Faceți căutări pe acest blog

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Referinte tematice virtuale


*  *  *

Discursul politic in mass media. Fenomenul manipulării și dezinformării :  Listă selectivă ( 22.05.2019)

Combaterea dezinformării : abordarea europeană
http://cpescmdlib.blogspot.com/2019/04/expozitia-combaterea-dezinformarii.html
Resurse online
CoE -
https://www.coe.int/en/web/campaign-free-to-speak-safe-to-learn/resources-on-dealing-with-propaganda-misinformation-and-fake-news
https://www.coe.int/en/web/freedom-expression/information-disorder
UE
    STRATEGII DE COMUNICARE: MANIPULARE SI CONTROL IN DISCURSUL POLITIC] Doctorand: Raluca Octavia Zglobiu 
https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/filologie/Zglobiu_Raluca_Octavia_RO.pdf 

Ellie Keen, Mara Georgescu, 2016, Bookmarks, un manual pentru combaterea discursului instigator la ură din mediul online prin educaţia pentru drepturile omului, No Hate Speech Movement
http://cpescmdlib.blogspot.com/2018/01/e-publicatii-bookmarks-un-manual-pentru.html

SPECIFICUL STRATEGIEI ARGUMENTATIVE ÎN DISCURSUL POLITIC 

MOLDOVA  

Site-ul www.stopfals.md este o platformă online de informare privind fenomenul ”știrilor false”, demascare a informațiilor false și vădit tendențioase, de instruire și asistență privind verificarea faptelor și descoperirea tehnicilor de manipulare, cu rubrici interactive și module speciale prin intermediul cărora utilizatorii sunt încurajați să semnaleze falsuri în materialele jurnalistice, publicate de mass-media autohtonă sau din străinătate, să răspundă la întrebările sondajelor de opinie, să participe la dezbateri etc.



*  *  *

70 de ani ai Consiliului Europei în spațiu și timp


Biblioteca Națională a Republicii Moldova în cooperare cu Oficiul Consiliului Europei la Chișinău organizează expoziția-eveniment cu genericul “Explorați cei 70 de ani de activitate ai Consiliului Europei” în contextul celei de-a 70-a aniversări a Consiliului Europei cu sloganul "Drepturile noastre, Libertățile noastre, Europa noastră".




Expoziția propune o incursiune în istoria, realizările și impactul activităților Consiliului Europei, beneficiile pentru cetățenii Republicii Moldova. De asemenea, sunt prezentate colecțiile și serviciile de informare europeană ale Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova și Centrului Pro-European de Servicii și Comunicare al BNRM (CPESC) care facilitează accesul la resursele Consiliului Europei.



“70 de acțiuni pe care Consiliul Europei le-a înfăptuit pentru noi” sunt prezentate prin publicații, documente, fișe informative din colecţia Centrului Pro-European de Servicii și Comunicare al BNRM. Publicul se va familiariza cu politicile, prioritățile și realizările Consiliului Europei privind: drepturile omului; democraţie; justiţie; copii; tineri; cultură, educaţie şi sport; sănătate şi medicină; mediul înconjurător. Totodată, vizitatorii vor obține informații privind dezvoltarea relațiilor și parteneriatului Consiliului Europei cu Republica Moldova, programele comune ale Consiliului Europei și Uniunii Europene realizate în și pentru Moldova.




Seria de Panouri Expoziționale oferite de Consiliului Europei reprezintă versiunea în limba română și rusă a celor 




expuse la expoziția aniversară inaugurată în incinta Consiliului Europei la 8 aprilie 2019. Acestea ilustreaza retrospectiva celor 70 de ani de istorie și activitate a COE prin informatii cronologice relevante de la fondarea Consiliului Europei şi până în prezent (1949 – 2019) pentru fiecare decadă în parte. 



Inaugurarea expoziției- eveniment  a avut loc la 8 mai 2019, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova cu participarea Tatiana Molcean, Secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, 


0

domnului William Massolin, Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău,


Dl. Pascal Le Deunff, Ambasador al Franței în Republica Moldova,


, ambasadori ai ţărilor membre ale Consiliului Europei acreditaţi în Republica Moldova, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și Ministerului Educației, Culturii și Cercetării

Evenimentul a fost moderat de către Dna Elena PINTILEI,  Director General al BNRM


Expoziția va putea fi vizitată în perioada 8 mai - 30 iunie 2019.

