CPESC: Documente si comunicare

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Aflați mai multe »

„EUROPEANA – o călătorie virtuală prin patrimoniul cultural european” : Sesiuni educațional-informative interactive

În octombrie 2026, Biblioteca Națională a Republicii Moldova continuă să promoveze patrimoniul cultural digital european prin intermediul sesiunilor educațional-informative interactive cu genericul „EUROPEANA – o călătorie virtuală prin patrimoniul cultural european”, organizate de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare (CPESC) și Centrul Național de Digtalizare BNRM.

Activitățile oferă participanților oportunitatea de a descoperi platforma Europeana, de a explora colecțiile digitale ale instituțiilor culturale europene și de a se familiariza cu instrumentele digitale pentru cercetarea, cunoașterea și valorificarea patrimoniului cultural.

Un accent aparte va fi pus pe explorarea resurselor digitale, utilizarea acestora în scopuri educaționale și creative, precum și pe respectarea drepturilor de autor și reutilizarea responsabilă a conținuturilor digitale.

Participanții vor descoperi, de asemenea, resursele Bibliotecii Naționale Digitale Moldavica, care contribuie la promovarea patrimoniului documentar și cultural al Republicii Moldova în spațiul digital european.

Prin aceste inițiative, CPESC și Centrul Național de Digitalizare își propun să stimuleze interesul tinerilor pentru patrimoniul cultural, să dezvolte competențele digitale și să promoveze noi modalități de învățare și explorare a culturii europene.

22.10.2026

Elevii clasei a VIII-a de la Liceul Teoretic „Academia Copiilor” au participat la sesiunea educațional-informativă dedicată platformei Europeana – portalul european al patrimoniului cultural digital, organizată de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare (CPESC), în parteneriat cu Centrul Național de Digitalizare din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM).

În contextul temei Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026 marcate sub genericul „Patrimoniul în pericol: revitalizare, reziliență, reimaginare” discuțiile au vizat factorii care pun în pericol patrimoniul cultural, printre care schimbările climatice, conflictele armate și urbanizarea. Elevii s-au familiarizat și cu expoziția virtuală Heritage at Risk („Patrimoniul în pericol” https://www.europeana.eu/ro/exhibitions/heritage-at-risk )), disponibilă pe platforma Europeana, care evidențiază importanța protejării și conservării patrimoniului cultural amenințat.

În cadrul lecției interactive, elevii au explorat patrimoniul cultural digitalizat și au aflat cum contribuie tehnologia la protejarea, conservarea și transmiterea valorilor culturale către noile generații.

Participanții au învățat să utilizeze eficient motorul de căutare al platformei Europeana, explorând galerii tematice, colecții de artă și resurse multimedia provenite din muzee și biblioteci din întreaga Europă.

Formatorii le-au explicat importanța utilizării responsabile a conținuturilor digitale, a verificării licențelor Creative Commons și a respectării drepturilor de autor în realizarea proiectelor școlare și în activitățile desfășurate în mediul online.

Prin exerciții practice, elevii au explorat diverse metode de căutare în baza de date Europeana, utilizând cuvinte-cheie și căutări tematice, precum și filtre pentru selectarea rezultatelor în funcție de diferite criterii.

Activitățile le-au oferit oportunitatea de a identifica resurse digitale relevante și de a-și dezvolta și consolida competențele digitale.

Elevii au descoperit și prezentarea contribuției Republicii Moldova la platforma Europeana prin intermediul Bibliotecii Digitale Moldavica. Elevii au au explorat cărți poștale vechi, periodice și publicații rare din colecțiile de patrimoniu digitalizate.

Sesiunea s-a încheiat cu o vizită ghidată la Centrul Național de Digitilizare al BNRM, în cadrul căreia elevii au făcut cunoștință cu echipamentele specializate și au aflat despre etapele procesului de digitizare a cărților și documentelor de patrimoniu, în scopul conservării și asigurării accesului la acestea pentru generațiile viitoare.

Foto

20.10.2026

La prima sesiune educațional-informativă interactivă au participat viitoarele profesoare de la Centrul de Excelență în Pedagogie „Alexei Mateevici” din Chișinău.

