Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

UE : e- publicații 2026 - Pregătirea pentru o Uniune extinsă

  

European Commission . Preparing for a wider Union : Communication from the Commission to the European Parliament, the European Council, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions , Strasbourg, 06.10.2026 , COM(2026) 705 final ; {SWD(2026) 705 final} . - 24 p. - URL : https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=COM:2026:705:FIN&qid=1791361511649 (accesat :07.10.2026).

Pe data de 06 octombrie 2026 Comisia Europeană a adoptat un pachet de revizuiri ale politicilor premergătoare extinderii, stabilind orientările politice și acțiunile necesare pentru a pregăti Uniunea Europeană în vederea viitoarelor extinderi.

European Commission .Commission staff working document (SWD(2026) 705 final accompanying the document.  Preparing for a wider Union : Communication from the Commission to the European Parliament, the European Council, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions, Strasbourg, 06.10.2026 , {COM(2026) 705 final} . - 148 p. – URL :https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=SWD:2026:705:FIN&qid=1791361511649 (accesat :07.10.2026).

Prin pachetul prezentat Comisia Europeană realizează o analiză aprofundată a politicilor din perspectiva viitoarelor extinderi. Documentul arată cum pot fi valorificate actualul Cadru al tratatelor și viitoarele tratate de aderare pentru a pregăti Uniunea în vederea integrării noilor state membre.

Comisia Europeană propune un set de garanții pentru viitoarele tratate de aderare, inclusiv garanții sectoriale mai solide și o nouă clauză privind garanții instituționale, pentru a se asigura că angajamentele asumate în cadrul negocierilor de aderare vor fi respectate în mod riguros după aderare.

Totodată, pachetul consolidează procesul de integrare treptată, oferindu-i mai multă coerență, o structură clară și un plus de previzibilitate. Acest cadru îmbunătățit va sprijini mai eficient țările candidate să se pregătească pentru aderare prin participarea timpurie la anumite politici ale Uniunii, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare. O astfel de abordare va contribui la consolidarea capacității administrative, la accelerarea pregătirilor pentru aderare și la obținerea unor beneficii concrete pentru cetățeni și mediul de afaceri, atât în UE, cât și în țările candidate, înainte de aderare.

Participarea va fi fundamentată pe merite, va fi condiționată și reversibilă, depinzând direct de gradul de pregătire politică și de alinierea strategică.

Pachetul va contribui la discuția strategică dintre statele membre privind extinderea și reformele, inclusiv în cadrul reuniunii Consiliului European din octombrie. De asemenea, acesta va ghida cooperarea cu Parlamentul European și cu Consiliul în privința ajustărilor instituționale și operaționale necesare pentru viitoarele aderări.

Adaptarea politicilor pentru o Uniune extinsă

Analizele de politică prezentate arată că Uniunea are capacitatea de a integra un număr mai mare de state membre pe baza cadrului actual al tratatelor și a viitoarelor tratate de aderare. În toate domeniile de politică, capacitatea administrativă și implementarea rămân cerințe fundamentale, atât la nivelul UE, cât și în țările candidate. Competențele, capacitatea de reglementare și de supraveghere, interoperabilitatea sistemelor și cooperarea administrativă trebuie și vor fi consolidate încă din etapa premergătoare aderării.

În ceea ce privește dispozițiile bugetare, analizele de politică subliniază faptul că bugetul Uniunii poate integra noile state membre, continuând totodată să finanțeze prioritățile existente ale Uniunii. În cadrul propunerii privind următorul Cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034, țările candidate urmează să beneficieze de finanțare prin programul «Europa globală» înainte de aderare. La momentul aderării, această finanțare va fi transferată către planurile naționale și regionale de parteneriat ale noilor state membre, fiind alocate fonduri suplimentare pentru coeziune, agricultură, afaceri interne și Interreg. 

În cazul Ucrainei, având în vedere amploarea, structura și productivitatea foarte ridicată a sectorului său agricol, vor fi necesare măsuri specifice care să limiteze semnificativ sprijinul financiar și accesul pe piață pentru produsele agricole sensibile, sprijinind totodată Ucraina să își redobândească accesul la piețele sale tradiționale de export din țări terțe.

Consolidarea guvernanței pentru o Uniune extinsă

În contextul geopolitic actual, UE trebuie să își adapteze guvernanța pentru a eficientiza și accelera procesul decizional. Valorificând la maximum posibilitățile oferite de tratate, Uniunea își poate spori capacitatea de acțiune, se poate pregăti pentru primirea noilor membri și poate deveni mai bine pregătită pentru viitor.

