Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

e-publicații: Zilele europene ale patrimoniului 2026: Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare

European Heritage Days 2026. Heritage at Risk: Revive, Resist, Reimagine: Brochure / Council of Europe; European Union, 2026. - 26 p. - URL: https://www.europeanheritagedays.com/sites/default/files/2026-03/PREMS%20034226%20GBR%202534%20European%20days%20Brochure%202026%20A4_25032026_1.pdf (accesat: 26.07.2026).

„Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare” (Heritage at Risk: Revive, Resist, Reimagine) este tema Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, cea mai amplă inițiativă participativă dedicată patrimoniului cultural din Europa, organizată anual de Consiliul Europei și Uniunea Europeană. Tema invită cetățenii, instituțiile culturale și comunitățile locale să reflecteze asupra provocărilor care amenință patrimoniul european și să contribuie activ la protejarea și transmiterea acestuia către generațiile viitoare.

Într-o perioadă marcată de schimbări climatice, urbanizare accelerată, migrație, conflicte armate și transformări digitale, patrimoniul cultural și natural al Europei este supus unor presiuni fără precedent. Nu sunt amenințate doar monumentele istorice și siturile arheologice, ci și patrimoniul viu: tradițiile, meșteșugurile, limbile regionale și minoritare, poveștile transmise din generație în generație și practicile care definesc identitatea comunităților europene.

Trei direcții pentru protejarea patrimoniului

Tema ediției 2026 este construită în jurul a trei concepte-cheie:

Revitalizare (Revive) – readucerea la viață a tradițiilor, meșteșugurilor și patrimoniului aflat în pericol prin ateliere, festivaluri, proiecte educaționale și inițiative comunitare;

Reziliență (Resist) – consolidarea capacității comunităților de a proteja patrimoniul în fața efectelor schimbărilor climatice, dezvoltării urbane necontrolate, conflictelor și altor amenințări contemporane;

Reimaginare (Reimagine) – utilizarea tehnologiilor digitale, a creativității și a cooperării internaționale pentru a face patrimoniul mai accesibil, mai atractiv și mai relevant pentru societatea actuală.

Patrimoniul european în fața noilor provocări

Broșura din acest an analizează principalele riscuri care afectează patrimoniul european. Printre acestea se numără:

• efectele schimbărilor climatice asupra monumentelor istorice, peisajelor culturale și patrimoniului natural;
• impactul digitalizării asupra transmiterii tradițiilor și cunoștințelor între generații;
• presiunea urbanizării și dezvoltării economice asupra siturilor istorice și comunităților locale;
• migrația și conflictele armate, care contribuie la distrugerea patrimoniului și la dispariția unor limbi, tradiții și identități culturale.

Un accent deosebit este pus pe conservarea patrimoniului imaterial și pe protejarea limbilor regionale și minoritare, considerate componente esențiale ale diversității culturale europene și ale memoriei colective.

Patrimoniul – o responsabilitate comună

Publicația prezintă și instrumentele dezvoltate de Consiliul Europei pentru protejarea patrimoniului, precum Convențiile de la Granada, Valletta, Faro și Convenția Europeană a Peisajului, alături de Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, Strategia europeană pentru patrimoniul secolului XXI (Strategy 21), Rețeaua HEREIN și Programul Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei. Totodată, sunt evidențiate programele și inițiativele Uniunii Europene care sprijină conservarea patrimoniului prin cercetare, inovare și cooperare internațională.

70 de idei pentru evenimente dedicate patrimoniului

Un element deosebit de valoros al broșurii îl reprezintă cele 70 de exemple de activități propuse organizatorilor Zilelor Europene ale Patrimoniului. Acestea includ expoziții, tururi ghidate, ateliere de meșteșuguri tradiționale, festivaluri gastronomice, proiecte de istorie orală, activități dedicate limbilor regionale și minoritare, competiții pentru tineri, proiecte digitale, expoziții fotografice, aplicații de realitate augmentată și inițiative de implicare a comunităților locale.

Broșura oferă, de asemenea, recomandări privind colaborarea dintre instituțiile culturale, biblioteci, arhive, muzee, universități, organizații neguvernamentale și comunitățile locale, subliniind că protejarea patrimoniului este o responsabilitate comună.

