  • Perspectives of holistic marketing in the era of the trend of accession to The European Union / Svetlana Gangan , Iulian Gangan
  • Impact of European Union support on the modernization of the agricultural sector and the development of rural areas in the Republic of Moldova / Cветлана Петрашку
  • Development of the European Union sheep's breeding sector in quantitative aspects / Grigore Baltag
  • Role of the European Union in supporting the export of agricultural products of the Republic of Moldova / Аурелия Литвин, Евгений Литвин
  • Integration of the Republic of Moldova in the european space / Ina Dombrovschi, Rodica Burbulea
  • Foreign direct investments and their impact on the economy european countries / Olga Sârbu, Elena Nirean
  • European and national challenges associated to circular economy transition / Olga Sârbu, Elena Nirean, Liliana Cimpoieș
  • Development of the hetero-oil plants sector in the Republic of Moldova / Andrei Zbancă, Ghenadie Negritu
  • The united states of Europe: retro myth or real future / Станислав Ковальски, Арина Анточ, Кристина Булатович
  • Penetration mechanisms of the European Union markets / Ludmila Dobrovolschi
  • Smart specialization as an incentive for the development of creative economies in Armenia and Moldova / Robert khachatryan, Elena Simciuc
  • On European Union trends of integration of smart technologies into higher Education: novice perspectives for Armenia and Moldova / Robert Khachatryan, Elena Simciuc, Samvel Hovhannisyan, Arpine Gevorgyan
Vezi de asemenea : 


373 / E-25 IV-64669
POPOV, Natalia.Educație pentru societate : Ghidul profesorului : Clasa a 8-a / Natalia Popov, Natalia Cebotar, Violeta Terguță [et al.]; coord. : Corina Lungu, Dumitru Lazur ; red. : Aliona Zgardan-Crudu ; Consiliul Europei . ─ Chișinău : [s. n.] , 2022. - 144 p.


Detalii : http://cpescmdlib.blogspot.com/2021/01/achizitii-noi-educatie-pentru-societate.html






343.5 / P-12 III-139972
PĂDURE, Andrei; ȚURCAN-DONȚU, Arina 
Domestic and Gender-Based Violence : (Training manual) / Andrei Pădure, Arina Țurcan-Donțu; with the contrib. of Sergiu Toma . ─ Chișinău : [s. n.] , 2022. - 176 p.

Disponibil: https://library.usmf.md/sites/default/files/2022-04/Domestic%20and%20gender-based%20violence.pdf (accesat 23.01.2023)

 ROM/RUS : http://cpescmdlib.blogspot.com/2022/04/achizitii-recente-aprilie-iunie-2022.html




304.4(4-11) / I-55 II-725973

Imagining the Public: The Status ans Challenges of the Independent Cultural Actors in Armenia, Georgia, Moldova and Ukraine / ed. : Nataša Bodrožć, Kateryna Botanova [et al.] . ─ Vienna : REMA Print, 2014. -96 p.

Disponibil : http://www.rcchd.icomos.org.ge/img/res/att_1423174011641246_0

This paper has been conceived within the project Sustainable Public Areas for Culture in Eastern Countries (SPACES), which is supported by the Eastern Partnership Culture Program.
The cultural policy is the result of three years of policy research carried out under the leadership of the Croatian SPACES partner Slobodne veze/Loose Associations, of Zagreb. It traces and maps independent cultural actors and emerging contemporary cultural and artistic practices in Chişinau, Kyiv, Tbilisi and Yerevan, and invites the reader to explore this new, dynamic cultural field. The SPACES partners proceed to present collectively-drafted policy recommendations for the four project countries and the region.
The aim of this paper is to analyze the status and the current challenges that local and newly emerging cultural communities face today, and to detect crucial problem areas that should be addressed in order to improve their positions. The paper is also intended as a tool for negotiation with the respective governments and as an additional argument for recognizing the communities as important subjects in the contemporary socio-cultural dynamics, thus helping to gain support for their activities.

