CoE: e-publicații: Manual de strategii pentru munca de tineret

Williamson Howard . Youth work strategies manual: approaches and methods for inspiring youth work development / Howard Williamson, Frederike Hofmann-van de Poll, Adina Şerban, Zara Lavchyan, Miriam Teuma.  – Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2025. – 119 p. – (Youth Knowledge ; 32). – ISBN 978-92-871-9572-2 (PDF). – URL: https://book.coe.int/en/youth-other-publications/12186-youth-work-strategies-manual-approaches-and-methods-for-inspiring-youth-work-development-youth-knowledge-32.html (accesat la 23.09.2026).

Manual de strategii pentru munca de tineret: abordări și metode pentru inspirarea dezvoltării muncii de tineret

Manualul abordează rolul și dezvoltarea muncii de tineret, evidențiind importanța acesteia în crearea unor spații în care tinerii își pot manifesta autonomia, își pot dezvolta propria voce și pot fi sprijiniți în realizarea unor pași pozitivi către următoarele etape ale vieții. Deși munca de tineret ocupă un loc modest în viața multor tineri, pentru alții ea poate avea un rol esențial în dezvoltarea personală, socială și în participarea activă la viața comunității.

Pornind de la resursele și experiența acumulate în ultimele două decenii, manualul oferă un cadru amplu de reflecție și acțiune pentru dezvoltarea strategiilor în domeniul muncii de tineret. Acesta urmărește trecerea de la teorie la acțiune, analizând de ce este importantă munca de tineret, care este locul acesteia în cadrul mai larg al politicilor de tineret și cum poate fi consolidată contribuția sa la sprijinirea tinerilor care se confruntă cu provocări tot mai complexe în Europa contemporană.

O atenție deosebită este acordată promovării și susținerii muncii de tineret la nivel local și național. Manualul explică noțiunea de „strategie” în domeniul muncii de tineret și relația acesteia cu politica de tineret și cu alte politici care influențează viața tinerilor. Sunt prezentate principalele etape ale elaborării unei strategii: identificarea necesității, stabilirea punctului de pornire, implicarea actorilor relevanți, menținerea procesului și asigurarea unui impact concret.

Un studiu de caz privind dezvoltarea unui cadru profesionalizat pentru munca de tineret în Malta ilustrează rezultatele care pot fi obținute printr-un proces strategic bine structurat. Ultima parte a manualului completează abordarea teoretică și practică prin metode, instrumente, exemple și resurse utile pentru elaborarea, implementarea și evaluarea strategiilor.

Publicația se adresează factorilor de decizie, organizațiilor de tineret, lucrătorilor de tineret, cercetătorilor și practicienilor interesați de dezvoltarea și consolidarea muncii de tineret.

Cuprinsul 

INTRODUCERE – p. 5

CAPITOLUL 1 – DEFINIREA TERMENILOR – p. 9
1.1. Munca de tineret – p. 9
1.2. Politica – p. 25
1.3. Strategia – p. 28
1.4. Concluzie – p. 31

CAPITOLUL 2 – RELAȚIILE DINTRE POLITICA DE TINERET, POLITICA MUNCII DE TINERET ȘI STRATEGIE – p. 33
2.1. Politica de tineret – p. 33
2.2. Politica muncii de tineret – p. 37
2.3. Strategia pentru munca de tineret – p. 38
2.4. Concluzie – p. 39

CAPITOLUL 3 – CUM POATE FI REALIZATĂ? – p. 41
Aspecte de avut în vedere la inițierea elaborării unei strategii pentru munca de tineret
3.1. Începutul – p. 41
3.2. Stabilirea obiectivelor – p. 43
3.3. Analiza – p. 46
3.4. Formularea strategiei – p. 49
3.5. Implementarea – p. 50
3.6. Evaluarea – p. 51
3.7. Concluzie – p. 52

CAPITOLUL 4 – CUM SĂ PROCEDEZI – p. 53
Dezvoltarea unei strategii pentru munca de tineret în Malta – studiu de caz practic
4.1. Strategia pentru munca de tineret – fundamentată pe scop, practică și principii – p. 53
4.2. Înțelegerea peisajului muncii de tineret – p. 57
4.3. Crearea unui cadru cuprinzător pentru munca de tineret – p. 59
4.4. Elaborarea unor programe și inițiative țintite – p. 61
4.5. Stabilirea etapelor de implementare și a termenelor – p. 63
4.6. Alocarea resurselor și elaborarea bugetului – p. 63
4.7. Surse de finanțare și modalități de creștere a finanțării – p. 64
4.8. Monitorizarea și evaluarea – p. 64
4.9. Provocări și limitări – p. 66
4.10. Concluzie – p. 67

CAPITOLUL 5 – ABORDĂRI, METODE ȘI EXEMPLE – p. 69
Exerciții și instrumente pentru sprijinirea proceselor de elaborare a strategiilor pentru munca de tineret
5.1. Începutul – p. 70
5.2. Stabilirea obiectivelor – p. 72
5.3. Analiza – p. 74
5.4. Formularea strategiei – p. 78
5.5. Implementarea – p. 80
5.6. Evaluarea și monitorizarea – p. 98
5.7. Practici – p. 103
5.8. Concluzie – p. 108

CONCLUZII – p. 109
BIBLIOGRAFIE – p. 111
Resurse ale Consiliului Europei – p. 115
Resurse ale Uniunii Europene – p. 115 

CoE: e-publicații: Mediul ambiant și schimbările climatice: Fișă tematică

Environment and climate change: Thematic factsheet / Department for the Execution of Judgments of the European Court of Human Rights. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 17 p. - URL: https://rm.coe.int/thematic-factsheet-env-eng/48802b335c (accesat: 19.05.2026)

Departamentul pentru Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din cadrul Consiliului Europei a publicat o fișă informativă actualizată privind mediul și schimbările climatice.

Fișa informativă actualizată prezintă evoluțiile recente ale jurisprudenței Curții privind protecția mediului, accesul la informații și căi de atac în materie de mediu, efectele riscurilor de mediu asupra exercitării drepturilor prevăzute în Convenție și problemele legate de schimbările climatice. De asemenea, include cele mai recente informații transmise în contextul executării acestor hotărâri, ilustrând măsurile legislative, administrative și practice luate de statele membre pentru a aborda încălcările identificate de Curte.

Scopul fișei informative revizuite este de a oferi o imagine de ansamblu clară și accesibilă asupra modului în care provocările legate de mediu și climă sunt abordate în cadrul sistemului Convenției și de a evidenția exemple de progrese observate de Comitetul de Miniștri în supravegherea executării. Aceasta include cazuri în care supravegherea a fost închisă în urma adoptării unor măsuri adecvate, precum și situații în care Comitetul a recunoscut pași importanți către respectarea deplină a acesteia.

Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de fișe tematice privind evoluțiile legislației, politicilor și practicilor naționale din Europa, legate de implementarea hotărârilor Curții Europene. Alte fișe acoperă aspecte precum rolul autorităților locale și regionale, drepturile copiilor, violența domestică, libertatea de exprimare, drepturile persoanelor cu afecțiuni mintale sau dizabilități fizice și protecția datelor.

Fișa tematică privind mediul și schimbările climatice

Mediul înconjurător. Fișă tematică (Rezumat RO)

Toate fișele tematice 

*     *     *

Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului: Fișe tematice

Drepturile reproductive: Fișă tematică (Rezumat RO)

Implementarea hotărârilor CEDO: o nouă fișă tematică privind cazurile de violență domestică (Rezumat RO)

Drepturile copilului. Fișă tematică (Rezumat RO)

Independența și imparțialitatea sistemului judiciar. Fișă tematică (Rezumat RO)
Mediul înconjurător. Fișă tematică (Rezumat RO)

CoE: e-publicații: Justiția prietenoasă copiilor. Instrument de evaluare

Child-Friendly Justice: Assessment Tool / Shauneen Lambe, Ton Liefaard, Nuala Mole [et al.]. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 72 p. - URL: https://rm.coe.int/child-friendly-justice-assesment-tool-final/1680b5fe71 (accesat: 29.03.2026)

Acest Instrument de evaluare a justiției prietenoase copilului (Child-Friendly Justice – CFJ) are scopul de a sprijini statele membre în respectarea standardelor privind justiția prietenoasă copilului în toate situațiile în care copiii pot intra în contact cu sistemul de justiție, indiferent de motiv sau de rolul lor – ca infractori, victime, martori sau părți – în proceduri judiciare (penale, civile sau administrative) ori în proceduri non-judiciare.

