Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în cadrul sesiunii plenare din 24 iunie 2026, a subliniat că inteligența artificială (IA) aduce atât oportunități majore, cât și riscuri serioase pentru sistemele democratice, avertizând că reglementările și cadrele de guvernanță democratică nu reușesc să țină pasul cu ritmul rapid al inovației.
Cea mai transformatoare revoluție din istoria omenirii
„IA ar putea reprezenta cea mai transformatoare revoluție din istoria omenirii”, a declarat Adunarea în Rezoluția 2662 (2026) bazată pe raportul prezentat de Deborah Bergamini (Italia, PPE/CD), exprimându-și totodată îngrijorarea față de impactul său potențial perturbator asupra democrației în Europa și dincolo de aceasta.
În același timp, rezoluția subliniază că IA „nu ar trebui demonizată”, menționând că, printr-o guvernanță adecvată, aceasta poate contribui la inovarea sistemelor democratice prin creșterea participării publice, facilitarea accesului la informație și încurajarea democrației deliberative.
Rezoluția evidențiază atât efectele pozitive, cât și cele negative ale noii tehnologii. Pe de o parte, IA poate „promova incluziunea prin eliminarea barierelor socio-economice” și poate îmbunătăți accesul la servicii publice, educație și ocuparea forței de muncă.
Pe de altă parte, seturile vaste de date utilizate pentru antrenarea sistemelor de IA „pot fi exploatate de persoane, companii sau guverne rău intenționate” în scopuri de supraveghere în masă, poliție predictivă, evaluare a riscurilor și clasificare socială, precum și pentru cenzurarea opiniilor politice.
Adunarea Parlamentară avertizează, de asemenea, că IA poate fi „contaminată de dezinformare cu orientare politică” sau poate conține prejudecăți care ar putea „duce la decizii eronate sau la discriminarea anumitor grupuri, precum femeile sau minoritățile”. De asemenea, sistemele de IA pot uneori să „halucineze”, generând informații incomplete sau înșelătoare.
Adunarea îndeamnă statele membre și statele observatoare ale Consiliului Europei să semneze și să ratifice Convenția-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225), pentru a permite intrarea sa rapidă în vigoare, și încurajează statele nemembre din întreaga lume să solicite aderarea la acest tratat internațional, primul de acest fel în domeniu, de îndată ce vor avea posibilitatea să o facă.
17. În plus, Adunarea solicită statelor membre și statelor observatoare ale Consiliului Europei să:
17.1 inițieze o reflecție amplă privind necesitatea reglementării dezvoltării și utilizării tuturor noilor tehnologii de inteligență artificială, inclusiv a celor destinate în mod special securității naționale și apărării, eliminând totodată barierele din calea inovării în Europa;
17.2 acționeze activ împotriva amenințărilor reprezentate de ingerințele externe și să consolideze reziliența față de dezinformare și informațiile false, în conformitate cu Rezoluția 2593 (2025) și Recomandarea 2292 (2025) ale Adunării; aceasta ar trebui să includă măsuri specifice pentru combaterea utilizării abuzive a instrumentelor IA în răspândirea materialelor de tip deepfake, de exemplu prin introducerea verificării obligatorii a conținutului, demontarea informațiilor false și aplicarea de filigrane digitale pe platformele de socializare;
17.3 consolideze cerințele privind transparența, explicabilitatea, accesibilitatea și incluziunea tehnologiilor IA, inclusiv ale celor utilizate de sectorul public sau pentru furnizarea serviciilor publice, precum și ale algoritmilor și instrumentelor de moderare a conținutului folosite de platformele de socializare;
17.4 încurajeze utilizarea unei diversități de limbi în dezvoltarea tehnologiilor IA, pentru a asigura diversitatea și reprezentativitatea acestora;
17.5 sprijine și să promoveze dezvoltarea mediilor cu sursă deschisă (open-source);
17.6 asigure tragerea la răspundere a dezvoltatorilor și furnizorilor de IA, precum și a platformelor de socializare, pentru orice prejudiciu cauzat de serviciile lor;
17.7 instituie mecanisme clare, eficiente și adecvate de despăgubire, ușor accesibile victimelor prejudiciilor cauzate de IA;
17.8 integreze proceduri de evaluare și diminuare a riscurilor și impactului pe întreaga durată de viață a sistemelor IA, cu accent pe drepturile omului, democrație și statul de drept, de exemplu prin implicarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului și prin adoptarea metodologiei HUDERIA a Consiliului Europei pentru evaluarea riscurilor și impactului sistemelor de inteligență artificială;
17.9 consolideze alfabetizarea în domeniul IA și al mass-mediei la toate nivelurile educației, inclusiv în educația non-formală și pentru toate categoriile de vârstă (cu accent special pe persoanele în vârstă), pentru dezvoltarea gândirii critice, competențelor digitale, eticii și înțelegerii modului de funcționare a IA, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă în tranziția digitală;