Un apel la implicare

Mesajul ediției 2026 este unul puternic: patrimoniul nu reprezintă doar mărturia trecutului, ci și fundamentul identității și al viitorului nostru comun. Protejarea patrimoniului înseamnă păstrarea memoriei colective, a diversității culturale și a valorilor europene pentru generațiile următoare.

Prin tema „Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare”, Zilele Europene ale Patrimoniului 2026 invită fiecare cetățean să descopere, să valorifice și să contribuie la conservarea patrimoniului cultural și natural, transformând această inițiativă într-un adevărat exercițiu european de solidaritate și responsabilitate.

Cuprins

• Introducere
• Patrimoniul în pericol: înțelegerea amenințărilor la adresa patrimoniului cultural
• Limbile regionale și minoritare: o parte esențială a mozaicului cultural al Europei
• Consiliul Europei: protejarea patrimoniului în fața provocărilor contemporane
• Eforturile Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului aflat în pericol
• Conservarea patrimoniului nostru pentru generațiile viitoare
• Cum vă puteți implica
• Idei de evenimente
• Resurse

Achizitii noi - Integrarea europeană a Republicii Moldova : aspecte politico-juridice și social-economice

327(478) / I-69 III-150145

Integrarea europeană a Republicii Moldova : aspecte politico-juridice și social-economice : Culegere de articole științifice /editor: Victor Juc ; Universitatea de Stat din Moldova ; Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice  .- Chișinău : Editura USM, 2025 . - 398 p .- ISBN: 978-9975-62-968-3 ; Idem [Resursă electronică]. –URL: https://msuir.usm.md/server/api/core/bitstreams/ec39daa4-f862-4067-b2a7-0f94d4a978de/content 

Lucrarea conține articole științifice prezentate la conferința științifică națională cu participare internațională „Integrarea europeană a Republicii Moldova în contextul demarării negocierilor pe marginea acquis-ului comunitar” din 13 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova. 

Cuprins

Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană: aspecte politice 

• Abordări conceptual-teoretice ale procesului de europenizare / Pantelimon Varzari
• Evoluția procesului de instituționalizare a politicii de securitate și apărare comună a Uniunii Europene / Veaceslav Ungureanu
• Politica externă a Uniunii Europene într-o ordine internațională fragmentată: între autonomie strategică și plurilateralism pragmatic / Liliana Beniuc
• Reforma justiției și combaterea corupției – condiție de bază pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană / Valeriu Mîndru
• Eurointegrarea ca cheie ideologică a discursului politic oficial din Republica Moldova / Лилия Брага
• Rolul leadership-ului adaptiv în cultivarea unei culturi a transparenței și responsabilității în instituțiile publice din Republica Moldova, în contextul aderării la Uniunea Europeană / Irina Ceacîr
• Discursul opoziției politice din Republica Moldova în contextul alegerilor parlamentare din 2025 / Ion Rusandu, Vladimir Sterpu
• Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și evoluția concepției securității umane în condițiile contemporane / Serghei Sprincean, Inga Grigoriu
• Идеологический запрос на конструирование европейской идентичности в Республике Молдова в контексте развития интеграционных процессов в ЕС / Галина Роговая
• Dimensiunea dezinformării în societate la început de secol XXI / Ana Pascaru, Eugeniu Fencovschi

Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană: aspecte juridice și de securitate 

• Principiul unanimității în Uniunea Europeană – amenințare pentru securitatea națională a Republicii Moldova în calea integrării europene? / Victor Juc, Andrei Guștiuc, Ludmila Guștiuc
• Pluralismul – fundament al securității democratice / Gheorghe Costachi
• Protejarea forței juridice a constituțiilor statelor Uniunii Europene în condițiile constituționalizării ordinii juridice europene: probleme, abordări științifice și tendințe / Andrei Smochină, Carolina Smochina
• Ajustarea legislației cu privire la asigurarea securității naționale ca imperativ pentru restructurarea și modernizarea sectorului de securitate în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană / Serghei Sprincean
• Transpunerea instrumentarului anticorupțional al Uniunii Europene în practica și legislația Republicii Moldova / Andrei Guștiuc, Ludmila Guștiuc
• Eficientizarea mecanismului de reparare a prejudiciului cauzat în procesele penale și contravenționale prin prisma legislației Republicii Moldova / Leonid Chirtoacă, Natalia Chirtoacă
• Capacitatea Uniunii Europene de reziliență în fața terorismului: politici de prevenire și combatere / Marcel Bencheci, Diana HîrbuCEDO
• Securitatea dreptului la pensie a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne / Silvia Goriuc, Natalia Chiper
• Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ca o condiție prealabilă pentru interacțiunea dintre Curtea Europeană a Drepturilor Omului și jurisdicția judiciară națională a Republicii Moldova în cauze civile / Igor Arseni

Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană: aspecte filosofice și social-economice 

• Europenizarea societății Republica Moldova prin prisma conflictului social / Ana Pascaru
• Situația actuală și perspective de aplicare a principiilor economiei circulare în Europa / Marina Bădileanu, Luminița-Izabell Georgescu, Svetlana Ciumac, Olesea Balașa
• Adaptarea și calibrarea politicii investiționale specifice infrastructurilor de transport pentru susținerea dezvoltării economice durabile / Frantz Daniel Fistung
• Misterul cuantic: realitate, cunoaștere și limitele științei / Ecaterina Lozovanu
• Asigurarea securității economice, energetice și a resurselor naturale din perspectiva aplicării Strategiei securității naționale a Republicii Moldova / Serghei Sprincean, Nicolae Parcevschi
• Dezvoltarea cadrului conceptual anticorupție în Uniunea Europeană: abordări teoretice și implicații practice / Ludmila Guștiuc
• Православная церковь (МП) в оптике перспектив интеграции Молдовы в Евросоюз / Галина Роговая, Людмила Рустанович
• Трансграничная гармонизация: плюсы и минусы «зеркального» отражения в рамках ОБСЕ / Марина Горбатиук
• Sustainable development of Moldova‘s legal system and its integration into the European political and legal space: „crossing routes” / Anna Chuvalnikova 

UE - e-publicații recente - Orientările în materie de etică privind utilizarea inteligenței artificiale și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele didactice

                                                                                                                               Actualizat  august 2026

Orientări privind utilizarea etică a inteligenței artificiale și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele didactice / Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură.- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026 .- 48 p .- ISBN 978-92-68-33219-1 .- URL : https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/f692aa0b-17a7-11f1-8870-01aa75ed71a1 (accesat :05.08.2026)

Înțelegerea și utilizarea Inteligenței Artificiale (IA) în educație într-un mod etic și responsabil au devenit din ce în ce mai presante. De la prima versiune a prezentelor orientări, publicată în 2022, s-a înregistrat o creștere exponențială a utilizării IA de către cadrele didactice și cursanți, ca urmare a valului declanșat de accesul public la IA generativă.

Prezentele orientări se bazează pe Strategia privind uniunea competențelor, lansată în 2025. În cadrul acestei strategii, Comisia a prezentat o primă propunere de recomandare a UE-27 privind capitalul uman, invitând statele membre să acorde prioritate investițiilor în educație și în dezvoltarea competențelor, în special în contextul transformării digitale și al IA.

În cursul acestui an este prezentâ, ca parte a pachetului privind educația, Foaia de parcurs pentru 2030 privind viitorul educației și al competențelor digitale. Scopul Foii de parcurs este asigurarea faptului că sistemele noastre de învățământ sunt favorabile incluziunii, pregătite pentru viitor, reziliente și sigure în era IA.

În 2022, s-au pus baze importante prin publicarea primelor Orientări în materie de etică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele didactice, elaborate în cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală. Deși aceste orientări rămân extrem de relevante și apreciate pe scară largă, contextul și natura utilizării IA în școli au evoluat rapid.

„Prin această ediție actualizată, consolidăm sprijinul acordat profesorilor și educatorilor din întreaga UE. Orientările se adresează în primul rând cadrelor didactice și directorilor unităților de învățământ, care iau zilnic decizii privind modul în care este utilizată IA în sălile lor de clasă. Ele oferă instrumente practice și exemple concrete de utilizare a IA în educație, evidențiind în același timp principalele considerente etice și practice”. Roxana Mînzatu - Vicepreședinte executiv Drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

Prezentele orientări nu au caracter obligatoriu și sunt menite să sprijine cadrele didactice, directorii unităților de învățământ și autoritățile din domeniul educației în promovarea unor medii de educație digitală sigure, favorabile incluziunii și de încredere, în conformitate cu valorile europene și cu legislația aplicabilă a UE. Acest text include exemple de instrumente, resurse și inițiative digitale, precum și denumirile întreprinderilor sau organizațiilor care le furnizează. Trimiterile au doar un scop ilustrativ și nu implică autorizarea de către Comisia Europeană.