Instrumentul de evaluare este conceput pentru a ajuta statele membre să implementeze cât mai eficient Liniile directoare ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind justiția prietenoasă copilului (denumite în continuare „Liniile directoare”) și să își evalueze în mod autonom progresele în acest sens.

■ Liniile directoare definesc justiția prietenoasă copilului drept:
„o justiție accesibilă, adecvată vârstei, rapidă și eficientă, adaptată și orientată către nevoile și drepturile copilului, care respectă drepturile copilului, inclusiv dreptul la un proces echitabil, dreptul de a participa la proceduri și de a le înțelege, precum și dreptul la respectarea vieții private și de familie, a integrității și demnității”.

■ Liniile directoare au rolul de a sprijini statele membre ale Consiliului Europei să facă sistemele lor de justiție mai prietenoase pentru copii și mai respectuoase față de drepturile acestora, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului (UNCRC) și cu standardele internaționale și europene relevante, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special prin:
„oferirea de informații prietenoase copiilor, consiliere, reprezentare și sprijin pentru auto-reprezentare, precum și acces la proceduri independente de depunere a plângerilor și la instanțe, cu asistența juridică și alte forme de sprijin necesare”.

Toate standardele relevante sunt prezentate în anexa instrumentului.

■ Instrumentul de evaluare CFJ ia în considerare principalele preocupări exprimate de copii în cadrul consultărilor și cercetărilor realizate cu și pentru copii, atât în perioada elaborării Liniilor directoare, cât și ulterior, și anume:

• formarea profesională de calitate a specialiștilor care lucrează pentru și cu copiii;
• implementarea și eficiența mecanismelor de justiție prietenoasă copilului;
• dreptul copiilor de a fi ascultați și de a participa;
• participarea copiilor la evaluarea sistemelor de justiție pentru copii.

■ Cercetările desfășurate în diverse proiecte privind copiii implicați în diferite tipuri de proceduri (în principal penale și civile, mai puțin administrative) și în diverse roluri (victime, martori, părți, suspecți sau persoane acuzate) arată în mod constant că preocupările lor se referă la:

• lipsa unei informări adecvate și lipsa verificării înțelegerii informațiilor primite;
• pregătirea insuficientă pentru proceduri;
• neglijarea nevoilor lor specifice;
• și, mai ales, comportamentul lipsit de respect, insensibil sau lipsit de empatie al profesioniștilor.

■ Acest instrument de evaluare CFJ este conceput pentru a ajuta statele membre să:

• implementeze cât mai eficient Liniile directoare;
• înțeleagă și să evalueze în ce măsură sistemul lor de justiție este prietenos copilului (identificând ceea ce funcționează bine și ce trebuie îmbunătățit);
• evalueze în ce măsură actorii și profesioniștii implicați în sistemul de justiție cunosc și înțeleg principiile justiției prietenoase copilului și accesul copiilor la justiție;
• identifice necesitățile de consolidare a capacităților și să găsească soluții adaptate;
• îmbunătățească disponibilitatea informațiilor și a datelor și să asigure colectarea periodică a datelor privind justiția prietenoasă copilului pentru elaborarea unor politici solide;
• stabilească un punct de referință inițial, precum și obiective naționale concrete și realizabile pentru depășirea lacunelor și provocărilor existente și pentru a măsura progresul în timp;
• evidențieze, promoveze și disemineze bunele practici.

*     *     *

Cuprins

INTRODUCERE

UTILIZAREA INSTRUMENTULUI DE EVALUARE A JUSTIȚIEI PRIETENOASE COPILULUI

CONSOLIDAREA JUSTIȚIEI PRIETENOASE COPILULUI

A. Justiție prietenoasă copilului pentru toți copiii care intră în contact cu sistemul de justiție

1. Justiția prietenoasă copilului este consacrată în legislația națională
2. Informații și consiliere: toți copiii primesc informații și sfaturi într-o limbă pe care o înțeleg
3. Protecția vieții private și de familie: sunt adoptate și aplicate legi care protejează identitatea copiilor și stabilesc reguli de confidențialitate
4. Siguranță și formare: toți profesioniștii care lucrează pentru și cu copiii în proceduri sunt verificați și instruiți corespunzător
5. Legislația națională prevede alternative la procedurile judiciare, administrative și alte proceduri legale, precum devierea de la proceduri și soluționarea alternativă a litigiilor

B. Justiție prietenoasă copilului pentru copiii în conflict cu legea

6. Legislația națională prevede dispoziții specifice pentru copiii în conflict cu legea

6a. Legislația națională stabilește standarde privind sistemul de justiție pentru copii, inclusiv o vârstă minimă a răspunderii penale, conform standardelor europene și internaționale

6b. Legislația națională, politicile sau regulile includ orientări pentru autoritățile de aplicare a legii privind utilizarea forței și a mijloacelor de constrângere împotriva copiilor, pentru a evita utilizarea ilegală sau disproporționată a forței

6c. Legislația națională și sistemul juridic al statului recunosc și reglementează toate formele de privare de libertate ale copiilor

INSTITUIREA JUSTIȚIEI PRIETENOASE COPILULUI: INSTITUȚII ȘI MECANISME FUNDAMENTALE

1. Existența și utilizarea unităților specializate de aplicare a legii, a ofițerilor special instruiți și a garanțiilor necesare
2. Existența și utilizarea instanțelor specializate pentru copii și a judecătorilor și funcționarilor judiciari special instruiți
3. Mecanisme și spații de participare a copiilor care le permit să își exercite dreptul de acces la justiție

3a. Dreptul copiilor de acces la justiție și la informație este garantat

3b. Copiii sunt ascultați într-un mediu prietenos copilului

4. Există o instituție independentă pentru drepturile copilului, protejată prin lege
5. Există proceduri de plângere prietenoase copilului, precum și remedii adaptate copiilor

APLICAREA ÎN PRACTICĂ A JUSTIȚIEI PRIETENOASE COPILULUI

A. Abordări prietenoase copilului pentru toți copiii, în toate procedurile și în orice moment

1. Dreptul copiilor la asistență juridică și ajutor juridic este garantat
2. Interesele copiilor sunt evaluate printr-o abordare multidisciplinară integrată
3. Copiii participă în mod eficient și semnificativ pe parcursul procedurilor
4. Sunt luate măsuri pentru a evita întârzierile nejustificate în procedurile care implică copii

B. Abordări prietenoase copilului pentru toți copiii în diferite etape ale procedurilor

1. Înainte de proceduri: drepturile tuturor copiilor sunt protejate încă de la primul contact cu sistemul de justiție
2. În timpul procedurilor: toți copiii sunt protejați împotriva victimizării secundare
3. După proceduri: există legi și măsuri pentru a asigura protejarea drepturilor copiilor și după încheierea procedurilor

ANEXĂ

Terminologie

Materiale de referință relevante ale Consiliului Europei privind justiția prietenoasă copilului

Materiale de referință relevante ale Uniunii Europene privind justiția prietenoasă copilului

Ghid de raportare pentru rapoartele naționale către Consiliul Europei

*     *     *

Materiale relevante de referință ale Consiliului Europei privind justiție prietenoasă copiilor 

