CoE: e-publicații: Drepturile de autor și antrenarea inteligenței artificiale

De la Vega, Diego. Copyright and AI training / Diego de la Vega; European Audiovisual Observatory. - Strasbourg, 2026. - 35 p. - ISSN 2079-1062. - URL: https://rm.coe.int/iris-2-copyright-and-ai-training-en/48802caa8f (accesat: 27.07.2026).

 

Inteligența artificială (IA) transformă modul în care este creat conținutul, însă cum ar trebui să răspundă dreptul european al drepturilor de autor provocării reprezentate de antrenarea sistemelor de IA într-un mod echilibrat? Un nou raport IRIS al Observatorului European al Audiovizualului, intitulat „Drepturile de autor și antrenarea inteligenței artificiale” (Copyright and AI Training), analizează una dintre cele mai importante întrebări juridice cu care se confruntă industriile creative europene: cum sunt antrenate sistemele de IA și ce înseamnă acest proces pentru drepturile de autor asupra conținutului utilizat ca date de intrare. Raportul a fost elaborat de Diego de la Vega, analist juridic principal în cadrul Departamentului pentru Informații Juridice al Observatorului.

Pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale devine o componentă tot mai importantă a procesului de creație, raportul examinează cadrul juridic care reglementează folosirea operelor protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor de IA, importanța tot mai mare a tehnicilor de extragere de text și date (Text and Data Mining – TDM), rolul solicitărilor formulate de utilizatori („prompts”) și relația dintre platformele de IA și utilizatorii acestora.

Capitolul I. Generarea de conținut cu ajutorul IA – perspectiva drepturilor de autor

Primul capitol urmărește expansiunea rapidă a utilizării inteligenței artificiale de la lansarea primului instrument popular de IA generativă, în 2022. Autorul analizează impactul acesteia asupra sectoarelor creative și economice din Europa și prezintă stadiul actual al tehnologiei.

Raportul explică implicațiile tehnologiilor de IA generativă (GenAI) și ale sistemelor de IA agentică asupra drepturilor de autor, precum și motivele pentru care aceste inovații ridică probleme juridice specifice, în special atunci când opere protejate sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de IA.

Sunt identificate domeniile cele mai sensibile, iar autorul explică de ce drepturile de autor au devenit o preocupare centrală atât pentru creatorii de conținut, cât și pentru organizațiile care dezvoltă și implementează sisteme de IA. Situația este complicată și de evoluția cadrului juridic european, inclusiv prin adoptarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și a noului Regulament al Uniunii Europene privind inteligența artificială (AI Act), ambele concepute pentru a ține pasul cu progresul tehnologic.

Capitolul II. Rolul excepțiilor privind extragerea de text și date (TDM) în antrenarea IA

Al doilea capitol abordează una dintre cele mai controversate teme din domeniul drepturilor de autor: procesele de extragere de text și date (TDM), esențiale pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială.

Raportul examinează dispozițiile juridice europene care permit aplicarea excepțiilor privind TDM, originea acestora în Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală (Copyright in the Digital Single Market Directive – CDSMD) și relația lor complexă cu legislațiile naționale în materia drepturilor de autor.

Capitolul analizează mecanismele de opt-out (prin care titularii de drepturi își pot rezerva utilizarea operelor), obligațiile de transparență și incertitudinile persistente privind măsura în care aceste excepții acoperă întreaga gamă de activități implicate în antrenarea modelelor de IA.

Autorul evidențiază diferențele dintre abordările adoptate în Uniunea Europeană, Regatul Unit și alte state în ceea ce privește licențierea, aplicarea legislației și echilibrul dintre drepturile titularilor și interesele dezvoltatorilor de IA. Soluțiile de politică publică variază de la sisteme solide de rezervare a drepturilor până la excepții extinse pentru cercetarea comercială și necomercială.

Capitolul III. Drepturile de autor în antrenarea și utilizarea solicitărilor („prompting”) în IA

Al treilea capitol explorează complexitatea tehnică a procesului de antrenare a inteligenței artificiale și consecințele acesteia asupra dreptului de autor.

Raportul prezintă exemple concrete, precum hotărârea instanței germane în cauza GEMA împotriva OpenAI, și explică etapele procesului de antrenare a modelelor de IA în care sunt implicate drepturile de autor.

Totodată, capitolul clarifică noțiunea de „prompting”, respectiv instrucțiunile pe care utilizatorii le oferă sistemelor de IA, și analizează statutul juridic al acestor solicitări în contextul antrenării inteligenței artificiale.

Capitolul IV. Platformele și utilizatorii – condițiile de utilizare

Al patrulea capitol analizează modul în care condițiile de utilizare ale platformelor de inteligență artificială distribuie răspunderea privind drepturile de autor între furnizorii serviciilor și utilizatori.

Raportul oferă exemple din condițiile de utilizare ale unor platforme consacrate, precum Adobe, ChatGPT, Claude, Copilot și Midjourney, evidențiind importanța transparenței, a posibilităților de retragere (opt-out) și a prevederilor contractuale care influențează atât creatorii de conținut, cât și utilizatorii finali.

Capitolul V. Concluzii principale

Capitolul final sintetizează principalele concluzii ale raportului. Tehnologiile bazate pe inteligența artificială evoluează într-un ritm extraordinar, iar cadrul european privind drepturile de autor încearcă să țină pasul cu această evoluție.

Antrenarea modelelor de IA pe baza unor date protejate prin drepturi de autor rămâne un subiect controversat, iar extragerea de text și date (TDM) continuă să se afle în centrul incertitudinilor juridice. În același timp, utilizarea solicitărilor („prompts”) ridică noi întrebări privind autorul uman și operele generate de mașini.

Raportul subliniază că sporirea transparenței, claritatea normelor și menținerea unui echilibru între accesul la seturile de date și protecția titularilor drepturilor de autor reprezintă prioritățile esențiale ale dezbaterilor actuale și ale viitoarelor politici europene.

Acest raport reprezintă o lectură indispensabilă pentru factorii de decizie politică, creatorii de conținut, profesioniștii din industriile culturale și creative, experții în drept, cercetători și toți cei interesați de intersecția dintre tehnologie și drepturile de autor.

Prin analize detaliate, comparații între diferite sisteme juridice și o prezentare critică a dezbaterilor actuale, raportul oferă o imagine clară asupra situației actuale și a direcției în care s-ar putea îndrepta reglementările privind drepturile de autor în era inteligenței artificiale.

O a doua parte a studiului, dedicată protecției prin drepturi de autor a conținutului generat de sistemele de inteligență artificială, urmează să fie publicată în a doua jumătate a anului 2026.