Autorii au urmărit să includă exemple accesibile gratuit, utilizate pe scară largă și diverse – în special cele din Europa – ori de câte ori a fost posibil. Acest document este destinat să ofere sprijin cadrelor didactice și educatorilor atunci când utilizează inteligența artificială. Scopul documentului nu este să ofere orientări cu privire la asigurarea respectării Regulamentului UE privind Inteligența Artificială [Regulamentul (UE) 2024/1689].

Din cuprins :

•  Utilizarea IA în educație în întreaga UE
•  Exemple de utilizare a IA în educație
•  Politicile UE privind educația digitală și cadrul de reglementare privind IA
•  Considerente de ordin etic și cerințe care stau la baza utilizării IA în educație
•  Orientări pentru cadrele didactice și directorii unităților de învățământ
•  Luarea în considerare a alfabetizării în domeniul IA și a competențelor digitale

Orientări în materie de etică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele didactice

Ethical guidelines on the use of artificial intelligence (AI) and data in teaching and learning for educators/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture,. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 39 p.

Disponibil :

(rom) https://op.europa.eu/s/xjmc [Accesat 13.12.2022] 

(eng) https://op.europa.eu/s/xddY [Accesat 24.10.2022]

Orientările în materie de etică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele se referă la modalitățile de utilizare a IA în școli, pentru a sprijini atât cadrele didactice și elevii în procesul de predare și învățare, cât și activitățile administrative din cadrul structurilor de învățământ. Orientările fac parte din Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) și au fost elaborate de un grup de experți al Comisiei Europene special creat, care a reunit o gamă largă de practicieni din domeniul educației și al formării, din mediul academic, din sectorul privat și din organizații internaționale.

Orientările vor ajuta cadrele didactice din învățământul primar și secundar, indiferent de experiența lor în educația digitală. Obiectivul urmărit este clarificarea anumitor concepții greșite populare și larg răspândite despre IA, care ar putea cauza confuzie sau anxietate cu privire la utilizarea sa, în special în educație. Sunt abordate inclusiv considerente și cerințe etice, prin sfaturi practice oferite cadrelor didactice și directorilor unităților de învățământ cu privire la modul de planificare a unei utilizări eficace a IA și a datelor în școli.. De exemplu, orientările oferă consiliere cu privire la modul de utilizare a tehnologiilor pentru a adapta procesul de predare la capacitatea fiecărui cursant sau la modul de pregătire a intervențiilor individualizate pentru elevii cu nevoi speciale. În fine, orientările reprezintă o bază solidă pentru a aborda competențele emergente pentru o utilizare etică a IA și a datelor în rândul cadrelor didactice și al educatorilor și propun modalități de sensibilizare și dialog cu comunitatea.

 ....aș dori să invit toți profesorii și educatorii europeni să profite de aceste orientări și să își împărtășească feedbackul cu privire la aplicarea lor practică și la experiențele avute, deoarece astfel ne vor sprijini în eforturile noastre legate de tranziția digitală în educație. Totodată, ne vor fi de mare folos opiniile și experiența elevilor noștri, ale familiilor lor și ale tuturor părților interesate din domeniul educației cu privire la utilizarea și impactul IA în activitatea lor de zi cu zi și la modul în care aceasta poate fi și mai benefică, evitând, în același timp, riscurile și efectele negative asupra drepturilor omului și asupra valorilor noastre fundamentale din UE

Mariya Gabriel, Comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret

Vezi de asemenea : 

Rezumatul raportului final al Grupului de experți al Comisiei privind inteligența artificială și utilizarea datelor în domeniul educației și al formării

Final report of the Commission expert group on artificial intelligence and data in education and training. A executive summary. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 11 p.

