Artificial intelligence and human trafficking: Threats, responses, and ethical considerations: Policy Brief / Council of Europe, Group of Experts against Trafficking in Human Beings (GRETA); Council of the Baltic Sea States, Task Force against Trafficking in Human Beings (CBSS – TFTHB). - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 15 p. - URL: https://rm.coe.int/policy-brief-artificial-intelligence-and-human-trafficking-threats-res/48802dae68 (accesat: 13.10.2026)
Inteligența artificială se referă la un sistem informatic capabil să îndeplinească sarcini care, în mod obișnuit, necesită inteligență umană. Acest domeniu cuprinde o gamă largă de instrumente, tehnologii și concepte. În discuțiile privind impactul IA asupra traficului de persoane și activităților de combatere a acestuia sunt utilizați frecvent următorii termeni:
- Învățarea automată (Machine Learning): domeniu al inteligenței artificiale în care calculatoarele învață și se adaptează fără a fi programate în mod explicit de către oameni. Majoritatea progreselor actuale în domeniul IA se bazează pe învățarea automată.
- Procesarea limbajului natural (Natural Language Processing – NLP): programarea calculatoarelor pentru a înțelege și a genera texte în limbaj uman. Această tehnologie este utilizată, de exemplu, în recunoașterea vorbirii, traducerea automată și chatboturi.
- Inteligența artificială generativă (Generative AI – GenAI): tip de model de învățare automată capabil să genereze conținut nou, inclusiv texte, materiale audio și video sau imagini, precum ChatGPT.
- Modelul lingvistic de mari dimensiuni (Large Language Model – LLM): tip de inteligență artificială generativă care utilizează procesarea limbajului natural pentru a recunoaște și a genera texte în limbaj uman, precum ChatGPT atunci când este folosit pentru crearea de texte.
La fel ca alte tehnologii, inteligența artificială poate fi utilizată atât în beneficiul drepturilor omului, cât și pentru subminarea acestora, afectând reziliența instituțională și statul de drept. Pe de o parte, IA poate consolida capacitatea autorităților de a identifica tiparele traficului de persoane, de a sprijini investigațiile și de a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră. Pe de altă parte, aceasta poate amplifica vulnerabilitățile, inegalitățile și dezechilibrele de putere existente, de care traficanții profită pentru a-și desfășura activitățile.
Prezentul document de politici își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra inteligenței artificiale în contextul traficului de persoane. În acest scop, va prezenta mai întâi modalitățile în care infractorii utilizează IA, apoi va explica modul în care specialiștii implicați în combaterea traficului de persoane pot folosi această tehnologie pentru a-și eficientiza activitatea. Documentul va evidenția în continuare provocările de ordin etic și va analiza, în final, importanța competențelor digitale și a accesului echitabil la tehnologie.
Informațiile prezentate în secțiunile următoare se bazează pe concluziile și observațiile formulate în cadrul conferinței Consiliului Europei din 2025, intitulată „Consolidarea capacității de a genera schimbare: tehnologia și inteligența artificială în lupta împotriva traficului de persoane” (Empowering Change: Technology and Artificial Intelligence in the Fight Against Human Trafficking), organizată la 11 iunie 2025, sub egida Președinției malteze a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, precum și pe literatura de specialitate provenită din surse secundare, inclusiv organizații internaționale, instituții guvernamentale și publicații academice.
REZUMAT- Inteligența artificială transformă atât activitățile infracționale, cât și activitatea de combatere a traficului de persoane.
- IA îi ajută pe traficanți, de exemplu, să automatizeze conversațiile și să traducă mesaje în diferite limbi pentru recrutarea victimelor, să creeze profiluri fictive realiste pe rețelele sociale și anunțuri înșelătoare, precum și să producă documente de călătorie false.
- Instrumentele și tehnologiile bazate pe IA, precum chatboturile, analiza datelor asistată de inteligența artificială și recunoașterea facială, pot sprijini activitățile de combatere a traficului de persoane. Acestea facilitează prevenirea fenomenului, investigarea cazurilor, sprijinirea victimelor și dezvoltarea parteneriatelor.
- Printre principalele provocări etice asociate utilizării IA în combaterea traficului de persoane se numără prejudecățile și distorsiunile sistemelor de inteligență artificială, riscurile privind confidențialitatea datelor, posibilitatea ca tehnologiile concepute în scopuri benefice să ajungă să fie utilizate de infractori, precum și dependența excesivă de concluziile generate de IA.
- Abordarea acestor provocări necesită adoptarea unei perspective bazate pe drepturile omului și respectarea principiilor etice privind responsabilitatea, transparența și explicabilitatea, echitatea și nediscriminarea, controlul uman asupra tehnologiei, respectarea vieții private, siguranța și securitatea, precum și responsabilitatea profesională.
- Accesul echitabil la tehnologie și dezvoltarea competențelor digitale contribuie la consolidarea unor societăți capabile să facă față riscurilor și provocărilor generate de inteligența artificială.
Cuprins
REZUMAT
1. INTRODUCERE
2. UTILIZAREA INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ÎN SCOPURI INFRACȚIONALE
3. INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ÎN COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE
4. PRINCIPIILE UTILIZĂRII ETICE A INTELIGENȚEI ARTIFICIALE
4.1. Responsabilitatea
4.2. Transparența și explicabilitatea
4.3. Echitatea și nediscriminarea
4.4. Controlul uman asupra tehnologiei
4.5. Viața privată, siguranța și securitatea
4.6. Responsabilitatea profesională
5. DECALAJUL DIGITAL ȘI UTILIZAREA ECHITABILĂ A INTELIGENȚEI ARTIFICIALE
6. CONCLUZII
NOTE DE SUBSOL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu