subliniind rolul său vital în susținerea drepturilor sociale și în consolidarea stabilității democratice în Europa. Aceasta evidențiază provocările continue cu care se confruntă aceste drepturi din cauza presiunilor financiare, administrative și sociale. Adunarea pledează pentru un angajament reînnoit al statelor membre de a respecta principiile Cartei, îndemnând statele care nu au ratificat Carta revizuită și protocoalele aferente să facă acest lucru. De asemenea, subliniază importanța integrării Cartei în legislația și acțiunile naționale, parlamentele având un rol central în acest demers. Prin consolidarea drepturilor sociale, Adunarea consideră că statele membre pot reduce inegalitățile, pot stimula coeziunea socială și pot restabili încrederea în instituții, elemente esențiale pentru o democrație stabilă. Totodată, salută inițiative precum viitoarea Conferință la Nivel Înalt de la Chișinău, care își propune să promoveze drepturile sociale și stabilitatea democratică în Europa.
Traducere neoficială
A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene:
drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale
Rezoluția 2644 (2026)Dezbatere în Adunare la 29 ianuarie 2026 (a 8-a ședință) (a se vedea Doc. 16335, raportul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, raportor: dl Paul Galles). Text adoptat de Adunare la 29 ianuarie 2026 (a 8-a ședință). A se vedea, de asemenea, Recomandarea 2304 (2026). Versiune provizorie, supusă revizuirii editoriale.
1. Adunarea Parlamentară este convinsă că obiectivul progresului social, prevăzut în Statutul Consiliului Europei (STE nr. 1), reprezintă unul dintre principiile directoare fundamentale ale Organizației și subliniază că Carta Socială Europeană (STE nr. 35 – „Carta”) a fost elaborată acum 65 de ani ca un instrument de bază și ca un echivalent, în domeniul drepturilor economice și sociale, al Convenției Europene a Drepturilor Omului (STE nr. 5).
2. Adunarea subliniază importanța primordială a Cartei Sociale Europene (revizuite) (STE nr. 163, „Carta revizuită”), care, de 30 de ani, constituie cel mai cuprinzător cadru juridic pentru protecția drepturilor economice și sociale ale omului în Europa. Ea apreciază contribuția remarcabilă a Comitetului European al Drepturilor Sociale la acest sistem de protecție.
3. Adunarea a fost un susținător constant al Cartei. Aceasta joacă un rol-cheie în aplicarea, de către statele membre ale Consiliului Europei, a drepturilor garantate de Cartă, în dezvoltarea acestor drepturi și în contribuția pe care coeziunea socială o aduce la securitatea democratică. Adunarea salută faptul că, în 2025, în urma Rezoluției sale 2627 (2025) „Promovarea acoperirii universale cu servicii de sănătate”, Consiliul Europei a aderat la Platforma pentru Acoperire Universală cu Servicii de Sănătate (UHC2030), oferind astfel o oportunitate de a promova accesul tuturor la asistență medicală, așa cum este garantat de Cartă.
4. Adunarea este preocupată de faptul că drepturile garantate de Cartă se află astăzi sub presiuni fără precedent, cu implicații financiare, administrative și sociale majore pentru guverne, instituții și cetățeni, și salută angajamentul reînnoit al statelor membre în favoarea acestor drepturi și a justiției sociale, așa cum este afirmat în Declarația de la Reykjavík din 2023 și în cadrul Conferinței la Nivel Înalt privind Carta, desfășurată la Vilnius în 2024.
5. Această abordare centrată pe drepturile sociale este în concordanță cu Pilonul european al drepturilor sociale al Uniunii Europene și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și reflectă Declarația de la Doha, adoptată la cel de-al Doilea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială din 2025. Un asemenea accent este cu atât mai necesar în lumina raportului Organizației Internaționale a Muncii din 2026 privind ocuparea forței de muncă și tendințele sociale, care evidențiază slăbiciunile structurale persistente ale piețelor muncii și necesitatea urgentă de a consolida drepturile și protecțiile sociale.
6. Condițiile de viață decente, justiția socială și coeziunea socială sunt recunoscute la nivel european și internațional ca fiind esențiale pentru stabilitatea democrației, iar orice element care le subminează este considerat o amenințare directă la adresa securității democratice. Pentru statele membre ale Consiliului Europei, aceasta înseamnă că Carta reprezintă una dintre cheile stabilității lor democratice.
7. În opinia Adunării, recunoașterea acestui fapt este esențială. Prin urmare, aceasta salută faptul că Secretarul General al Consiliului Europei a subliniat rolul central al drepturilor sociale și al justiției sociale pentru democrație, incluzând această dimensiune printre elementele-cheie ale stabilității democratice în foaia sa de parcurs către un Nou Pact Democratic pentru Europa.