Disponibil : https://op.europa.eu/s/xddZ (Accesat 24.10.2022)

Rezumatul raportului final al Grupului de experți al Comisiei privind inteligența artificială și datele în educație și formare reprezintă un document de sprijin pentru elaborarea orientărilor în materie de etică. Raportul prezintă eforturile Grupului de experți privind inteligența artificială (IA) și datele în educație și formare, de a informa Comisia cu privire la interacțiunea actuală dintre IA, date și utilizarea lor etică în educație și pentru a consolida activitatea conceptuală a Grupului de experți în ceea ce privește oferirea unui fundal etic solid și justificat pentru elaborarea orientărilor în materie de etică.

Informații suplimentare :

• Video : https://audiovisual.ec.europa.eu/en/video/I-232180
• Fișă informativă : https://education.ec.europa.eu/sites/default/files/2022-10/AI%20guidelines%20factsheet.pdf
• Infografic : https://education.ec.europa.eu/sites/default/files/2022-10/AI%20guidelines%20infographic.pdf

UE : e-publicații - Date-cheie privind Europa 2026

Key figures on Europe 2026 edition /Eurostat .- Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2026. - 84 p.- PDF ISBN 978-92-68-39878-4. - URL: https://  ec.europa.eu/eurostat/publications/key-figures.(accesat:07.08.2026)

Eurostat este Oficiul de statistică al Uniunii Europene (UE). Misiunea sa este de a furniza statistici de înaltă calitate despre Europa, oferind informații esențiale privind populația, economia și mediul înconjurător.

 

Publicația  este editată anual și se bazează pe date statistice anuale. Ediția din 2026 prezintă situația din Uniunea Europeană și din țările Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS/EFTA), utilizând cele mai recente date disponibile, în general pentru anii 2024 sau 2025 (în funcție de sursa statistică). În consecință, pentru o serie de indicatori sunt reflectate efectele agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, ale crizei de pe piața energiei și ale recentei perioade de creștere a prețurilor de consum.

Publicația oferă o imagine de ansamblu asupra volumului vast de informații disponibile pe site-ul Eurostat și în bazele sale de date online. Aceasta prezintă un set echilibrat de indicatori care acoperă o gamă largă de informații referitoare la evoluțiile socioeconomice și de mediu din Uniunea Europeană.

Lucrarea este structurată într-o introducere și trei capitole principale. 

Introducerea conține informații privind acoperirea datelor, modalitățile de accesare a statisticilor europene și sursele suplimentare de informare. 

Cele trei capitole principale abordează următoarele domenii:

1.  Oameni și societate – populație, sănătate, educație, piața muncii, condiții de viață și societatea digitală;
2.  Economie și afaceri – produsul intern brut (conform conturilor naționale), prețuri, consumul gospodăriilor (conform conturilor sectoriale), finanțe publice, comerț internațional, mediul de afaceri, cercetare și dezvoltare, precum și turism;
3. Mediu și resurse naturale – transport, energie, protecția mediului, agricultură, pescuit și silvicultură.

Fiecare capitol prezintă un set de indicatori-cheie, iar informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul Eurostat, inclusiv publicații tematice, articole online și baze de date care acoperă o gamă extinsă și cuprinzătoare de informații statistice.

"Statisticile fiabile sunt indispensabile pentru înțelegerea transformărilor sociale, economice și de mediu profunde prin care trece Europa în contextul schimbărilor din dinamica globală...

...Prin intermediul reprezentărilor grafice și al explicațiilor clare, publicația prezintă statisticile într-un format atractiv și accesibil, permițând cititorilor să compare indicatorii între diferite țări și să transforme datele în informații relevante și ușor de interpretat.

Pentru cititorii care doresc să exploreze în detaliu statisticile europene, pe site-ul Eurostat este disponibilă gratuit o bază de date publică. Alături de instrumente din statele membre ale UE și din țările AELS (EFTA), publicația „Cifre-cheie despre Europa” reunește o gamă variată de indicatori, interactive și informații de context, site-ul include și secțiunea „Statistics Explained”, care explică într-un mod accesibil și ușor de înțeles subiectele statistice complexe.

