Resisting desinformation: Ten building
blocks to
strengthen
information
integrity / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 69 p. - URL: https://rm.coe.int/cdmsi-2025-17rev-e-clean-resisting-disinformation-10-building-blocks-f/488029df7d (accesat: 18.03.2026)
Rezistența la dezinformare: zece elemente fundamentale pentru consolidarea integrității informației
Într-un context marcat de tensiuni geopolitice, turbulențe economice și schimbări accelerate de mediu și tehnologice, societățile democratice se confruntă cu decizii complexe care necesită o dezbatere publică informată. Cu toate acestea, așa cum este recunoscut în Raportul din 2025 al Secretarului General al Consiliului Europei, care solicită un Nou Pact democratic pentru Europa, mediul informațional pe care se bazează această dezbatere este din ce în ce mai afectat de conținut înșelător, manipulator sau fals. De cel puțin un deceniu, „dezinformarea” a devenit una dintre cele mai presante provocări pentru societățile democratice, estompând granițele dintre fapte și falsuri, opinii și manipulare, subminând în cele din urmă încrederea publică și capacitatea de a lua decizii informate. Nu este, așadar, surprinzător faptul că Raportul Global al Riscurilor al Națiunilor Unite din 2024 a inclus dezinformarea printre cele mai grave riscuri pentru state, considerând că multe dintre acestea nu sunt suficient pregătite pentru a o combate.
Acest document de politici atrage atenția asupra importanței unei strategii naționale cuprinzătoare pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației, subliniind rolul acesteia în creșterea rezilienței societale la dezordinea informațională și în consolidarea încrederii în instituțiile și procesele democratice. Bazându-se pe standardele existente ale Consiliului Europei, documentul evidențiază domeniile de acțiune pe care astfel de strategii le pot acoperi, precum și principiile fundamentale care trebuie să stea la baza acestora, ancorate în valorile Organizației. Prin urmare, el contribuie în mod semnificativ la Noul Pact democratic pentru Europa, un proces strategic colectiv și incluziv lansat de Consiliul Europei în 2024, menit să dezvolte soluții structurale concrete și practici inovatoare pentru consolidarea fundamentelor democrației și pentru a o face mai tangibilă pentru toți.
Documentele anterioare ale Consiliului Europei au definit „dezinformarea” drept „informații verificabil false, inexacte sau înșelătoare, create și difuzate în mod deliberat pentru a provoca prejudicii sau pentru a obține câștiguri economice sau politice prin inducerea în eroare a publicului”. Cu toate acestea, există un consens tot mai larg că dezinformarea, în acest sens restrâns, reprezintă doar o parte a problemei, iar răspândirea sa este dificil de separat de alte forme de conținut care pot afecta integritatea informației – unele dintre acestea neavând intenții dăunătoare sau neconținând informații clar false. Prin urmare, în acest document, termenul „dezinformare” este utilizat într-un sens mai larg, incluzând o varietate de fenomene nocive conexe, precum operațiuni informaționale, propagandă și manipulare și interferență informațională străină, precum și alte forme de „dezordine informațională” care afectează societățile noastre. Deși aceste concepte diferă ca natură și origine, ele au în comun faptul că perturbă discursul public, erodează încrederea și contribuie la polarizarea socială, influențând deciziile oamenilor în viața privată și publică, modelând opinii, comportamente și participarea la procesele democratice.
Ca răspuns la această gamă extinsă de fenomene informaționale nocive, dincolo de dezinformarea în sens restrâns, a apărut conceptul de „integritate a informației”, ca o abordare constructivă și mai cuprinzătoare pentru combaterea dezordinii informaționale, protejarea încrederii publice și susținerea proceselor democratice. Într-o recomandare recentă, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definește integritatea informației ca rezultatul unui „mediu informațional care promovează accesul la surse de informare corecte, fiabile, bazate pe dovezi și pluraliste și care permite indivizilor să fie expuși la idei diverse, să ia decizii informate și să își exercite mai bine drepturile”. Integritatea informației presupune, astfel, o abordare holistică, care urmărește consolidarea sistemelor, normelor și practicilor ce asigură disponibilitatea, fiabilitatea și pluralismul informației pe care se bazează procesele democratice. Conform unui raport al Națiunilor Unite privind principiile globale pentru integritatea informației, acest obiectiv poate fi realizat prin consolidarea încrederii și rezilienței societale, crearea de stimulente adecvate, promovarea responsabilizării publicului, susținerea mass-mediei independente, libere și pluraliste, precum și prin încurajarea transparenței și a cercetării.
Mai multe instrumente ale Consiliului Europei, frecvent invocate în acest document, urmăresc, de asemenea, promovarea unui mediu informațional sănătos și pluralist, în care informațiile fiabile sunt produse, distribuite și ușor accesibile. Acestea abordează adesea dezinformarea și informarea eronată ca provocări distincte, dar strâns interconectate, recomandând acțiuni concrete pentru state și alți actori relevanți. Pe baza acestor instrumente și în scopul furnizării unui cadru coerent și cuprinzător pentru statele membre, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a mandatat Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI) să elaboreze un document strategic de politici care să ofere instrumente practice și recomandări pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației. În conformitate cu angajamentele șefilor de stat și de guvern ale Consiliului Europei, afirmate în Principiile de la Reykjavík pentru democrație, documentul își propune să sprijine statele membre în abordarea dezinformării și a altor forme de dezordine informațională prin politici cuprinzătoare, fundamentate pe principii democratice, statul de drept și respectarea drepturilor omului, în special libertatea de exprimare.
