Faceți căutări pe acest blog

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

CoE: e-publicații: Noul Pact Democratic pentru Europa în vremuri de ruptură. Raportul Secretarului General al CoE. 2026

The New Democratic Pact for Europe in times of rupture: Annual report of the Secretary General of the Council of Europe 2026 / Alain Berset; Council of Europe. - Strasbourg: Council of Europe Publications, May 2026. - 76 p.  - URLhttps://www.coe.int/en/web/secretary-general/report-2026 (accesat la 15.05.2026).

În raportul său anual pentru 2026, Secretarul General al Consiliul Europei, Alain Berset, solicită crearea unui cadru juridic și democratic pe care să se poată baza securitatea durabilă a Europei, precum și reconstruirea încrederii cetățenilor în instituții.

În raport, el avertizează că „pe măsură ce Europa se reînarmează la o scară nemaivăzută de la Războiul Rece, trebuie să ne întrebăm ce anume apărăm cu adevărat și dacă forța, de una singură, va fi vreodată suficientă. Aici modelul actual de securitate al Europei își arată limitele și aici trebuie să înceapă securitatea democratică”. El evidențiază impactul devastator al invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și al altor crize internaționale. „Fiecare amenințare sau utilizare a forței care rămâne fără răspuns împinge ordinea juridică internațională tot mai aproape de prăpastie”, adaugă acesta.

Manipularea informațională externă și ingerințele străine, alături de erodarea încrederii în sistemele democratice, subminează atât statul de drept, cât și stabilitatea socială, punând în pericol democrațiile europene din interior, susține raportul. De asemenea, Secretarul General subliniază necesitatea unor garanții care să protejeze drepturile omului și principiile democratice în contextul schimbărilor tehnologice rapide, în special în domeniul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale.

Secretarul General insistă asupra faptului că importanța strategică a drepturilor sociale, sănătății, educației și încrederii în instituții a fost mult timp subestimată și tratată drept o „securitate soft”. Însă această distincție, afirmă el, aparține secolului trecut. Ea nu mai corespunde Europei în care trăim astăzi. „Securitatea reală începe cu instituții în care oamenii pot avea încredere și cu democrații suficient de reziliente pentru a rezista presiunilor”, subliniază acesta.

Pentru a răspunde provocărilor la adresa securității democratice, Secretarul General pledează pentru parteneriate ample, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta, și prezintă obiectivul Consiliului Europei de a adopta o abordare inovatoare și echilibrată, care să combine măsurile de protecție și prevenire cu investițiile în educație.

Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului actual al Noului Pact Democratic pentru Europa, proces strategic și politic lansat de Secretarul General în 2025 pentru identificarea unor răspunsuri integrate la regresul democratic și pentru reînnoirea guvernanței democratice în Europa. În prima fază a Pactului, care se va desfășura până în decembrie 2026, este în curs un amplu proces de consultare.

În raport, Secretarul General afirmă că „ambiția Noului Pact Democratic pentru Europa este de a reconstrui încrederea în instituții și de a consolida reziliența democratică într-o epocă a crizelor permanente”. „Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în Ucraina. Acolo, Consiliul Europei contribuie la construirea mecanismelor de responsabilizare pentru războiul de agresiune al Rusiei, acolo unde acestea nu existau anterior, plasând totodată reziliența democratică în centrul procesului de redresare și reconstrucție”, afirmă el.

Șase domenii-cheie ale raportului Secretarului General

Raportul anual 2026 al Secretarului General este structurat în jurul a șase capitole, fiecare dedicat unui domeniu transversal strategic, selectat datorită relevanței sale esențiale pentru consolidarea rezilienței democratice:

  1. Combaterea manipulării informaționale și a dezinformării și consolidarea rezilienței;
  2. Promovarea drepturilor sociale ca factor al rezilienței democratice;
  3. Apărarea drepturilor egale și promovarea egalității de gen și a incluziunii;
  4. Protejarea alegerilor și a proceselor democratice;
  5. Participarea incluzivă, spațiul civic și libertățile fundamentale;
  6. Utilizarea pozitivă a tehnologiei digitale și a inteligenței artificiale, inclusiv combaterea amenințărilor cibernetice.

Fiecare capitol combină o prezentare generală a activităților în desfășurare cu orientări emergente și inițiative concrete, conectând analiza, direcțiile de politici și implementarea. Raportul evidențiază relevanța activităților actuale ale Consiliului Europei și direcțiile emergente pentru reflecție și posibile acțiuni viitoare, introducând idei și inițiative noi rezultate din procesul de consultare al Pactului.