Tinerele s-au familiarizat cu platforma Europeana, care oferă acces la colecții digitale din biblioteci, muzee și arhive europene, descoperind diversitatea resurselor disponibile pentru studiu, documentare și activități educaționale.

Prin exerciții practice, participantele au explorat baza de date Europeana, au exersat căutarea și identificarea resurselor digitale și au descoperit materiale utile pentru pregătirea lecțiilor și desfășurarea activităților didactice.

De asemenea, au aflat cum pot identifica și interpreta informațiile privind licențele de utilizare a conținuturilor digitale, condițiile de reutilizare a acestora și respectarea drepturilor de autor.Un loc aparte l-a ocupat explorarea resurselor Bibliotecii Naționale Digitale Moldavica, care reflectă patrimoniul documentar și cultural al Republicii Moldova.

Sesiunea s-a încheiat cu o activitate creativă de recreare a unor opere de artă. Viitoarele profesoare au dat viață personajelor și scenelor din picturi prin interpretări proprii, transformând descoperirea patrimoniului cultural într-o experiență interactivă și captivantă.

Prin astfel de inițiative, BNRM promovează patrimoniul cultural digital european și național și încurajează integrarea resurselor digitale și a metodelor creative în procesul educațional.

FOTO

#EuropeanHeritageDays #EHD2026

Zilele Europene ale Patrimoniului 2026: Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare

https://cpescmd2.blogspot.com/2026/07/zilele-europene-ale-patrimoniului-2026.html

#EHD 2019-2025 la BNRM

Carta Sociala Europeană - instrument cu impact major în Europa: Expoziție aniversară (1961-2026)

Aniversarea a 65 de ani de la adoptarea Cartei Sociale Europene, marcată la 18 octombrie, oferă prilejul de a evidenția importanța acestui tratat al Consiliului Europei pentru protejarea drepturilor sociale și promovarea demnității umane. Carta consacră principii și drepturi fundamentale privind munca, protecția socială, sănătatea, educația, locuința și egalitatea de șanse, contribuind la consolidarea coeziunii sociale și la îmbunătățirea condițiilor de viață.

Prin intermediul publicațiilor, documentelor de referință și resurselor informaționale prezentate, expoziția va familiariza publicul cu evoluția Cartei, cu mecanismele sale de protecție și cu relevanța acesteia pentru statele europene, inclusiv pentru Republica Moldova. Inițiativa urmărește să promoveze cultura drepturilor omului și să sublinieze faptul că drepturile sociale reprezintă o componentă esențială a unei societăți democratice, echitabile și incluzive.

Expoziția va fi accesibilă publicului în perioada 19 octombrie - 19 decembrie 2026, în blocul central al BNRM, et 3, Spațiul expozițional al Centrului Pro-European.

Structura expoziției

1. Carta Socială Europeană – de la originile sale la constituirea Europei sociale

Istoria Cartei, evoluția sa, principiile fundamentale și rolul Consiliului Europei în promovarea și protejarea drepturilor sociale.

Acest compartiment prezintă geneza și dezvoltarea Cartei Sociale Europene, document fundamental al Consiliului Europei în domeniul drepturilor economice și sociale. Accentul este pus pe evoluția conceptului de drepturi sociale, pe extinderea protecției oferite persoanelor și pe consolidarea cadrului european de garantare a acestor drepturi.

Procesul de la Torino – o Europă în care drepturile sociale contează

În acest subcapitol merită explicat faptul că Procesul de la Torino nu este un tratat distinct, ci o inițiativă politică și instituțională lansată în cadrul conferinței de nivel înalt organizate la Torino, la 17–18 octombrie 2014. Obiectivul său este consolidarea Cartei în cadrul Consiliului Europei și în relația acesteia cu dreptul Uniunii Europene, precum și promovarea ratificării Cartei revizuite și a acceptării procedurii reclamațiilor colective de către toate statele membre.

Materiale expuse: edițiile Cartei din 1961 și 1996, protocoalele adiționale, cronologia documentelor, publicații ale Consiliului Europei, materiale despre Procesul de la Torino și documente care ilustrează dezvoltarea sistemului european al drepturilor sociale.

2. Drepturile sociale în acțiune – garanții, monitorizare și reclamații colective

Dreptul la muncă și la condiții echitabile de muncă, protecția sănătății, securitatea socială, sprijinul pentru familii și copii, drepturile persoanelor vulnerabile și egalitatea de șanse.