• Council of Europe Recommendation CM/Rec (2008)11 of the Committee of Ministers to member states on the European Rules for juvenile offenders subject to sanctions or measures / Recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2008)11 a Comitetului Miniștrilor către statele membre privind Regulile europene pentru infractorii minori supuși sancțiunilor sau măsurilor
• The Guidelines of the Committee of Ministers of the Council of Europe on child-friendly justice / Liniile directoare ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind justiția prietenoasă copilului
• Council of Europe Recommendation CM/Rec(2012)2 of the Committee of Ministers on the participation of children and young people under the age of 18 / Recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2012)2 a Comitetului Miniștrilor privind participarea copiilor și a tinerilor cu vârsta sub 18 ani
• The Council of Europe Convention on Cybercrime (Budapest Convention) / Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică (Convenția de la Budapesta)
• The Council of Europe Convention on preventing and combating violence against women and domestic violence (Istanbul Convention) / Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul)
• The Council of Europe Convention on the Protection of Children against Sexual Exploitation and Sexual Abuse (Lanzarote Convention) / Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual (Convenția de la Lanzarote)
• Council of Europe Recommendation CM/Rec(2018)7 of the Committee of Ministers on Guidelines to respect, protect and fulfil the rights of the child in the digital environment / Recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2018)7 a Comitetului Miniștrilor privind liniile directoare pentru respectarea, protejarea și realizarea drepturilor copilului în mediul digital
• Council of Europe Recommendation CM/Rec (2008)11 of the Committee of Ministers to member states on the European Rules for juvenile offenders subject to sanctions or measures / Recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2008)11 a Comitetului Miniștrilor către statele membre privind Regulile europene pentru infractorii minori supuși sancțiunilor sau măsurilor
• The Guidelines of the Committee of Ministers of the Council of Europe on child-friendly justice / Liniile directoare ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind justiția prietenoasă copilului
• The Council of Europe study on children as defenders of human rights / Studiul Consiliului Europei privind copiii în calitate de apărători ai drepturilor omului
• Council of Europe Committee of Ministers Recommendation No. R (87) 20 on social reactions to juvenile delinquency / Recomandarea Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei nr. R (87) 20 privind reacțiile sociale la delincvența juvenilă

*     *     *

Informații suplimentare:

Portalul Consiliului Europei dedicat copiilor

CoE: E-publicații: Strategii naționale de alfabetizare media și informațională

National Media and Information Literacy (MIL) Strategies: Practical Steps and Indicators / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 101 p.. - URL: https://rm.coe.int/prems-009626-gbr-2553-cdmsi-guidelines-for-national-media-and-informat/48802ad4ed (accesat:19.03.2026)

Documentul de politici „Strategii naționale de alfabetizare media și informațională (MIL) – Pași practici și indicatori” (denumit în continuare „documentul”) a fost elaborat în conformitate cu mandatul Comitetului director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI). CDMSI, printre diversele sale activități, abordează aspecte legate de libertatea de exprimare, mass-media, guvernanța digitală și alte chestiuni legate de societatea informațională. Documentul oferă recomandări practice pentru implementarea strategiilor MIL la nivel național, astfel cum sunt recomandate în diverse texte ale Consiliului Europei. Acesta face parte dintr-un set de documente elaborate în baza mandatului CDMSI, aprobat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care includ orientări privind implicațiile inteligenței artificiale generative asupra libertății de exprimare, un document strategic pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației, un proiect de recomandare privind siguranța online și responsabilizarea creatorilor și utilizatorilor de conținut, precum și un studiu de fezabilitate privind aplicațiile de realitate imersivă și implicațiile acestora asupra libertății de exprimare și a altor drepturi.

Schimbările fără precedent din mediul media și informațional, determinate de digitalizare, au generat provocări semnificative pentru drepturile omului, democrație și statul de drept. Capacitățile tehnologice (algoritmi, date, informații, comunicare), împreună cu platformele digitale care acționează ca „gardieni ai accesului”, au modificat radical modelele tradiționale de afaceri din mass-media, generând consecințe politice, economice, juridice și sociale importante. Fluxurile informaționale perturbate, orientate mai mult spre viralitate decât spre acuratețe, au contribuit la scăderea încrederii publice atât în mass-media, cât și în instituțiile democratice și au afectat negativ calitatea jurnalismului. Utilizarea extinsă a sistemelor algoritmice, bazate pe datele utilizatorilor, este considerată ca având un impact semnificativ asupra opiniei publice, modelând discursul socio-politic și contribuind potențial la polarizarea socială. Aceste tendințe au fost caracterizate de Consiliul Europei drept exemple de „dezordine informațională”, conducând la răspândirea pe scară largă a dezinformării și a informațiilor eronate, la creșterea discursului instigator la ură și a altor conținuturi nocive, precum și la fragmentarea spațiului public și accentuarea polarizării între „publicuri ale adevărului” separate, cu realități și narațiuni paralele.

Alfabetizarea media și informațională (MIL), așa cum a fost evidențiată recent în raportul Secretarului General al Consiliului Europei, „Către un nou Pact democratic pentru Europa”, reprezintă o componentă-cheie a procesului de revitalizare democratică. Este necesară o abordare coordonată și strategică a MIL pentru a face față acestor provocări crescute cu care se confruntă toate statele membre, pentru care dezvoltarea strategiilor naționale MIL constituie o prioritate urgentă. MIL are potențialul de a responsabiliza cetățenii și comunitățile, sporindu-le reziliența și capacitatea de a prospera în societăți bogate în informații și dominate de tehnologie digitală. În acest sens, MIL este strâns legată de cetățenia digitală, promovată de Consiliul Europei ca esențială pentru înțelegerea impactului tehnologiei digitale asupra vieții noastre, sporind conștientizarea atât a oportunităților fără precedent, cât și a noilor provocări. MIL reprezintă un set indispensabil de competențe și abilități de care cetățenii au nevoie pentru a gestiona accesul și utilizarea multiplelor platforme care influențează toate aspectele vieții cotidiene. Accesul nu este doar unul tehnic sau fizic, ci și cognitiv și epistemologic, MIL contribuind la depășirea diverselor forme de decalaj digital.

MIL permite indivizilor să:
► dezvolte competențe cognitive, tehnice și sociale care le permit să acceseze eficient și să analizeze critic conținutul media și informațiile, inclusiv în contextul utilizării pe scară largă a inteligenței artificiale;
► ia decizii informate privind sursele media și informaționale utilizate (atât media tradiționale, cât și digitale) și modul de utilizare a acestora;
► înțeleagă implicațiile etice ale tehnologiilor media și informaționale;
► comunice eficient, inclusiv prin crearea de conținut.

MIL reprezintă o prioritate strategică pentru Consiliul Europei de peste douăzeci de ani. Importanța sa este strâns legată de misiunea fundamentală a Consiliului de a promova și proteja drepturile omului, democrația și statul de drept în cele 46 de state membre. Orientări privind MIL sunt incluse în numeroase instrumente normative ale Consiliului Europei, destinate statelor, factorilor de decizie și altor actori publici și privați implicați în elaborarea politicilor într-un mediu media și informațional aflat într-o evoluție rapidă. MIL este considerată o componentă inerentă a reglementărilor și politicilor în domenii precum educația și învățarea pe tot parcursul vieții, familia, copiii și tinerii, mass-media și societatea informațională etc. Documentul se adresează acestor actori, având ca obiectiv furnizarea unor orientări practice pentru dezvoltarea și consolidarea strategiilor naționale MIL.

Scopul documentului este de a oferi recomandări aplicabile statelor membre pentru dezvoltarea sau consolidarea strategiilor naționale MIL. Aceasta presupune integrarea MIL în cadre instituționale, consolidarea capacităților, implicarea părților interesate și asigurarea resurselor necesare, contribuind totodată la creșterea rezilienței în fața provocărilor legate de independența și libertatea mass-media, integritatea informației și capacitatea indivizilor de a lua decizii informate și de a participa în mod activ și semnificativ la procesele democratice. Bazându-se pe standardele și instrumentele juridice ale Consiliului Europei, precum și pe alte studii și cadre internaționale relevante, documentul stabilește pași practici pentru elaborarea politicilor naționale în domeniul MIL. Sunt evidențiate domenii esențiale precum dezvoltarea politicilor și guvernanța, consolidarea bazei de dovezi, integrarea MIL în educație, promovarea parteneriatelor și asigurarea accesibilității pentru toate categoriile de public, inclusiv pentru grupurile vulnerabile.