CUPRINS

  • MESAJUL SECRETARULUI GENERAL
  • CUM SĂ UTILIZAȚI ACEST RAPORT
  • NOUL PACT DEMOCRATIC PENTRU EUROPA: STADIUL ACTUAL
  • DE LA DIAGNOSTIC LA ACȚIUNE: PARAMETRII DE LA REYKJAVIK ȘI SECURITATEA DEMOCRATICĂ
  • UCRAINA: REZILIENȚĂ DEMOCRATICĂ ÎN ACȚIUNE

CAPITOLUL 1. Combaterea manipulării informaționale și a dezinformării și consolidarea rezilienței

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 2. Promovarea drepturilor sociale ca factor al rezilienței democratice

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 3. Apărarea drepturilor egale și promovarea egalității de gen și a incluziunii

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 4. Protejarea alegerilor și a proceselor democratice

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 5. Participarea incluzivă, spațiul civic și libertățile fundamentale

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 6. Utilizarea tehnologiei digitale și a inteligenței artificiale și combaterea amenințărilor cibernetice

  • Introducere
  • Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
  • Pilonul 2 – Protejarea democrației
  • Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație
  • ABREVIERI
  • CONVENȚIILE CONSILIULUI EUROPEI MENȚIONATE ÎN RAPORT

Spre un nou Pact Democratic pentru Europa. Raportul Secretarului General al CoE. 2025

Zilele Europei 2026 la BNRM




Pe parcursul lunii mai ,,Centrul Pro-European de servicii și comunicare (CPESC) al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM), în parteneriat cu Programul UE „Tinerii Ambasadori Europeni” și Europe Cafe, Centru de Informare al UE din Republica Moldova organizează sesiuni interactive cu genericul „Europa pentru tineri - Europa pentru tine”.

Desfășurat în contextul Zilelor Europei 2026 la BNRM , evenimentul constituie o platformă dinamică de dialog și învățare, oferind tinerilor un spațiu inspirațional pentru aprofundarea valorilor europene și a parcursului de integrare europeană al Republicii Moldova. 

În cadrul sesiunilor, participanții vor avea ocazia să exploreze:
  • Beneficiile parteneriatului RM-UE: Descoperirea avantajelor colaborării cu Uniunea Europeană și a asistenței oferite țării noastre;
  • Oportunități de dezvoltare: Prezentarea programelor de burse, finanțare și voluntariat destinate tineretului;
  • Cetățenie activă: Înțelegerea proceselor europene și a rolului tinerilor în procesul de aderare a RM la UE.
Prin implicare creativă și discuții deschise, inițiativa transformă biblioteca într-un hub de informare ce încurajează cetățenia activă și înțelegerea proceselor europene.

Sesiunile se adresează în mod special elevilor din clasele a X-a – a XII-a, tinerilor din colegii și din centrele de excelență din țară.

Vă așteptăm la Biblioteca Națională a Republicii Moldova  (str. 31 August 1989 78 A)blocul central, etajul 3, aula 23, pentru a participa la activitățile organizate în cadrul Centrului Pro-European de servicii și comunicare.Instituțiile de învățământ interesate sunt invitate să solicite detalii suplimentare și să efectueze programările la adresa de e-mail: cpesc@bnrm.md  : 022- 241-096  




07.05.2026

Centrul Pro-European al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM) a lansat seria de activități dedicate Zilelor Europei 2026 la BNRM. Primul eveniment a reunit elevii clasei a X-a de la Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” într-o sesiune interactivă dedicată valorilor europene și rolului Uniunii Europene în formarea noii generații.

Sesiunea a fost facilitată de Tinerii Ambasadori Europeni, Dan Băjireanu și Mădălina Alexei. Într-un format dinamic și interactiv, aceștia au discutat cu adolescenții despre avantajele concrete ale procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, programele educaționale, schimburile internaționale și alte oportunități oferite tinerilor.



În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte precum istoria și valorile Uniunii Europene, instituțiile UE și modul în care acestea funcționează, parcursul Republicii Moldova spre aderarea la UE, precum  Planul de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, pentru dezvoltarea țării noastre. De asemenea, elevii au aflat mai multe despre oportunitățile reale destinate tinerilor, inclusiv programele Erasmus+, European Solidarity Corps și European Forum of Young Leaders.