Structura expozitiei 




Informatii suplimentare
Platformă online aniversară privind marcarea a 70 de ani de la fondarea Consiliul Europei

A 70-a aniversare a Consiliului Europei - un site web
pentru a explora povestea europeană

http://cpescmd.blogspot.com/2019/01/platforma-online-aniversara-privind.html



70 de acțiuni pe care Consiliul Europei le-a înfăptuit pentru noi
https://cpescmd2.blogspot.com/2019/05/70-de-actiuni-pe-care-consiliul-europei.html

IN  MEDIA





CoE: e- publicații recente - Raportul "Libertatea de exprimare în anul 2018"


Freedom of expression in 2018  = Libertatea de exprimare în anul 2018 / Consiliul Europei. - Strasbourg, 2019 . - 22 p. - [Accesat 3 mai 2019].


Raportul enumeră cinci linii de acțiune care necesită o atenție specială din partea Consiliului Europei și a celor 47 de state membre ale acesteia. Printre aceste priorități se numără protejarea eficientă a jurnaliștilor împotriva violenței și a intimidării, asigurarea faptului că măsurile de combatere a terorismului nu sunt abuzate pentru a restrânge în mod nejustificat libertatea presei și pentru a proteja mediile de serviciu public și jurnalismul de calitate și cel de investigație. 

În plus, statele ar trebui să-și intensifice eforturile de a elabora un cadru juridic clar care să abordeze responsabilitățile intermediarilor de internet în ceea ce privește libertatea de exprimare și să se asigure că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este integrată în mod sistematic în sistemele naționale judiciare și de reglementare. 

Raportul subliniază faptul că supravegherea Curții Europene a Drepturilor Omului rămâne un instrument esențial pentru a se asigura că legile și practicile naționale sunt în concordanță cu standardele stabilite în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a emis mai mult de 70 de hotărâri în cauzele legate de libertatea de exprimare în 2018, constatând încălcări în aproximativ două treimi dintre acestea.

Expoziția Combaterea dezinformării : abordarea europeană

În contextul desfăşurării sesiunilor de instruiri informative în educaţia mediatică privind abordarea fenomenului dezinformării şi manipulării media la 12 si 15 aprilie 2019, Centrul Pro-European de Servici şi Comunicare, BNRM organizează expoziţia „Combaterea dezinformării : abordarea europeană”. 

Expoziţia cuprinde atât publicaţii în formă tipărită, cât şi resurse online ale UE şi CoE ce vizează fenomenul mai sus-numit, inserând documente oficiale („Măsuri de combatere a dezinformării”, „Planul de acţiuni UE”, Cod de bune practici la nivelul UE), instrumente de autoreglementare vizând combaterea dezinformării online și studii privind media electronică, alfabetizare media, manipulare, stiri false  și propagandă în media.



UE ÎȘI INTENSIFICĂ ACTIVITATEA ÎMPOTRIVA DEZINFORMĂRII
Uniunea Europeană a combătut în mod activ dezinformarea începând din 2015. Ca urmare a deciziei Consiliului European din martie 2015, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) a fost înființat grupul operativ East StratCom, pentru a „contracara campaniile de dezinformare în curs ale Rusiei”. În colaborare cu serviciile relevante din cadrul Comisiei, grupul operativ se concentrează asupra informării efective a țărilor din vecinătatea estică cu privire la politicile UE, asupra consolidării sectorului mediatic general din vecinătatea estică, inclusiv prin acordarea de sprijin pentru libertatea mass‑mediei și prin consolidarea independenței mass‑mediei, precum și asupra îmbunătățirii capacității UE de a prevedea, a aborda și a sensibiliza publicul cu privire la activitățile de dezinformare pro-Kremlin.