Cuprins :
  • SPACES - From Art in Public Spaces to Participative Cultural Policies Heidi Dumreicher, Ina Ivanceanu
  • Emerging Cultural Landscapes
  • Methodology / Approach
  • Reflecting the Role of Culture in EU External Relations. The Future of Public Funding?.
  • Independent Culture: Definitions
  • What are we Talking about when we
  • Speak of Independent Culture?
  • Why is Independent Culture Important?
  • The Position and Challenges of the
  • Independent Cultural Actors: Local Reports
  • The Georgian Report
  • The Armenian Report
  • The Moldovan Report
  • The Ukrainian Report
  • Recommendations and Scenarios for the Development of the Third Sector in Culture
  • Independent Cultural Scene Actors
  • Governmental Agencies
  • Public Space

008(498) / E-91 II-725972
Europa creativă : România în proiecte culturale : studii de caz / [ed.] : Maria Tașoti [et al.] . ─ București : Biroul Europa Creativă Română, 2017. - 73 p.

Disponibil : https://arhiva.europa-creativa.eu/Files/Catalog%20Europa%20Creativa_2018.pdf

În această broșură sunt prezentate exemple de organizații românești care au implementat sau încă desfășoară proiecte finanțate prin programele Uniunii Europene dedicate sectorului cultural din 2000
până în prezent.
Ele au fost alese întrucât ilustrează cu succes unul sau mai multe aspecte pe care le-am considerat importante: sunt organizații care au accesat/ sunt partenere în proiecte atât prin Programul Europa
Creativă, cât și prin celelalte două cadre precedente, Cultura 2000 și Cultura 2007-2013, și au pus în practică inițiative și colaborări sustenabile (Muzeul Național al Țăranului Român, Teatrul Ion Creangă);
propun abordări participative ale dezvoltării publicului (Universitatea Babeș-Bolyai) sau arată modalități creative de implicare a unui tip de operator mai puțin prezent, în trecut, în proiecte de cooperare la nivel european – universitatea (Universitatea de Arte din Târgu-Mureș); surprind tematici mai rar abordate în proiectele câștigătoare, cum ar fi industriile creative, noile tehnologii și cercetarea cu privire la tendințele de transformare ale orașului (Asociația Zeppelin, lider de proiect în Cultura 2007-2013); derulează proiecte selectate la o componentă de finanțare unde România are puțini beneficiari din 2007 până în present (Editura ART, prima editură din România cu un proiect câștigător în cadrul Europa Creativă).


008(560-65) / I-86 IV-64513   
Istanbul 2010 : European Capital of Culture : Program / ed. : Ayșe Orhun Gültekin ; coord. : Anıl Çalcalı, Filiz Babalık ; transl. & proofreading : Zeynep Güden, Tuna Poyrazoğlu . ─ İstanbul : İstiklal Gaddesi Atlas Pasajı, 2010. - 184 p.

This book covers the details of the program ECoC for 2010, (projects, activities, festivals, platforms) which is projected to bring Istanbul on the agenda of Europe and the world.

Achiziții recente - Rutele culturale ale Consiliului Europei

Programul Rutele Culturale ale Consiliului Europei - o piatră de temelie a identității europene și a valorilor europene
338.4 / C-94  III-141174
                                        
Cultural Routes of the Council of Europe [2021] / forew. : Julien Vuilleumier ; Cultural route of the Council of Europe . ─ Strasbourg : Council of Europe Publications, 2021. - 64 p.

Rutele culturale ale Consiliului Europei 2021

Această publicație oferă o serie de itinerarii de călătorie în spațiu și timp, permițând descoperirea, rută-cu-rută și țară-cu-țară, a 45 de Rute Culturale ale Consiliului Europei.
Rutele Culturale ale Consiliului Europei își propun să acționeze ca un canal pentru dialogul intercultural și să promoveze o mai bună cunoaștere și înțelegere a identității culturale europene, păstrând și valorificând moștenirea naturală și culturală ca sursă de dezvoltare culturală, socială și locală.

338.4 / C-94   IV-64512

Cultural Routes of the Council of Europe Programme : Activity Report 2020 / ed. : European Institute of Cultural Routes . ─ Luxembourg : [s. n.] , 2020. - 96 p.