Conform mandatului CDMSI, scopul documentului este de a oferi „orientări practice și aplicabile privind implementarea strategiilor MIL la nivel național”. Domeniul său de aplicare se bazează pe cadrul stabilit în Recomandarea CM/Rec(2018)1 privind pluralismul mass-media și transparența proprietății media, precum și pe alte orientări relevante ale Consiliului Europei, în special în domeniul educației media. Elementele-cheie ale acestui cadru recomandă statelor membre să adopte următoarele măsuri:

► o politică națională coordonată de educație media, implementată prin planuri multianuale și implicând o gamă largă de actori;

► includerea educației media în curricula școlară la toate nivelurile și în învățarea pe tot parcursul vieții;

► încurajarea organizațiilor media să promoveze alfabetizarea media prin politicile și activitățile lor;

► asigurarea faptului că autoritățile naționale de reglementare dispun de competențele și resursele necesare pentru promovarea alfabetizării media.

În conformitate cu această abordare, Partea I a documentului prezintă orientări structurate în cinci domenii principale:

1. Cadrul de politici și reglementare – evidențiază elementele esențiale pentru elaborarea politicilor eficiente, inclusiv o viziune strategică națională, abordare holistică a MIL, revizuirea legislației, evaluarea nevoilor și asigurarea finanțării sustenabile.
2. Consolidarea bazei de dovezi – subliniază importanța cercetării, monitorizării și evaluării pentru dezvoltarea și implementarea strategiilor, precum și necesitatea indicatorilor clari și a revizuirii periodice.
3. Integrarea MIL în educație – vizează integrarea în toate formele de educație (formală, non-formală, continuă), dezvoltarea competențelor, formarea cadrelor didactice și crearea resurselor educaționale.
4. Responsabilizare prin implicare – evidențiază importanța MIL pentru toți cetățenii, inclusiv creatori de conținut, jurnaliști și politicieni, promovând gândirea critică, conștientizarea drepturilor și participarea activă.
5. Colaborare și parteneriate – subliniază necesitatea cooperării între actori, rolul jurnalismului liber și responsabil, precum și importanța resurselor și finanțării pe termen lung.

Partea a II-a, Memorandumul explicativ, oferă context suplimentar și evidențiază urgența strategiilor naționale MIL, dezvoltarea conceptului și importanța unei abordări bazate pe drepturile omului. De asemenea, include orientări privind implementarea și utilizarea indicatorilor pentru monitorizarea progresului.

Anexele oferă o sinteză a indicatorilor și rezultatelor strategiilor naționale MIL, precum și o prezentare a orientărilor existente ale Consiliului Europei în acest domeniu.

Cuprins

GLOSAR DE TERMENI
PREAMBUL

Introducere
Scop și domeniu de aplicare

ORIENTĂRI

Cadre de politici și reglementare
Consolidarea bazei de dovezi
Integrarea alfabetizării media și informaționale (MIL) în educație
Responsabilizare prin implicare
Colaborarea și parteneriatele între părțile interesate

MEMORANDUM EXPLICATIV

Contextul strategiilor naționale MIL
Definirea strategiei naționale MIL
Evoluția conceptului de MIL
Umanismul și transformarea digitală centrată pe om
Societăți reziliente în era inteligenței artificiale
Notă privind implementarea

ANEXA 1 – INDICATORI PENTRU STRATEGIILE NAȚIONALE MIL
ANEXA 2 – INDICATORI PENTRU MONITORIZAREA PROGRESULUI
ANEXA 3 – PREZENTARE GENERALĂ A ORIENTĂRILOR EXISTENTE ALE CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND MIL

Recomandări referitoare la MIL

Alte texte și studii

t.ly/mp9lE

CoE: E-publicații: Combaterea dezinformării

Resisting desinformation: Ten building blocks to strengthen information integrity / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 69 p. - URL: https://rm.coe.int/cdmsi-2025-17rev-e-clean-resisting-disinformation-10-building-blocks-f/488029df7d (accesat: 18.03.2026)

Rezistența la dezinformare: zece elemente fundamentale pentru consolidarea integrității informației

Într-un context marcat de tensiuni geopolitice, turbulențe economice și schimbări accelerate de mediu și tehnologice, societățile democratice se confruntă cu decizii complexe care necesită o dezbatere publică informată. Cu toate acestea, așa cum este recunoscut în Raportul din 2025 al Secretarului General al Consiliului Europei, care solicită un Nou Pact democratic pentru Europa, mediul informațional pe care se bazează această dezbatere este din ce în ce mai afectat de conținut înșelător, manipulator sau fals. De cel puțin un deceniu, „dezinformarea” a devenit una dintre cele mai presante provocări pentru societățile democratice, estompând granițele dintre fapte și falsuri, opinii și manipulare, subminând în cele din urmă încrederea publică și capacitatea de a lua decizii informate. Nu este, așadar, surprinzător faptul că Raportul Global al Riscurilor al Națiunilor Unite din 2024 a inclus dezinformarea printre cele mai grave riscuri pentru state, considerând că multe dintre acestea nu sunt suficient pregătite pentru a o combate.

Acest document de politici atrage atenția asupra importanței unei strategii naționale cuprinzătoare pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației, subliniind rolul acesteia în creșterea rezilienței societale la dezordinea informațională și în consolidarea încrederii în instituțiile și procesele democratice. Bazându-se pe standardele existente ale Consiliului Europei, documentul evidențiază domeniile de acțiune pe care astfel de strategii le pot acoperi, precum și principiile fundamentale care trebuie să stea la baza acestora, ancorate în valorile Organizației. Prin urmare, el contribuie în mod semnificativ la Noul Pact democratic pentru Europa, un proces strategic colectiv și incluziv lansat de Consiliul Europei în 2024, menit să dezvolte soluții structurale concrete și practici inovatoare pentru consolidarea fundamentelor democrației și pentru a o face mai tangibilă pentru toți.

Documentele anterioare ale Consiliului Europei au definit „dezinformarea” drept „informații verificabil false, inexacte sau înșelătoare, create și difuzate în mod deliberat pentru a provoca prejudicii sau pentru a obține câștiguri economice sau politice prin inducerea în eroare a publicului”. Cu toate acestea, există un consens tot mai larg că dezinformarea, în acest sens restrâns, reprezintă doar o parte a problemei, iar răspândirea sa este dificil de separat de alte forme de conținut care pot afecta integritatea informației – unele dintre acestea neavând intenții dăunătoare sau neconținând informații clar false. Prin urmare, în acest document, termenul „dezinformare” este utilizat într-un sens mai larg, incluzând o varietate de fenomene nocive conexe, precum operațiuni informaționale, propagandă și manipulare și interferență informațională străină, precum și alte forme de „dezordine informațională” care afectează societățile noastre. Deși aceste concepte diferă ca natură și origine, ele au în comun faptul că perturbă discursul public, erodează încrederea și contribuie la polarizarea socială, influențând deciziile oamenilor în viața privată și publică, modelând opinii, comportamente și participarea la procesele democratice.

Ca răspuns la această gamă extinsă de fenomene informaționale nocive, dincolo de dezinformarea în sens restrâns, a apărut conceptul de „integritate a informației”, ca o abordare constructivă și mai cuprinzătoare pentru combaterea dezordinii informaționale, protejarea încrederii publice și susținerea proceselor democratice. Într-o recomandare recentă, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definește integritatea informației ca rezultatul unui „mediu informațional care promovează accesul la surse de informare corecte, fiabile, bazate pe dovezi și pluraliste și care permite indivizilor să fie expuși la idei diverse, să ia decizii informate și să își exercite mai bine drepturile”. Integritatea informației presupune, astfel, o abordare holistică, care urmărește consolidarea sistemelor, normelor și practicilor ce asigură disponibilitatea, fiabilitatea și pluralismul informației pe care se bazează procesele democratice. Conform unui raport al Națiunilor Unite privind principiile globale pentru integritatea informației, acest obiectiv poate fi realizat prin consolidarea încrederii și rezilienței societale, crearea de stimulente adecvate, promovarea responsabilizării publicului, susținerea mass-mediei independente, libere și pluraliste, precum și prin încurajarea transparenței și a cercetării.