Quiz-ul organizat în cadrul activității le-a oferit participanților ocazia de a-și testa cunoștințele despre  Uniunea Europeană, programele europene de mobilitate și beneficiile integrării europene pentru Republica Moldova.






12.05.2026

Sesiunea interactivă, cu participarea elevilor din Liceul Teoretic „Matei Basarab”.a fost axată pe promovarea valorilor europene și informarea tinerilor despre beneficiile cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.



Evenimentul a fost moderat de Tinerii Ambasadori Europeni Alexei Zagaiciuc, Alisa Cheptene, Alisa Stoianova și Dorin Hotineanu, care au creat un dialog deschis și dinamic cu tinerii despre impactul procesului de aderare la Uniunea Europeană și despre modul în care integrarea europeană poate contribui la dezvoltarea educației, economiei și societății. Prin prezentări și exemple practice, elevii au aflat cum funcționează instituțiile Uniunii Europene și care sunt avantajele apropierii Republicii Moldova de spațiul european.






Un subiect important al discuțiilor a fost Planul de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, destinat susținerii dezvoltării economice și sociale a țării. 

Elevii au descoperit oportunitățile oferite de programele europene pentru tineri – de la mobilități academice și schimburi culturale, până la activități de voluntariat și leadership internațional.
Participanții au fost informați despre programele europene care susțin educația, mobilitatea și implicarea civică a tinerilor. Erasmus+, European Solidarity Corps și European Forum of Young Leaders . Au fost prezentate drept exemple concrete de inițiative care le pot oferi elevilor experiențe internaționale, dezvoltare profesională și posibilitatea de a participa activ la proiecte europene.


Elevii au participat activ la quiz-uri și exerciții interactive dedicate Uniunii Europene, prin care și-au consolidat cunoștințele despre valorile europene, programele de mobilitate și beneficiile parteneriatului RM–UE. Activitatea a pus accent pe importanța cetățeniei active și pe rolul pe care tinerii îl pot avea în construirea unui viitor european pentru Republica Moldova.














14.05.2026

Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare a organizat o nouă sesiune educațională în cadrul Zilelor Europei 2026 la BNRM. La activitate au participat studenții de la Colegiul Cooperatist din Moldova, scopul fiind familiarizarea acestora cu procesele de integrare europeană și oportunitățile oferite de Uniunea Europeană.


În cadrul sesiunii au fost abordate teme esențiale, precum istoria și valorile fundamentale ale Uniunii Europene , structura și funcționarea instituțiilor comunitare, dar și parcursul european al Republicii Moldova.


Sesiunea moderată de Tinerii Ambasadori Europeni Dan Băjireanu, Maxim Zelenețchi și Ion Leonte a inclus o prezentare detaliată despre istoria UE, de la bazele puse prin Declarația Schuman până la extinderile succesive care au format blocul comunitar actual. Participanîii au explorat motivele creării acestei structuri, axate pe menținerea păcii și cooperarea economică, și au aflat detalii despre momentele cheie care au dus la obținerea Premiului Nobel pentru pace de către Uniunea Europeană.

Formatori au explicat și etapele tehnice ale aderării, structurate pe cele 35 de capitole de negociere și cele șase clustere tematice, punctând importanța îndeplinirii criteriilor de referință. De asemenea, au fost analizate direcțiile majore din Politica europeană de vecinătate, cu accent pe buna guvernanță, securitatea energetică și dezvoltarea durabilă.

Un subiect discutat a fost Planul de creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, cel mai amplu pachet de asistență financiară oferit de UE pentru modernizarea economiei RM.

Studenții au fost informați și despre modalitățile de participare în inițiativele europene dedicate tinerilor, precum Erasmus+, European Solidarity Corps și European Forum of Young Leaders, care susțin mobilitatea academică și implicarea civică.



Participarea la Quiz le-a permis studentilor să testeze cunoștintele privind UE, programele de mobilitate și beneficiile integrării europene pentru Republica Moldova.