În aprilie 2018, Comisia a prezentat abordarea europeană și instrumentele de autoreglementare vizând combaterea dezinformării online, care cuprindea Codul de bune practici la nivelul UE pentru combaterea dezinformării, sprijinul acordat unei rețele independente de verificatori ai veridicității informațiilor și instrumentele de stimulare a jurnalismului de calitate. La 16 octombrie, Codul de bune practici a fost semnat de către Facebook, Google, Twitter și Mozilla, precum și de către organismul profesional care reprezintă platformele online și de către organismele profesionale care reprezintă sectorul publicitar și agențiile de publicitate.

un Cod de bune practici privind dezinformarea: ca o primă măsură, până în luna iulie, platformele online ar trebui să elaboreze și să aplice un cod comun de bune practici cu scopul de:

a asigura transparența cu privire la conținutul sponsorizat, în special publicitatea de natură politică, precum și de a limita opțiunile de direcționare pentru publicitatea politică și de a reduce veniturile vectorilor dezinformării;
  • a oferi informații mai clare privind funcționarea algoritmilor și a permite verificarea de către terți;
  • a permite utilizatorilor să descopere și să acceseze mai ușor diferite surse de știri care reprezintă puncte de vedere alternative;
  • a introduce măsuri pentru a identifica și a închide conturile false și pentru a combate problema boților care efectuează operațiuni automate;
  • a permite verificatorilor veridicității informațiilor, cercetătorilor și autorităților publice să monitorizeze permanent dezinformarea online;
  • o rețea europeană independentă de verificatori ai veridicității informațiilor: aceștia vor stabili metode de lucru comune, vor face schimb de cele mai bune practici și vor colabora pentru a asigura cea mai largă acoperire cu putință a corectării erorilor factuale pe tot teritoriul UE; verificatorii vor fi selectați din rândul membrilor europeni ai Rețelei internaționale de verificatori ai veridicității informațiilor, care aplică un Cod de principii riguros;
  • o platformă online europeană securizată privind dezinformarea, care să sprijine rețeaua de verificatori ai veridicității informațiilor și cercetătorii universitari relevanți în procesul de colectare și analiză la nivel transfrontalier a datelor, precum și să obțină acces la date din întreaga UE;
  • îmbunătățirea educației în domeniul mass-mediei: un nivel mai ridicat de educație în domeniul mass-mediei le va permite cetățenilor europeni să identifice dezinformarea online și să abordeze conținutul online dintr-o perspectivă critică. În acest scop, Comisia va încuraja verificatorii veridicității informațiilor și organizațiile societății civile să furnizeze materiale educaționale pentru școli și profesori și să organizeze o Săptămână europeană a educației în domeniul mass-mediei;
  • sprijinirea statelor membre pentru a asigura reziliența alegerilor împotriva amenințărilor cibernetice din ce în ce mai complexe, inclusiv împotriva dezinformării online și a atacurilor cibernetice;
  • promovarea sistemelor voluntare de identificare online pentru a îmbunătăți trasabilitatea și identificarea furnizorilor de informații și a promova o fiabilitate și o încredere sporită în interacțiunile online, precum și în informații și sursele acestora;
  • promovarea unor informații de calitate și diversificate: Comisia invită statele membre să își intensifice sprijinul acordat jurnalismului de calitate pentru a asigura un sector mediatic pluralist, diversificat și sustenabil. Comisia va lansa o cerere de propuneri în 2018 pentru producerea și diseminarea de știri de calitate cu privire la afacerile UE prin intermediul mijloacelor de informare bazate pe date;
  • o politică de comunicare strategică și coordonată, elaborată de serviciile Comisiei, care combină inițiative actuale și viitoare ale UE privind dezinformarea online cu inițiativele statelor membre, va defini activități de informare și de sensibilizare menite să combată dezinformarea și discursurile false despre Europa, în interiorul și în afara UE.

În discursul său din 2018 privind starea Uniunii, președintele Juncker a prezentat, de asemenea, un set de măsuri concrete prin care să se asigure faptul că alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor sunt organizate într-un mod liber, corect și sigur. Măsurile includ o mai mare transparență a publicității politice online și posibilitatea de a impune sancțiuni pentru utilizarea ilegală a datelor cu caracter personal în scopul influențării în mod deliberat a rezultatelor alegerilor europene.


PLANUL DE ACTIUNI  (decembrie 2018)se axează pe patru domenii-cheie care vizează sporirea efectivă a capacităților UE și îmbunătățirea cooperării dintre statele membre și UE:


O mai bună detectare: Grupurile operative de comunicare strategică și celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), precum și delegațiile UE din țările învecinate vor fi consolidate în mod semnificativ cu personal suplimentar specializat și cu instrumente de analiză a datelor. Se preconizează că bugetul SEAE pentru comunicarea strategică vizând combaterea dezinformării și sensibilizarea cu privire la impactul negativ al acesteia va crește cu peste 100 %, de la 1,9 milioane EUR în 2018 la 5 milioane EUR în 2019. Statele membre ale UE ar trebui să completeze aceste măsuri prin consolidarea propriilor mijloace de combatere a dezinformării.