Mai multe instrumente ale Consiliului Europei, frecvent invocate în acest document, urmăresc, de asemenea, promovarea unui mediu informațional sănătos și pluralist, în care informațiile fiabile sunt produse, distribuite și ușor accesibile. Acestea abordează adesea dezinformarea și informarea eronată ca provocări distincte, dar strâns interconectate, recomandând acțiuni concrete pentru state și alți actori relevanți. Pe baza acestor instrumente și în scopul furnizării unui cadru coerent și cuprinzător pentru statele membre, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a mandatat Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI) să elaboreze un document strategic de politici care să ofere instrumente practice și recomandări pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației. În conformitate cu angajamentele șefilor de stat și de guvern ale Consiliului Europei, afirmate în Principiile de la Reykjavík pentru democrație, documentul își propune să sprijine statele membre în abordarea dezinformării și a altor forme de dezordine informațională prin politici cuprinzătoare, fundamentate pe principii democratice, statul de drept și respectarea drepturilor omului, în special libertatea de exprimare.

Măsurile recomandate în acest document sunt destinate în principal guvernelor și instituțiilor statului. Autoritățile publice au un mandat și o responsabilitate unice de a proteja instituțiile democratice, de a susține statul de drept și de a proteja mediul informațional prin politici publice, reglementare, finanțare și coordonare la nivel național. Rolul lor este esențial în stabilirea cadrului juridic și instituțional în care operează ceilalți actori. Totuși, combaterea eficientă a dezinformării necesită o abordare la nivelul întregii societăți. Organizațiile societății civile, instituțiile media, mediul academic și educațional, sectorul privat și publicul larg au un rol crucial în consolidarea rezilienței față de dezordinea informațională. Orientări detaliate pentru acești actori se regăsesc în Raportul Consiliului Europei din 2017 privind dezordinea informațională, care a deschis calea eforturilor internaționale în acest domeniu și rămâne un punct de referință important, oferind 35 de recomandări pentru guverne, companii tehnologice, mass-media și societatea civilă.

De asemenea, deși multe politici de combatere a dezinformării se concentrează pe mediul digital, în special pe marile platforme online, dezinformarea și provocările privind integritatea informației se manifestă și în mediile media tradiționale, precum sectorul audiovizual și presa scrisă. Acestea nu trebuie neglijate. Prin urmare, majoritatea recomandărilor din acest document se aplică în toate contexte de comunicare. În plus, ele urmăresc să echilibreze măsurile operaționale imediate cu acțiuni structurale pe termen lung, care vizează nu doar atenuarea efectelor negative ale dezinformării, ci și abordarea cauzelor sale profunde.

În pregătirea documentului, a fost transmis un chestionar membrilor CDMSI pentru a colecta experiențele și provocările statelor membre în combaterea dezinformării și a altor forme de dezordine informațională. Răspunsurile au arătat că aceste provocări necesită răspunsuri flexibile, capabile să se adapteze rapid la evoluția mediului informațional și a riscurilor asociate. Potrivit statelor membre, deepfake-urile și dezinformarea bazată pe inteligență artificială reprezintă unele dintre cele mai presante provocări pentru anii următori. În același timp, se recunoaște că vor apărea noi amenințări, care vor necesita răspunsuri coerente și rapide. Responsabilizarea indivizilor pentru a identifica narațiunile înșelătoare și tentativele de manipulare informațională este esențială pentru a le permite să își păstreze autonomia în mediul informațional.

Având în vedere diversitatea răspunsurilor adoptate de statele membre și natura în continuă evoluție a dezinformării, recomandările propuse urmăresc să ofere un cadru coerent pentru consolidarea rezilienței naționale, în conformitate cu drepturile omului, statul de drept și valorile democratice. De asemenea, statele trebuie să țină cont de impactul specific al dezinformării asupra femeilor și fetelor, inclusiv prin promovarea violenței de gen și a stereotipurilor, asupra diferitelor grupe de vârstă, precum copiii și vârstnicii, precum și asupra persoanelor și grupurilor vulnerabile sau expuse riscului de discriminare, inclusiv persoanele cu dizabilități, minoritățile naționale, etnice, lingvistice și religioase, comunitățile LGBTI și persoanele cu experiență de migrație. Cadrul propus nu trebuie înțeles ca un model rigid, deoarece provocările diferă în funcție de contextul local. Totuși, abordările bazate pe drepturile omului, coordonate, incluzive și susținute de dovezi, precum și cooperarea internațională, pot îmbunătăți semnificativ capacitatea de a răspunde dezinformării pe termen scurt și lung.

Promovarea integrității informației este esențială pentru democrații puternice, în care cetățenii pot lua decizii informate în chestiuni de interes public și pentru consolidarea rezilienței societăților în fața interferențelor dăunătoare ale actorilor statali și non-statali externi. Acest document oferă orientări cuprinzătoare pentru factorii de decizie, pentru a aborda una dintre marile provocări ale prezentului într-un mod holistic și coordonat, valorificând eficient resursele disponibile la nivel național și internațional.

Cuprins

INTRODUCERE

ELEMENTELE DE BAZĂ – PREZENTARE GENERALĂ

OBIECTIV

PILONI

Elementul de bază 1 – Elaborarea unei strategii naționale structurate

Elementul de bază 2 – Consolidarea cercetării și monitorizării dezinformării

Elementul de bază 3 – Consolidarea alfabetizării media și informaționale și responsabilizarea utilizatorilor

Elementul de bază 4 – Sprijinirea jurnalismului de calitate și consolidarea rezilienței mass-mediei

Elementul de bază 5 – Protejarea integrității alegerilor

Elementul de bază 6 – Promovarea concurenței și responsabilității în ecosistemul digital

PRINCIPII FUNDAMENTALE

Elementul de bază 7 – Respectarea libertății de exprimare

Elementul de bază 8 – Facilitarea cooperării internaționale și transfrontaliere

Elementul de bază 9 – Promovarea sinergiilor între părțile interesate

Elementul de bază 10 – Consolidarea încrederii pe termen lung în instituții și mass-media

GLOSAR

t.ly/xDlLL

CoE: E_publicații: Tipologiile spălării banilor și finanțării terorismului: Raport MONEYVAL

Practice of using virtual assets, virtual asset service providers in the laundering of criminal property, Financing of Terrorism, and the Evasion of Sanctions: Typologies report  / The Committee of Experts on the Evaluation of Anti-Money Laundering Measures and the Financing of Terrorism - MONEYVAL. — Strasbourg : Council of Europe, 2025. — 59 p. — URL: https://rm.coe.int/moneyval-2025-26-typologies/48802a9b (accesat:  12.02.2026).

Practica utilizării activelor virtuale și a furnizorilor de servicii pentru active virtuale în spălarea produselor infracționale, finanțarea terorismului și eludarea sancțiunilor: raport privind tipologiile

Consiliul Europei, prin Comitetul MONEYVAL, a publicat raportul „Typologies Report on Money Laundering and Terrorist Financing Trends and Methods” (2025), un document analitic dedicat evoluției metodelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului în contextul transformărilor economice și digitale actuale.

Raportul evidențiază tendințele emergente în criminalitatea financiară, inclusiv utilizarea tehnologiilor digitale, a activelor virtuale și a schemelor financiare complexe transfrontaliere. Documentul oferă exemple practice, analize comparative și recomandări pentru consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a acestor fenomene.

Publicația reprezintă o resursă utilă pentru specialiști, factori de decizie, cercetători și publicul interesat de securitatea financiară, contribuind la o mai bună înțelegere a riscurilor actuale și a necesității cooperării internaționale în acest domeniu.

Raportul MONEYVAL 2025 analizează evoluția tipologiilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului (AML/CFT) în statele membre ale Consiliului Europei și din jurisdicțiile evaluate, punând accent pe metodele emergente, vulnerabilitățile sistemice și impactul tehnologiilor digitale asupra criminalității financiare.

Documentul evidențiază faptul că transformarea digitală a economiei a creat noi oportunități pentru infracțiuni financiare, inclusiv utilizarea criptomonedelor, platformelor online și serviciilor financiare inovatoare pentru disimularea provenienței fondurilor ilicite.