Cuprins

1. Generarea de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale în context – o perspectivă asupra drepturilor de autor
   1.1. Inteligența artificială și generarea de conținut în Europa: situația actuală
   1.2. Funcționalitățile inteligenței artificiale și procesul de generare a conținutului
   1.3. O abordare tehnologică a generării de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale
   1.4. Interacțiunea dintre drepturile de autor și inteligența artificială
2. Rolul excepțiilor privind extragerea de text și date în antrenarea inteligenței artificiale
   2.1. Reglementarea inteligenței artificiale: cadrul european general privind IA
   2.2. Cadrul privind drepturile de autor
   2.2.1. Cadrul european al drepturilor de autor și normele aplicabile antrenării inteligenței artificiale
   2.2.2. Extragerea de text și date și obligațiile de transparență
   2.2.3. Exemple reprezentative de abordări privind protecția drepturilor de autor în domeniul inteligenței artificiale
3. Drepturile de autor în antrenarea și utilizarea solicitărilor („prompting”) în inteligența artificială
   3.1. Activitățile de antrenare a inteligenței artificiale
   3.2. Formularea solicitărilor („prompting”) în inteligența artificială
4. Platformele și utilizatorii: condițiile de utilizare
5. Concluzii principale

CoE: e-publicații: Statistici Penale Anuale SPACE II - 2025: Sistemele de probațiune

Aebi, Marcelo F. Council of Europe Annual Penal Statistics SPACE I - 2025: Persons under the supervision of probation agencies / Marcelo F. Aebi, Ignacio Cid Pozo. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 123 p.  [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/07/260630_space-ii_report-2025-.pdf  (accesat: 09.07.2026)

Aebi, Marcelo F. Probation and Prisons in Europe 2025: Key Findings of the SPACE II survey / Marcelo F. Aebi, Ignacio Cid-Pozo, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 17 p. [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/07/260708_key-findings-space-ii_probation-europe-2025.pdf (accesat: 09.07.2026)

Statisticile penale SPACE II (2025): utilizarea sancțiunilor și măsurilor comunitare continuă să crească în Europa

Potrivit celor mai recente statistici penale anuale ale Consiliului Europei privind persoanele aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune (studiul SPACE II 2025), publicate astăzi, utilizarea sancțiunilor și măsurilor comunitare – care permit persoanelor condamnate să rămână în comunitate și reprezintă alternative la detenție – continuă să crească în Europa, deși într-un ritm moderat.

Probațiunea se extinde pe fondul supraaglomerării penitenciarelor

Între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, numărul total al persoanelor aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune a crescut cu 2,7% în cele 32 de servicii de probațiune care au raportat date pentru ambii ani.

În același timp, aproape jumătate dintre sistemele penitenciare europene sunt supraaglomerate sau funcționează aproape de capacitatea maximă, potrivit statisticilor anuale privind populația penitenciară (SPACE I 2025), publicate de Consiliul Europei în luna mai.

Studiul SPACE II cuprinde date furnizate de 48 de servicii de probațiune din 46 de state membre ale Consiliului Europei privind persoanele supuse sancțiunilor sau măsurilor comunitare, inclusiv alternativelor la privarea de libertate, precum:

• monitorizarea electronică;
• munca în folosul comunității;
• arestul la domiciliu;
• programele de tratament;
• regimul de semilibertate;
• liberarea condiționată.

Alternativele la detenție rămân un obiectiv al Consiliului Europei

Consiliul Europei – prin intermediul Comitetului Miniștrilor și al altor organisme, inclusiv Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) – promovează de mult timp utilizarea alternativelor la detenție, deoarece acestea pot facilita reintegrarea socială a persoanelor condamnate și pot contribui la funcționarea mai eficientă a sistemelor penitenciare.

Normele europene privind sancțiunile și măsurile comunitare încurajează guvernele să le utilizeze într-un mod echitabil și proporțional, ținând seama atât de gravitatea infracțiunii, cât și de profilul persoanei condamnate.

În timp ce sistemele penitenciare raportează, în mod constant, numărul persoanelor încarcerate, iar majoritatea serviciilor de probațiune contabilizează persoanele aflate sub supraveghere indiferent de numărul măsurilor aplicate, unele servicii utilizează alte unități de evidență, precum cazuri, dosare sau ordine judiciare. În aceste situații, un dosar poate include mai multe persoane, iar aceeași persoană poate fi înregistrată de mai multe ori dacă face obiectul mai multor măsuri.

Ratele probațiunii diferă considerabil între state

La 31 ianuarie 2025, un total de 1 433 011 persoane se aflau sub supravegherea celor 36 de servicii de probațiune care au raportat numărul persoanelor monitorizate, ceea ce corespunde unei rate mediane europene de 154 de persoane aflate în probațiune la 100 000 de locuitori.

Ratele probațiunii diferă semnificativ între statele europene, reflectând diversitatea sistemelor și practicilor de justiție penală.

În ianuarie 2025, cele mai ridicate rate au fost înregistrate în:

• Polonia – 652 persoane la 100 000 de locuitori;
• Türkiye – 495;
• Georgia – 468;
• Armenia – 430;
• Albania – 387;
• Republica Moldova – 320;
• Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) – 276;
• Letonia – 267;
• Italia – 232.

Patru dintre cele cinci servicii de probațiune cu cele mai reduse rate se află în regiunea Balcanilor, unde aceste servicii au fost create relativ recent.

Cele mai mici rate au fost raportate în:

• Muntenegru (16);
• Grecia (21);
• Macedonia de Nord (31);
• Elveția (44);
• Serbia (47);
• Bulgaria (48);
• Finlanda (72);
• Islanda (86);
• Croația (89).

Ratele bazate pe măsuri de probațiune

În cazul celor 24 de sisteme care raportează și/sau exclusiv numărul măsurilor de probațiune, cele mai ridicate rate au fost înregistrate în:

• Polonia (726 la 100 000 de locuitori);
• Belgia (628);
• Georgia (518);
• Armenia (479);
• Republica Moldova (384);
• România (338).

Cele mai reduse rate au fost raportate în:

• Macedonia de Nord (31);
• Norvegia (38);
• Spania (administrația de stat) (39);
• Croația (89).

Evoluția populației aflate în probațiune

Luând în considerare statele cu peste 500 000 de locuitori care au furnizat date atât pentru 31 ianuarie 2024, cât și pentru 31 ianuarie 2025, indiferent de metoda de raportare (persoane, cazuri sau ordine), 18 jurisdicții au înregistrat creșteri ale ratei probațiunii.

Cele mai importante creșteri au fost raportate în:

• Armenia (+65%);
• Macedonia de Nord (+63%);
• Croația (+14%);
• Serbia (+12%);
• Suedia (+9%);
• Catalonia (Spania) (+9%);
• Türkiye (+8%);
• Azerbaidjan (+7%);
• Irlanda (+5%).

Scăderi semnificative au fost înregistrate în:

• Muntenegru (-33%);
• Georgia (-22%);
• Albania (-21%);
• Scoția (Regatul Unit) (-19%);
• Estonia (-18%);
• Cipru (-15%);
• Lituania (-8,7%).

Nu există o rată „ideală” a probațiunii

Potrivit profesorului Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE din cadrul Universității din Lausanne:

„Nu există o «formulă magică» pentru a determina o rată adecvată a persoanelor aflate în probațiune într-o anumită jurisdicție. Alternativele la detenție urmăresc integrarea socială a persoanelor condamnate prin menținerea lor în comunitate. În consecință, rata probațiunii nu poate fi interpretată fără a fi comparată cu rata populației penitenciare.”

În jurisdicțiile cu peste 500 000 de locuitori care utilizează persoana ca unitate de raportare, cele mai ridicate rapoarte între persoanele aflate în probațiune și deținuți (la 100 deținuți) au fost înregistrate în:

• Armenia (492);
• Polonia (344);
• Țările de Jos (313).

Cele mai reduse rapoarte au fost în:

• Muntenegru (7,8);
• Grecia (19);
• Macedonia de Nord (21), situație explicată probabil prin dezvoltarea relativ recentă a serviciilor de probațiune.

