Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta CoE: e-publicatii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta CoE: e-publicatii. Afișați toate postările

CoE: e-publicații: Realități Imersive

Immersive Realities – Benefits and Challenges to Freedom of Expression: Feasibility Study / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI); Brittan Heller, Stanford Law School. - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 59 p. URL: https://rm.coe.int/cdmsi-2025-10-draft-feasibility-study-benefits-and-challenges-to-foe-i/488029b847 (Accesat: 25.05.2026).

Realități Imersive – Beneficii și provocări pentru libertatea de exprimare: Studiu de fezabilitate /  Comitetul Director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI); Brittan HellerStanford Law School. - Strasbourg: Consiliul Europei, 2026. - 59 p.

Tehnologiile imersive – realitatea virtuală, augmentată și mixtă (XR) – transformă modul în care oamenii comunică, creează și interacționează. Caracteristicile lor specifice, precum prezența, imersiunea și întruchiparea experienței (embodiment), extind posibilitățile de exercitare a libertății de exprimare, dar introduc și noi riscuri pentru viața privată, autonomie, demnitate și participare democratică.

Acest studiu al Council of Europe examinează modul în care Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se aplică formelor de exprimare din mediile XR. Studiul identifică provocări esențiale, inclusiv moderarea conținutului și a comportamentului, utilizarea datelor biometrice, expresia simbolică și artistică, precum și adecvarea garanțiilor juridice existente.

Scopul studiului este de a evalua dacă sunt necesare noi orientări sau instrumente pentru a asigura protecția efectivă a libertății de exprimare pe măsură ce realitățile imersive evoluează și pentru a contribui la viitoarea activitate normativă și de politici publice a Consiliului Europei în acest domeniu aflat într-o dezvoltare rapidă.

Cuprins
  1. INTRODUCERE – 5
  2. ÎNȚELEGEREA TEHNOLOGIILOR XR – 7
    2.1 Caracteristicile tehnice-cheie ale XR – 7
    2.2 Caracteristicile psihologice-cheie ale XR – 10
    2.3 Tendințe emergente în XR – 13
    2.4 Provocări de guvernanță în XR – 14
  3. IMPACTUL XR ASUPRA LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE – 17
    3.1 Importanța libertății de exprimare – 17
    3.2 Oportunități pentru libertatea de exprimare – 20
    3.4 Riscuri pentru libertatea de exprimare în XR – 25
  4. CADRE POLITICE ȘI JURIDICE PRIVIND XR ȘI LIBERTATEA DE EXPRIMARE – 31
    4.1 Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – 31
    4.2 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – 36
    4.3 Ghiduri și recomandări relevante ale Consiliului Europei – 38
  5. CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI – 41

REFERINȚE – 45

*     *     *

Constatări și recomandări

Tehnologiile imersive extind spațiile în care indivizii comunică, creează și participă la viața publică. În aceste medii, exprimarea devine mai complexă, incluzând nu doar comunicarea verbală sau vizuală, ci și interacțiunea spațială, gesturile, mișcările și alte forme de exprimare întruchipată sau comportamentală. Astfel de modalități de comunicare estompează distincțiile tradiționale dintre discurs, comportament și experiență, provocând categoriile analitice consacrate în standardele privind libertatea de exprimare.

Caracterul lor întruchipat și interactiv ridică, de asemenea, noi întrebări legate de viața privată, demnitate, egalitate și participare democratică – domenii pe care cadrele actuale de guvernanță le abordează doar parțial.

Constatările și recomandările prezentate în acest studiu se bazează pe etape succesive de consultare desfășurate sub egida Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). Studiul de fezabilitate a fost prezentat pentru prima dată în decembrie 2024 și ulterior actualizat în urma discuțiilor din plenara CDMSI din iunie 2025. Comentariile statelor membre și contribuțiile obținute prin consultări multi-actor au fost integrate în versiunea revizuită. Un atelier final de experți, desfășurat la Strasbourg în octombrie 2025, a analizat concluziile preliminare și a rafinat pașii următori propuși.

Aceste consultări au confirmat că cadrul oferit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în special Articolul 10, constituie o bază suficient de flexibilă pentru abordarea libertății de exprimare în realitățile imersive. Doctrina „instrumentului viu” a Convenției permite evoluția acesteia odată cu inovația tehnologică și transformările sociale.

În același timp, sunt necesare analize și activități suplimentare de politici în cadrul Consiliului Europei pentru a îmbunătăți înțelegerea – fără a prejudicia autoritatea interpretativă a European Court of Human Rights – privind modul în care principiile consacrate ale Articolului 10 și instrumentele de tip soft law aferente se vor aplica în mediile imersive.

În acest context, studiul a identificat mai multe domenii principale pentru activitatea viitoare a CDMSI și, eventual, a Consiliului Europei privind realitățile imersive:

Creșterea gradului de conștientizare

Pentru consolidarea înțelegerii implicațiilor tehnologiilor imersive asupra exercitării libertății de exprimare și a altor drepturi și libertăți fundamentale, asupra funcționării principiilor statului de drept și protecției valorilor democratice promovate de Consiliul Europei.

CDMSI este încurajat să desfășoare activități specifice de sensibilizare atât în cadrul Consiliului Europei, cât și în statele membre, privind beneficiile și provocările pe care aceste realități imersive le prezintă pentru exercitarea libertății de exprimare și a altor drepturi și libertăți.

Aceste activități pot include schimburi tematice, ateliere și evenimente multi-actor – inclusiv cu participarea Curții Europene a Drepturilor Omului, a comitetelor partenere și a altor actori relevanți – având scopul de a disemina concluziile studiului de fezabilitate, de a consolida înțelegerea instituțională și de a sprijini dezvoltarea unor abordări conforme cu drepturile omului și statul de drept în domeniul tehnologiilor XR.

Inițiativele respective ar contribui și la creșterea gradului de conștientizare publică privind modul în care tehnologiile imersive afectează pluralismul media, diversitatea culturală și participarea democratică.

Activitățile de sensibilizare ar putea contribui, de asemenea, la consolidarea capacităților judiciare și de reglementare pentru interpretarea standardelor existente privind libertatea de exprimare în contexte XR, asigurând abordări coerente și bazate pe drepturi în statele membre.

Revizuirea standardelor existente ale Consiliului Europei privind libertatea de exprimare

Scopul este realizarea unei cartografieri a standardelor existente ale Consiliului Europei și ale altor organizații internaționale în acest domeniu emergent și evaluarea relevanței și suficienței acestora, în special pentru protecția libertății de exprimare.

CDMSI ar putea întreprinde o analiză structurată a instrumentelor și standardelor existente ale Consiliului Europei privind libertatea de exprimare, precum și a instrumentelor internaționale relevante, pentru a evalua aplicabilitatea lor potențială în realitățile imersive.

Această analiză ar urmări identificarea instrumentelor și principiilor care rămân adecvate și a domeniilor în care ar putea fi necesare clarificări interpretative suplimentare sau orientări complementare.

Revizuirea ar putea include, printre altele:

  • Recomandarea CM/Rec(2022)13 privind tehnologiile digitale și libertatea de exprimare;
  • Recomandarea CM/Rec(2020)1 privind impactul sistemelor algoritmice asupra drepturilor omului;
  • Recomandarea CM/Rec(2018)2 privind rolurile și responsabilitățile intermediarilor de internet;
  • Nota de orientare CDMSI 2021 privind moderarea conținutului – bune practici pentru cadre juridice și procedurale eficiente privind mecanismele de autoreglementare și coreglementare a moderării conținutului.

Pe baza concluziilor sale, CDMSI ar putea propune actualizări sau ajustări pentru a garanta că cadrul de soft law al Consiliului continuă să ofere o protecție eficientă a libertății de exprimare pe măsură ce tehnologiile imersive evoluează.

Pentru promovarea unei abordări comune și coerente a provocărilor conexe și bazându-se pe activitatea și standardele existente, CDMSI ar putea elabora orientări specifice, actualizate și evolutive privind protejarea libertății de exprimare și a altor drepturi interconectate în mediile imersive.