Foto





 Vezi de asemenea:




UE - e-publicații: Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Garantă a protecției dreptului Uniunii


Curtea de Justiție a Uniunii Europene : garantă a protecției dreptului Uniunii/ Curtea de Justiție a Uniunii Europene. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene. 2026. - 53 p. -PDF ISBN 978-92-829-5210-8. - URL:

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, autoritate judiciară a Uniunii Europene, asigură respectarea dreptului Uniunii în interpretarea și aplicarea acestuia. În cadrul acestei misiuni, Curtea de Justiție a Uniunii Europene:
  • controlează legalitatea actelor instituțiilor Uniunii Europene; 
  • asigură respectarea de către statele membre a obligațiilor care decurg din tratate; 
  • interpretează dreptul Uniunii la cererea instanțelor naționale. 
Aceasta este alcătuită din două instanțe: Curtea de Justiție și Tribunalul. Membrii celor două instanțe își exercită funcțiile în deplină imparțialitate și independență.

Această carte oferă o privire clară și accesibilă asupra Curții de Justiție a Uniunii Europene – una dintre instituțiile-cheie ale UE. Pornind de la rolul său în viața cetățenilor, cartea explică modul în care funcționează Curtea și Tribunalul, cum se desfășoară procedurile judiciare, ședințele publice și deliberările, dar și importanța traducerii și interpretării juridice într-un spațiu multilingv.

De asemenea, descoperiți culisele instituției: personalul, serviciile, biblioteca, relațiile cu publicul și chiar istoricul clădirilor. O resursă utilă pentru oricine vrea să înțeleagă cum se face justiția la nivel european, din interior.

Cuprins:
  • O Curte în inima Europei
  • Curtea de Justiție a Uniunii Europene
  • Curtea și cetățenii
  • Curtea de Justiție
  • Tribunalul
  • Procedura jurisdicțională
  • Grefele
  • Ședința publică
  • Concluziile avocatului general
  • Deliberarea
  • Pronunțarea
  • Serviciile instituției
  • Regimul lingvistic – traducerea juridică
  • Regimul lingvistic – interpretarea
  • Biblioteca, centru de expertiză documentară
  • Personalul
  • Relațiile cu publicul
  • Curtea și mediul
  • Istoricul clădirilor Curții
  • Curtea în cifre
  • Rămâneți informați
  • Plan de acces

Aplicarea drepturilor de autor în mediul inteligenței artificiale


Adunarea Parlamentară recunoaște rolul esențial pe care legislația privind drepturile de autor îl joacă în susținerea industriilor creative din Europa. Aceste sectoare se confruntă cu provocări generate de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), în special prin utilizarea conținutului protejat fără permisiune în procesul de antrenare a sistemelor IA, iar legislația actuală este insuficientă pentru a răspunde acestor provocări. Rezoluția solicită reglementări clare pentru protejarea titularilor de drepturi, propunând un echilibru între inovație și drepturile creatorilor. Raportul cere acțiuni concrete, inclusiv transparență obligatorie din partea furnizorilor de IA cu privire la datele utilizate, remunerare echitabilă pentru creatori și reguli privind etichetarea conținutului generat de IA. De asemenea, se pune accent pe protejarea drepturilor la personalitate ale cetățenilor și a muncii artiștilor interpreți împotriva deepfake-urilor, precum și pe promovarea educației media și informaționale ca instrument pentru înțelegerea publică a IA.

Rezoluția 2654 (2026)
(adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la 23 aprilie 2026, în cadrul sesiunii de primăvară a APCE)
  1. Adunarea Parlamentară subliniază că drepturile de proprietate intelectuală reprezintă un factor fundamental pentru inovare și investiții în diverse sectoare industriale.

  2. Adunarea apreciază faptul că industriile culturale și creative constituie o forță economică semnificativă în Europa, având milioane de angajați. Aceste industrii depind de legislația privind drepturile de autor pentru protejarea drepturilor și intereselor autorilor și ale altor titulari de drepturi, precum și pentru remunerarea creațiilor și contribuțiilor lor.

  3. Adunarea recunoaște că apariția erei inteligenței artificiale a generat un set de probleme deosebit de complexe pentru sectorul creativ.

  4. Pentru a alimenta sistemele lor dependente de date, companiile de IA extrag date de pe internet fără permisiune prealabilă și fără a remunera creatorii de conținut, pe baza unor prevederi legislative care nu sunt nici clare, nici adecvate scopului.

  5. Antrenarea IA presupune realizarea de copii în diferite etape: de la colectarea inițială a datelor de pe internet și crearea, publicarea online și descărcarea seturilor de date, până la antrenarea propriu-zisă și utilizarea modelului rezultat. Aceste copii, dacă sunt protejate prin drepturi de autor, constituie acte de reproducere și ar necesita autorizarea titularilor de drepturi, cu excepția cazurilor în care sunt acoperite de excepții sau limitări legale.