În ianuarie 2025, în 28 dintre cele 36 de jurisdicții analizate (aproximativ 78%), rata persoanelor aflate în probațiune a fost mai mare decât rata persoanelor aflate în detenție.

Excepțiile au fost:

• Muntenegru;
• Grecia;
• Macedonia de Nord;
• Elveția;
• Serbia;
• Bulgaria;
• Croația;
• Azerbaidjan,

unde rata deținuților la 100 000 de locuitori a depășit rata persoanelor aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune.

Femeile și cetățenii străini în sistemul de probațiune

Femeile au reprezentat 10,7% din totalul persoanelor aflate în probațiune, comparativ cu 5,4% din populația penitenciară. Această diferență poate reflecta atât particularitățile tipurilor de infracțiuni comise de femei și bărbați, cât și diferențe în practicile de condamnare și liberare, femeile fiind proporțional mai frecvent supuse măsurilor comunitare decât detenției.

Cetățenii străini au reprezentat aproximativ unul din zece beneficiari ai măsurilor de probațiune în statele care raportează numărul persoanelor supravegheate. Această pondere este mai redusă decât cea înregistrată în penitenciare (17%), posibil și din cauza condițiilor privind domiciliul sau reședința necesare pentru accesul la măsurile de probațiune.

Mai mult

Informații suplimentare:

Statistici Penale Anuale ale Consiliului Europei

CoE: e-publicații: Comitetul European pentru Drepturi Sociale:Raport anual 2025

Activity Report 2025 : European Committee of Social Rights / European Committee of Social Rights. – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 57 p.  -  URL: https://rm.coe.int/prems-106826-gbr-2005-rapport-social-rights-16x24-web-final/48802c6535 (accesat : 08.07.2026).

Activitatea Comitetul European pentru Drepturi Sociale (CEDS) rămâne esențială pentru protejarea drepturilor sociale ale cetățenilor europeni, într-un context marcat de provocări socio-economice persistente în întreaga Europă, inclusiv criza costului vieții, transformările pieței muncii și presiunile asupra sistemelor de protecție socială. Noul Raport de activitate pentru anul 2025 evidențiază amploarea activității Comitetului în monitorizarea implementării Cartei Sociale Europene.

Monitorizarea respectării Cartei Sociale Europene

Un aspect central al activității Comitetului în 2025 l-a constituit examinarea rapoartelor statelor care participă la sistemul revizuit de raportare. CEDS a adoptat 213 concluzii, dintre care 186 au constatat neconformitatea, iar 27 conformitatea cu prevederile Cartei.

Deși au fost remarcate evoluții pozitive în mai multe state, Comitetul a identificat în continuare deficiențe în domenii precum:

• remunerarea echitabilă;
• timpul de lucru;
• negocierea colectivă;
• egalitatea de remunerare între femei și bărbați;
• protecția lucrătorilor angajați în forme atipice de muncă.

Procedura plângerilor colective – un instrument esențial pentru protecția drepturilor sociale

Procedura plângerilor colective, care permite Comitetului să verifice respectarea Cartei prin plângeri depuse de partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale, a continuat să joace un rol important în asigurarea responsabilității statelor care au acceptat acest mecanism.

În 2025:

• au fost înregistrate 13 noi plângeri colective;
• Comitetul a adoptat 10 decizii pe fond;
• au fost adoptate 8 decizii privind admisibilitatea.

Aceste cauze au vizat teme precum:

• drepturile lucrătorilor;
• dreptul la locuință;
• protecția socială;
• accesul la servicii medicale;
• drepturile grupurilor vulnerabile.

Dialog continuu cu statele privind dispozițiile neacceptate ale Cartei

CEDS și-a continuat dialogul cu statele care nu au acceptat încă toate dispozițiile Cartei Sociale Europene sau mecanismul plângerilor colective.

Procedura privind dispozițiile neacceptate – care obligă statele ce au ratificat Carta Socială Europeană revizuită să prezinte periodic rapoarte referitoare la articolele neacceptate – a rămas o componentă importantă a activității Comitetului.

În 2025, CEDS a adoptat 10 rapoarte în cadrul acestei proceduri și a salutat transmiterea mai promptă a rapoartelor de către state, fapt care contribuie la consolidarea treptată a protecției drepturilor sociale în Europa.

Cooperare în cadrul Consiliului Europei și la nivel internațional

Raportul subliniază cooperarea strânsă a Comitetului cu alte structuri ale Consiliului Europei, inclusiv cu:

• Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei;
• Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei;
• Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei;
• Registratura Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Această cooperare consolidează coerența sistemului de protecție a drepturilor omului al Consiliului Europei și sprijină aplicarea mai eficientă a Cartei Sociale Europene în statele membre.

În același timp, CEDS și-a extins colaborarea cu organizații și parteneri internaționali, inclusiv:

• Uniunea Europeană;
• Organizația Națiunilor Unite;
• Organizația Internațională a Muncii;
• organizațiile reprezentative ale angajatorilor și lucrătorilor.

Aceste parteneriate contribuie la sporirea vizibilității Cartei Sociale Europene și la o mai bună armonizare între standardele europene și cele internaționale privind drepturile sociale.

CEDS își propune să consolideze impactul Cartei Sociale Europene

În introducerea Raportului de activitate 2025, președinta CEDS, Aoife Nolan, a subliniat:

„Privind spre viitor, CEDS rămâne angajat să consolideze vizibilitatea, accesibilitatea și impactul sistemului Cartei Sociale Europene. Eforturile continue de intensificare a comunicării, educației și dezvoltării capacităților vor fi esențiale pentru ca Carta și jurisprudența Comitetului să fie mai bine înțelese și aplicate pe scară mai largă de autoritățile naționale, instanțe, partenerii sociali și actorii societății civile.”

Raportul evidențiază și contribuția Republicii Moldova la promovarea drepturilor sociale în Europa. În 2026, Chișinăul a găzduit Conferința la nivel înalt privind Carta Socială Europeană, considerată de Comitetul European pentru Drepturi Sociale un moment important pentru consolidarea angajamentului statelor față de drepturile sociale și pentru întărirea rezilienței democratice în Europa. Totodată, Republica Moldova este reprezentată în conducerea Comitetului prin Tatiana Puiu, vicepreședinte al CEDS, care a avut o contribuție activă la activitățile desfășurate pe parcursul anului 2025.

Republica Moldova:

• a semnat Carta la 3 noiembrie 1998;
• a ratificat-o la 8 noiembrie 2001;
• aceasta a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 1 ianuarie 2002.

Republica Moldova a acceptat 63 de dispoziții ale Cartei Sociale Europene revizuite.

În cazul Republicii Moldova, procedura reclamațiilor colective prevăzută de Carta Socială Europeană este un subiect important, deoarece țara nu a acceptat încă acest mecanism de control.

În prezent, Republica Moldova este monitorizată de Comitetul European al Drepturilor Sociale prin procedura rapoartelor naționale, prin care statul prezintă periodic informații privind aplicarea prevederilor Cartei acceptate. 

Informatii suplimentare:

Comitetul European pentru Drepturi Sociale

Carta Sociala Europeana

Comitetul European pentru Drepturi Sociale: Concluzii 2025: Republica Moldova

BV : CoE-RM: Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale

BV : CoE-RM: Concluziile la cel de-al 17-lea Raport National pentru implementarea Cartei Sociale Europene (Revizuita) (2023)

Conferință la nivel înalt a Consiliului Europei privind Drepturile Sociale (Chisinau, 18-19.03.2026)

CoE: e- publicații recente - Raportul anual de activitate (2025) al GRECO

26th General Activity Report (2025) of the Group of States against Corruption (GRECO) : Anti-corruption trends, challenges and good practices in Europe & the United States of America : adopted by GRECO (March 2026) : featured article: Key Principles, Trends and Challenges in GRECO's 5th Evaluation Round – Top Executive Functions in Central Governments and Law Enforcement Agencies / Group of States against Corruption (GRECO). – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 73 p. – URL: https://mycloud.coe.int/s/Lnk55cZxsL4nLCa?dir=/&editing=false&openfile=true (accesat : 04.07.2026).

Al 26-lea raport general de activitate (2025) al Grupului de State împotriva Corupției (GRECO): Tendințe, provocări și bune practici în domeniul combaterii corupției în Europa și în Statele Unite ale Americii : adoptat de GRECO (martie 2026) : articol principal: Principii-cheie, tendințe și provocări în cadrul celei de-a 5-a runde de evaluare a GRECO – Funcții executive de nivel înalt în administrațiile centrale și în cadrul organismelor de aplicare a legii

Cei mai înalți funcționari ai administrației centrale au un rol esențial în promovarea unei culturi a integrității și a toleranței zero față de corupție la toate nivelurile administrației publice, ale instituțiilor și ale societății, subliniază Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei în Raportul său anual pentru anul 2025, publicat recent.

Acest angajament trebuie susținut prin adoptarea și aplicarea efectivă a unor cadre juridice și instituționale solide, capabile să prevină și să combată corupția.

Bune practici în combaterea corupției

Raportul GRECO evaluează măsurile anticorupție implementate în statele europene și în Statele Unite ale Americii, evidențiind principalele tendințe, exemple de bune practici și date privind gradul de implementare, de către fiecare stat, a recomandărilor GRECO pentru prevenirea corupției și promovarea integrității în rândul parlamentarilor, judecătorilor, procurorilor, precum și al membrilor administrației centrale și ai instituțiilor de aplicare a legii.

Deși implementarea recomandărilor înregistrează progrese constante, chiar dacă uneori lente, GRECO constată o evoluție pozitivă către consolidarea sistemelor de integritate în administrația publică și către orientarea politicilor spre prevenirea corupției, în locul concentrării exclusive asupra combaterii acesteia după producerea faptelor.

Instituțiile trebuie să fie independente, eficiente și credibile

Președintele GRECO, David Meyer, a declarat:

„Democrația are nevoie atât de lideri care să dea dovadă de integritate, cât și de mecanisme eficiente de protecție. Statele trebuie să acorde o atenție deosebită reformelor care vizează instituțiile-cheie responsabile de prevenirea și combaterea corupției – inclusiv sistemul judiciar, instituțiile de aplicare a legii, parchetele și organismele specializate anticorupție – astfel încât acestea să își păstreze independența, eficiența și credibilitatea.”

El a subliniat că:

„Într-o perioadă marcată de scăderea încrederii în instituții și de intensificarea tensiunilor geopolitice, prevenirea corupției reprezintă nu doar o condiție a bunei guvernări, ci și un element esențial al rezilienței democratice. Sisteme solide de integritate sunt indispensabile pentru protejarea instituțiilor democratice, a procesului decizional public și pentru menținerea încrederii cetățenilor.”

Potrivit lui David Meyer:

„Activitățile de monitorizare, orientare și dialog politic desfășurate de GRECO constituie o contribuție importantă la Noul Pact Democratic pentru Europa. Statele membre GRECO trebuie să continue cu hotărâre reformele și să transforme recomandările organizației în progrese concrete privind transparența, integritatea și responsabilitatea în viața publică.”

Evaluarea măsurilor anticorupție în administrația centrală și în instituțiile de aplicare a legii

În 2025, GRECO a continuat evaluarea implementării recomandărilor privind administrațiile centrale și instituțiile de aplicare a legii. Monitorizarea a fost încheiată pentru zece state, ca urmare a progreselor suficiente înregistrate, însă organizația constată că numeroase deficiențe persistă în multe jurisdicții.

La 31 decembrie 2025, GRECO publicase rapoarte privind 32 de state evaluate în cadrul celei de-a cincea runde de evaluare. Statele implementaseră integral sau parțial 69,6% dintre recomandările referitoare la administrațiile centrale, comparativ cu 63% la sfârșitul anului 2024. În ceea ce privește instituțiile de aplicare a legii, ponderea recomandărilor implementate integral sau parțial a crescut de la 71,7% la 77,2%.

GRECO concluzionează că sunt necesare în continuare numeroase reforme, în special în domenii precum aplicarea codurilor de conduită pentru înalții funcționari guvernamentali, supravegherea respectării standardelor de integritate, gestionarea riscurilor de integritate, mecanismele de promovare a integrității, consilierea confidențială, transparența și monitorizarea contactelor cu reprezentanții grupurilor de interese (lobby), transparența procesului legislativ și participarea publicului, accesul la informații, publicarea informațiilor oficiale, gestionarea conflictelor de interese, restricționarea anumitor activități și declararea averilor și intereselor.

În cazul instituțiilor de aplicare a legii, GRECO constată că sunt necesare progrese suplimentare în adoptarea politicilor anticorupție și de integritate, procedurile de recrutare și numire, prevenirea conflictelor de interese, restricționarea anumitor activități, declararea averilor, veniturilor, obligațiilor financiare și intereselor, precum și consolidarea mecanismelor de control și aplicare.

Prevenirea corupției în rândul parlamentarilor și în sistemul judiciar

În ceea ce privește cea de-a patra rundă de evaluare, referitoare la prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, până la 31 decembrie 2025 monitorizarea fusese încheiată pentru 36 de state. Aproape 90% dintre recomandările formulate au fost implementate integral sau parțial. Cele mai multe recomandări încă neimplementate vizează parlamentarii (15,5%), urmați de judecători (8,6%) și procurori (5,7%).

În 2025, GRECO a început primele evaluări din cadrul celei de-a șasea runde de evaluare, dedicate măsurilor de prevenire a corupției și promovării integrității la nivel local și regional. Estonia și Republica Slovacă au fost primele state evaluate, urmând ca procesul să continue cu Luxemburg, Slovenia, Regatul Unit, Țările de Jos, Letonia și Polonia.

Informații suplimentare:

Prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de conducere) și la nivelul agențiilor de punere în aplicare a legii: Raport de conformitate: Republica Moldova (2026)

Raportul anual de activitate (2024) al GRECO

CoE: e-publicații: Statistici Penale Anuale SPACE I - 2025: Populația din închisori

Aebi, Marcelo F. Council of Europe Annual Penal Statistics SPACE I - 2025: Prison Populations / Marcelo F. Aebi, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 133 p.  [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/06/260626_rapport-space-i-2025.pdf  (accesat: 09.07.2026)

Aebi, Marcelo F. Prisons and Prisoners in Europe 2025: Key Findings of the SPACE I survey / Marcelo F. Aebi, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 43 p. [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/06/260626_key-findings-space-i_prisons-europe-2025.pdf (accesat: 09.07.2026)

Noile statistici penale anuale privind populația penitenciarelor (SPACE I), publicate de Consiliul Europei pentru anul 2025, arată că numeroase state europene nu reușesc să soluționeze problema gravă a supraaglomerării penitenciarelor. În multe alte țări, penitenciarele funcționează aproape de capacitatea maximă, ca urmare a creșterii numărului de persoane private de libertate în ultimii ani. Totodată, studiul indică o creștere a ponderii deținuților vârstnici, ceea ce ar putea genera provocări operaționale și de politici publice pentru sistemele penitenciare în viitor, precum și o ușoară creștere a proporției femeilor aflate în detenție.