Consolidarea abordărilor privind statul de drept și drepturile omului în guvernanța globală XR

La un nivel mai general, Consiliul Europei este încurajat să participe activ la discuțiile internaționale mai ample privind guvernanța tehnologiilor imersive, contribuind cu perspectiva sa distinctă bazată pe drepturile omului, democrație și statul de drept.

Peisajul internațional al guvernanței XR evoluează rapid. Instituții internaționale, atât din sectorul public, cât și din cel privat, au început să dezvolte instrumente și cadre axate pe inovare, etică sau politici culturale. Totuși, puține dintre aceste inițiative analizează în profunzime implicațiile tehnologiilor imersive asupra libertății de exprimare și a altor drepturi fundamentale, precum și importanța principiilor statului de drept.

Consiliul Europei se află într-o poziție privilegiată pentru a contribui, pe baza CEDO și a jurisprudenței aferente, la asigurarea dezvoltării XR ca mediu guvernat de statul de drept și pentru ca instrumentele sale să reprezinte repere autoritative în protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în acest spațiu.

Acest lucru este esențial pentru a preveni transformarea spațiilor imersive în medii nesigure, supuse arbitrariului și vulnerabile la abuzuri și încălcări ale drepturilor.

În același timp, sunt necesare cercetări suplimentare și dialog politic privind aspecte precum jurisdicția, probele și aplicarea normelor în mediile virtuale, precum și dimensiunile transnaționale ale XR. Consolidarea cooperării și promovarea schimburilor de drept comparat între statele membre și cadrele internaționale ar putea contribui la aplicarea coerentă a principiilor libertății de exprimare și, în general, ale drepturilor omului, prevenind fragmentarea juridică între jurisdicții.

Acțiunea rapidă este un factor esențial. Actorii din sectorul privat stabilesc deja standarde de facto privind moderarea conținutului, guvernanța datelor și gestionarea identității în mediile imersive. În lipsa unui cadru articulat, bazat pe drepturi, există riscul ca aceste norme industriale să se consolideze înainte ca principiile drepturilor omului să fie suficient definite.

Cele două direcții identificate – sensibilizarea și revizuirea standardelor – constituie o bază coerentă pentru viitoarea activitate interguvernamentală și expertiză privind realitățile imersive în cadrul Consiliului Europei.

Inițierea activităților de sensibilizare și a procesului de revizuire a aplicabilității standardelor în următoarele 12–18 luni ar fi atât pragmatică, cât și strategică. Implicarea timpurie ar permite Consiliului Europei să ofere orientări coerente statelor membre, să contribuie semnificativ la dezbaterile globale și să evite fragmentarea dintre regimurile europene și internaționale de guvernanță.

Aceasta ar reprezenta încă un pas important în contribuția Organizației la alinierea inovației și evoluției tehnologice cu principiile drepturilor omului și valorile democratice.

Informații suplimentare:

Colecţii F.9 Mass-media şi internetColecţii E.1 CONVENŢIA ŞI REFERINŢE 

CoE: e-publicații: Noul Pact Democratic pentru Europa în vremuri de ruptură. Raportul Secretarului General al CoE. 2026

The New Democratic Pact for Europe in times of rupture: Annual report of the Secretary General of the Council of Europe 2026 / Alain Berset; Council of Europe. - Strasbourg: Council of Europe Publications, May 2026. - 76 p.  - URLhttps://www.coe.int/en/web/secretary-general/report-2026 (accesat la 15.05.2026).

În raportul său anual pentru 2026, Secretarul General al Consiliul Europei, Alain Berset, solicită crearea unui cadru juridic și democratic pe care să se poată baza securitatea durabilă a Europei, precum și reconstruirea încrederii cetățenilor în instituții.

În raport, el avertizează că „pe măsură ce Europa se reînarmează la o scară nemaivăzută de la Războiul Rece, trebuie să ne întrebăm ce anume apărăm cu adevărat și dacă forța, de una singură, va fi vreodată suficientă. Aici modelul actual de securitate al Europei își arată limitele și aici trebuie să înceapă securitatea democratică”. El evidențiază impactul devastator al invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și al altor crize internaționale. „Fiecare amenințare sau utilizare a forței care rămâne fără răspuns împinge ordinea juridică internațională tot mai aproape de prăpastie”, adaugă acesta.

Manipularea informațională externă și ingerințele străine, alături de erodarea încrederii în sistemele democratice, subminează atât statul de drept, cât și stabilitatea socială, punând în pericol democrațiile europene din interior, susține raportul. De asemenea, Secretarul General subliniază necesitatea unor garanții care să protejeze drepturile omului și principiile democratice în contextul schimbărilor tehnologice rapide, în special în domeniul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale.

Secretarul General insistă asupra faptului că importanța strategică a drepturilor sociale, sănătății, educației și încrederii în instituții a fost mult timp subestimată și tratată drept o „securitate soft”. Însă această distincție, afirmă el, aparține secolului trecut. Ea nu mai corespunde Europei în care trăim astăzi. „Securitatea reală începe cu instituții în care oamenii pot avea încredere și cu democrații suficient de reziliente pentru a rezista presiunilor”, subliniază acesta.

Pentru a răspunde provocărilor la adresa securității democratice, Secretarul General pledează pentru parteneriate ample, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta, și prezintă obiectivul Consiliului Europei de a adopta o abordare inovatoare și echilibrată, care să combine măsurile de protecție și prevenire cu investițiile în educație.

Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului actual al Noului Pact Democratic pentru Europa, proces strategic și politic lansat de Secretarul General în 2025 pentru identificarea unor răspunsuri integrate la regresul democratic și pentru reînnoirea guvernanței democratice în Europa. În prima fază a Pactului, care se va desfășura până în decembrie 2026, este în curs un amplu proces de consultare.

În raport, Secretarul General afirmă că „ambiția Noului Pact Democratic pentru Europa este de a reconstrui încrederea în instituții și de a consolida reziliența democratică într-o epocă a crizelor permanente”. „Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în Ucraina. Acolo, Consiliul Europei contribuie la construirea mecanismelor de responsabilizare pentru războiul de agresiune al Rusiei, acolo unde acestea nu existau anterior, plasând totodată reziliența democratică în centrul procesului de redresare și reconstrucție”, afirmă el.

Șase domenii-cheie ale raportului Secretarului General

Raportul anual 2026 al Secretarului General este structurat în jurul a șase capitole, fiecare dedicat unui domeniu transversal strategic, selectat datorită relevanței sale esențiale pentru consolidarea rezilienței democratice:

  1. Combaterea manipulării informaționale și a dezinformării și consolidarea rezilienței;
  2. Promovarea drepturilor sociale ca factor al rezilienței democratice;
  3. Apărarea drepturilor egale și promovarea egalității de gen și a incluziunii;
  4. Protejarea alegerilor și a proceselor democratice;
  5. Participarea incluzivă, spațiul civic și libertățile fundamentale;
  6. Utilizarea pozitivă a tehnologiei digitale și a inteligenței artificiale, inclusiv combaterea amenințărilor cibernetice.

Fiecare capitol combină o prezentare generală a activităților în desfășurare cu orientări emergente și inițiative concrete, conectând analiza, direcțiile de politici și implementarea. Raportul evidențiază relevanța activităților actuale ale Consiliului Europei și direcțiile emergente pentru reflecție și posibile acțiuni viitoare, introducând idei și inițiative noi rezultate din procesul de consultare al Pactului.