  6. Adunarea constată că legislația actuală a Uniunii Europene nu oferă o soluție adecvată acestei probleme. Așa-numitele excepții pentru „minarea textelor și datelor” (TDM), adoptate înainte de apariția IA generative, plasează responsabilitatea asupra titularilor de drepturi de a se retrage din această excepție și nu prevăd nicio formă de remunerare.

  7. Există, de asemenea, îndoieli privind aplicabilitatea acestor excepții la IA generativă, în special deoarece acestea trebuie să respecte articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29/CE, care prevede că excepțiile se aplică doar în „anumite cazuri speciale care nu intră în conflict cu exploatarea normală a operei și nu prejudiciază în mod nejustificat interesele legitime ale titularilor de drepturi”.

  8. Adunarea subliniază că acest mediu juridic avantajează în mod special companiile din SUA și China. Fără condiții echitabile, inovația și concurența în Europa vor avea de suferit, iar disparitățile existente în ceea ce privește bogăția și puterea vor fi amplificate. Sistemul juridic actual nu este capabil să corecteze aceste dezechilibre, întrucât autoritățile de reglementare și competitorii mai mici nu dispun de resursele financiare necesare pentru a egala cheltuielile juridice ale marilor companii tehnologice. În plus, procedurile judiciare nu sunt adecvate pentru a aborda bunuri publice precum informația de încredere și infrastructura digitală sau externalități precum dezinformarea și daunele de mediu.

  9. În special, sustenabilitatea ecosistemului media de știri poate fi pusă în pericol din cauza valorii economice imediate și efemere a conținutului jurnalistic. Litigiile îndelungate nu reprezintă o soluție eficientă pentru pierderea veniturilor atunci când platformele utilizează acest conținut fără o remunerație corectă. În timpul proceselor, platformele pot genera venituri din publicitate și își pot consolida poziția pe piață, în timp ce editorii pierd venituri irecuperabile pe termen lung.

  10. Capacitățile impresionante ale IA generative de a crea conținut nou ridică și alte probleme legate de drepturile de autor.

  11. Există o dezbatere juridică în curs privind posibilitatea protejării prin drepturi de autor a operelor create cu ajutorul IA și privind titularul acestor drepturi. Deși este evident că un sistem IA nu poate deține drepturi, este posibil să fie necesară o analiză de la caz la caz pentru a stabili dacă o persoană fizică poate fi considerată autorul unei opere create cu ajutorul IA.

  12. În orice caz, conținutul generat de IA pe baza unor materiale protejate poate încălca drepturile de reproducere, comunicare și punere la dispoziția publicului ale titularilor de drepturi.

  13. Conținutul generat de IA destinat inducerii în eroare (deepfake-urile) reprezintă un motiv major de îngrijorare. Deși nu sunt în mod inerent dăunătoare și pot avea utilizări legale (de exemplu, parodia), acestea pot fi folosite pentru dezinformare, manipularea opiniei publice în procesele electorale și pot încălca drepturile la personalitate prin utilizarea imaginii și vocii unei persoane, afectând în mod deosebit minorii.

  14. Având în vedere aceste aspecte, Adunarea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să adopte o abordare de reglementare echilibrată, care să armonizeze drepturile și interesele furnizorilor de IA și ale titularilor de drepturi, astfel încât inovația să nu se realizeze în detrimentul creatorilor și pentru a proteja cetățenii și democrația împotriva abuzurilor. În acest sens, statele ar trebui în special:

14.1 să clarifice în legislația națională că excepțiile privind drepturile de autor, precum cele referitoare la minarea textelor și datelor, nu se aplică antrenării sistemelor de IA;

14.2 să semneze și să ratifice Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept și să asigure măsuri adecvate de transparență și supraveghere;

14.3 să oblige furnizorii de IA să dezvăluie datele de antrenare;

14.4 să introducă prezumția că sistemele comerciale de IA au fost antrenate pe materiale protejate în lipsa transparenței;

14.5 să introducă reguli de remunerare echitabilă și să sprijine schemele de licențiere colectivă;

14.6 să instituie mecanisme obligatorii de arbitraj în caz de eșec al negocierilor;

14.7 să impună etichetarea clară a conținutului generat de IA;

14.8 să declare ilegală distribuirea neautorizată a imitațiilor digitale realiste ale caracteristicilor personale;

14.9 să protejeze artiștii împotriva utilizării neautorizate a prestațiilor generate de IA;

14.10 să promoveze educația media și civică pentru dezvoltarea gândirii critice în raport cu IA.