În acest scop, Comisia Europeană va continua să susțină utilizarea clauzelor pasarelă pentru a trece de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată în domenii-cheie precum sancțiunile, combaterea fraudei fiscale și măsurile fiscale din cadrul politicii energetice. În plus, Comisia Europeană va reevalua propunerile aflate în curs de examinare pentru a identifica domeniile în care cooperarea consolidată ar putea contribui la depășirea blocajelor persistente. În domeniul extinderii, Comisia Europeană propune implementarea votului cu majoritate calificată pentru deschiderea clusterelor de negociere și pentru alte decizii intermediare pe parcursul negocierilor de aderare, accelerând astfel procesul.

Totodată, Comisia Europeană propune explorarea, alături de Parlamentul European și Consiliul, a unei gestionări mai eficiente a procedurilor prevăzute la articolul 7, inclusiv prin eventuala introducere a unor termene-limită. Rapoartele anuale privind extinderea și Statul de drept vor continua să servească drept principale instrumente de monitorizare, cel din urmă urmând să fie extins la nivelul altor țări candidate pe măsură ce acestea vor fi pregătite.

Integrarea treptată a țărilor candidate în UE

O integrare mai strânsă trebuie să aducă beneficii concrete cetățenilor și mediului de afaceri, atât din UE, cât și din țările candidate. Comisia Europeană va realiza o evaluare a instrumentelor existente de integrare treptată și va identifica noi oportunități de aprofundare a acesteia în sectoare strategice precum energia, transporturile, domeniul digital și apărarea. Aceasta va completa și va consolida procesul de aderare, contribuind la consolidarea capacității administrative și a încrederii reciproce, menținându-și totodată caracterul condiționat și reversibil. Comisia Europeană va lansa dialoguri anuale cu partenerii din procesul de extindere în scopul monitorizării progreselor, identificării oportunităților și remedierii lacunelor din cadrul integrării treptate.

Garanții sectoriale și instituționale

După cum s-a anunțat în Comunicarea din 2025 privind politica de extindere a UE, viitoarele tratate de aderare ar trebui să includă garanții mai solide împotriva unor regresii grave în ceea ce privește angajamentele asumate în cadrul negocierilor. Comisia Europeană propune un cadru comun pentru aceste garanții. Viitoarele tratate de aderare vor consolida garanțiile sectoriale existente și vor introduce o nouă garanție instituțională. În special, perioada în care pot fi activate garanțiile în domenii precum economia, piața internă, justiția și afacerile interne va fi prelungită semnificativ după aderare.

O garanție instituțională specifică va viza încălcările grave ale valorilor prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și ale principiului cooperării loiale. În cazurile cele mai grave, măsurile ar putea include suspendarea drepturilor de vot în cadrul Consiliului. La fel, vor putea fi utilizate dispoziții tranzitorii acolo unde este necesar, inclusiv în ceea ce privește libera circulație a lucrătorilor și a serviciilor, agricultura, produsele sensibile, finanțarea și participarea la sistemele comune. Pentru o perioadă limitată, un nou stat membru s-ar putea angaja, de asemenea, să nu blocheze viitoarele extinderi pe fondul unor dispute bilaterale.

Manual privind elaborarea rapoartelor naționale în cadrul procedurii de raportare a Cartei sociale europene

WIŚNIEWSKA-CAZALS, Danuta. Manual on preparation of national reports on accepted provisions under the reporting procedure of the European Social Charter. Part 1. Strasbourg : Council of Europe, 2020. 36 p. - URL: https://rm.coe.int/manual-part1-eng-preparation-of-nat-reports-social-charter/1680a209a7

Manual privind elaborarea rapoartelor naționale referitoare la dispozițiile acceptate în cadrul procedurii de raportare a Cartei sociale europene. Partea I.

Publicația elaborată de Danuta Wisniewska-Cazals, secretară a Rețelei academice privind Carta socială europeană și drepturile sociale (ANESC), se adresează autorităților naționale și are scopul de a le sprijini în elaborarea rapoartelor naționale prezentate anual de state cu privire la aplicarea Cartei sociale europene la nivel național..

Manualul oferă un cadru practic pentru elaborarea rapoartelor naționale prezentate Comitetului European pentru Drepturi Sociale în cadrul procedurii de raportare prevăzute de Carta socială europeană.

Lucrarea explică mai întâi rolul Cartei sociale europene în protecția drepturilor sociale și economice fundamentale și prezintă mecanismul de monitorizare a respectării acestor drepturi de către statele părți. Sunt explicate procedura de raportare, gruparea tematică a dispozițiilor Cartei și cerințele privind informațiile care trebuie furnizate de state.