CUPRINS

  • MESAJUL SECRETARULUI GENERAL
  • CUM SĂ UTILIZAȚI ACEST RAPORT
  • NOUL PACT DEMOCRATIC PENTRU EUROPA: STADIUL ACTUAL
  • DE LA DIAGNOSTIC LA ACȚIUNE: PARAMETRII DE LA REYKJAVIK ȘI SECURITATEA DEMOCRATICĂ
  • UCRAINA: REZILIENȚĂ DEMOCRATICĂ ÎN ACȚIUNE

CAPITOLUL 1. Combaterea manipulării informaționale și a dezinformării și consolidarea rezilienței

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 2. Promovarea drepturilor sociale ca factor al rezilienței democratice

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 3. Apărarea drepturilor egale și promovarea egalității de gen și a incluziunii

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 4. Protejarea alegerilor și a proceselor democratice

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 5. Participarea incluzivă, spațiul civic și libertățile fundamentale

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 6. Utilizarea tehnologiei digitale și a inteligenței artificiale și combaterea amenințărilor cibernetice

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație
  • ABREVIERI
  • CONVENȚIILE CONSILIULUI EUROPEI MENȚIONATE ÎN RAPORT

Spre un nou Pact Democratic pentru Europa. Raportul Secretarului General al CoE. 2025

CoE: e-publicații: Orașe interculturale: Rezultatele sondajului anual 2025

Intercultural Cities: Annual survey report 2025 /  The Intercultural Cities Programme of the Council of Europe. - Strasbourg, 2026. - 26 p. - URL: https://rm.coe.int/icc-annual-survey-2025-results/1680b67bdc (accesat: 03.04.2026)

Interculturalitatea la nivel local este un element esențial în construirea unor comunități incluzive, coezive și reziliente – un obiectiv care se regăsește în recomandările Programului „Intercultural Cities” al Consiliului Europei, bazat pe valorile egalității, diversității, interacțiunii și participării cetățenilor.

Acest model arată cum orașele pot valorifica diversitatea culturală ca resursă socială și culturală, încurajând politici și practici care sprijină coeziunea socială și participarea activă a tuturor locuitorilor, indiferent de originea lor. Pentru Republica Moldova, chiar dacă nu există, în prezent, orașe membre declarate ale rețelei Intercultural Cities, abordările promovate de Consiliul Europei sunt direct relevante pentru activitatea bibliotecilor ca spații civice și culturale: bibliotecile pot deveni centre de incluziune, dialog și învățare interculturală, promovând accesul egal la informație și servicii pentru grupuri diverse, adaptând programe culturale și educaționale care să reflecte pluralismul societății și sprijinind comunitățile locale în a combaterea stereotipurilor și discriminării. Prin astfel de practici, bibliotecarii pot contribui concret la dezvoltarea unei identități comunitare bazate pe respect reciproc și participare civică, consolidând rolul bibliotecii nu doar ca depozit de carte, ci ca platformă activă de incluziune socială și schimb de experiențe culturale – în linie cu valorile moderne de „interculturalitate” promovate la nivel european

1. Context și scopul sondajului

Raportul „ICC Annual Survey 2025 Results” este rezultatul unui sondaj anual realizat de Programul Orașelor Interculturale (Intercultural Cities – ICC) al Consiliului Europei, care se desfășoară de peste 15 ani. Programul reunește orașe din întreaga lume pentru a promova incluziunea socială, diversitatea și coeziunea într‑o societate interculturală. 

Scopul sondajului (realizat între 17 decembrie 2024 și 24 ianuarie 2025) a fost:

  • să evalueze ce instrumente și activități folosesc orașele membre pentru promovarea incluziunii interculturale;
  • să măsoare nivelul de angajament în cadrul Programului ICC;
  • să identifice nevoile orașelor pentru viitor și impactul pe care îl are Programul asupra politicilor locale.

În total, 169 de orașe membre au fost invitate să răspundă, iar 37 au completat chestionarul – din Europa, Asia, Australia și America de Nord.

2. Instrumente și practici interculturale folosite de orașe

Programul ICC oferă orașelor o serie de instrumente pentru a sprijini politicile locale de incluziune, printre care:

a) ICC Index

  • Este un instrument de autoevaluare care ajută orașele să urmărească progresul politicilor interculturale.
  • În 2025, majoritatea orașelor care au răspuns folosesc ICC Index sau plănuiesc să îl adopte în viitor pentru a monitoriza evoluția propriilor strategii.

b) Metodologia anti‑rumori

  • Aceasta este o abordare contra stereotipurilor și prejudecăților despre comunitățile minoritare.
  • Un procent semnificativ de orașe desfășoară campanii anti‑rumori sau intenționează să o facă, ceea ce arată că narativele publice reprezintă o zonă de interes major.

c) Strategii și planuri interculturale

  • Majoritatea orașelor au adoptat sau actualizat planuri, strategii sau politici integrate care urmăresc valori precum egalitatea, diversitatea, participarea civică și incluziunea socială.
  • Aceste strategii diferă ca structură, dar sunt din ce în ce mai orientate spre integrarea valorilor interculturale în toate domeniile administrative.

d) Tipuri de activități desfășurate

Orașele răspund prin:

  • proiecte locale;
  • ateliere și sesiuni de training;
  • campanii media și comunicare publică;
  • consultări cu cetățenii și dialoguri comunitare;
  • sprijinirea societății civile implicate în probleme de incluziune.

Aceste activități ajută la consolidarea coeziunii sociale și la crearea unor politici locale mai incluzive.

3. Angajamentul orașelor și cooperarea în rețea

a) Participarea la activitățile ICC

Răspunsurile arată că implicarea în evenimentele, întâlnirile și formările ICC este relativ stabilă în comparație cu anii anteriori. Orașele participă activ la:

  • reuniuni regionale și internaționale;
  • schimburi de bune practici;
  • întâlniri ale coordonatorilor ICC.

b) Cooperare între orașe

Un aspect semnalat ca fiind tot mai important este cooperarea între orașe:

  • orașele își împărtășesc experiențele și instrumentele;
  • se organizează evenimente comune;
  • se dezvoltă rețele locale naționale și internaționale.

Acest schimb facilitează învățarea reciprocă și adoptarea de soluții inovatoare.

4. Nevoi identificate și impactul Programului

Răspunsurile orașelor au evidențiat atât puncte forte, cât și provocări:

a) Nevoi și priorități

  • Sprijin continuu din partea Secretariatului ICC — orașele apreciază facilitarea accesului la instrumente, resurse și orientări pentru politici eficiente.
  • Resurse financiare și umane — multe orașe semnalează că resursele limitate pot afecta implementarea strategiilor interculturale.
  • Adaptarea la schimbări politice — contextul politic național sau local poate reprezenta un obstacol în promovarea incluziunii sociale.

b) Impactul principal al Programului ICC

Orașele au raportat:

  • creșterea gradului de conștientizare asupra valorilor interculturale la nivel administrativ și comunitar;
  • îmbunătățirea colaborării între sectoare ale administrației locale;
  • creșterea vizibilității inițiativelor de incluziune interculturală;
  • un accent mai mare pe măsurarea progresului, datorită instrumentelor precum ICC Index.

5. Concluzii

Raportul concluzionează că:

  • Instrumentele ICC continuă să fie relevante și utile pentru orașele membre.
  • Există un angajament puternic în program, dar și provocări noi, în special legate de contextul economic și politic.
  • Cooperarea și schimbul de bune practici între orașe rămân esențiale pentru dezvoltarea politicilor interculturale.

În ansamblu, raportul sugerează că Programul ICC joacă un rol semnificativ în sprijinirea orașelor pentru crearea unor comunități mai incluzive, diverse și reziliente, iar sondajul anual este un instrument important pentru adaptarea sprijinului oferit în continuare. 

6. Câteva date concrete

  • 65 % dintre orașele respondent au folosit ICC Index în 2025 pentru a măsura progresul.
  • Majoritatea orașelor au cel puțin o strategie sau plan de incluziune interculturală adoptat sau în curs de actualizare.
  • Programele anti‑rumori și activitățile de comunicare interculturală sunt printre cele mai utilizate instrumente.

CoE: e-publicații: Justiția prietenoasă copiilor. Instrument de evaluare

Child-Friendly Justice: Assessment Tool / Shauneen Lambe, Ton Liefaard, Nuala Mole [et al.]. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 72 p. - URL: https://rm.coe.int/child-friendly-justice-assesment-tool-final/1680b5fe71 (accesat: 29.03.2026)

Acest Instrument de evaluare a justiției prietenoase copilului (Child-Friendly Justice – CFJ) are scopul de a sprijini statele membre în respectarea standardelor privind justiția prietenoasă copilului în toate situațiile în care copiii pot intra în contact cu sistemul de justiție, indiferent de motiv sau de rolul lor – ca infractori, victime, martori sau părți – în proceduri judiciare (penale, civile sau administrative) ori în proceduri non-judiciare.

Instrumentul de evaluare este conceput pentru a ajuta statele membre să implementeze cât mai eficient Liniile directoare ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind justiția prietenoasă copilului (denumite în continuare „Liniile directoare”) și să își evalueze în mod autonom progresele în acest sens.

■ Liniile directoare definesc justiția prietenoasă copilului drept:
„o justiție accesibilă, adecvată vârstei, rapidă și eficientă, adaptată și orientată către nevoile și drepturile copilului, care respectă drepturile copilului, inclusiv dreptul la un proces echitabil, dreptul de a participa la proceduri și de a le înțelege, precum și dreptul la respectarea vieții private și de familie, a integrității și demnității”.

■ Liniile directoare au rolul de a sprijini statele membre ale Consiliului Europei să facă sistemele lor de justiție mai prietenoase pentru copii și mai respectuoase față de drepturile acestora, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului (UNCRC) și cu standardele internaționale și europene relevante, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special prin:
„oferirea de informații prietenoase copiilor, consiliere, reprezentare și sprijin pentru auto-reprezentare, precum și acces la proceduri independente de depunere a plângerilor și la instanțe, cu asistența juridică și alte forme de sprijin necesare”.

Toate standardele relevante sunt prezentate în anexa instrumentului.

■ Instrumentul de evaluare CFJ ia în considerare principalele preocupări exprimate de copii în cadrul consultărilor și cercetărilor realizate cu și pentru copii, atât în perioada elaborării Liniilor directoare, cât și ulterior, și anume:

  • formarea profesională de calitate a specialiștilor care lucrează pentru și cu copiii;
  • implementarea și eficiența mecanismelor de justiție prietenoasă copilului;
  • dreptul copiilor de a fi ascultați și de a participa;
  • participarea copiilor la evaluarea sistemelor de justiție pentru copii.

■ Cercetările desfășurate în diverse proiecte privind copiii implicați în diferite tipuri de proceduri (în principal penale și civile, mai puțin administrative) și în diverse roluri (victime, martori, părți, suspecți sau persoane acuzate) arată în mod constant că preocupările lor se referă la:

  • lipsa unei informări adecvate și lipsa verificării înțelegerii informațiilor primite;
  • pregătirea insuficientă pentru proceduri;
  • neglijarea nevoilor lor specifice;
  • și, mai ales, comportamentul lipsit de respect, insensibil sau lipsit de empatie al profesioniștilor.

■ Acest instrument de evaluare CFJ este conceput pentru a ajuta statele membre să:

  • implementeze cât mai eficient Liniile directoare;
  • înțeleagă și să evalueze în ce măsură sistemul lor de justiție este prietenos copilului (identificând ceea ce funcționează bine și ce trebuie îmbunătățit);
  • evalueze în ce măsură actorii și profesioniștii implicați în sistemul de justiție cunosc și înțeleg principiile justiției prietenoase copilului și accesul copiilor la justiție;
  • identifice necesitățile de consolidare a capacităților și să găsească soluții adaptate;
  • îmbunătățească disponibilitatea informațiilor și a datelor și să asigure colectarea periodică a datelor privind justiția prietenoasă copilului pentru elaborarea unor politici solide;
  • stabilească un punct de referință inițial, precum și obiective naționale concrete și realizabile pentru depășirea lacunelor și provocărilor existente și pentru a măsura progresul în timp;
  • evidențieze, promoveze și disemineze bunele practici.
*     *     *

Cuprins

INTRODUCERE

UTILIZAREA INSTRUMENTULUI DE EVALUARE A JUSTIȚIEI PRIETENOASE COPILULUI

CONSOLIDAREA JUSTIȚIEI PRIETENOASE COPILULUI

A. Justiție prietenoasă copilului pentru toți copiii care intră în contact cu sistemul de justiție

  1. Justiția prietenoasă copilului este consacrată în legislația națională
  2. Informații și consiliere: toți copiii primesc informații și sfaturi într-o limbă pe care o înțeleg
  3. Protecția vieții private și de familie: sunt adoptate și aplicate legi care protejează identitatea copiilor și stabilesc reguli de confidențialitate
  4. Siguranță și formare: toți profesioniștii care lucrează pentru și cu copiii în proceduri sunt verificați și instruiți corespunzător
  5. Legislația națională prevede alternative la procedurile judiciare, administrative și alte proceduri legale, precum devierea de la proceduri și soluționarea alternativă a litigiilor

B. Justiție prietenoasă copilului pentru copiii în conflict cu legea

  1. Legislația națională prevede dispoziții specifice pentru copiii în conflict cu legea

6a. Legislația națională stabilește standarde privind sistemul de justiție pentru copii, inclusiv o vârstă minimă a răspunderii penale, conform standardelor europene și internaționale

6b. Legislația națională, politicile sau regulile includ orientări pentru autoritățile de aplicare a legii privind utilizarea forței și a mijloacelor de constrângere împotriva copiilor, pentru a evita utilizarea ilegală sau disproporționată a forței

6c. Legislația națională și sistemul juridic al statului recunosc și reglementează toate formele de privare de libertate ale copiilor

INSTITUIREA JUSTIȚIEI PRIETENOASE COPILULUI: INSTITUȚII ȘI MECANISME FUNDAMENTALE
  1. Existența și utilizarea unităților specializate de aplicare a legii, a ofițerilor special instruiți și a garanțiilor necesare
  2. Existența și utilizarea instanțelor specializate pentru copii și a judecătorilor și funcționarilor judiciari special instruiți
  3. Mecanisme și spații de participare a copiilor care le permit să își exercite dreptul de acces la justiție

3a. Dreptul copiilor de acces la justiție și la informație este garantat

3b. Copiii sunt ascultați într-un mediu prietenos copilului

  1. Există o instituție independentă pentru drepturile copilului, protejată prin lege
  2. Există proceduri de plângere prietenoase copilului, precum și remedii adaptate copiilor
APLICAREA ÎN PRACTICĂ A JUSTIȚIEI PRIETENOASE COPILULUI

A. Abordări prietenoase copilului pentru toți copiii, în toate procedurile și în orice moment

  1. Dreptul copiilor la asistență juridică și ajutor juridic este garantat
  2. Interesele copiilor sunt evaluate printr-o abordare multidisciplinară integrată
  3. Copiii participă în mod eficient și semnificativ pe parcursul procedurilor
  4. Sunt luate măsuri pentru a evita întârzierile nejustificate în procedurile care implică copii

B. Abordări prietenoase copilului pentru toți copiii în diferite etape ale procedurilor

  1. Înainte de proceduri: drepturile tuturor copiilor sunt protejate încă de la primul contact cu sistemul de justiție
  2. În timpul procedurilor: toți copiii sunt protejați împotriva victimizării secundare
  3. După proceduri: există legi și măsuri pentru a asigura protejarea drepturilor copiilor și după încheierea procedurilor
ANEXĂ

Terminologie

Materiale de referință relevante ale Consiliului Europei privind justiția prietenoasă copilului

Materiale de referință relevante ale Uniunii Europene privind justiția prietenoasă copilului

Ghid de raportare pentru rapoartele naționale către Consiliul Europei

*     *     *

Materiale relevante de referință ale Consiliului Europei privind justiție prietenoasă copiilor 