Tendințe majore identificate:

• Digitalizarea infracționalității financiare - Creșterea utilizării activelor virtuale și a platformelor fintech facilitează transferuri rapide și anonime de fonduri, complicând monitorizarea și investigarea tranzacțiilor suspecte.
• Complexitatea schemelor de spălare a banilor - Infractorii utilizează structuri corporative opace, jurisdicții multiple și intermediari financiari pentru a fragmenta fluxurile financiare și a evita detectarea.
• Vulnerabilități în sectoarele non-financiare - Sectorul imobiliar, jocurile de noroc, comerțul cu bunuri de lux și profesiile juridice sau contabile pot fi exploatate pentru spălarea banilor dacă mecanismele de control sunt insuficiente.
• Legătura cu criminalitatea cibernetică - Fraudele online, ransomware și atacurile informatice generează venituri ilicite care necesită mecanisme sofisticate de „curățare” a fondurilor.

Concluzii principale ale raportului:

• Spălarea banilor devine tot mai sofisticată și digitalizată.
• Cooperarea internațională este esențială pentru combaterea criminalității financiare.
• Sistemele naționale trebuie adaptate rapid la noile tehnologii.
• Prevenția și educația financiară rămân componente-cheie.
• Reglementarea activelor virtuale devine o prioritate strategică.

Recomandări evidențiate de raport

Pentru autorități publice

• Consolidarea cadrului legislativ AML/CFT.
• Monitorizarea tranzacțiilor digitale și a activelor virtuale.
• Intensificarea cooperării internaționale.
• Dezvoltarea capacităților instituțiilor de supraveghere.

Pentru sectorul financiar și economic

• Implementarea unor mecanisme avansate de conformitate.
• Creșterea transparenței beneficiarilor reali.
• Evaluarea continuă a riscurilor.

Pentru educație și societate

• Creșterea gradului de conștientizare privind fraudele financiare.
• Promovarea culturii integrității financiare.

Posibil impact asupra Republicii Moldova

Raportul este relevant pentru Republica Moldova din mai multe perspective:

• Consolidarea sistemului AML/CFT - Moldova este deja monitorizată în cadrul mecanismelor MONEYVAL, iar adaptarea la noile tipologii este esențială pentru credibilitatea financiară internațională.
• Combaterea criminalității financiare digitale - Creșterea utilizării serviciilor digitale și a criptomonedelor necesită instrumente legislative și tehnice actualizate.
• Integrarea europeană - Respectarea standardelor Consiliului Europei și FATF contribuie la apropierea de practicile europene și la consolidarea statului de drept.
• Educație financiară și digitală - Instituțiile educaționale și organizațiile publice pot utiliza concluziile raportului pentru programe de informare și prevenție.

Concluzie generală

Raportul MONEYVAL 2025 confirmă că spălarea banilor și finanțarea terorismului evoluează rapid, fiind influențate de digitalizare, globalizare și complexitatea sistemelor financiare moderne. Pentru statele europene, inclusiv Republica Moldova, adaptarea la aceste realități implică consolidarea cooperării internaționale, modernizarea cadrului legislativ și creșterea rezilienței instituționale.

*     *     *

Cuprins

Abrevieri și acronime

Rezumat executiv

Introducere

Constatări principale

Secțiuni tematice

1. Conformitatea statelor membre MONEYVAL cu Standardele FATF privind activele virtuale (VA) și furnizorii de servicii de active virtuale (VASP)

1.1 Cadrul de reglementare privind evaluarea riscurilor
1.2 Cadrul de reglementare privind licențierea/înregistrarea
1.3 Identificarea și combaterea furnizorilor de servicii de active virtuale neautorizați sau neînregistrați
1.4 Supravegherea
1.5 Ghiduri și orientări
1.6 Sancțiuni
1.7 Măsuri preventive, obligații privind sancțiunile financiare țintite și cooperarea internațională

2. Înțelegerea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului generate de utilizarea abuzivă a activelor virtuale și a furnizorilor de servicii de active virtuale

2.1 Identificarea și evaluarea riscurilor
2.2 Provocări în colectarea datelor
2.3 Domeniul evaluărilor
2.4 Tipologii emergente privind activele virtuale și furnizorii de servicii aferenți
2.5 Consolidarea capacităților și cooperarea public-privat
2.6 Sinteza inițiativelor de parteneriat public-privat în diferite jurisdicții

3. Supravegherea furnizorilor de servicii de active virtuale în statele membre MONEYVAL

3.1 Informații generale
3.2 Diferite tipuri de active virtuale și furnizori de servicii aferenți
3.3 Cadrul de reglementare
3.4 Regimul de licențiere sau înregistrare
3.5 Supravegherea sau monitorizarea în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT)

4. Aplicarea legii și furnizorii de servicii de active virtuale

4.1 Aplicarea legii
4.2 Calitatea rapoartelor de tranzacții suspecte depuse de furnizorii de servicii de active virtuale
4.3 Infracțiuni predicat subiacente
4.4 Capacități de investigare
4.5 Înghețarea și confiscarea activelor virtuale
4.6 Formare și perfecționare profesională
4.7 Statistici privind investigațiile, confiscarea, înghețarea și sechestrarea activelor virtuale
4.8 Studii de caz
4.9 Mixere, tumblere și active virtuale orientate spre confidențialitate

5. Furnizorii de servicii de active virtuale și sancțiunile financiare țintite

5.1 Supravegherea conformității activelor virtuale și furnizorilor de servicii cu sancțiunile financiare țintite și sancțiunile disponibile
5.2 Formare privind activele virtuale, furnizorii de servicii și sancțiunile financiare țintite
5.3 Orientări pentru furnizorii de servicii privind sancțiunile financiare țintite
5.4 Rapoarte de tranzacții suspecte legate de active virtuale și eludarea sancțiunilor financiare țintite
5.5 Jocuri electronice și jocuri de noroc online
5.6 Evaluarea riscurilor privind activele virtuale și furnizorii de servicii, inclusiv evitarea sancțiunilor financiare țintite
5.7 Reglementarea serviciilor DeFi din perspectiva sancțiunilor financiare țintite
5.8 Autoritățile de aplicare a legii responsabile de implementarea sancțiunilor financiare țintite

6. Conformitatea cu „Regula de transfer” (Travel Rule)

6.1 Informații generale
6.2 Definiția regulii de transfer și obligațiile principale
6.3 Implementarea regulii de transfer și provocări

Anexa I

Linkuri către registrele furnizorilor de servicii de active virtuale și/sau cerințele de licențiere/înregistrare, pe jurisdicții

Anexa II

Linkuri către site-uri care oferă orientări pentru furnizorii de servicii de active virtuale, pe jurisdicții

CoE: E-publicații 2025: Pași simpli pentru a ajuta elevii să devină cetățeni digitali

Richardson, Janice; Samara, Veronica. Easy steps to help learners become digital citizens. Using your experience as an educator to guide children and young people on their path towards digital citizenship. . – Strasbourg: Council of Europe, October 2023. – 16 p. - (Education for Democracy). - URL: https://edoc.coe.int/en/education/12304-easy-steps-to-help-learners-become-digital-citizens.html (accesat 01.02.2026)

Pași simpli pentru a ajuta elevii să devină cetățeni digitali. Folosind experiența dvs. ca învățător pentru a ghida copiii și tinerii pe calea lor către cetățenia digitală 

Publicația, elaborată de Consiliul Europei, se înscrie în cadrul mai larg al Educației pentru Cetățenie Digitală, una dintre direcțiile strategice majore ale organizației în contextul transformărilor digitale accelerate. Ghidul se adresează în special profesioniștilor din educație, oferindu-le instrumente practice pentru a sprijini copiii și tinerii în dezvoltarea competențelor necesare participării responsabile, etice și active în societatea digitală.

Ghidul Consiliului Europei privind cetățenia digitală sprijină copiii și tinerii în utilizarea responsabilă, creativă și sigură a tehnologiei, oferind educatorilor repere clare pentru integrarea competențelor digitale în procesul educațional zilnic. Publicația subliniază importanța accesului echitabil la mediul online, a bunăstării digitale, a respectării drepturilor și responsabilităților, precum și a comportamentului etic în spațiul virtual și offline.

Lucrarea pornește de la ideea că viața contemporană se desfășoară simultan în spațiul fizic și digital, iar cetățenia digitală devine o extensie firească a cetățeniei democratice, și educația trebuie să reflecte această realitate. Cetățenia digitală nu este prezentată ca o disciplină separată, ci ca un proces educațional continuu, integrat în activitățile zilnice de învățare.