Un obiectiv central al manualului este îmbunătățirea calității, clarității și caracterului complet al rapoartelor naționale. Autorul subliniază că un raport bine documentat permite Comitetului European pentru Drepturi Sociale să evalueze corect situația dintr-un stat și, totodată, oferă autorităților naționale posibilitatea de a-și evalua propriile legislații, politici și practici în domeniul drepturilor sociale.

Manualul abordează, de asemenea, aspecte practice ale procesului de raportare și rolul rapoartelor alternative („shadow reports”), elaborate de organizațiile societății civile. Partea finală conține întrebările adresate statelor pentru Grupul tematic 2 – „Sănătate, securitate socială și protecție socială”, acoperind drepturi precum condițiile de muncă sigure și sănătoase, dreptul la sănătate, securitatea socială, asistența socială și medicală, serviciile sociale, protecția persoanelor vârstnice și combaterea sărăciei și excluziunii sociale.

În ansamblu, publicația este un instrument metodologic și practic pentru autoritățile naționale, contribuind la o raportare mai coerentă și mai bine fundamentată privind aplicarea drepturilor sociale garantate de Carta socială europeană.

Cuprins 

INTRODUCERE — p. 5

SCURTE CONSIDERAȚII PRIVIND CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ — p. 6

PROCEDURA DE RAPORTARE ȘI PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE RAPORTARE – PREZENTARE GENERALĂ — p. 7

ELABORAREA RAPOARTELOR NAȚIONALE — p. 11

RAPORTUL CARE URMEAZĂ SĂ FIE PREZENTAT ÎN 2020 — p. 16

INFORMAȚII PRACTICE — p. 18

RAPOARTE „SHADOW” (ALTERNATIVE) — p. 20

ANEXA I. 

ÎNTREBĂRI ADRESATE STATELOR ÎN CADRUL GRUPULUI TEMATIC 2 „SĂNĂTATE, SECURITATE SOCIALĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ” AL CARTEI SOCIALE EUROPENE — p. 22

• Partea I – Articolul 3 din Carta socială europeană revizuită: Toți lucrătorii au dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase — p. 23
• Partea I – Articolul 11: Orice persoană are dreptul de a beneficia de orice măsuri care îi permit să atingă cel mai înalt standard de sănătate posibil — p. 26
• Partea I – Articolul 12: Toți lucrătorii și persoanele aflate în întreținerea acestora au dreptul la securitate socială — p. 29
• Partea I – Articolul 13: Orice persoană lipsită de resurse suficiente are dreptul la asistență socială și medicală — p. 31
• Partea I – Articolul 14: Orice persoană are dreptul de a beneficia de servicii de asistență socială — p. 32
• Partea I – Articolul 23: Orice persoană vârstnică are dreptul la protecție socială — p. 33
• Partea I – Articolul 30: Orice persoană are dreptul la protecție împotriva sărăciei și excluziunii sociale — p. 34

 

Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid: accelerarea acțiunilor climatice împreună cu tinerii

Europe, the fastest-warming continent: accelerating climate action with young people: Recommendation 2316 (2026), adopted at the Assembly debate on 1 October 2026 (34th sitting) / Parliamentary Assembly of the Council of Europe. - Strasbourg, 2026. - URL: https://pace.coe.int/en/files/36426/html

Europe, the fastest-warming continent: accelerating climate action with young people: Resolution 2679 (2026), adopted at the Assembly debate on 1 October 2026 (34th sitting) / Parliamentary Assembly of the Council of Europe. - Strasbourg, 2026. - URL: https://pace.coe.int/en/files/36425/html

Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid: accelerarea acțiunilor climatice împreună cu tinerii: Recomandarea (2316), adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la dezbaterea din 1 octombrie 2026 

Adunarea Parlamentară solicită Comitetului de Miniștri să intensifice acțiunile climatice, acordând o atenție clară tinerilor și generațiilor viitoare. Pornind de la Rezoluția sa conexă 2679 (2026) și salutând Recomandarea CM/Rec(2024)6 a Comitetului de Miniștri privind tinerii și acțiunile climatice, Adunarea subliniază că fiecare întârziere în abordarea schimbărilor climatice impune o povară tot mai mare și inechitabilă asupra generațiilor tinere și viitoare – o preocupare reflectată și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea sa de referință în cauza Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției.

Pentru a accelera progresele, Adunarea îndeamnă Comitetul de Miniștri să efectueze o evaluare intermediară a punerii în aplicare a CM/Rec(2024)6, cu contribuția organizațiilor de tineret, să integreze justiția intergenerațională în Strategia Consiliului Europei privind mediul (2025–2030), să asigure executarea exemplară de către Elveția a hotărârii Curții prin stabilirea unor obiective obligatorii privind emisiile de carbon și să înceapă elaborarea unui instrument juridic obligatoriu care să recunoască dreptul la un mediu sănătos.