  1. Adunarea solicită furnizorilor de IA să asigure transparența datelor utilizate pentru antrenare și să manifeste deschidere și bună-credință în dialogul cu titularii de drepturi.

Informații suplimentare:

Consiliul Europei și Inteligența Artificială: Dosar tematic

UE - e-publicații: Erasmus+ punți digitale. Consolidarea educației în Europa și din afara acesteia: 2021–2027


Erasmus+ digital bridges. Enhancing education across Europe and beyond : 2021-2027/ European Commission;  European Education and Culture Executive Agency.  Luxembourg:  Publications Office of the European Union. - 2026. - 73 p. - ISBN 978-92-9416-016-4. - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2797/1512813 (accesat: 08.04.2026)

Educația și dezvoltarea competențelor sunt esențiale pentru viitorul Europei. Acestea stau la baza capacității noastre de a inova, de a fi competitivi și de a permite tuturor să beneficieze de tranziția digitală. Timp de aproape patru decenii, programul Erasmus+ a deschis orizonturi și a schimbat vieți, adaptându-se permanent schimbărilor și evoluând dintr-un program european de mobilitate într-un instrument global de cooperare, consolidare a capacităților și progres comun.

Această publicație, prima dintr-o nouă serie dedicată dimensiunii internaționale a programului Erasmus+, este axată pe digitalizare. Acesta contribuie la realizarea obiectivelor Planului de acțiune pentru educația digitală (2021–2027) și anticipează Foaia de parcurs 2030 privind viitorul educației și competențelor digitale, care va fi prezentată în cadrul Pachetului pentru educație 2026, precum și  în agenda mai amplă a Uniunii competențelor.

Împreună, aceste inițiative reflectă o opțiune politică clară: aceea de a asigura că transformarea digitală consolidează competențele, incluziunea și oportunitățile — atât în Europa, cât și dincolo de granițele ei. Chiar dacă beneficiile sunt evidente, politicile și practicile noastre trebuie să recunoască, în același timp, și riscurile asociate unui spațiu online tot mai extins, precum algoritmii ce provoacă dependență sau fenomenul de cyberbullying.

Această publicație explorează potențialul transformator al educației digitale în cadrul programului Erasmus+ în diferite regiuni ale lumii. Ea oferă perspective asupra modului în care contextul regional influențează implementarea și succesul inițiativelor digitale și evidențiază rolul Punctelor Naționale Focale Erasmus+ (ENFP) în facilitarea progresului educațional.

Erasmus+ sprijină cursanții, cadrele didactice și instituțiile din întreaga lume, promovând parteneriate internaționale care consolidează competențele, reziliența și înțelegerea reciprocă. Astfel, programul contribuie la ambiția mai amplă a Uniunii Europene de a investi în oameni și de a plasa competențele adaptate viitorului în centrul dezvoltării durabile, interconectate și al cooperării internaționale. Transformarea digitală remodelează profund sistemele de educație și formare.
Pandemia COVID-19 a accelerat această schimbare, evidențiind atât potențialul instrumentelor digitale de a extinde accesul la educație, cât și inegalitățile persistente legate de conectivitate, infrastructură și competențe digitale. În același timp, noile tehnologii aflate în dezvoltare, precum inteligența artificială,  deschid noi perspective pentru învățare, impunând totodată abordări responsabile, incluzive și etice.
Lumea a devenit digitală. Provocarea noastră este să valorificăm oportunitățile oferite de acest proces pentru a consolida valorile noastre comune. Aceste valori sunt cele ale democrației liberale. În lumea digitală, acest lucru înseamnă să oferim oamenilor dreptul la acces digital, la conectivitate și la posibilitatea de a împărtăși și de a cunoaște diferite culturi.

Experiențele prezentate în publicație din Africa Subsahariană, America Latină și Caraibe, Asia, Pacific și Orientul Mijlociu ilustrează modul în care educația digitală poate deveni un motor al calității, accesibilității și cooperării internaționale.