Elevii sunt încurajați să învețe cum să își gestioneze prezența online, să își protejeze datele personale, să manifeste respect față de ceilalți și să evalueze critic informațiile și conținuturile media cu care interacționează. De asemenea, ghidul promovează participarea activă și responsabilă în comunități digitale și reale, contribuind la dezvoltarea unei societăți incluzive și democratice.

Publicația structurează educația pentru cetățenie digitală în trei dimensiuni principale: a fi online, bunăstarea în mediul online și drepturile în mediul online. Acestea acoperă aspecte esențiale precum accesul și incluziunea digitală, învățarea și creativitatea, alfabetizarea media și informațională, etica și empatia, sănătatea și echilibrul digital, comunicarea responsabilă, participarea civică, protecția vieții private, securitatea online și conștientizarea rolului de consumator.

Un accent deosebit este pus pe rolul educatorilor, care sunt încurajați să integreze aceste competențe în activitățile de zi cu zi, nu ca o disciplină separată, ci ca parte a unui proces educațional continuu. Prin exemple practice, liste de verificare și activități aplicative, ghidul oferă instrumente concrete pentru crearea unor medii de învățare sigure, incluzive și participative.

Ce înseamnă să fii cetățean și cetățean digital

Autorii definesc cetățenia ca un ansamblu de drepturi, responsabilități și forme de participare activă la viața societății. Într-o lume digitalizată, aceste principii se extind dincolo de spațiul fizic, aplicându-se și mediului online.

Cetățeanul digital este descris ca o persoană care:

• utilizează tehnologiile digitale în mod responsabil și eficient;
• respectă drepturile proprii și ale celorlalți;
• manifestă deschidere culturală, empatie și gândire critică;
• este conștientă de impactul acțiunilor sale online asupra prezentului și viitorului.

Educația pentru cetățenie digitală urmărește să îi ajute pe tineri să valorifice oportunitățile mediului digital, evitând în același timp riscurile asociate acestuia (dezinformare, hărțuire, încălcarea vieții private, consumism excesiv).

Rolul educației într-o generație conectată digital

Publicația subliniază că generațiile tinere desfășoară o mare parte din activitățile lor educaționale, sociale și recreative prin intermediul tehnologiilor digitale. În acest context, școala și familia au un rol esențial în:

• formarea valorilor democratice;
• combaterea stereotipurilor și discriminării;
• promovarea incluziunii și participării echitabile.

Educația pentru cetățenie digitală este prezentată ca un cadru de referință care ajută tinerii să dezvolte „filtre personale” pentru a evalua critic informația, relațiile și comportamentele online.

Cele trei dimensiuni ale cetățeniei digitale

Consiliul Europei structurează cetățenia digitală în trei mari dimensiuni, care cuprind zece domenii de competență:

1. A fi online (Being Online)

Această dimensiune se concentrează pe utilizarea eficientă, creativă și critică a tehnologiei.

• Acces și incluziune – vizează asigurarea accesului echitabil la internet și tehnologie, combaterea excluziunii digitale și dezvoltarea respectului pentru diversitate.
• Învățare și creativitate – promovează utilizarea instrumentelor digitale pentru învățarea pe tot parcursul vieții, creativitate și înțelegerea drepturilor de autor.
• Alfabetizare media și informațională – dezvoltă capacitatea de a analiza critic informațiile, de a identifica sursele credibile și de a recunoaște dezinformarea, inclusiv conținutul generat de inteligența artificială.

2. Bunăstarea în mediul online (Well-being Online)

Această dimensiune pune accent pe echilibrul emoțional, relațional și fizic în utilizarea tehnologiei.

• Etică și empatie – încurajează respectul, înțelegerea perspectivelor diferite și combaterea discursului de ură și a hărțuirii.
• Sănătate și bunăstare – abordează impactul timpului petrecut online asupra sănătății fizice și psihice, promovând un stil de viață echilibrat.
• Prezență digitală și comunicare – se referă la gestionarea identității online, amprenta digitală și comunicarea responsabilă în mediul virtual.

3. Drepturi în mediul online (Rights Online)

Această dimensiune dezvoltă conștiința civică și juridică a utilizatorilor de tehnologie.

• Participare activă – promovează implicarea în comunități online și offline, participarea democratică și libertatea de exprimare.
• Drepturi și responsabilități – clarifică obligațiile și drepturile utilizatorilor platformelor digitale.
• Confidențialitate și securitate – vizează protecția datelor personale, securitatea online și prevenirea fraudelor.
• Conștientizarea rolului de consumator – dezvoltă spiritul critic față de publicitate, comerț electronic și consum sustenabil.

Instrumente practice pentru educatori

Un element-cheie al publicației este lista de verificare pentru profesioniștii din educație, care permite evaluarea nivelului de competență digitală al elevilor și identificarea ariilor ce necesită sprijin suplimentar. De asemenea, pentru fiecare domeniu sunt propuse:

• activități concrete („Get involved!”);
• sugestii metodologice („How to”);
• exemple de bună practică ușor de adaptat la contextul școlar.

Concluzie

Publicația reprezintă un instrument practic, accesibil și coerent, care sprijină cadrele didactice în integrarea educației pentru cetățenie digitală în activitatea zilnică. Prin abordarea sa centrată pe valori democratice, drepturile omului și responsabilitate civică, ghidul contribuie la formarea unor cetățeni digitali activi, informați și empatici, capabili să utilizeze tehnologia în mod conștient, să respecte drepturile celorlalți și să participe activ la viața democratică, atât în mediul online, cât și offline.

Cuprins

• Ce înseamnă să fii cetățean?
• Ce este un cetățean digital?
• Sprijinirea unei generații conectate digital
• De unde încep educatorii?
• Listă de verificare pentru profesioniștii din educație

A FI ONLINE

• Acces și incluziune
• Învățare și creativitate
• Alfabetizare media și informațională

BUNĂSTAREA ÎN MEDIUL ONLINE

• Etică și empatie
• Sănătate și bunăstare
• Prezență digitală și comunicare

DREPTURI ÎN MEDIUL ONLINE

• Participare activă
• Drepturi și responsabilități
• Confidențialitate și securitate
• Conștientizarea rolului de consumator

*     *     *

Vezi, de asemenea ghidul

Pași simpli pentru a-ți ajuta copilul să devină cetățean digital. Folosiți experiența dvs. ca cetățean pentru a vă ghida copiii pe calea lor către cetățenia digitală (2020)

Mai multe informații și publicații:

Educație pentru Cetățenie Digitală : Resurse CoE

CoE: e- publicații: Inteligența artificală și educația: Reglementări

Artificial intelligence and education : regulating the use of AI systems in education. – Strasbourg : Council of Europe, 2025. – 51 p. – (2nd Working Conference ; 24–25 October 2024, Council of Europe Headquarters). - URL: https://rm.coe.int/prems-019925-gbr-2511-artificial-intelligence-and-education-a4-web-bat/1680b6c970 (accesat: 01.01.2026)

Publicația reflectă principalele concluzii și rezultate ale celei de-a doua Conferințe de lucru organizate de Departamentul Educație al Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg în zilele de 24 și 25 octombrie 2024. Evenimentul a reunit aproximativ 130 de participanți în format fizic, inclusiv experți guvernamentali desemnați de statele membre ale Consiliului Europei, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai asociațiilor profesionale, experți în drepturile copilului, organizații ale societății civile, reprezentanți ai sectorului privat, studenți, cadre didactice și cercetători specializați în domeniul inteligenței artificiale și educației.

Conferința a avut drept scop principal analizarea dimensiunilor de reglementare ale utilizării sistemelor de inteligență artificială în educație (AIED), identificarea principalelor considerații juridice și pedagogice relevante, formularea unor recomandări aplicabile pentru dezvoltarea unei reglementări responsabile și echitabile, precum și colectarea de feedback privind două inițiative aflate în curs: elaborarea unui set de instrumente de politici publice pentru predarea și învățarea cu și despre inteligența artificială și realizarea unui studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea unui cadru european de referință pentru evaluarea tehnologiilor educaționale, inclusiv a sistemelor bazate pe inteligență artificială.