  • Council of Europe Recommendation CM/Rec (2008)11 of the Committee of Ministers to member states on the European Rules for juvenile offenders subject to sanctions or measures / Recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2008)11 a Comitetului Miniștrilor către statele membre privind Regulile europene pentru infractorii minori supuși sancțiunilor sau măsurilor
  • The Guidelines of the Committee of Ministers of the Council of Europe on child-friendly justice / Liniile directoare ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind justiția prietenoasă copilului
  • Council of Europe Recommendation CM/Rec(2012)2 of the Committee of Ministers on the participation of children and young people under the age of 18 / Recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2012)2 a Comitetului Miniștrilor privind participarea copiilor și a tinerilor cu vârsta sub 18 ani
  • The Council of Europe Convention on Cybercrime (Budapest Convention) / Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică (Convenția de la Budapesta)
  • The Council of Europe Convention on preventing and combating violence against women and domestic violence (Istanbul Convention) / Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul)
  • The Council of Europe Convention on the Protection of Children against Sexual Exploitation and Sexual Abuse (Lanzarote Convention) / Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual (Convenția de la Lanzarote)
  • Council of Europe Recommendation CM/Rec(2018)7 of the Committee of Ministers on Guidelines to respect, protect and fulfil the rights of the child in the digital environment / Recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2018)7 a Comitetului Miniștrilor privind liniile directoare pentru respectarea, protejarea și realizarea drepturilor copilului în mediul digital
  • Council of Europe Recommendation CM/Rec (2008)11 of the Committee of Ministers to member states on the European Rules for juvenile offenders subject to sanctions or measures / Recomandarea Consiliului Europei CM/Rec(2008)11 a Comitetului Miniștrilor către statele membre privind Regulile europene pentru infractorii minori supuși sancțiunilor sau măsurilor
  • The Guidelines of the Committee of Ministers of the Council of Europe on child-friendly justice / Liniile directoare ale Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind justiția prietenoasă copilului
  • The Council of Europe study on children as defenders of human rights / Studiul Consiliului Europei privind copiii în calitate de apărători ai drepturilor omului
  • Council of Europe Committee of Ministers Recommendation No. R (87) 20 on social reactions to juvenile delinquency / Recomandarea Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei nr. R (87) 20 privind reacțiile sociale la delincvența juvenilă

*     *     *

Informații suplimentare:

Portalul Consiliului Europei dedicat copiilor

CoE: E-publicații: Strategii naționale de alfabetizare media și informațională

National Media and Information Literacy (MIL) Strategies: Practical Steps and Indicators / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 101 p.. - URL: https://rm.coe.int/prems-009626-gbr-2553-cdmsi-guidelines-for-national-media-and-informat/48802ad4ed (accesat:19.03.2026)

Documentul de politici „Strategii naționale de alfabetizare media și informațională (MIL) – Pași practici și indicatori” (denumit în continuare „documentul”) a fost elaborat în conformitate cu mandatul Comitetului director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI). CDMSI, printre diversele sale activități, abordează aspecte legate de libertatea de exprimare, mass-media, guvernanța digitală și alte chestiuni legate de societatea informațională. Documentul oferă recomandări practice pentru implementarea strategiilor MIL la nivel național, astfel cum sunt recomandate în diverse texte ale Consiliului Europei. Acesta face parte dintr-un set de documente elaborate în baza mandatului CDMSI, aprobat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care includ orientări privind implicațiile inteligenței artificiale generative asupra libertății de exprimare, un document strategic pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației, un proiect de recomandare privind siguranța online și responsabilizarea creatorilor și utilizatorilor de conținut, precum și un studiu de fezabilitate privind aplicațiile de realitate imersivă și implicațiile acestora asupra libertății de exprimare și a altor drepturi.


Schimbările fără precedent din mediul media și informațional, determinate de digitalizare, au generat provocări semnificative pentru drepturile omului, democrație și statul de drept. Capacitățile tehnologice (algoritmi, date, informații, comunicare), împreună cu platformele digitale care acționează ca „gardieni ai accesului”, au modificat radical modelele tradiționale de afaceri din mass-media, generând consecințe politice, economice, juridice și sociale importante. Fluxurile informaționale perturbate, orientate mai mult spre viralitate decât spre acuratețe, au contribuit la scăderea încrederii publice atât în mass-media, cât și în instituțiile democratice și au afectat negativ calitatea jurnalismului. Utilizarea extinsă a sistemelor algoritmice, bazate pe datele utilizatorilor, este considerată ca având un impact semnificativ asupra opiniei publice, modelând discursul socio-politic și contribuind potențial la polarizarea socială. Aceste tendințe au fost caracterizate de Consiliul Europei drept exemple de „dezordine informațională”, conducând la răspândirea pe scară largă a dezinformării și a informațiilor eronate, la creșterea discursului instigator la ură și a altor conținuturi nocive, precum și la fragmentarea spațiului public și accentuarea polarizării între „publicuri ale adevărului” separate, cu realități și narațiuni paralele.

Alfabetizarea media și informațională (MIL), așa cum a fost evidențiată recent în raportul Secretarului General al Consiliului Europei, „Către un nou Pact democratic pentru Europa”, reprezintă o componentă-cheie a procesului de revitalizare democratică. Este necesară o abordare coordonată și strategică a MIL pentru a face față acestor provocări crescute cu care se confruntă toate statele membre, pentru care dezvoltarea strategiilor naționale MIL constituie o prioritate urgentă. MIL are potențialul de a responsabiliza cetățenii și comunitățile, sporindu-le reziliența și capacitatea de a prospera în societăți bogate în informații și dominate de tehnologie digitală. În acest sens, MIL este strâns legată de cetățenia digitală, promovată de Consiliul Europei ca esențială pentru înțelegerea impactului tehnologiei digitale asupra vieții noastre, sporind conștientizarea atât a oportunităților fără precedent, cât și a noilor provocări. MIL reprezintă un set indispensabil de competențe și abilități de care cetățenii au nevoie pentru a gestiona accesul și utilizarea multiplelor platforme care influențează toate aspectele vieții cotidiene. Accesul nu este doar unul tehnic sau fizic, ci și cognitiv și epistemologic, MIL contribuind la depășirea diverselor forme de decalaj digital.

MIL permite indivizilor să:
► dezvolte competențe cognitive, tehnice și sociale care le permit să acceseze eficient și să analizeze critic conținutul media și informațiile, inclusiv în contextul utilizării pe scară largă a inteligenței artificiale;
► ia decizii informate privind sursele media și informaționale utilizate (atât media tradiționale, cât și digitale) și modul de utilizare a acestora;
► înțeleagă implicațiile etice ale tehnologiilor media și informaționale;
► comunice eficient, inclusiv prin crearea de conținut.

MIL reprezintă o prioritate strategică pentru Consiliul Europei de peste douăzeci de ani. Importanța sa este strâns legată de misiunea fundamentală a Consiliului de a promova și proteja drepturile omului, democrația și statul de drept în cele 46 de state membre. Orientări privind MIL sunt incluse în numeroase instrumente normative ale Consiliului Europei, destinate statelor, factorilor de decizie și altor actori publici și privați implicați în elaborarea politicilor într-un mediu media și informațional aflat într-o evoluție rapidă. MIL este considerată o componentă inerentă a reglementărilor și politicilor în domenii precum educația și învățarea pe tot parcursul vieții, familia, copiii și tinerii, mass-media și societatea informațională etc. Documentul se adresează acestor actori, având ca obiectiv furnizarea unor orientări practice pentru dezvoltarea și consolidarea strategiilor naționale MIL.

Scopul documentului este de a oferi recomandări aplicabile statelor membre pentru dezvoltarea sau consolidarea strategiilor naționale MIL. Aceasta presupune integrarea MIL în cadre instituționale, consolidarea capacităților, implicarea părților interesate și asigurarea resurselor necesare, contribuind totodată la creșterea rezilienței în fața provocărilor legate de independența și libertatea mass-media, integritatea informației și capacitatea indivizilor de a lua decizii informate și de a participa în mod activ și semnificativ la procesele democratice. Bazându-se pe standardele și instrumentele juridice ale Consiliului Europei, precum și pe alte studii și cadre internaționale relevante, documentul stabilește pași practici pentru elaborarea politicilor naționale în domeniul MIL. Sunt evidențiate domenii esențiale precum dezvoltarea politicilor și guvernanța, consolidarea bazei de dovezi, integrarea MIL în educație, promovarea parteneriatelor și asigurarea accesibilității pentru toate categoriile de public, inclusiv pentru grupurile vulnerabile.

Conform mandatului CDMSI, scopul documentului este de a oferi „orientări practice și aplicabile privind implementarea strategiilor MIL la nivel național”. Domeniul său de aplicare se bazează pe cadrul stabilit în Recomandarea CM/Rec(2018)1 privind pluralismul mass-media și transparența proprietății media, precum și pe alte orientări relevante ale Consiliului Europei, în special în domeniul educației media. Elementele-cheie ale acestui cadru recomandă statelor membre să adopte următoarele măsuri:

► o politică națională coordonată de educație media, implementată prin planuri multianuale și implicând o gamă largă de actori;
► includerea educației media în curricula școlară la toate nivelurile și în învățarea pe tot parcursul vieții;
► încurajarea organizațiilor media să promoveze alfabetizarea media prin politicile și activitățile lor;
► asigurarea faptului că autoritățile naționale de reglementare dispun de competențele și resursele necesare pentru promovarea alfabetizării media.

În conformitate cu această abordare, Partea I a documentului prezintă orientări structurate în cinci domenii principale:
  1. Cadrul de politici și reglementare – evidențiază elementele esențiale pentru elaborarea politicilor eficiente, inclusiv o viziune strategică națională, abordare holistică a MIL, revizuirea legislației, evaluarea nevoilor și asigurarea finanțării sustenabile.
  2. Consolidarea bazei de dovezi – subliniază importanța cercetării, monitorizării și evaluării pentru dezvoltarea și implementarea strategiilor, precum și necesitatea indicatorilor clari și a revizuirii periodice.
  3. Integrarea MIL în educație – vizează integrarea în toate formele de educație (formală, non-formală, continuă), dezvoltarea competențelor, formarea cadrelor didactice și crearea resurselor educaționale.
  4. Responsabilizare prin implicare – evidențiază importanța MIL pentru toți cetățenii, inclusiv creatori de conținut, jurnaliști și politicieni, promovând gândirea critică, conștientizarea drepturilor și participarea activă.
  5. Colaborare și parteneriate – subliniază necesitatea cooperării între actori, rolul jurnalismului liber și responsabil, precum și importanța resurselor și finanțării pe termen lung.

Partea a II-a, Memorandumul explicativ, oferă context suplimentar și evidențiază urgența strategiilor naționale MIL, dezvoltarea conceptului și importanța unei abordări bazate pe drepturile omului. De asemenea, include orientări privind implementarea și utilizarea indicatorilor pentru monitorizarea progresului.

Anexele oferă o sinteză a indicatorilor și rezultatelor strategiilor naționale MIL, precum și o prezentare a orientărilor existente ale Consiliului Europei în acest domeniu.

Cuprins

GLOSAR DE TERMENI
PREAMBUL
Introducere
Scop și domeniu de aplicare

ORIENTĂRI

Cadre de politici și reglementare
Consolidarea bazei de dovezi
Integrarea alfabetizării media și informaționale (MIL) în educație
Responsabilizare prin implicare
Colaborarea și parteneriatele între părțile interesate

MEMORANDUM EXPLICATIV

Contextul strategiilor naționale MIL
Definirea strategiei naționale MIL
Evoluția conceptului de MIL
Umanismul și transformarea digitală centrată pe om
Societăți reziliente în era inteligenței artificiale
Notă privind implementarea

ANEXA 1 – INDICATORI PENTRU STRATEGIILE NAȚIONALE MIL
ANEXA 2 – INDICATORI PENTRU MONITORIZAREA PROGRESULUI
ANEXA 3 – PREZENTARE GENERALĂ A ORIENTĂRILOR EXISTENTE ALE CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND MIL

Recomandări referitoare la MIL

Alte texte și studii


t.ly/mp9lE

CoE: E-publicații: Combaterea dezinformării

Resisting desinformation: Ten building blocks to strengthen information integrity / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 69 p. - URL: https://rm.coe.int/cdmsi-2025-17rev-e-clean-resisting-disinformation-10-building-blocks-f/488029df7d (accesat: 18.03.2026)

Rezistența la dezinformare: zece elemente fundamentale pentru consolidarea integrității informației

Într-un context marcat de tensiuni geopolitice, turbulențe economice și schimbări accelerate de mediu și tehnologice, societățile democratice se confruntă cu decizii complexe care necesită o dezbatere publică informată. Cu toate acestea, așa cum este recunoscut în Raportul din 2025 al Secretarului General al Consiliului Europei, care solicită un Nou Pact democratic pentru Europa, mediul informațional pe care se bazează această dezbatere este din ce în ce mai afectat de conținut înșelător, manipulator sau fals. De cel puțin un deceniu, „dezinformarea” a devenit una dintre cele mai presante provocări pentru societățile democratice, estompând granițele dintre fapte și falsuri, opinii și manipulare, subminând în cele din urmă încrederea publică și capacitatea de a lua decizii informate. Nu este, așadar, surprinzător faptul că Raportul Global al Riscurilor al Națiunilor Unite din 2024 a inclus dezinformarea printre cele mai grave riscuri pentru state, considerând că multe dintre acestea nu sunt suficient pregătite pentru a o combate.

Acest document de politici atrage atenția asupra importanței unei strategii naționale cuprinzătoare pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației, subliniind rolul acesteia în creșterea rezilienței societale la dezordinea informațională și în consolidarea încrederii în instituțiile și procesele democratice. Bazându-se pe standardele existente ale Consiliului Europei, documentul evidențiază domeniile de acțiune pe care astfel de strategii le pot acoperi, precum și principiile fundamentale care trebuie să stea la baza acestora, ancorate în valorile Organizației. Prin urmare, el contribuie în mod semnificativ la Noul Pact democratic pentru Europa, un proces strategic colectiv și incluziv lansat de Consiliul Europei în 2024, menit să dezvolte soluții structurale concrete și practici inovatoare pentru consolidarea fundamentelor democrației și pentru a o face mai tangibilă pentru toți.

Documentele anterioare ale Consiliului Europei au definit „dezinformarea” drept „informații verificabil false, inexacte sau înșelătoare, create și difuzate în mod deliberat pentru a provoca prejudicii sau pentru a obține câștiguri economice sau politice prin inducerea în eroare a publicului”. Cu toate acestea, există un consens tot mai larg că dezinformarea, în acest sens restrâns, reprezintă doar o parte a problemei, iar răspândirea sa este dificil de separat de alte forme de conținut care pot afecta integritatea informației – unele dintre acestea neavând intenții dăunătoare sau neconținând informații clar false. Prin urmare, în acest document, termenul „dezinformare” este utilizat într-un sens mai larg, incluzând o varietate de fenomene nocive conexe, precum operațiuni informaționale, propagandă și manipulare și interferență informațională străină, precum și alte forme de „dezordine informațională” care afectează societățile noastre. Deși aceste concepte diferă ca natură și origine, ele au în comun faptul că perturbă discursul public, erodează încrederea și contribuie la polarizarea socială, influențând deciziile oamenilor în viața privată și publică, modelând opinii, comportamente și participarea la procesele democratice.