Măsurile recomandate în acest document sunt destinate în principal guvernelor și instituțiilor statului. Autoritățile publice au un mandat și o responsabilitate unice de a proteja instituțiile democratice, de a susține statul de drept și de a proteja mediul informațional prin politici publice, reglementare, finanțare și coordonare la nivel național. Rolul lor este esențial în stabilirea cadrului juridic și instituțional în care operează ceilalți actori. Totuși, combaterea eficientă a dezinformării necesită o abordare la nivelul întregii societăți. Organizațiile societății civile, instituțiile media, mediul academic și educațional, sectorul privat și publicul larg au un rol crucial în consolidarea rezilienței față de dezordinea informațională. Orientări detaliate pentru acești actori se regăsesc în Raportul Consiliului Europei din 2017 privind dezordinea informațională, care a deschis calea eforturilor internaționale în acest domeniu și rămâne un punct de referință important, oferind 35 de recomandări pentru guverne, companii tehnologice, mass-media și societatea civilă.
De asemenea, deși multe politici de combatere a dezinformării se concentrează pe mediul digital, în special pe marile platforme online, dezinformarea și provocările privind integritatea informației se manifestă și în mediile media tradiționale, precum sectorul audiovizual și presa scrisă. Acestea nu trebuie neglijate. Prin urmare, majoritatea recomandărilor din acest document se aplică în toate contexte de comunicare. În plus, ele urmăresc să echilibreze măsurile operaționale imediate cu acțiuni structurale pe termen lung, care vizează nu doar atenuarea efectelor negative ale dezinformării, ci și abordarea cauzelor sale profunde.
În pregătirea documentului, a fost transmis un chestionar membrilor CDMSI pentru a colecta experiențele și provocările statelor membre în combaterea dezinformării și a altor forme de dezordine informațională. Răspunsurile au arătat că aceste provocări necesită răspunsuri flexibile, capabile să se adapteze rapid la evoluția mediului informațional și a riscurilor asociate. Potrivit statelor membre, deepfake-urile și dezinformarea bazată pe inteligență artificială reprezintă unele dintre cele mai presante provocări pentru anii următori. În același timp, se recunoaște că vor apărea noi amenințări, care vor necesita răspunsuri coerente și rapide. Responsabilizarea indivizilor pentru a identifica narațiunile înșelătoare și tentativele de manipulare informațională este esențială pentru a le permite să își păstreze autonomia în mediul informațional.
Având în vedere diversitatea răspunsurilor adoptate de statele membre și natura în continuă evoluție a dezinformării, recomandările propuse urmăresc să ofere un cadru coerent pentru consolidarea rezilienței naționale, în conformitate cu drepturile omului, statul de drept și valorile democratice. De asemenea, statele trebuie să țină cont de impactul specific al dezinformării asupra femeilor și fetelor, inclusiv prin promovarea violenței de gen și a stereotipurilor, asupra diferitelor grupe de vârstă, precum copiii și vârstnicii, precum și asupra persoanelor și grupurilor vulnerabile sau expuse riscului de discriminare, inclusiv persoanele cu dizabilități, minoritățile naționale, etnice, lingvistice și religioase, comunitățile LGBTI și persoanele cu experiență de migrație. Cadrul propus nu trebuie înțeles ca un model rigid, deoarece provocările diferă în funcție de contextul local. Totuși, abordările bazate pe drepturile omului, coordonate, incluzive și susținute de dovezi, precum și cooperarea internațională, pot îmbunătăți semnificativ capacitatea de a răspunde dezinformării pe termen scurt și lung.
Promovarea integrității informației este esențială pentru democrații puternice, în care cetățenii pot lua decizii informate în chestiuni de interes public și pentru consolidarea rezilienței societăților în fața interferențelor dăunătoare ale actorilor statali și non-statali externi. Acest document oferă orientări cuprinzătoare pentru factorii de decizie, pentru a aborda una dintre marile provocări ale prezentului într-un mod holistic și coordonat, valorificând eficient resursele disponibile la nivel național și internațional.
Cuprins
INTRODUCERE
ELEMENTELE DE BAZĂ – PREZENTARE GENERALĂ
OBIECTIV
PILONI
Elementul de bază 1 – Elaborarea unei strategii naționale structurate
Elementul de bază 2 – Consolidarea cercetării și monitorizării dezinformării
Elementul de bază 3 – Consolidarea alfabetizării media și informaționale și responsabilizarea utilizatorilor
Elementul de bază 4 – Sprijinirea jurnalismului de calitate și consolidarea rezilienței mass-mediei
Elementul de bază 5 – Protejarea integrității alegerilor
Elementul de bază 6 – Promovarea concurenței și responsabilității în ecosistemul digital
PRINCIPII FUNDAMENTALE
Elementul de bază 7 – Respectarea libertății de exprimare
Elementul de bază 8 – Facilitarea cooperării internaționale și transfrontaliere
Elementul de bază 9 – Promovarea sinergiilor între părțile interesate
Elementul de bază 10 – Consolidarea încrederii pe termen lung în instituții și mass-media
GLOSAR
Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