La nivel european, numărul deținuților raportat la 100 de locuri disponibile în penitenciare a crescut de la 94,7 la 95,2 în perioada 31 ianuarie 2024 – 31 ianuarie 2025, existând însă diferențe semnificative între state. Dintre țările cu peste 500 000 de locuitori, 14 sisteme penitenciare au raportat un număr de deținuți mai mare decât capacitatea disponibilă.

Numărul sistemelor penitenciare afectate de supraaglomerare severă a crescut de la șase în ianuarie 2024 la nouă în ianuarie 2025:

• Turcia și Franța (131 deținuți la 100 de locuri);
• Croația (123);
• Italia (121);
• Malta (118);
• Cipru (117);
• Ungaria (115);
• Belgia (114);
• Irlanda (112).

Alte cinci sisteme penitenciare au raportat o supraaglomerare moderată:

• Finlanda (110);
• Grecia (108);
• Scoția (Regatul Unit) (106);
• Macedonia de Nord (104);
• Suedia (103).

În plus, nouă sisteme penitenciare funcționau la capacitate maximă sau foarte aproape de aceasta:

• România (100);
• Portugalia (99);
• Azerbaidjan (98);
• Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) (96);
• Serbia (96);
• Cehia (95);
• Țările de Jos (95);
• Danemarca (95);
• Elveția (95).

Populația penitenciară europeană depășește 1,1 milioane de persoane

La 31 ianuarie 2025, în cele 51 de sisteme penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei se aflau în detenție 1 107 921 de persoane, ceea ce corespunde unei rate mediane de încarcerare de 110 deținuți la 100 000 de locuitori.

În statele cu peste un milion de locuitori care au furnizat date atât pentru 2024, cât și pentru 2025, rata mediană europeană a rămas stabilă, la 115 deținuți la 100 000 de locuitori.

Cele mai mari creșteri ale ratei de încarcerare între ianuarie 2024 și ianuarie 2025 au fost înregistrate în:

• Turcia (+29%);
• Muntenegru (+22%);
• Luxemburg (+20%);
• Suedia (+15%);
• Grecia (+14%);
• Croația (+11%);
• Federația Bosniei și Herțegovinei (+8,2%);
• Letonia (+8%);
• Finlanda (+7,2%);
• Franța (+6,6%);
• Catalonia (Spania) (+6,4%);
• Armenia (+5,8%);
• Ungaria (+5,3%).

Scăderi importante au fost înregistrate doar în:

• Ucraina (-18%);
• Slovacia (-16%);
• Georgia (-11%);
• Estonia (-9,8%);
• Polonia (-6%).

Țările cu cele mai ridicate rate de încarcerare au fost:

• Turcia – 458 deținuți la 100 000 de locuitori;
• Azerbaidjan – 271;
• Republica Moldova – 245;
• Georgia – 232;
• Ungaria – 206;
• Muntenegru – 200;
• Albania – 192;
• Polonia – 189;
• Letonia – 189;
• Cehia – 178;
• Serbia – 174;
• Lituania – 154;
• Slovacia – 151.

Rate ridicate au fost înregistrate și în:

• Scoția (Regatul Unit) – 148;
• Macedonia de Nord – 146;
• Anglia și Țara Galilor – 141.

Un sfert dintre deținuți se aflau în arest preventiv

La nivel european, un deținut din patru se afla în arest preventiv în ianuarie 2025. Acest tip de detenție influențează în mod semnificativ gradul de ocupare al penitenciarelor, însă distribuția sa nu urmează un model regional clar.

Cele mai ridicate proporții au fost înregistrate în:

• Albania (62%);
• Muntenegru (53%);
• Armenia (52%);
• Elveția (49%);
• Țările de Jos (45%).

Cele mai reduse proporții au fost raportate în:

• Bulgaria (7%);
• Cehia (8,2%);
• Polonia (11%);
• România (12%);
• Slovacia și Lituania (13%).

Ponderea cetățenilor străini diferă considerabil între state

Ponderea cetățenilor străini în populația penitenciară variază semnificativ între state, ca urmare a diferențelor privind migrația, cadrul legislativ și contextul geopolitic.

La nivel european, 17% dintre deținuți erau cetățeni străini. În medie, 27% dintre deținuții străini erau cetățeni ai Uniunii Europene, reflectând mobilitatea și libertatea de circulație în spațiul UE.

Cele mai ridicate ponderi ale cetățenilor străini au fost înregistrate în:

• Luxemburg (78%);
• Elveția (73%);
• Cipru (54%);
• Austria (53%);
• Slovenia (52%);
• Catalonia (Spania) (52%);
• Grecia (52%);
• Malta (51%);
• Germania (47%);
• Belgia (43%).

Cele mai reduse proporții au fost raportate în:

• România (1,1%);
• Republica Moldova (1,9%);
• Azerbaidjan (2,2%).

Provocarea îmbătrânirii populației penitenciare

Vârsta medie a deținuților în Europa a fost de 39 de ani, existând diferențe importante între state.

Cele mai ridicate vârste medii au fost înregistrate în:

• Italia și Portugalia (42 ani);
• Muntenegru, Estonia și Serbia (41 ani).

Cele mai tinere populații penitenciare au fost în:

• Republica Moldova (30 ani);
• Suedia (34 ani);
• Franța, Cipru și Danemarca (35 ani).

Studiul arată o creștere graduală a ponderii persoanelor vârstnice aflate în detenție:

• 2,5% în ianuarie 2020;
• 2,9% în ianuarie 2025.

Deși această categorie rămâne relativ redusă, raportul atrage atenția asupra provocărilor generate de nevoile medicale complexe, bolile cronice, declinul cognitiv și mobilitatea redusă ale persoanelor în vârstă.

Cele mai mari ponderi ale deținuților de 65 de ani și peste au fost în:

• Croația (10,8%);
• Serbia (7,2%);
• Slovenia (5,7%);
• Bulgaria (5,2%);
• Italia (5,1%).

În categoria 50–64 de ani, cele mai ridicate ponderi au fost în:

• Slovacia (28%);
• Italia (24%);
• Macedonia de Nord (22%);
• Portugalia (21%);
• Spania (administrația de stat) (20%).

Femeile în penitenciare

Ponderea femeilor în populația penitenciară europeană a crescut de la 4,8% la 5,2% între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, ceea ce reprezintă o creștere totală de 8,9% în statele cu peste un milion de locuitori. Evoluția ar putea reflecta schimbări în practicile de condamnare, tipologia infracțiunilor și utilizarea alternativelor la detenție.

Cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în:

• Ungaria (8,8%);
• Cehia (8,6%);
• Malta (8%);
• Suedia (7,9%).