O reacție coordonată: Un sistem special de alertă timpurie va fi înființat la nivelul instituțiilor UE și al statelor membre pentru a facilita schimbul de date și evaluările campaniilor de dezinformare și pentru a oferi alerte în timp real privind amenințările în materie de dezinformare. Instituțiile UE și statele membre vor acorda prioritate, de asemenea, unei comunicări proactive și obiective privind valorile și politicile Uniunii.

Platforme online și sectorul de resort: Semnatarii Codului de bune practici ar trebui să pună în aplicare rapid și eficace angajamentele asumate în temeiul Codului de bune practici, concentrându-se asupra acțiunilor care sunt urgente pentru alegerile europene din 2019. Printre acestea se numără, în special, asigurarea transparenței publicității politice, intensificarea eforturilor de închidere a conturilor false active, etichetarea interacțiunilor non-umane (mesajele distribuite în mod automat de către calculatoarele „zombie”) și cooperarea cu verificatori ai veridicității informațiilor și cu cercetători din mediul academic pentru a detecta campaniile de dezinformare, a oferi vizibilitate conținutului care a beneficiat de verificări și a disemina acest conținut. Cu ajutorul Grupului european al organelor de reglementare a serviciilor mass‑media audiovizuale, Comisia va asigura o monitorizare atentă și continuă a punerii în aplicare a angajamentelor.

Sensibilizarea și consolidarea mijloacelor de acțiune ale cetățenilor: Pe lângă campaniile de sensibilizare orientate în acest scop, instituțiile UE și statele membre vor promova educația în domeniul mass‑mediei prin programe specifice. Se va acorda sprijin echipelor multidisciplinare naționale de verificatori independenți ai veridicității informațiilor și de cercetători, pentru ca aceștia să poată detecta și expune campaniile de dezinformare din cadrul rețelelor sociale.

CoE: e- publicații recente - Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică


Reference framework of competences for democratic culture = Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică Consiliul Europei. - Strasbourg, 2018. - Vol. 1 . -89 p. - [Accesat 8 aprilie 2019].


Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică (CRCCD) a fost adoptat ca reper pentru politicile educaționale de Conferința Permanentă a Miniștrilor Educației din cadrul Consiliului Europei (2016) și este inclus în Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind valorile comune, educația incluzivă și dimensiunea europeană a predării (2018).

Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică (CRCCD) a fost publicat de Consiliul Europei în aprilie 2018 și este constituit din 3 volume: 

Volumul 1 conține Modelul de Competențe: 20 de competențe împărțite în patru categorii – valori, atitudini, abilități și cunoștințe și înțelegere critică – precum și informații despre istoricul modelului, modul cum a fost dezvoltat și cum ar trebui folosit.

Reference framework of competences for democratic culture = Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică Consiliul Europei. - Strasbourg, 2018. - Vol. 2 . - 65 p. - [Accesat 8 aprilie 2019].

Disponibil la: https://rm.coe.int/prems-008418-gbr-2508-reference-framework-of-competences-vol-2-8573-co/16807bc66d

Volumul 2 conține descriptori de competență, adică afirmații care definesc scopuri și rezultate ale învățării pentru fiecare competență. Acești descriptori au menirea de a ajuta profesioniștii din domeniul educației să creeze situații de învățare care să le permită să observe comportamentul elevilor în legătură cu o anumită competență.



Reference framework of competences for democratic culture = Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică Consiliul Europei. - Strasbourg, 2018. - Vol. 3 . - 129 p. - [Accesat 8 aprilie 2019].

Disponibil la: https://rm.coe.int/prems-008518-gbr-2508-reference-framework-of-competences-vol-3-8575-co/16807bc66e

Volumul 3 oferă îndrumări cu privire la modul în care poate fi folosit Modelul de Competențe în șase contexte educaționale: curriculum, didactică, evaluare, formarea profesorilor, abordarea la nivelul întregii școli și prevenirea radicalizării și extremismului.

Cautare in

Traduceti