Disponibil : https://rm.coe.int/cultural-routes-of-the-council-of-europe-programme-activity-report-202/1680a245ec

Programul Rutele Culturale ale Consiliului Europei: Raport de activitate 2020

În pofida efectelor pandemiei de COVID-19 asupra sectorului cultural la nivel european, Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei (APE) a continuat să își consolideze și în 2020 relevanța și rezistența pentru promovarea patrimoniului nostru european comun, fortifidându-și mandatul instituțional, vizibilitatea și extinderea digitală. Odată cu aderarea Suediei și confeirerea statutul de observator Belarusului, cele 34 de state membre ale APE și-au consolidat și mai mult sprijinul politic și financiar pentru programul Rutele Culturale ale Consiliului Europei. Președințiile georgiană, greacă și germană ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei au recunoscut relevanța programului prin conferințe, ateliere și publicații online dedicate. Renumitul logotip „Rutele Cultural ale Consiliului Europei” a fost acordat pentru 2 noi Rute culturale, sporind și mai mult acoperirea tematică și geografică a rețelelor. Interesul și relevanța extinsă a programului se reflectă și în numărul record de noi cereri de certificare. Pentru a garanta în continuare relevanța sa ca instrument unic al diplomației culturale, programul va continua să se bazeze pe sprijinul statelor membre APE și al Institutului European de Itinerari Culturale din Luxemburg.

Vezi de asemenea : 


338.4 / P-61 IV-64523

PIEKARSKA, Łucja  Cultural Routes of the Council of Europe : Country Mapping Document [for] Poland / prepared by : Łucja Piekarska . ─ Strasbourg : Council of Europe, 2021. - 31 p.

Disponibil : https://rm.coe.int/cmd-poland-eng-web-2021-01/1680a3c4f2

Rutele Culturale ale Consiliului Europei: Document de cartografiere a țării. Polonia

Din 2017, Polonia este membră a Acordului Parțial Extinst, care rămâne cel mai important document juridic privind Rutele culturale ale Consiliului Europei, iar Polonia ar trebui să fie văzută ca fiind relativ activă în domeniu. Raportul oferă o perspectivă asupra situației actuale în domeniul memoriei colective și al patrimoniului în Polonia și, prin urmare, este conceput pentru a sprijini în special partenerii posibili non-polonezi. Harta include, de asemenea, inventarul unor bune practici ale membrilor polonezi ai Programului și sugestii pentru teme în curs de elaborare sau rute existente care ar trebui să fie considerate potențiali viitori membri. O atenție deosebită este acordată mai multor microstudii de caz care ilustrează evoluțiile și descriu succese spectaculoase. Analiza SWOT și recomandările experților încheie cartografierea împreună cu o listă de literatură pentru lectură ulterioară.
Rutele Culturale ale Consiliului Europei traversând Polonia (2020) :
▶Ruta europeană a patrimoniului industrial
▶ Ruta europeană a moștenirii evreiești
▶Rute de pelerinaj Santiago de Compostela
▶ Ruta clunisienilor în Europa
▶ Ruta europeană a cimitirelor
▶Rute Impresionismului
▶ Via Regia
▶ Ruta europeană a bisericilor cisterciene
▶ Ruta a vikingilor
▶Rute ale Reformării
▶ Ruta europeană a ceramicii
▶ Ruta europeană a orașelor istorice termale
▶ The Hansa
▶ Ruta europeană a grădinilor istorice
▶ Destinația Napoleon
 
Teme în curs de dezvoltare :
▶ Patrimoniul și arhitectura comunistă
▶ Patrimoniul opoziției democratice
▶ Arhitectura din lemn
▶ Patrimoniul medieval/feudal
▶ Altarele Europei

CoE: e-publicații recente: Rutele culturale ale Consiliului Europei (2023)

tradaptare bnrm.md 

Cultural Routes of the Council of Europe [2023]. ─ Strasbourg : Council of Europe Publications, 2023. - 64 p.
 
Disponibil:  https://rm.coe.int/new-design-coe-220924-eicr-brochure-cr-2023-eng/1680a8acc0

Ediția 2023 prezintă toate Rutele de la cele mai vechi, inclusiv Santiago de Compostela, Hansa sau Ruta Fenicienilor, până la cele mai recente, inclusiv Ruta Cafenelor Istorice, Ruta Europeană a Basmelor și Ruta Femeilor Scriitoare cu un design nou.

De la Rutele de pelerinaj Santiago de Compostela, prima Rută Culturală certificată în 1987, programul de Rute Culturale ale Consiliului Europei a identificat până acum 48 de rute tematice cu mii de situri și evenimente culturale în 60 de țări, din întreaga Europă și nu numai.