17.10 aloce resurse suficiente pentru a asigura participarea societății civile și a cetățenilor la toate dezbaterile privind IA și pentru implicarea tuturor părților interesate, în special a tinerilor, în elaborarea noilor reglementări, standarde și mecanisme de supraveghere;
17.11 combată discriminarea și prejudecățile împotriva femeilor generate de IA și să asigure șanse egale pentru femei și bărbați în dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor IA;
17.12 aloce resurse pentru cercetare și analiză prospectivă privind impactul complex al noilor tehnologii IA asupra psihologiei indivizilor, ecosistemelor informaționale, instituțiilor și proceselor democratice, producției de energie, mediului și societății în ansamblu, pentru a putea răspunde prin reglementare și măsuri preventive atunci când este necesar;
17.13 definească cadre clare pentru relațiile cu marile companii tehnologice, astfel încât influența acestora asupra societăților democratice să poată fi evaluată și reglementată corespunzător, inclusiv prin legislație antimonopol adecvată pentru a preveni formarea oligopolurilor și concentrarea puterii;
17.14 analizeze posibilitatea stabilirii unor linii roșii clare privind dezvoltarea anumitor tehnologii și a unui moratoriu asupra dezvoltării unei superinteligențe artificiale;
17.15 asigure că nu există lacune între reglementarea IA și reglementarea platformelor online, având în vedere integrarea tot mai mare a instrumentelor de IA generativă în rețelele sociale și motoarele de căutare, precum și utilizarea lor tot mai frecventă ca motoare de căutare.
18. Pentru a valorifica pe deplin beneficiile IA și pentru a consolida securitatea democratică, Adunarea solicită, de asemenea, statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei să:
18.1 exploreze toate posibilitățile de utilizare a IA pentru consolidarea democrației, în special pentru îmbunătățirea serviciilor publice, sporirea protecției drepturilor omului și reducerea tuturor formelor de discriminare;
18.2 încurajeze și să sprijine dezvoltarea unor modalități inovatoare de implicare a cetățenilor, inclusiv prin consultări la scară largă asistate de IA asupra unor subiecte complexe, pentru a consolida participarea acestora la procesele de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor;
18.3 încurajeze și să sprijine dezvoltarea instrumentelor bazate pe IA pentru detectarea, investigarea și eliminarea conținutului malițios generat de IA și a atacurilor cibernetice;
18.4 asigure implementarea coerentă și eficientă a Convenției-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept, prin consolidarea coordonării între statele semnatare.
19. Pentru consolidarea suveranității digitale a Europei și reducerea dependenței continentului de furnizori externi, Adunarea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să:
19.1 adopte măsuri solide de securitate cibernetică pentru protejarea algoritmilor, modelelor, aplicațiilor, rețelelor, bazelor de date și infrastructurilor critice europene împotriva atacurilor informatice;
19.2 investească în educație, perfecționare profesională, păstrarea și atragerea talentelor, pentru a forma o nouă generație de lideri și inovatori capabili să valorifice cele mai recente evoluții tehnologice în beneficiul dezvoltării socio-economice durabile;
19.3 dezvolte „laboratoare de testare” europene (sandboxes) structurate, în care noile tehnologii să poată fi evaluate în condiții controlate și sigure, sub cadre solide de guvernanță;
19.4 identifice domeniile în care Europa deține încă avantaje comparative (de exemplu, calculul cuantic, tehnologiile verzi sau aplicațiile specializate) și să le valorifice prin alocarea de resurse financiare suficiente, simplificarea reglementărilor și consolidarea ecosistemelor de inovare și a infrastructurii digitale;
19.5 recunoască faptul că dezvoltarea unor tehnologii și infrastructuri europene de IA este esențială pentru securitatea democratică și autonomia continentului și să prevină dependența tehnologică unilaterală de furnizori străini sau privați, asigurând în același timp accesul echitabil pentru statele mici, instituțiile de cercetare și întreprinderile mici și mijlocii;
19.6 extindă inovarea responsabilă prin implicarea tuturor actorilor relevanți și consolidarea parteneriatelor public-private, în paralel cu reglementarea;
19.7 promoveze o cultură a toleranței față de asumarea controlată a riscurilor în procesul de inovare.
20. Recunoscând caracterul global al provocărilor generate de ascensiunea tehnologiilor IA, Adunarea solicită tuturor statelor lumii să examineze posibilitatea creării unui organism multilateral dedicat exclusiv supravegherii tehnologiilor de inteligență artificială. Acesta ar putea defini un limbaj comun, standarde și un cadru de reglementare la nivel internațional, implicând toate părțile interesate și coordonând diferitele inițiative lansate de organizațiile multilaterale.
Informații suplimentare:
Consiliul Europei și Inteligența Artificială: Dosar tematic
Rezoluția 2654 (2026) Aplicarea drepturilor de autor în mediul inteligenței artificiale