Cele mai reduse proporții au fost în:

• Albania (1,6%);
• Armenia (2,6%);
• Muntenegru (2,8%);
• Azerbaidjan (3,1%).

Infracțiunile pentru care execută pedepse deținuții

Infracțiunile legate de droguri au rămas cele mai frecvente motive pentru executarea pedepselor privative de libertate (17,3%), urmate de furt (12,1%).

Aproximativ o treime dintre persoanele condamnate executau pedepse pentru infracțiuni violente:

• omor sau tentativă de omor (10,9%);
• viol și alte infracțiuni sexuale (8,6%);
• vătămare corporală (6,3%);
• tâlhărie (6,1%).

La nivel european:

• 2,7% dintre deținuți executau pedepse pentru infracțiuni rutiere;
• 2,7% pentru infracțiuni economice sau financiare.

Mai mult

Informații suplimentare:

Statistici Penale Anuale ale Consiliului Europei

CoE: e-publicații: Protecția copiilor împotriva exploatării sexuale facilitate de TIC

Protection of children against ICT-facilitated sexual exploitation and sexual abuse – Follow-up to recommendations : compliance report / Lanzarote Committee, Committee of the Parties to the Council of Europe Convention on the Protection of Children against Sexual Exploitation and Sexual Abuse. – Strasbourg : Council of Europe, June 2026. – 39 p. - URL: https://rm.coe.int/compliance-report-protection-of-children-against-ict-facilitated-sexua/48802c625f (accesat: 06.07.2026).

Protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual facilitate de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) – Monitorizarea implementării recomandărilor: Raport de conformitate

Statele europene au înregistrat progrese în ultimii ani în protejarea copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual facilitate de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC). Acestea și-au consolidat competențele de investigare, au extins sprijinul acordat victimelor, au alocat resurse suplimentare pentru unitățile specializate ale organelor de aplicare a legii și pentru organizațiile societății civile și au dezvoltat programe de formare pentru profesioniștii care lucrează cu copiii.

Cu toate acestea, persistă deficiențe importante. Multe state continuă să permită urmărirea penală a copiilor pentru imaginile cu caracter sexual generate chiar de ei, nu acordă întotdeauna prioritate măsurilor educaționale în detrimentul celor penale și nu dispun de servicii complete de sprijin pentru victime. Acestea sunt principalele concluzii ale noului raport publicat de Comitetul Lanzarote al Consiliului Europei, organismul responsabil de monitorizarea implementării Convenției privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual. Raportul evaluează măsurile întreprinse de state pentru punerea în aplicare a celor 28 de recomandări adoptate în 2022.

Imagini și videoclipuri cu caracter sexual generate de copii: riscul urmăririi penale persistă

Raportul evidențiază că, în pofida recomandărilor formulate în 2022, aproape două treimi dintre statele evaluate permit în continuare urmărirea penală a copiilor pentru deținerea propriilor imagini intime sau a celor realizate împreună cu un partener minor. Aproape jumătate dintre state pot, de asemenea, să urmărească penal copiii pentru distribuirea propriilor imagini cu caracter sexual.

În situațiile în care copiii distribuie fără consimțământ imaginile altor minori, aproximativ două treimi dintre state nu prevăd obligativitatea analizării unor măsuri alternative, precum intervențiile educaționale, înainte de recurgerea la sancțiuni penale.

Investigații și urmărirea penală la nivel internațional

Numărul statelor care permit unităților specializate în investigarea infracțiunilor sexuale împotriva copiilor facilitate prin TIC să desfășoare operațiuni sub acoperire aproape s-a dublat. Șase state au raportat majorarea finanțării și/sau a personalului acestor structuri specializate.

Totodată, un număr mai mare de state pot urmări penal propriii cetățeni sau rezidenți pentru infracțiuni sexuale comise împotriva copiilor în străinătate, fără a mai fi necesar ca fapta să fie incriminată și în statul unde a fost comisă. De asemenea, tot mai multe state nu mai condiționează inițierea urmăririi penale de existența unei plângeri din partea victimei sau a unei sesizări din partea autorităților străine. Cu toate acestea, numărul statelor care pot urmări penal infracțiunile comise în străinătate împotriva propriilor cetățeni sau rezidenți minori rămâne relativ redus.

Servicii de sprijin extinse și formarea profesioniștilor

Raportul constată o creștere semnificativă a numărului de state care oferă linii telefonice și platforme online adaptate copiilor, destinate victimelor infracțiunilor sexuale, inclusiv celor facilitate prin tehnologiile digitale.

Deși unele state asigură servicii specializate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, multe oferă sprijin doar pe durata procedurilor judiciare sau nu garantează continuitatea asistenței. În același timp, tot mai multe state finanțează proiecte ale societății civile dedicate prevenirii exploatării și abuzului sexual asupra copiilor.

S-a înregistrat și o extindere considerabilă a programelor de formare specializată pentru procurori și judecători privind infracțiunile sexuale facilitate prin TIC. Tot mai multe state instruiesc și profesioniști din educație, sănătate, protecție socială, sport, cultură și agrement pentru a identifica semnele exploatării sau abuzului sexual asupra copiilor și pentru a raporta suspiciunile. Totuși, doar un număr redus de state au implementat integral recomandările în toate aceste domenii.

Materialele generate cu ajutorul inteligenței artificiale

Raportul subliniază că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale a amplificat riscurile asociate exploatării sexuale a copiilor, prin creșterea volumului și realismului imaginilor și videoclipurilor generate sau modificate artificial. Infractorii pot utiliza astfel de materiale pentru intimidare, constrângere, șantaj, manipulare și normalizarea comportamentelor abuzive.

La 2 iunie 2026, Comitetul Lanzarote și Comitetul pentru Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică au adoptat o declarație comună prin care confirmă că imaginile realiste generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv cele complet sintetice care nu reprezintă un copil real, sunt deja incriminate în temeiul Convențiilor de la Lanzarote și Budapesta. Prin urmare, statele părți nu au nevoie de noi acte legislative pentru investigarea și urmărirea penală a acestor infracțiuni.

Comitetele subliniază, de asemenea, că în cazul copiilor care utilizează astfel de instrumente trebuie acordată prioritate educației, sprijinului terapeutic și măsurilor de justiție restaurativă, recurgerea la sancțiuni penale fiind justificată doar ca ultimă soluție.

Cuprins

• Rezumat executiv
• Introducere
• Cadre juridice
• Investigarea și urmărirea penală
• Norme privind competența jurisdicțională
• Cooperarea internațională
• Asistența acordată victimelor
• Implicarea și cooperarea cu societatea civilă
• Promovarea conștientizării
• Educația copiilor
• Curriculumul în învățământul superior și formarea profesională continuă
• Cercetare

Informații suplimentare:

Consiliul Europei și protecția drepturilor copiilor

CONVENŢIA CONSILIULUI EUROPEI
pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale
Lanzarote, 25 octombrie 2007

Comitetul Lanzarote: Raport de implementare: Fișa pe țară: Moldova

Centrul de Expertiză pentru Guvernanță pe mai multe niveluri: Raport de activitate 2025

2025 Activity Report / The Centre of Expertise for Multilevel Governance (CEMG) . - Strasbourg :  Council of Europe – Centre of Expertise for Multilevel Governance, May 2026. - 33 p. - URL : https://rm.coe.int/2025-activity-report-centre-of-expertise-for-multilevel-governance/48802b16c2 (accesat : 25.06.2026).