Conferința s-a bazat pe rezultatele primei Conferințe de lucru din 2022, care a analizat integrarea inteligenței artificiale în educație din perspectiva drepturilor omului, democrației și statului de drept. În acest context, cea de-a doua ediție a mutat accentul de la analiza conceptuală la definirea unor soluții concrete, orientate spre reglementare, cu scopul de a asigura utilizarea responsabilă și etică a inteligenței artificiale în mediile educaționale.

Formatul interactiv al conferinței a combinat discursuri de contextualizare, declarații de perspectivă și sesiuni de lucru în grup. Acestea au permis abordarea rolului inteligenței artificiale în educație, evaluarea impactului acesteia asupra copiilor și mediilor educaționale și sublinierea necesității unei reglementări clare, coerente și adaptate specificului sectorului educațional. Discuțiile au evidențiat faptul că, deși inteligența artificială oferă oportunități semnificative pentru personalizarea învățării, eficientizarea proceselor educaționale și sprijinirea cadrelor didactice, utilizarea sa implică riscuri importante legate de protecția datelor, apariția prejudecăților algoritmice, supraveghere excesivă și accentuarea inegalităților existente.

Un element central al concluziilor conferinței a fost reafirmarea principiului responsabilității umane în toate etapele de dezvoltare, proiectare, implementare și utilizare a sistemelor de inteligență artificială în educație. Participanții au subliniat că sistemele de inteligență artificială sunt create și utilizate de persoane care trebuie să își asume responsabilitatea pentru deciziile luate și pentru impactul acestora asupra proceselor educaționale și asupra beneficiarilor direcți, în special copiii și tinerii.

De asemenea, a fost evidențiată necesitatea consolidării cercetării bazate pe dovezi, prin colectarea și analizarea sistematică a datelor la scară largă, pentru a înțelege efectele reale ale utilizării inteligenței artificiale și ale inițiativelor de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale asupra sistemelor educaționale și asupra elevilor. Această abordare este esențială pentru fundamentarea politicilor publice și a deciziilor de reglementare pe date solide și verificabile.

Participanții au subliniat importanța unei abordări holistice, în care reglementarea utilizării inteligenței artificiale în educație este strâns corelată cu educația despre inteligența artificială. Alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale a fost considerată o componentă indispensabilă pentru asigurarea unei înțelegeri critice și etice a tehnologiilor digitale, atât în rândul elevilor și studenților, cât și al cadrelor didactice și al factorilor de decizie.

Un rol esențial a fost atribuit factorilor de decizie și autorităților publice din statele membre ale Consiliului Europei, care au fost încurajate să propună idei concrete, planuri de acțiune și măsuri adaptate contextelor naționale pentru implementarea inițiativelor privind inteligența artificială în educație și alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale. Această implicare activă este considerată crucială pentru transformarea recomandărilor în politici publice eficiente.

Concluziile conferinței au evidențiat caracterul urgent al reglementării utilizării inteligenței artificiale în educație prin dezvoltarea unui instrument juridic sectorial specific. Acesta ar trebui să abordeze provocări precum protecția datelor cu caracter personal, prevenirea prejudecăților și discriminării algoritmice și garantarea drepturilor copiilor, fiind aliniat cu Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și cu valorile fundamentale ale drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Protecția drepturilor copilului a fost identificată ca o prioritate transversală. Participanții au subliniat necesitatea ca sistemele de inteligență artificială utilizate în educație să fie lipsite de prejudecăți, să prevină formele de supraveghere excesivă și să promoveze accesul echitabil la oportunități educaționale, fără discriminare.

În final, a fost evidențiată importanța consolidării cooperării internaționale între statele membre ale Consiliului Europei, în vederea armonizării abordărilor de reglementare a inteligenței artificiale în educație. Schimbul de cunoștințe, expertiză și bune practici a fost considerat esențial pentru integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în educație la nivel european.

În concluzie, conferința a produs un set coerent de orientări și recomandări care conturează elementele de bază ale unui viitor instrument juridic destinat reglementării utilizării inteligenței artificiale în educație. Consiliul Europei își reafirmă angajamentul de a continua cooperarea cu guvernele și experții relevanți pentru dezvoltarea unui cadru conceptual și normativ solid, capabil să asigure o utilizare etică, echitabilă și eficientă a inteligenței artificiale în educație.

CUPRINS:

Capitolul 1 – Rezumat executiv 
1.1. Reperele principale ale conferinței 
1.2. Recomandări 

Capitolul 2 – Mesaje de bun-venit – Discurs principal – Sinteză – Rezultatele conferinței din 2024 
2.1. Mesaje de bun-venit 
2.2. Discurs principal – Misiunea Consiliului Europei în domeniul educației 
2.3. Ce s-a realizat până în prezent? 
2.4. Rezultatele conferinței 

Capitolul 3 – Contextualizarea inteligenței artificiale în educație 
3.1. Prezentare 
3.2. Discursuri-cheie de contextualizare 

Capitolul 4 – Sistemele de inteligență artificială în educație – Analiza beneficiilor și clarificarea provocărilor 
4.1. Discurs-cheie de contextualizare 
4.2. Clarificarea provocărilor: discuții în grup 

Capitolul 5 – Protejarea utilizatorilor inteligenței artificiale în educație – O pluralitate de perspective 
5.1. Prezentare 
5.2. Declarații de perspectivă 

Capitolul 6 – Identificarea componentelor adecvate ale reglementării inteligenței artificiale în educație – Perspective ale experților 
6.1. Un nou instrument juridic: de ce este necesar, de ce acum? 
6.2. De ce este necesară reglementarea inteligenței artificiale? 
6.3. Perspective asupra posibilei sfere de aplicare juridice: accent pe Slovenia 
6.4. Abordarea Norvegiei privind reglementarea inteligenței artificiale în sectorul educației 
6.5. Integrarea inteligenței artificiale responsabile și a drepturilor copilului în educație: co-crearea cu tinerii pentru identificarea priorităților în reglementarea IA 

Capitolul 7 – Sinteză – Rezultatele celei de-a doua zile 
7.1. Recapitularea primei zile: întrebări rămase deschise 
7.2. Definirea rezultatelor celei de-a doua zile 

Capitolul 8 – Discurs principal – O perspectivă critică asupra inteligenței artificiale, democrației și educației 

Capitolul 9 – De ce este necesară reglementarea inteligenței artificiale? 
9.1. Prezentare 
9.2. Discursuri-cheie de contextualizare 

Capitolul 10 – Elemente ale instrumentului juridic – Clarificarea provocărilor 
10.1. Prezentări 
10.2. Clarificarea provocărilor: discuții în grup 

Capitolul 11 – Implementarea eficientă a instrumentului juridic și mecanisme de sprijin 
11.1. Grupul 1 – Instrumente de politici publice pentru predare și învățare cu și despre inteligența artificială 
11.2. Grupul 2 – Alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale | Învățământ superior și recunoașterea calificărilor 
11.3. Grupul 3 – Cadru european de referință pentru evaluarea tehnologiilor educaționale 
11.4. Grupul 4 – Alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale | Gândire critică 

Capitolul 12 – Ce urmează? 
12.1. Ce mai lipsește? 
12.2. Implicare continuă 
12.3. Concluzii și pașii următori 

Anexa I – Programul conferinței 
Anexa II – Nor de cuvinte 
Anexa III – Contribuții

Informații suplimentare:

Inteligența artificială și educația: Contribuția Consiliului Europei: Dosar tematic

https://t.ly/_UX6q (rom)

Inteligența Artificială și Educația: Pagina CoE (eng) 

Mai multe publicații și documente:

• Feasibility study for a European Reference Framework for the evaluation of educational technologies - Short version (2025)
• 2nd Working Conference "Regulating the use of AI systems in education" - Provisional report of the conference (2024)
• Regulating the use of Artificial Intelligence systems in education - Preparatory study on the development of a legal instrument (2024)
• The state of artificial intelligence and education across Europe – Results of a survey of Council of Europe member states (2024)
• Infographic: The state of Artificial Intelligence and Education across Europe (2023)
• 1st Working Conference "Artificial Intelligence and education: A critical view through the lens of human rights, democracy and the rule of law" - Conference highlights (2022)
• Artificial Intelligence and education - A critical view through the lens of human rights, democracy and the rule of law (2022)