Punctele Naționale de Contact Erasmus+ au rolul de a sprijini oamenii acolo unde se află. Prin construirea acestor punți digitale, ne asigurăm că valorile noastre comune pot circula în ambele direcții.

Recomandări strategice
Publicația prezintă mai multe strategii pentru consolidarea educației digitale la nivel global, punând accent pe incluziune, accesibilitate și sustenabilitate:
  • investiții în infrastructura digitală, în special în regiunile defavorizate, pentru extinderea conectivității;
  • extinderea programelor de schimb virtual pentru a ajunge la un public mai larg și pentru a  elimina barierele legate de mobilitate.
  • îmbunătățirea formării cadrelor didactice, pentru dezvoltarea competențelor de predare digitală;
  • promovarea unor politici incluzive care să fie aliniate obiectivelor sociale și economice mai ample.
  • susținerea politicilor incluzive, aliniate la obiective sociale și economice mai ample.
Prin abordarea acestor direcții, raportul își propune să ofere o foaie de parcurs pentru integrarea educației digitale în cadrele educaționale globale, asigurând transformarea acesteia într-o cale de acces la oportunități pentru toți.

 Din cuprins:
-Fundamentele evoluției educației digitale în cadrul Erasmus+
-Africa Subsahariană: Politici strategice și repere regionale în educația digitală
  • Context regional al politicilor
  • Repere și realizări-cheie în educația digitală 
  • Practici inovatoare și impact instituțional
  • Adaptarea la nevoile locale
  • Recomandări
- Asia: Politici strategice și repere regionale în educația digitală
- America Latină și Caraibe: Politici strategice și repere regionale în educația digitală
- Orientul Mijlociu: Politici strategice și repere regionale în educația digitală
- Pacific: Politici strategice și repere regionale în educația digitală
- Concluzii: Impactul regional și viitorul educației digitale în Erasmus+

CoE: e-publicații: Orașe interculturale: Rezultatele sondajului anual 2025

Intercultural Cities: Annual survey report 2025 /  The Intercultural Cities Programme of the Council of Europe. - Strasbourg, 2026. - 26 p. - URL: https://rm.coe.int/icc-annual-survey-2025-results/1680b67bdc (accesat: 03.04.2026)

Interculturalitatea la nivel local este un element esențial în construirea unor comunități incluzive, coezive și reziliente – un obiectiv care se regăsește în recomandările Programului „Intercultural Cities” al Consiliului Europei, bazat pe valorile egalității, diversității, interacțiunii și participării cetățenilor.

Acest model arată cum orașele pot valorifica diversitatea culturală ca resursă socială și culturală, încurajând politici și practici care sprijină coeziunea socială și participarea activă a tuturor locuitorilor, indiferent de originea lor. Pentru Republica Moldova, chiar dacă nu există, în prezent, orașe membre declarate ale rețelei Intercultural Cities, abordările promovate de Consiliul Europei sunt direct relevante pentru activitatea bibliotecilor ca spații civice și culturale: bibliotecile pot deveni centre de incluziune, dialog și învățare interculturală, promovând accesul egal la informație și servicii pentru grupuri diverse, adaptând programe culturale și educaționale care să reflecte pluralismul societății și sprijinind comunitățile locale în a combaterea stereotipurilor și discriminării. Prin astfel de practici, bibliotecarii pot contribui concret la dezvoltarea unei identități comunitare bazate pe respect reciproc și participare civică, consolidând rolul bibliotecii nu doar ca depozit de carte, ci ca platformă activă de incluziune socială și schimb de experiențe culturale – în linie cu valorile moderne de „interculturalitate” promovate la nivel european

1. Context și scopul sondajului

Raportul „ICC Annual Survey 2025 Results” este rezultatul unui sondaj anual realizat de Programul Orașelor Interculturale (Intercultural Cities – ICC) al Consiliului Europei, care se desfășoară de peste 15 ani. Programul reunește orașe din întreaga lume pentru a promova incluziunea socială, diversitatea și coeziunea într‑o societate interculturală. 

Scopul sondajului (realizat între 17 decembrie 2024 și 24 ianuarie 2025) a fost:

  • să evalueze ce instrumente și activități folosesc orașele membre pentru promovarea incluziunii interculturale;
  • să măsoare nivelul de angajament în cadrul Programului ICC;
  • să identifice nevoile orașelor pentru viitor și impactul pe care îl are Programul asupra politicilor locale.