Sperăm că publicația „Cifre-cheie despre Europa” va reprezenta o sursă valoroasă de referință și că veți considera această lucrare atât informativă, cât și inspiratoare."/

Mariana Kotzeva Director-General, Eurostat

BV - Raportul privind implementarea Programului Național de Aderare 2025 - 2029 (ianuarie - iunie 2026)

Raportul privind implementarea Programului Național de Aderare 2025 - 2029 (ianuarie - iunie 2026). Moldova continuă să livreze rezultate în drumul spre UE / Biroul pentru Integrare Europeană.-  Chișinău, 2026. - 11 p. - 
URL: https://old.gov.md/sites/default/files/raport_implementare_pna_iunie_2026_final.pdf (accesat 28.07.2026)

În primele șase luni ale anului 2026, Guvernul a continuat implementarea celui mai amplu program de reforme din istoria Republicii Moldova.

Programul Național de Aderare reprezintă planul prin care Moldova aliniază legislația, instituțiile și serviciile publice la standardele Uniunii Europene. Fiecare reformă realizată înseamnă un pas înainte spre servicii publice mai bune, o economie mai competitivă și o viață mai sigură pentru cetățeni.

La sfârșitul lunii iunie 2026, 98% dintre acțiunile cu termen scadent erau fie finalizate, fie în proces de implementare. 

Din totalul celor 484 de acțiuni,

•  318 (66%) au fost finalizate, 
• 158 (33%) sunt în proces de implementare, 
•  8 (2%) urmează să fie inițiate.

Ce înseamnă aceste reforme pentru oameni?

Programul Național de Aderare înseamnă, în practică: 

• produse alimentare mai sigure;

 • servicii publice mai moderne și digitale; 

• instituții mai eficiente; 

• reguli mai bune pentru protecția consumatorilor;

 • condiții mai bune pentru investiții și locuri de muncă; 

• educație și cercetare conectate la spațiul european; 

• protecția mediului și investiții în infrastructură;

 • o economie mai competitivă; 

• apropierea Republicii Moldova de aderarea la Uniunea Europeană.

 Unde am înregistrat cele mai bune rezultate? 

În primele șase luni ale anului, cele mai avansate progrese au fost realizate în domenii precum:

 • Educație și cultură; 

• Uniunea Vamală; 

• Statistică; 

• Siguranța alimentară; 

• Cercetare și inovare; 

• Mediu și schimbări climatice; 

• Justiție, libertate și securitate; 

• Reforma administrației publice. 

În majoritatea acestor domenii, aproape toate reformele planificate au fost deja finalizate sau se află în etapa finală de implementare.

Concluzii 

• Moldova continuă să implementeze într-un ritm susținut reformele necesare aderării la Uniunea Europeană. Rezultatele din primul semestru al anului 2026 confirmă că instituțiile statului livrează reforme, accelerează implementarea Programului Național de Aderare și mențin parcursul european al țării.

• Implementarea Programului Național de Aderare a continuat cu dinamism sporit în primul semestru al anului 2026. Din cele 484 de acțiuni cu termen scadent, 318 (66%) au fost finalizate, alte 158 (33%) sunt în curs de implementare, și doar 8 acțiuni (2%) urmează să fie inițiate.

• Implementarea reformelor a fost accelerată, fiind finalizate înainte de termen 154 de acțiuni planificate pentru semestrele următoare. Acest rezultat reflectă mobilizarea instituțiilor și buna coordonare a procesului de aderare. Rezultatele trebuie analizate și în contextul calendarului Programului Național de Aderare. Aproape o treime dintre toate acțiunile cu termen în primul semestru (141 din 484) au avut scadența în luna iunie, iar o parte importantă dintre reformele legislative se află în etapa finală de consultare în cadrul Comisiei Europene, înainte de adoptare.

• Procesul de aliniere a legislației la standardele Uniunii Europene a continuat să avanseze. În perioada de raportare au fost adoptate acte normative care contribuie la transpunerea a 178 de acte legislative ale Uniunii Europene, dintre care 100 integral și 78 parțial.

• Implementarea reformelor continuă în toate domeniile de negociere. Diferențele dintre capitole reflectă complexitatea măsurilor planificate. În domenii precum transporturile, energia, agricultura sau mediul, reformele presupun dezvoltarea instituțiilor, modernizarea sistemelor informatice și realizarea unor investiții importante, ceea ce necesită perioade mai lungi de implementare.