Centrul de Expertiză pentru Guvernanță pe Mai Multe Niveluri (CEMG) din cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale a fost creat prin decizia celui de-al Treilea Summit al Consiliului Europei (Varșovia, 16–17 mai 2005). Activând în cadrul Congresului, acesta contribuie la consolidarea democrației și a bunei guvernări la toate nivelurile în Europa. Centrul promovează respectarea Cartei Europene a Autonomiei Locale și a Celor 12 Principii ale Bunei Guvernări Democratice, prin proiecte și activități de cooperare implementate în statele membre și țările vecine.

Centrul de Expertiză desfășoară proiecte de cooperare orientate către nevoile beneficiarilor și axate pe rezultate, în trei domenii principale de intervenție.

În primul rând, sprijină statele membre în reformarea cadrului legislativ și instituțional care afectează administrația locală și regională, contribuind la alinierea acestuia la standardele Consiliului Europei și la bunele practici europene, pe baza unor consultări semnificative cu toate părțile interesate.

În al doilea rând, Centrul contribuie la dezvoltarea capacităților autorităților locale și regionale pentru a răspunde provocărilor concrete ale guvernanței democratice, susținând crearea unor instituții publice eficiente, responsabile, transparente și bazate pe respectarea drepturilor omului.

În al treilea rând, Centrul promovează participarea efectivă a cetățenilor și a societății civile la procesul decizional prin diverse metode și procese, inclusiv adunări cetățenești și consultări ale părților interesate.

În anul 2025, Centrul a implementat 14 proiecte de cooperare și 12 activități specifice, cu un buget total de aproximativ 19 milioane de euro, acoperind 21 de state membre, precum și oferind sprijin direcționat forțelor democratice din Belarus și Kosovo*. Aceste activități au inclus inițiative naționale și multinaționale dedicate reformei administrației locale, învățării între egali, schimbului de bune practici între actorii locali și implicării sporite a cetățenilor în procesele democratice.

Centrul și-a consolidat rolul de furnizor de expertiză juridică și strategică. Ca răspuns la solicitările statelor membre, acesta a oferit consultanță de specialitate privind proiecte de legi și modificări de politici publice. În 2025, au fost elaborate 16 avize juridice și documente de consultanță politică pentru șapte state membre, contribuind la orientarea reformelor legislative și a ajustărilor instituționale în conformitate cu standardele relevante ale Consiliului Europei, experiența europeană și constatările rapoartelor de monitorizare ale Congresului.

De asemenea, Centrul a dezvoltat formate de discuție și planificare apreciate de beneficiari, precum metodologia de evaluare inter pares (Peer Review), Formatul Strasbourg și Dialogul la Nivel Înalt (Ucraina), care au continuat să producă rezultate importante și în anul 2025.

Dezvoltarea capacităților a rămas un pilon esențial al activității Centrului. În 2025, aproximativ 3 000 de participanți – inclusiv aleși locali și regionali, funcționari publici de la toate nivelurile și reprezentanți ai societății civile – și-au consolidat cunoștințele și și-au dezvoltat competențele practice privind standardele Consiliului Europei, guvernanța pe mai multe niveluri și guvernanța democratică locală, prin programe de formare, schimburi de experiență și activități de consiliere.

Activitățile Centrului reprezintă, totodată, un important cadru prin care până la 20 de membri ai Congresului au contribuit în anul 2025 prin împărtășirea experienței politice și a expertizei profesionale pentru susținerea dialogului și a dezvoltării capacităților. Multe dintre aceste proiecte se inspiră din instrumentele metodologice elaborate și testate de Centru pe parcursul celor 20 de ani de activitate în domeniul cooperării.

În paralel, Centrul a continuat să promoveze practici democratice inovatoare, în conformitate cu Principiile de la Reykjavík pentru Democrație și cu foaia de parcurs a Consiliului Europei pentru un Nou Pact Democratic pentru Europa.

În acest context, a organizat conferința europeană „O Europă rezilientă prin democrația deliberativă: orașe și regiuni în acțiune!”, contribuind la implementarea Recomandării Comitetului de Miniștri CM/Rec(2023)6 privind democrația deliberativă și promovând utilizarea proceselor deliberative pentru consolidarea guvernanței democratice și a participării cetățenilor la nivel local și regional. Eforturile Centrului de a ajuta autoritățile locale să implice mai eficient cetățenii au fost apreciate în Europa de Sud-Est și în Ucraina.

Eticheta Europeană de Excelență în Guvernare (ELoGE), promovată de Congres, a rămas un instrument important pentru încurajarea respectării unor standarde înalte de guvernanță democratică la nivel local.

Perspective pentru 2026

Privind spre anul 2026, Centrul va continua să sprijine statele membre în consolidarea democrației locale și regionale prin proiecte de cooperare. Un portofoliu de 14 proiecte, cu un buget total de aproximativ 20 milioane de euro, va susține în continuare statele în implementarea reformelor, consolidarea cooperării pe mai multe niveluri, promovarea bunei guvernări și întărirea participării cetățenilor în conformitate cu standardele Consiliului Europei.

Se preconizează o creștere a cererii pentru consultanță în domeniul politicilor publice și expertiză juridică, iar necesitățile de dezvoltare a capacităților vor continua să fie ridicate și vor fi abordate, la cerere, în limitele resurselor disponibile. Democrația participativă și deliberativă va continua să fie promovată, iar autoritățile locale vor beneficia de sprijin pentru implementarea unor astfel de inițiative.

*     *      *

REPUBLICA MOLDOVA

Promovarea guvernării locale deschise și a participării civice

Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei în anul 1995 și a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale în 1997. Raportul de monitorizare al Congresului Autorităților Locale și Regionale, adoptat în octombrie 2025, a salutat progresele înregistrate în consolidarea democrației locale, inclusiv îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile centrale și locale, pașii realizați în direcția descentralizării fiscale și angajamentele asumate privind reforma teritorială în cadrul Strategiei de Reformă a Administrației Publice 2023–2030.

Totodată, raportul a identificat provocări persistente, printre care repartizarea neclară a competențelor, autonomia financiară limitată și insuficiența mecanismelor structurate de consultare.

În acest context, Congresul și Centrul de Expertiză au sprijinit eforturile de consolidare a dialogului pe mai multe niveluri, promovarea guvernării deschise și integrarea standardelor privind drepturile omului la nivel local, în conformitate cu standardele și recomandările europene.

Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova

Proiectul „Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova” este implementat în perioada ianuarie 2025 – decembrie 2028, având un buget total de 2,5 milioane euro.

Finanțat în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova, proiectul sprijină reforma administrației publice și consolidarea unei guvernări participative și bazate pe respectarea drepturilor omului la nivel local.

Proiectul este implementat în parteneriat cu Cancelaria de Stat, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Oficiul Avocatului Poporului, promovând consultarea structurată și consolidarea capacităților instituționale.

În anul 2025, activitățile s-au concentrat pe:

• facilitarea dialogului pe mai multe niveluri prin analize și expertiză juridică;
• consolidarea capacităților privind guvernarea deschisă și accesul la informație;
• sprijinirea elaborării în comun a Planurilor Locale de Acțiune pentru Guvernare Deschisă;
• pregătirea unei evaluări cuprinzătoare privind situația drepturilor omului la nivel local;
• acordarea de sprijin instituțional CALM pentru consolidarea rolului său de organizație reprezentativă.

Rezultate obținute

• 692 de reprezentanți ai autorităților centrale și locale și ai societății civile și-au dezvoltat competențele privind principiile guvernării deschise și accesul la informație.
• Municipiul Leova a adoptat primul Plan Local de Acțiune pentru Guvernare Deschisă (2025–2027) elaborat de o autoritate locală din Republica Moldova.
• Raportul de evaluare privind drepturile omului la nivel local a furnizat recomandări bazate pe dovezi pentru viitoarele politici și activități de dezvoltare a capacităților.
• A fost elaborat un aviz juridic al CEMG destinat consolidării proiectului de modificare legislativă privind mecanismele de consultare, în conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Locale.
• CALM a beneficiat de un grant instituțional, însoțit de o nouă evaluare a capacităților organizaționale.

Proiectul a contribuit la menținerea dialogului instituțional într-un context marcat de cicluri electorale care au influențat procesele de reformă.

Adoptarea Planului Local de Acțiune pentru Guvernare Deschisă a poziționat municipiul Leova drept primul membru din Republica Moldova al inițiativei OGP Local, generând interes și în alte municipalități.

Activitățile de consolidare a capacităților au dus la îmbunătățiri măsurabile ale nivelului de cunoștințe și ale încrederii participanților, în special în ceea ce privește accesul la informație.

În domeniul drepturilor omului, a fost inițiată o cooperare structurată între CALM și Oficiul Avocatului Poporului, contribuind la creșterea gradului de conștientizare a responsabilităților autorităților locale.

Promovarea participării civice la procesul de luare a deciziilor politice în Republica Moldova

Al doilea proiect, „Promovarea participării civice la procesul de luare a deciziilor politice în Republica Moldova”, este implementat în perioada mai 2024 – aprilie 2026, având un buget total de 700 000 euro, în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2021–2024).

Proiectul urmărește consolidarea guvernanței democratice în Republica Moldova prin promovarea participării efective a cetățenilor la procesul decizional, în special la nivel local.

Activitățile desfășurate au inclus:

• dezvoltarea capacităților funcționarilor locali și ale reprezentanților societății civile privind standardele europene referitoare la participarea cetățenilor;
• testarea unor abordări participative inovatoare în opt municipalități;
• susținerea implicării tinerilor, inclusiv prin introducerea bugetării participative în școli;
• acordarea de asistență tehnică pentru îmbunătățirea cadrului normativ relevant.

Principalele rezultate obținute

• 260 de reprezentanți ai autorităților locale și naționale, precum și ai societății civile, și-au consolidat competențele privind standardele și instrumentele de participare civică.
• Șase standarde și instrumente metodologice ale Consiliului Europei au fost adaptate și traduse, inclusiv Ghidul Congresului privind Democrația Deliberativă și instrumentele CivicLab.
• Opt municipalități-pilot au formalizat acorduri de cooperare pentru consolidarea practicilor de participare incluzivă.
• A fost constituit și instruit un grup de 26 de experți naționali, pregătiți să sprijine procesele participative la nivel local.
• 93% dintre participanții la activitățile de dezvoltare a capacităților – în principal funcționari locali și reprezentanți ai societății civile – au raportat o mai bună înțelegere a standardelor privind participarea civică.
• Municipalitățile-pilot au elaborat planuri de acțiune pentru participarea civică și și-au asumat angajamentul de a aplica instrumentele promovate de Consiliul Europei.

Impactul proiectului

Împreună, cele două proiecte contribuie la promovarea principiilor consacrate de Carta Europeană a Autonomiei Locale și la avansarea priorităților Congresului privind:

• guvernanța pe mai multe niveluri;
• procesul decizional deschis și incluziv;
• integrarea drepturilor omului la nivel local;

în conformitate cu Declarația de la Reykjavík și cu Noul Pact Democratic pentru Europa.

Mărturie

„Discuțiile constructive și schimbul de bune practici ne vor ghida în elaborarea Planului Local de Acțiune pentru Guvernare Deschisă, un document-cheie pentru consolidarea transparenței, responsabilității și încrederii cetățenilor în administrația publică locală. Se preconizează că această inițiativă va consolida implicarea civică și va îmbunătăți capacitatea municipalității de a implementa politici incluzive.”

Alexandru Bujoreanu
Primarul orașului Leova

Activități planificate pentru 2026

În anul 2026, activitățile se vor concentra asupra:

• aprofundării consultărilor structurate privind reforma administrației publice;
• sprijinirii replicării practicilor de guvernare locală deschisă în alte localități;
• testării abordărilor bazate pe drepturile omului în municipalități suplimentare;
• consolidării sprijinului instituțional acordat CALM, pentru a asigura durabilitatea și extinderea rezultatelor obținute.

Astfel, proiectele Consiliului Europei în Republica Moldova continuă să susțină dezvoltarea unei administrații publice locale mai transparente, participative și responsabile, precum și implicarea activă a cetățenilor în procesele democratice.

*     *     *

Cuprins

• Introducere
• Eticheta Europeană de Excelență în Guvernare (ELoGE)
• Albania
• Armenia
• Bosnia și Herțegovina
• Cipru
• 
  Georgia
• Ungaria
• Italia
• Malta
• Republica Moldova
• Muntenegru
• Macedonia de Nord
• România
• Serbia
• Spania
• Turcia
• Ucraina
• Democrația deliberativă în Europa de Sud-Est
• Forțele democratice belaruse
• Kosovo*
• Lista abrevierilor
• Lista imaginilor

*     *     *

Raportul de activitate 2025 al Centrului de Expertiză pentru Guvernanță pe Mai Multe Niveluri al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei oferă o imagine amplă asupra eforturilor depuse pentru consolidarea democrației locale și regionale în statele membre ale Consiliului Europei. Publicația evidențiază proiecte și inițiative care promovează buna guvernare, descentralizarea, participarea cetățenilor și respectarea drepturilor omului la nivel local.

Valoarea acestei publicații constă nu doar în prezentarea rezultatelor obținute, ci și în oferirea unor exemple concrete de politici, reforme și practici inovatoare implementate în diverse țări europene. Experiențele prezentate demonstrează modul în care autoritățile publice locale și regionale pot răspunde provocărilor actuale prin dialog instituțional, transparență, implicarea cetățenilor și cooperare între diferitele niveluri ale administrației publice.

Pentru Republica Moldova, raportul este deosebit de relevant, întrucât include rezultatele proiectelor desfășurate în țară și evidențiază progresele realizate în domeniul guvernării deschise, al participării civice și al reformei administrației publice locale. Totodată, exemplele de succes din alte state membre ale Consiliului Europei pot servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile locale, contribuind la identificarea unor soluții eficiente și adaptabile contextului național.

Publicația reprezintă un instrument util pentru autoritățile publice, funcționarii administrației locale, reprezentanții societății civile, cercetători și toți cei interesați de dezvoltarea unei guvernări democratice moderne, participative și orientate către nevoile cetățenilor. Prin promovarea schimbului de experiență și a bunelor practici europene, raportul contribuie la consolidarea unei culturi a guvernării bazate pe transparență, responsabilitate și participare activă a cetățenilor la procesul decizional.