În total, 169 de orașe membre au fost invitate să răspundă, iar 37 au completat chestionarul – din Europa, Asia, Australia și America de Nord.

2. Instrumente și practici interculturale folosite de orașe

Programul ICC oferă orașelor o serie de instrumente pentru a sprijini politicile locale de incluziune, printre care:

a) ICC Index

  • Este un instrument de autoevaluare care ajută orașele să urmărească progresul politicilor interculturale.
  • În 2025, majoritatea orașelor care au răspuns folosesc ICC Index sau plănuiesc să îl adopte în viitor pentru a monitoriza evoluția propriilor strategii.

b) Metodologia anti‑rumori

  • Aceasta este o abordare contra stereotipurilor și prejudecăților despre comunitățile minoritare.
  • Un procent semnificativ de orașe desfășoară campanii anti‑rumori sau intenționează să o facă, ceea ce arată că narativele publice reprezintă o zonă de interes major.

c) Strategii și planuri interculturale

  • Majoritatea orașelor au adoptat sau actualizat planuri, strategii sau politici integrate care urmăresc valori precum egalitatea, diversitatea, participarea civică și incluziunea socială.
  • Aceste strategii diferă ca structură, dar sunt din ce în ce mai orientate spre integrarea valorilor interculturale în toate domeniile administrative.

d) Tipuri de activități desfășurate

Orașele răspund prin:

  • proiecte locale;
  • ateliere și sesiuni de training;
  • campanii media și comunicare publică;
  • consultări cu cetățenii și dialoguri comunitare;
  • sprijinirea societății civile implicate în probleme de incluziune.

Aceste activități ajută la consolidarea coeziunii sociale și la crearea unor politici locale mai incluzive.

3. Angajamentul orașelor și cooperarea în rețea

a) Participarea la activitățile ICC

Răspunsurile arată că implicarea în evenimentele, întâlnirile și formările ICC este relativ stabilă în comparație cu anii anteriori. Orașele participă activ la:

  • reuniuni regionale și internaționale;
  • schimburi de bune practici;
  • întâlniri ale coordonatorilor ICC.

b) Cooperare între orașe

Un aspect semnalat ca fiind tot mai important este cooperarea între orașe:

  • orașele își împărtășesc experiențele și instrumentele;
  • se organizează evenimente comune;
  • se dezvoltă rețele locale naționale și internaționale.

Acest schimb facilitează învățarea reciprocă și adoptarea de soluții inovatoare.

4. Nevoi identificate și impactul Programului

Răspunsurile orașelor au evidențiat atât puncte forte, cât și provocări:

a) Nevoi și priorități

  • Sprijin continuu din partea Secretariatului ICC — orașele apreciază facilitarea accesului la instrumente, resurse și orientări pentru politici eficiente.
  • Resurse financiare și umane — multe orașe semnalează că resursele limitate pot afecta implementarea strategiilor interculturale.
  • Adaptarea la schimbări politice — contextul politic național sau local poate reprezenta un obstacol în promovarea incluziunii sociale.

b) Impactul principal al Programului ICC

Orașele au raportat:

  • creșterea gradului de conștientizare asupra valorilor interculturale la nivel administrativ și comunitar;
  • îmbunătățirea colaborării între sectoare ale administrației locale;
  • creșterea vizibilității inițiativelor de incluziune interculturală;
  • un accent mai mare pe măsurarea progresului, datorită instrumentelor precum ICC Index.

5. Concluzii

Raportul concluzionează că:

  • Instrumentele ICC continuă să fie relevante și utile pentru orașele membre.
  • Există un angajament puternic în program, dar și provocări noi, în special legate de contextul economic și politic.
  • Cooperarea și schimbul de bune practici între orașe rămân esențiale pentru dezvoltarea politicilor interculturale.

În ansamblu, raportul sugerează că Programul ICC joacă un rol semnificativ în sprijinirea orașelor pentru crearea unor comunități mai incluzive, diverse și reziliente, iar sondajul anual este un instrument important pentru adaptarea sprijinului oferit în continuare. 

6. Câteva date concrete

  • 65 % dintre orașele respondent au folosit ICC Index în 2025 pentru a măsura progresul.
  • Majoritatea orașelor au cel puțin o strategie sau plan de incluziune interculturală adoptat sau în curs de actualizare.
  • Programele anti‑rumori și activitățile de comunicare interculturală sunt printre cele mai utilizate instrumente.

Cautare in

Traduceti