• Majoritatea instituțiilor și-au îndeplinit cu succes responsabilitățile, iar autoritățile care gestionează cele mai ample programe de reformă au menținut un ritm sporit de implementare, inclusiv prin finalizarea unui număr semnificativ de acțiuni înainte de termen.

• În semestrul al doilea al anului 2026, Guvernul va pune accent pe finalizarea reformelor aflate în etapa de consultare în cadrul Comisiei Europene, accelerarea măsurilor în curs de implementare și consolidarea capacității instituțiilor responsabile. Aceste acțiuni vor contribui la apropierea continuă a Republicii Moldova de standardele Uniunii Europene și la avansarea procesului de aderare

CoE: e-publicații: Drepturile de autor și antrenarea inteligenței artificiale

De la Vega, Diego. Copyright and AI training / Diego de la Vega; European Audiovisual Observatory. - Strasbourg, 2026. - 35 p. - ISSN 2079-1062. - URL: https://rm.coe.int/iris-2-copyright-and-ai-training-en/48802caa8f (accesat: 27.07.2026).

 

Inteligența artificială (IA) transformă modul în care este creat conținutul, însă cum ar trebui să răspundă dreptul european al drepturilor de autor provocării reprezentate de antrenarea sistemelor de IA într-un mod echilibrat? Un nou raport IRIS al Observatorului European al Audiovizualului, intitulat „Drepturile de autor și antrenarea inteligenței artificiale” (Copyright and AI Training), analizează una dintre cele mai importante întrebări juridice cu care se confruntă industriile creative europene: cum sunt antrenate sistemele de IA și ce înseamnă acest proces pentru drepturile de autor asupra conținutului utilizat ca date de intrare. Raportul a fost elaborat de Diego de la Vega, analist juridic principal în cadrul Departamentului pentru Informații Juridice al Observatorului.

Pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale devine o componentă tot mai importantă a procesului de creație, raportul examinează cadrul juridic care reglementează folosirea operelor protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor de IA, importanța tot mai mare a tehnicilor de extragere de text și date (Text and Data Mining – TDM), rolul solicitărilor formulate de utilizatori („prompts”) și relația dintre platformele de IA și utilizatorii acestora.

Capitolul I. Generarea de conținut cu ajutorul IA – perspectiva drepturilor de autor

Primul capitol urmărește expansiunea rapidă a utilizării inteligenței artificiale de la lansarea primului instrument popular de IA generativă, în 2022. Autorul analizează impactul acesteia asupra sectoarelor creative și economice din Europa și prezintă stadiul actual al tehnologiei.

Raportul explică implicațiile tehnologiilor de IA generativă (GenAI) și ale sistemelor de IA agentică asupra drepturilor de autor, precum și motivele pentru care aceste inovații ridică probleme juridice specifice, în special atunci când opere protejate sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de IA.

Sunt identificate domeniile cele mai sensibile, iar autorul explică de ce drepturile de autor au devenit o preocupare centrală atât pentru creatorii de conținut, cât și pentru organizațiile care dezvoltă și implementează sisteme de IA. Situația este complicată și de evoluția cadrului juridic european, inclusiv prin adoptarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și a noului Regulament al Uniunii Europene privind inteligența artificială (AI Act), ambele concepute pentru a ține pasul cu progresul tehnologic.

Capitolul II. Rolul excepțiilor privind extragerea de text și date (TDM) în antrenarea IA

Al doilea capitol abordează una dintre cele mai controversate teme din domeniul drepturilor de autor: procesele de extragere de text și date (TDM), esențiale pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială.

Raportul examinează dispozițiile juridice europene care permit aplicarea excepțiilor privind TDM, originea acestora în Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală (Copyright in the Digital Single Market Directive – CDSMD) și relația lor complexă cu legislațiile naționale în materia drepturilor de autor.

Capitolul analizează mecanismele de opt-out (prin care titularii de drepturi își pot rezerva utilizarea operelor), obligațiile de transparență și incertitudinile persistente privind măsura în care aceste excepții acoperă întreaga gamă de activități implicate în antrenarea modelelor de IA.

Autorul evidențiază diferențele dintre abordările adoptate în Uniunea Europeană, Regatul Unit și alte state în ceea ce privește licențierea, aplicarea legislației și echilibrul dintre drepturile titularilor și interesele dezvoltatorilor de IA. Soluțiile de politică publică variază de la sisteme solide de rezervare a drepturilor până la excepții extinse pentru cercetarea comercială și necomercială.