8. Având acest obiectiv în vedere, Adunarea apreciază Protocolul adițional la Carta Socială Europeană privind instituirea unui sistem de plângeri colective (STE nr. 158, „Protocolul privind plângerile colective”) și regretă faptul că doar șaisprezece dintre statele părți la Cartă și la Carta revizuită l-au ratificat. Procedura plângerilor colective reprezintă principalul canal instituțional prin care societatea civilă – ONG-urile și partenerii sociali – pot participa la sistemul Cartei. Aceasta este relevantă pentru toate generațiile, întrucât oferă un canal prin care preocupările sociale ale întregii populații, de la tineri la vârstnici, pot fi aduse direct în atenție de către cei afectați. În acest context, Adunarea consideră ratificarea Protocolului privind plângerile colective atât un semn de maturitate democratică, cât și o măsură concretă de stimulare a participării democratice, exprimându-și încrederea în principiile care ar trebui să ghideze societatea pentru toate generațiile în anii ce urmează.
9. Adunarea salută decizia Republicii Moldova de a găzdui următoarea Conferință la Nivel Înalt privind Carta, la Chișinău, în zilele de 18 și 19 martie 2026. Aceasta îndeamnă statele membre care se vor reuni la Chișinău să convină asupra unor măsuri care să recunoască faptul că investițiile în drepturile sociale reprezintă atât un imperativ moral, cât și un pas strategic esențial pentru protejarea stabilității democratice, prin reducerea inegalităților, consolidarea coeziunei sociale și a justiției sociale și restabilirea încrederii în instituții.
10. Adunarea îndeamnă statele membre să demonstreze populațiilor lor angajamentul față de abordarea inegalităților sociale și economice din societățile europene, reafirmându-și sprijinul pentru o implementare unitară și hotărâtă a Cartei. Ea încurajează cele zece state membre care nu au ratificat încă Carta revizuită – Croația, Cehia, Danemarca, Liechtenstein, Luxemburg, Monaco, Polonia, San Marino, Elveția și Regatul Unit – să valorifice impulsul oferit de conferința de la Chișinău pentru a-și adăuga ratificările.
11. De asemenea, Adunarea face din nou apel la cele patru state care nu au procedat încă la acest pas, și anume Danemarca, Germania, Luxemburg și Regatul Unit, să ratifice Protocolul de modificare a Cartei Sociale Europene (STE nr. 142, „Protocolul de la Torino”), care prevede alegerea membrilor Comitetului European al Drepturilor Sociale de către Adunare, așa cum s-a solicitat deja în Rezoluțiile Adunării 1824 (2011) „Rolul parlamentelor în consolidarea și dezvoltarea drepturilor sociale în Europa” și 2180 (2017) „«Procesul de la Torino»: consolidarea drepturilor sociale în Europa”.
12. Adunarea este convinsă că, pentru ca Carta să aibă un impact real în statele membre, parlamentarii trebuie să se numere printre susținătorii săi fermi și să fie în măsură să utilizeze dispozițiile acesteia în activitatea lor. Cu toate acestea, parlamentele naționale sunt adesea neglijate în acest sens. Este esențial să se reflecteze mai mult asupra potențialului pe care îl reprezintă.
13. Membrii parlamentelor naționale sunt centrali pentru viața Cartei, întrucât ei sunt cei care aliniază legislația și bugetele naționale la obligațiile ce decurg din Cartă, exercită controlul asupra executivului în raport cu constatările Comitetului European al Drepturilor Sociale, inițiază reforme în domeniile în care persistă deficiențe în implementarea drepturilor sociale și promovează procesul de ratificare a Cartei. Datorită rolului lor dublu, ca membri ai Adunării și ai parlamentelor naționale, membrii Adunării au o responsabilitate deosebită de a contribui la aceste eforturi.
14. În lumina celor de mai sus, Adunarea face apel la parlamentele statelor membre să elaboreze un program de activități în urma conferinței de la Chișinău, pentru a da expresie practică acestui nou impuls și, în special, pentru:
- 14.1 a consolida capacitățile și cunoștințele parlamentarilor și ale serviciilor de cercetare parlamentară în ceea ce privește Carta;
- 14.2 a integra în mod sistematic Carta în studiile privind impactul proiectelor de legislație;
- 14.3 a organiza audieri parlamentare privind progresele înregistrate în implementarea deciziilor Comitetului European al Drepturilor Sociale, la care să fie invitați societatea civilă și partenerii sociali;
- 14.4 a organiza o dezbatere privind ratificarea Cartei revizuite, a Protocolului de la Torino și a Protocolului privind plângerile colective;
- 14.5 a reexamina, una câte una, dispozițiile care nu au fost acceptate, în vederea adoptării acestora;
- 14.6 a reexamina, una câte una, rezervele formulate la ratificarea Cartei și a protocoalelor sale, în vederea retragerii acestora;
- 14.7 a institui forme specifice de cooperare în domeniul drepturilor sociale cu instituțiile naționale responsabile de protecția drepturilor omului.
15. În final, Adunarea subliniază că, pentru a garanta claritatea, coerența și securitatea juridică a sistemului european de protecție a drepturilor sociale, trebuie acordată o atenție deosebită interpretării Cartei de către Comitetul European al Drepturilor Sociale. În acest context, Adunarea consideră că autoritățile naționale, inclusiv parlamentele și instanțele judecătorești, au obligația de a lua pe deplin în considerare constatările, concluziile, deciziile și declarațiile de interpretare ale Comitetului atunci când aplică Carta, pentru a adopta măsurile juridice, sociale și economice necesare la nivel național.
Vezi și:
A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale: Recomandarea 2304 (2026)
Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.