Programul Rutele Culturale ale Consiliului Europei reprezintă o piatră de temelie a identității europene și a valorilor europene. Astăzi, cele 48 de Rute Culturale ale Consiliului Europei au devenit o reflectare tangibilă a multiplelor identități culturale comune, subliniind asemănările dintre locuri și experiențe, în timp ce celebrează diversitatea culturală. 

Acordul parțial extins privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei continuă să atragă noi părți și beneficiază de sprijinul continuu al celor 37 de state membre care s-au alăturat inițiativei până în prezent. Succesul tot mai mare al programului Rutele Culturale ale Consiliului Europei mărturisește astfel angajamentul comun pentru păstrarea moștenirii culturale comune și o mai bună înțelegere a identității culturale europene.

Cele 48 de Rute Culturale ale Consiliului Europei sprijină rețele culturale 
  • inovatoare, 
  • durabile și 
  • participative. 
Integrând moștenirea culturală ca resursă pentru dezvoltare și dialog, ele încurajează reziliența și creativitatea la nivel local, regional și internațional. Rutele culturale poartă valorile, identitățile și viziunile noastre europene comune.

Astăzi, cele 48 de „Rute culturale ale Consiliului Europei” acoperă o gamă largă de teme europene, inclusiv peste 3.000 de membri ai rețelei instituționale care traversează cele 46 de state membre ale Organizației și nu numai. Această rețea europeană largă permite sinergii între autoritățile naționale, regionale și locale și o gamă largă de asociații și părți interesate, încurajând accesul direct la patrimoniul european

Acoperind teme variate ale memoriei, istoriei și patrimoniului european, Rutele Culturale ale Consiliului Europei contribuie la diversitatea Europei de astăzi și la modelarea cetățeniei noastre europene comune - vă invităm să ne însoțiți în aceste călătorii de descoperire.

Vezi de asemenea

Vă invităm să descoperiți publicațiile actualizate; noi BROȘURI DE MARCĂ despre Rutele Culturale ale Consiliului Europei care vizează diferite audiențe și care sunt un invitație de a călători,de a învăța și de a se implica în program și cele 48 de Rute Culturale ale Consiliului Europe


Guvernanță și politici pe mai multe niveluri pentru integrare intercultarală

Multilevel policies and governance for intercultural integration: Recommendation CM/Rec(2022)10 / Steering Committee on anti-discrimination, diversity and inclusion (CDADI) - Strasbourg: Council of Europe, 2022. - 9 p. - [Accesat 09.01.2023]


Guvernanță și politici pe mai multe niveluri pentru integrare intercultarală: Recomandarea CM/Rec(2022)10

Este sarcina factorilor de decizie care lucrează la integrarea interculturală să realizeze potențialul pozitiv al diversității și să facă societatea și instituțiile din toate domeniile și la toate nivelurile capabile să perceapă și să trateze diversitatea ca pe o resursă. Integrarea interculturală este rezultatul unui set de politici care vizează:
  • să ajute societatea să beneficieze de potențialul diversității și să gestioneze complexitățile acesteia,
  • să țină cont de situațiile sociale, economice și demografice, alături de obiectivele generale de coeziune, stabilitate și prosperitate, și
  • să creeze condițiile care să asigure accesul egal la oportunități pentru migranți de a se integra în contextele juridice, sociale, economice și culturale din țara lor de reședință.
Cele patru principii ale integrării interculturale sunt: 
(1) să promoveze și să asigure egalitatea și oportunități pentru toți membrii societății; 
(2) să promoveze un sentiment comun de pluralist de apartenență prin valorizarea diversității și construirea încrederii sociale și a coeziunii comunitare; 
(3) să promoveze interacțiunea semnificativă între oameni din medii socio-culturale diferite; și 
(4) să faciliteze participarea lor egală și contribuția la societate.

*     *     *

Model framework for an intercultural integration strategy at the national level. Intercultural integration strategies: managing diversity as an opportunity / Committee on Anti-Discrimination, Diversity, and Inclusion (CDADI). - Strasbourg: Council of Europe, 2021. - 56 p. - [Accesat 09.01.2023].
 