Ca răspuns la această gamă extinsă de fenomene informaționale nocive, dincolo de dezinformarea în sens restrâns, a apărut conceptul de „integritate a informației”, ca o abordare constructivă și mai cuprinzătoare pentru combaterea dezordinii informaționale, protejarea încrederii publice și susținerea proceselor democratice. Într-o recomandare recentă, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definește integritatea informației ca rezultatul unui „mediu informațional care promovează accesul la surse de informare corecte, fiabile, bazate pe dovezi și pluraliste și care permite indivizilor să fie expuși la idei diverse, să ia decizii informate și să își exercite mai bine drepturile”. Integritatea informației presupune, astfel, o abordare holistică, care urmărește consolidarea sistemelor, normelor și practicilor ce asigură disponibilitatea, fiabilitatea și pluralismul informației pe care se bazează procesele democratice. Conform unui raport al Națiunilor Unite privind principiile globale pentru integritatea informației, acest obiectiv poate fi realizat prin consolidarea încrederii și rezilienței societale, crearea de stimulente adecvate, promovarea responsabilizării publicului, susținerea mass-mediei independente, libere și pluraliste, precum și prin încurajarea transparenței și a cercetării.

Mai multe instrumente ale Consiliului Europei, frecvent invocate în acest document, urmăresc, de asemenea, promovarea unui mediu informațional sănătos și pluralist, în care informațiile fiabile sunt produse, distribuite și ușor accesibile. Acestea abordează adesea dezinformarea și informarea eronată ca provocări distincte, dar strâns interconectate, recomandând acțiuni concrete pentru state și alți actori relevanți. Pe baza acestor instrumente și în scopul furnizării unui cadru coerent și cuprinzător pentru statele membre, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a mandatat Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI) să elaboreze un document strategic de politici care să ofere instrumente practice și recomandări pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației. În conformitate cu angajamentele șefilor de stat și de guvern ale Consiliului Europei, afirmate în Principiile de la Reykjavík pentru democrație, documentul își propune să sprijine statele membre în abordarea dezinformării și a altor forme de dezordine informațională prin politici cuprinzătoare, fundamentate pe principii democratice, statul de drept și respectarea drepturilor omului, în special libertatea de exprimare.

Măsurile recomandate în acest document sunt destinate în principal guvernelor și instituțiilor statului. Autoritățile publice au un mandat și o responsabilitate unice de a proteja instituțiile democratice, de a susține statul de drept și de a proteja mediul informațional prin politici publice, reglementare, finanțare și coordonare la nivel național. Rolul lor este esențial în stabilirea cadrului juridic și instituțional în care operează ceilalți actori. Totuși, combaterea eficientă a dezinformării necesită o abordare la nivelul întregii societăți. Organizațiile societății civile, instituțiile media, mediul academic și educațional, sectorul privat și publicul larg au un rol crucial în consolidarea rezilienței față de dezordinea informațională. Orientări detaliate pentru acești actori se regăsesc în Raportul Consiliului Europei din 2017 privind dezordinea informațională, care a deschis calea eforturilor internaționale în acest domeniu și rămâne un punct de referință important, oferind 35 de recomandări pentru guverne, companii tehnologice, mass-media și societatea civilă.

De asemenea, deși multe politici de combatere a dezinformării se concentrează pe mediul digital, în special pe marile platforme online, dezinformarea și provocările privind integritatea informației se manifestă și în mediile media tradiționale, precum sectorul audiovizual și presa scrisă. Acestea nu trebuie neglijate. Prin urmare, majoritatea recomandărilor din acest document se aplică în toate contexte de comunicare. În plus, ele urmăresc să echilibreze măsurile operaționale imediate cu acțiuni structurale pe termen lung, care vizează nu doar atenuarea efectelor negative ale dezinformării, ci și abordarea cauzelor sale profunde.

În pregătirea documentului, a fost transmis un chestionar membrilor CDMSI pentru a colecta experiențele și provocările statelor membre în combaterea dezinformării și a altor forme de dezordine informațională. Răspunsurile au arătat că aceste provocări necesită răspunsuri flexibile, capabile să se adapteze rapid la evoluția mediului informațional și a riscurilor asociate. Potrivit statelor membre, deepfake-urile și dezinformarea bazată pe inteligență artificială reprezintă unele dintre cele mai presante provocări pentru anii următori. În același timp, se recunoaște că vor apărea noi amenințări, care vor necesita răspunsuri coerente și rapide. Responsabilizarea indivizilor pentru a identifica narațiunile înșelătoare și tentativele de manipulare informațională este esențială pentru a le permite să își păstreze autonomia în mediul informațional.

Având în vedere diversitatea răspunsurilor adoptate de statele membre și natura în continuă evoluție a dezinformării, recomandările propuse urmăresc să ofere un cadru coerent pentru consolidarea rezilienței naționale, în conformitate cu drepturile omului, statul de drept și valorile democratice. De asemenea, statele trebuie să țină cont de impactul specific al dezinformării asupra femeilor și fetelor, inclusiv prin promovarea violenței de gen și a stereotipurilor, asupra diferitelor grupe de vârstă, precum copiii și vârstnicii, precum și asupra persoanelor și grupurilor vulnerabile sau expuse riscului de discriminare, inclusiv persoanele cu dizabilități, minoritățile naționale, etnice, lingvistice și religioase, comunitățile LGBTI și persoanele cu experiență de migrație. Cadrul propus nu trebuie înțeles ca un model rigid, deoarece provocările diferă în funcție de contextul local. Totuși, abordările bazate pe drepturile omului, coordonate, incluzive și susținute de dovezi, precum și cooperarea internațională, pot îmbunătăți semnificativ capacitatea de a răspunde dezinformării pe termen scurt și lung.

Promovarea integrității informației este esențială pentru democrații puternice, în care cetățenii pot lua decizii informate în chestiuni de interes public și pentru consolidarea rezilienței societăților în fața interferențelor dăunătoare ale actorilor statali și non-statali externi. Acest document oferă orientări cuprinzătoare pentru factorii de decizie, pentru a aborda una dintre marile provocări ale prezentului într-un mod holistic și coordonat, valorificând eficient resursele disponibile la nivel național și internațional.

Cuprins

INTRODUCERE
ELEMENTELE DE BAZĂ – PREZENTARE GENERALĂ
OBIECTIV
PILONI

Elementul de bază 1 – Elaborarea unei strategii naționale structurate
Elementul de bază 2 – Consolidarea cercetării și monitorizării dezinformării
Elementul de bază 3 – Consolidarea alfabetizării media și informaționale și responsabilizarea utilizatorilor
Elementul de bază 4 – Sprijinirea jurnalismului de calitate și consolidarea rezilienței mass-mediei
Elementul de bază 5 – Protejarea integrității alegerilor
Elementul de bază 6 – Promovarea concurenței și responsabilității în ecosistemul digital

PRINCIPII FUNDAMENTALE

Elementul de bază 7 – Respectarea libertății de exprimare
Elementul de bază 8 – Facilitarea cooperării internaționale și transfrontaliere
Elementul de bază 9 – Promovarea sinergiilor între părțile interesate
Elementul de bază 10 – Consolidarea încrederii pe termen lung în instituții și mass-media

GLOSAR


CoE: E-publicații: Publicitatea „alimentelor nasănătoase” în dreptul european și național: accent pe autoreglementare

Munch Eric. Advertising of “junk food” in European and national law: Focus on self-regulation . - Strasbourg: European Audiovisual Observatory, 2025. - 40 p.; [Resursă electronică]: URL: https://rm.coe.int/note-advertising-of-junk-food-focus-on-self-regulation-en/48802adc3c (accesat 16.03.2026)

Un nou raport publicat de World Obesity Federation avertizează că peste 220 de milioane de copii ar putea deveni obezi până în 2040 dacă nu sunt luate măsuri drastice. Țările și organizațiile europene depun eforturi pentru a contracara această tendință. În acest context, Observatorul European al Audiovizualului, parte a Consiliului Europei de la Strasbourg, a anunțat publicarea unei noi note intitulate „Advertising of 'junk food' in European and national law: focus on self-regulation”.