Acest compartiment ilustrează conținutul Cartei și mecanismele prin care Consiliul Europei verifică respectarea angajamentelor asumate de state. Ideea centrală este că drepturile sociale nu se limitează la formulări juridice: aplicarea lor presupune legislație adecvată, politici publice, servicii accesibile și măsuri concrete pentru protejarea persoanelor.

A. Domeniile drepturilor sociale

Sunt prezentate, în funcție de prevederile relevante ale Cartei:

dreptul la muncă și la condiții echitabile de muncă;
drepturile sindicale și negocierea colectivă;
securitatea și asistența socială;
protecția sănătății;
dreptul la educație și formare profesională;
protecția copiilor, a familiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități;
drepturile lucrătorilor migranți și ale familiilor acestora;
dreptul la locuință și protecția împotriva sărăciei și excluziunii sociale;
egalitatea de șanse și nediscriminarea.

Este pus în evidență și caracterul complementar al drepturilor sociale față de drepturile civile și politice, toate făcând parte din sistemul european de protecție a drepturilor omului.

B. Monitorizarea aplicării Cartei

O secțiune distinctă explică rolul Comitetului European al Drepturilor Sociale (CEDS), organism format din experți independenți, care evaluează conformitatea legislației și practicilor statelor cu prevederile Cartei pe care acestea le-au acceptat.

Monitorizarea se realizează în principal prin două mecanisme:

1. Procedura rapoartelor naționale. Statele transmit rapoarte despre modul în care aplică prevederile acceptate, în legislație și în practică. Comitetul examinează informațiile și adoptă concluzii privind conformitatea situației naționale cu Carta.

2. Procedura reclamațiilor colective. Organizațiile eligibile pot sesiza Comitetul în legătură cu posibila aplicare necorespunzătoare a prevederilor Cartei de către un stat care a acceptat această procedură. Comitetul examinează admisibilitatea reclamației și fondul acesteia, apoi adoptă o decizie.

În funcție de rezultate, Comitetul de Miniștri poate interveni în cadrul procedurilor de urmărire a aplicării Cartei, inclusiv prin recomandări adresate statului vizat. Este important de precizat că deciziile și concluziile CEDS nu sunt hotărâri ale unei instanțe naționale și nu se execută în sistemul intern în același mod ca o hotărâre judecătorească națională.

C. Reclamațiile colective – vocea organizațiilor și a societății civile

Această parte evidențiază importanța Protocolului adițional adoptat în 1995 și intrat în vigoare în 1998.

Procedura oferă organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale și anumitor organizații neguvernamentale eligibile posibilitatea de a sesiza direct CEDS, fără a fi necesară introducerea unei plângeri individuale de către fiecare persoană afectată.

Expoziția oferă informații care pot explica:

cine are dreptul să depună reclamații;
ce condiții trebuie îndeplinite pentru admisibilitate;
cum este examinată o reclamație;
ce tip de decizii poate adopta Comitetul;
cum sunt urmărite măsurile întreprinse de stat după constatarea unei neconformități.

Pentru o abordare documentară, sunt selectate câteva cauze relevante din baza de jurisprudență HUDOC Charter, care ilustrează impactul mecanismului asupra protecției drepturilor sociale în Europa.

Materiale EXPUSE : textele Cartei și ale protocoalelor, ghiduri de monitorizare, rapoarte naționale, concluzii și decizii ale CEDS, publicații tematice și exemple de reclamații colective soluționate.

3. Republica Moldova și Carta Socială Europeană – angajamente și responsabilități

Parcursul Republicii Moldova în cadrul Cartei, angajamentele asumate, mecanismele de monitorizare ale Consiliului Europei și contribuția drepturilor sociale la dezvoltarea unei societăți echitabile și incluzive.

Situația actuală – repere de evidențiat

71 din 98 de paragrafe acceptate ale Cartei Sociale Europene revizuite.
35 de paragrafe rămân neacceptate, ceea ce face relevantă prezentarea mecanismului de acceptare progresivă a prevederilor.
Procedura reclamațiilor colective nu este acceptată de Republica Moldova.