Un cadru-model pentru strategia de integrare interculturală la nivel național : Strategii de integrare interculturală: gestionarea diversității ca oportunitate / Comitetul director pentru antidiscriminare, diversitate și incluziune (CDADI). - Strasbourg: Consiliul Europei, 2022. - 56 p. - [Accesat 09.01.2023]


Conținut :

INTRODUCERE
  • Beneficiile politicilor privind migrația și integrarea bine gestionate
  • Definiții-cheie privind sensul general al termenilor utilizați în acest document
SECȚIUNE I – ARGUMENTAȚIE ȘI OBIECTIVE PENTRU STRATEGIA DE INTEGRARE INTERCULTURALĂ
  • Ce reprezintă integrarea interculturală?
  • De ce ne dorim o integrare interculturală?
SECȚIUNE II – PRINCIPIILE UNEI STRATEGII DE INTEGRARE INTERCULTURALĂ
  • Asigurarea egalității
  • Aprecierea diversității
  • Promovarea unor interacțiuni semnificative
  • Civism activ și participare activă
SECȚIUNE III – MATRICEA POLITICILOR DE INTEGRARE INTERCULTURALĂ
SECȚIUNE IV – STRUCTURA UNEI STRATEGII DE INTEGRARE INTERCULTURALĂ
  • O analiză bazată pe date concrete a problemei de rezolvat
  • Un scop general legat de provocările integrării interculturale
  • Un set de obiective pentru a ajuta la realizarea acestui scop
  • Programe și proiecte care urmează să fie dezvoltate și implementate împreună cu beneficiarii
  • Structurile/mecanismele necesare pentru asigurarea unui cadru coerent
  • Actori desemnați să își asume responsabilitatea, inclusiv în privința coproducției împreună cu beneficiarii
  • Amploarea și sursa resurselor necesare implementării
  • Mijloacele de comunicare a politicii și destinatarii comunicării
  • Modalități de monitorizare și evaluare a eficacității politicii Mijloacele de analiză și revizuire a politicii
Dezvoltat de Grupul de Lucru pentru Integrare Interculturală (GT-ADI-INT), scopul Cadrului-Model este de a ghida practicienii în politici naționale în eforturile lor de a concepe politici de integrare care să ajute la construirea unor societăți incluzive și coezive.
Documentul este o sursă de inspirație și idei susținute de o bogată experiență, dovezi și bune practici, adunate la toate nivelurile de guvernare, datorită componenței pe mai multe niveluri a GT-ADI-INT, primul grup de lucru interguvernamental care reunește autoritățile naționale și locale. .

Principalele surse pe care este bazat Cadrul-Model sunt:
  • Standardele și perspectivele Consiliului Europei de la organismele de monitorizare, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Convenția privind participarea străinilor în viața publică și la nivel local, multe Recomandări și Orientări ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și Recomandările de Politică Generală ale ECRI. Documentul este, de asemenea, inspirat de alte texte autorizate precum „Este timpul ca Europa să realizeze corect integrarea migranților”, document publicat de Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei;
  • Experiența și practica statelor membre, adunate printre altele, dar nu exclusiv, datorită revizuirii punerii în aplicare a Recomandării CM/Rec(2015)1 privind integrarea interculturală (a se vedea raportul de revizuire adoptat de CDADI în februarie 2021);
  • Rezultatele laboratoarelor de politici interculturale ale orașelor și bunele practici, desfășurate în contextul programului Orașe interculturale, între 2017 și 2019. Laboratoarele de politici au fost spații de discuție între oficialii locali, regionali și naționali cu privire la obiective comune, înțelegerea și viziunea priind politicile de integrare bazate pe drepturile omului, care promovează coeziunea comunității și  interacțiunea interculturalăpozitivă. Cunoștințele adunate la laboratoarele de politici au fost completate cu o compilare extinsă de bune practici colectate în fiecare an ca parte a implementării programului Orașe interculturale.
  • Cadrul-Model arată, de asemenea, modul în care toate domeniile de politică pot contribui la realizarea unei integrări de succes, pot beneficia de avantajul diversității și pot promova societăți mai incluzive, mai ales dacă acestea sunt coordonate printr-o abordare pe mai multe niveluri, care implică cooperarea la toate nivelurile de guvernare. În cele din urmă, o matrice detaliată prezintă un număr mare de exemple în care principiile integrării interculturale pot fi transpuse în politici.

Cautare in

Traduceti