Lucrarea analizează modul în care cadrele juridice europene și naționale fac referire la utilizarea autoreglementării pentru a aborda una dintre cele mai presante provocări de sănătate publică: publicitatea omniprezentă pentru alimente bogate în grăsimi, zahăr și/sau sare (HFSS) – cunoscute în mod curent drept „junk food”. Această provocare de reglementare este strâns legată de protecția copiilor în mediile media tradiționale și digitale.

Analiza, realizată de analistul juridic al Observatorului, Eric Munch, reflectă un context caracterizat de transformări continue ale mediului mediatic și de creșterea ratelor obezitate infantilă în Europa și la nivel global. Nota arată că, deși Audiovisual Media Services Directive trasează direcția, implementarea practică diferă și este complexă în întreaga Europă.

Ce este „junk food”?

Mediul în care operează publicitatea pentru junk food (alimente nesănătoase) este complex. Publicația analizează ce se înțelege, din punct de vedere tehnic, prin alimente și băuturi HFSS și examinează impactul acestora asupra minorilor. De asemenea, evidențiază dovezile care leagă marketingul alimentelor ultra-procesate de creșterea globală a obezitate și a altor boli netransmisibile. Stabilirea unor reguli eficiente pentru comunicarea comercială audiovizuală, în vederea protejării publicului vulnerabil, este considerată esențială pentru sănătatea publică.

Eric Munch explică și modul în care legislația European Union obligă statele membre să încurajeze coreglementarea și autoreglementarea, în special prin articolele 9(4) și 28b(2) ale Directivei privind serviciile media audiovizuale. Aceasta presupune elaborarea unor coduri naționale de conduită, menite să limiteze prezentarea pozitivă a alimentelor HFSS și să protejeze copiii de expunerea excesivă la astfel de reclame. Spre deosebire de tobacco sau de medicamentele eliberate pe bază de prescripție, publicitatea pentru HFSS nu este interzisă complet la nivelul UE.

„Junk food” în legislația media națională din Europa

Directiva este interpretată apoi în legislațiile naționale din întreaga Europă, rezultând o diversitate remarcabilă de abordări.

Unele țări impun direct furnizorilor de servicii media să elaboreze și să respecte coduri de autoreglementare care limitează publicitatea HFSS în jurul programelor pentru copii. Mecanismele de aplicare variază de la amenzi până la termene obligatorii de conformare.

Mai multe state membre ale UE fac referire explicită la organizații de autoreglementare pentru elaborarea și monitorizarea standardelor de publicitate pentru alimente și băuturi pe platforme de difuzare și online, tratând în mod unitar furnizorii liniari și neliniari.

Altele, inclusiv Ireland, au acordat autorităților naționale de reglementare un rol de supraveghere, ceea ce a dus la standarde precum interzicerea publicității HFSS în jurul conținutului pentru copii sau a utilizării personajelor atractive pentru copii și a ofertelor promoționale în astfel de reclame.

Analiza comparativă arată însă că regulile diferă nu doar ca strictețe, ci și în ceea ce privește actorii implicați. De exemplu, platformele de partajare video pot fi uneori supuse unor reguli mai puțin stricte sau mai puțin detaliate în unele state membre, ceea ce creează un mozaic de protecții care poate lăsa lacune în protecția publicului tânăr.

Dincolo de autoreglementare

Unele țări merg mai departe decât cerința UE de a încuraja autoreglementarea. France, de exemplu, interzice complet publicitatea comercială în timpul și în jurul programelor pentru copii pe televiziunea publică. În Portugal, regulile se aplică televiziunii, radioului, cinematografiei și chiar mediului digital, cu interdicții bazate pe componența audienței și pe grupe de vârstă.

În Republica Moldova, modificările din 2025 la Codul serviciilor media audiovizuale încurajează în mod expres mecanismele de autoreglementare și coreglementare, în conformitate cu articolele 61¹(5) și 15(7¹)–(7²), reflectând îndeaproape dispozițiile Audiovisual Media Services Directive.

Dispozițiile articolului 61¹(5) încurajează utilizarea mecanismelor de coreglementare și autoreglementare, inclusiv coduri de conduită, pentru a reduce în mod eficient expunerea minorilor la comunicări comerciale audiovizuale pentru alimente și băuturi HFSS pe platformele de partajare video.

Articolul 15(7¹) din Codul serviciilor media audiovizuale impune furnizorilor de servicii media audiovizuale să respecte reguli menite să reducă expunerea minorilor la comunicări comerciale audiovizuale pentru alimente și băuturi HFSS, astfel cum sunt detaliate în legislația secundară (Regulamentul privind conținutul audiovizual).

Articolul 15(7²) interzice, de asemenea, sponsorizarea programelor destinate copiilor sub vârsta de 12 ani de către mărci de alimente și băuturi HFSS.

Nota analizează și conținutul codurilor de autoreglementare stabilite de diferiți actori – de la codul detaliat privind publicitatea alimentelor al organizației olandeze de autoreglementare, care stabilește criterii pentru publicitatea adresată copiilor și limitează utilizarea idolilor copiilor, până la orientările cuprinzătoare privind comunicările comerciale ale autorității media din Irlanda și orientările Google pentru comunicările comerciale audiovizuale aplicabile platformei YouTube în UE și Regatul Unit.

Concluzii și perspective

Analiza concluzionează că reglementarea publicității pentru junk food se află la intersecția dintre dreptul mass-media și dreptul consumatorului. Deși Directiva privind serviciile media audiovizuale oferă un cadru de armonizare și încurajează autoreglementarea, nivelul real de protecție pentru copii diferă semnificativ de la o țară la alta. Studiul evidențiază, de asemenea, că noile tehnici de publicitate, precum marketingul prin influenceri, necesită vigilență continuă și inovații în reglementare pentru a ține pasul cu publicul tânăr din mediul online.

CUPRINS:

1. Stabilirea contextului
1.1. Introducere
1.2. Alimente și băuturi HFSS
1.3. Comunicările comerciale audiovizuale (ACC) și HFSS: de ce contează regulile
1.4. Referiri la alimentele și băuturile HFSS în Directiva privind serviciile media audiovizuale
1.5. Articolele 9(4) și 28b(2): dispoziții din Directiva privind serviciile media audiovizuale
1.5.1. Regulile privind HFSS comparate cu alte produse
1.5.2. HFSS în versiunile din 2010 și 2018 ale Directivei privind serviciile media audiovizuale
1.5.3. Evaluarea în practică a alimentelor și băuturilor HFSS

2. Reguli privind HFSS în legislația națională a mass-media în Europa
2.1. Articolele 9(4) și 28b(2) din Directiva privind serviciile media audiovizuale: acoperire completă a tuturor distribuitorilor de comunicări comerciale audiovizuale
2.2. Prezentare generală a transpunerilor naționale ale Directivei privind serviciile media audiovizuale
2.2.1. Exemple selectate de transpuneri naționale în ceea ce privește furnizorii de servicii media audiovizuale
2.2.2. Exemple selectate de transpuneri naționale în ceea ce privește platformele de partajare video

2.3. În afara Uniunii Europene
2.3.1. Albania
2.3.2. Armenia
2.3.3. Bosnia și Herțegovina
2.3.4. Georgia
2.3.5. Kosovo*
2.3.6. Moldova
2.3.7. Macedonia de Nord
2.3.8. Norvegia
2.3.9. Serbia
2.3.10. Ucraina

3. Dincolo de Directiva privind serviciile media audiovizuale la nivel național
3.1. Exemple selectate de reguli mai detaliate în legislația primară
3.1.1. Franța
3.1.2. Portugalia

3.2. Exemple selectate de reguli mai detaliate în coduri de conduită
3.2.1. Exemplu de cod de conduită din partea unei organizații de autoreglementare: Țările de Jos
3.2.2. Exemplu de cod de conduită din partea unei autorități naționale de reglementare: Irlanda
3.2.3. Exemplu de cod de conduită din partea unui furnizor de platformă de partajare video: YouTube
3.2.4. Motive de îngrijorare: HFSS și influencerii

Concluzii

Cautare in

Traduceti