Capitolul III. Drepturile de autor în antrenarea și utilizarea solicitărilor („prompting”) în IA

Al treilea capitol explorează complexitatea tehnică a procesului de antrenare a inteligenței artificiale și consecințele acesteia asupra dreptului de autor.

Raportul prezintă exemple concrete, precum hotărârea instanței germane în cauza GEMA împotriva OpenAI, și explică etapele procesului de antrenare a modelelor de IA în care sunt implicate drepturile de autor.

Totodată, capitolul clarifică noțiunea de „prompting”, respectiv instrucțiunile pe care utilizatorii le oferă sistemelor de IA, și analizează statutul juridic al acestor solicitări în contextul antrenării inteligenței artificiale.

Capitolul IV. Platformele și utilizatorii – condițiile de utilizare

Al patrulea capitol analizează modul în care condițiile de utilizare ale platformelor de inteligență artificială distribuie răspunderea privind drepturile de autor între furnizorii serviciilor și utilizatori.

Raportul oferă exemple din condițiile de utilizare ale unor platforme consacrate, precum Adobe, ChatGPT, Claude, Copilot și Midjourney, evidențiind importanța transparenței, a posibilităților de retragere (opt-out) și a prevederilor contractuale care influențează atât creatorii de conținut, cât și utilizatorii finali.

Capitolul V. Concluzii principale

Capitolul final sintetizează principalele concluzii ale raportului. Tehnologiile bazate pe inteligența artificială evoluează într-un ritm extraordinar, iar cadrul european privind drepturile de autor încearcă să țină pasul cu această evoluție.

Antrenarea modelelor de IA pe baza unor date protejate prin drepturi de autor rămâne un subiect controversat, iar extragerea de text și date (TDM) continuă să se afle în centrul incertitudinilor juridice. În același timp, utilizarea solicitărilor („prompts”) ridică noi întrebări privind autorul uman și operele generate de mașini.

Raportul subliniază că sporirea transparenței, claritatea normelor și menținerea unui echilibru între accesul la seturile de date și protecția titularilor drepturilor de autor reprezintă prioritățile esențiale ale dezbaterilor actuale și ale viitoarelor politici europene.

Acest raport reprezintă o lectură indispensabilă pentru factorii de decizie politică, creatorii de conținut, profesioniștii din industriile culturale și creative, experții în drept, cercetători și toți cei interesați de intersecția dintre tehnologie și drepturile de autor.

Prin analize detaliate, comparații între diferite sisteme juridice și o prezentare critică a dezbaterilor actuale, raportul oferă o imagine clară asupra situației actuale și a direcției în care s-ar putea îndrepta reglementările privind drepturile de autor în era inteligenței artificiale.

O a doua parte a studiului, dedicată protecției prin drepturi de autor a conținutului generat de sistemele de inteligență artificială, urmează să fie publicată în a doua jumătate a anului 2026.

Cuprins

1. Generarea de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale în context – o perspectivă asupra drepturilor de autor
   1.1. Inteligența artificială și generarea de conținut în Europa: situația actuală
   1.2. Funcționalitățile inteligenței artificiale și procesul de generare a conținutului
   1.3. O abordare tehnologică a generării de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale
   1.4. Interacțiunea dintre drepturile de autor și inteligența artificială
2. Rolul excepțiilor privind extragerea de text și date în antrenarea inteligenței artificiale
   2.1. Reglementarea inteligenței artificiale: cadrul european general privind IA
   2.2. Cadrul privind drepturile de autor
   2.2.1. Cadrul european al drepturilor de autor și normele aplicabile antrenării inteligenței artificiale
   2.2.2. Extragerea de text și date și obligațiile de transparență
   2.2.3. Exemple reprezentative de abordări privind protecția drepturilor de autor în domeniul inteligenței artificiale
3. Drepturile de autor în antrenarea și utilizarea solicitărilor („prompting”) în inteligența artificială
   3.1. Activitățile de antrenare a inteligenței artificiale
   3.2. Formularea solicitărilor („prompting”) în inteligența artificială
4. Platformele și utilizatorii: condițiile de utilizare
5. Concluzii principale