De asemenea, Adunarea solicită o mai mare transparență în ceea ce privește eforturile proprii ale Consiliului Europei de reducere a amprentei sale de carbon și ca politicile privind reziliența climatică să țină pe deplin seama de drepturile și nevoile tinerilor, inclusiv în contextul conflictelor armate și al distrugerii mediului.

1. Adunarea Parlamentară face trimitere la Rezoluția sa 2679 (2026), „Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid: accelerarea acțiunilor climatice împreună cu tinerii”. Aceasta subliniază că habitabilitatea planetei constituie condiția primordială pentru exercitarea valorilor libertății și demnității consacrate în Convenția europeană a drepturilor omului (STE nr. 5) și în Carta socială europeană (revizuită) (STE nr. 163) și că deciziile adoptate astăzi vor determina condițiile de locuire ale planetei pe parcursul vieții generațiilor actuale și viitoare.

2. Adunarea salută Recomandarea CM/Rec(2024)6 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind tinerii și acțiunile climatice, primul instrument internațional consacrat în mod specific acestei problematici. Recomandarea instituie un cadru esențial pentru protejarea drepturilor tinerilor, sprijinirea acțiunilor acestora și asigurarea participării lor efective la luarea deciziilor în domeniul climei. A sosit momentul ca punerea sa în aplicare în toate statele membre să fie accelerată și să devină mai vizibilă.

3. Adunarea subliniază că fiecare întârziere în adoptarea unor măsuri climatice transferă asupra tinerilor de astăzi și a generațiilor viitoare o parte tot mai mare a riscurilor, prejudiciilor și eforturilor necesare. În acest context, hotărârea în cauza Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției este deosebit de importantă: Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut necesitatea unei repartizări echitabile a poverii între generații și a unor acțiuni imediate pentru a evita impunerea unei sarcini disproporționate asupra generațiilor viitoare. Hotărârea clarifică faptul că respectarea obligațiilor care decurg din Convenția europeană a drepturilor omului nu se poate limita la stabilirea unor obiective climatice. Aceasta presupune un cadru eficient, o traiectorie prevăzută cu obiective intermediare și termene verificabile, cuantificarea limitelor naționale ale emisiilor prin intermediul unui buget de carbon sau al unei metode echivalente, precum și măsuri concrete pentru a asigura reducerea efectivă a emisiilor.

4. Adunarea salută, de asemenea, adoptarea Strategiei Consiliului Europei privind mediul (2025–2030) și a Planului său de acțiune, care dau curs angajamentelor asumate de șefii de stat și de guvern în Declarația de la Reykjavík și contribuie la punerea în aplicare a procesului de la Reykjavík privind mediul și drepturile omului. Adunarea consideră că punerea în aplicare a acestora oferă o oportunitate de a integra în mod permanent perspectiva tinerilor și echitatea intergenerațională în activitatea Organizației.

5. Prin urmare, Adunarea recomandă Comitetului de Miniștri:

5.1 să organizeze, înainte de evaluarea cincinală prevăzută pentru 2029, o evaluare intermediară a punerii în aplicare a Recomandării CM/Rec(2024)6, pe baza unor indicatori comuni, a informațiilor furnizate de state și a contribuțiilor independente ale consiliilor naționale de tineret, organizațiilor de tineret și tinerilor activiști pentru protecția mediului și să publice rezultatele și eventualele bune practici identificate;

5.2 să completeze Planul de acțiune aferent Strategiei Consiliului Europei privind mediul (2025–2030) cu o inițiativă privind competențele de anticipare a viitorului (futures literacy) și justiția intergenerațională, bazându-se pe metodele dezvoltate de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), pe activitatea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind guvernanța intergenerațională și pe Declarația Organizației Națiunilor Unite privind generațiile viitoare și adaptându-le la necesitățile Consiliului Europei;

5.3 să transforme supravegherea executării hotărârii în cauza Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției într-o oportunitate de a asigura o executare exemplară, în deplină conformitate cu obligațiile pozitive identificate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe baza adoptării unui buget de carbon ambițios, însoțit de obiective intermediare obligatorii, precum și a unui mecanism dotat cu resurse suficiente și cu competențe reale de supraveghere; o astfel de executare ar trebui să fie ghidată de protejarea drepturilor tinerilor și de necesitatea de a evita impunerea unei sarcini disproporționate asupra generațiilor viitoare;

5.4 fără alte întârzieri, să înceapă elaborarea unui instrument juridic obligatoriu care să recunoască, la nivelul Consiliului Europei, dreptul autonom la un mediu sănătos, garantând drepturi substanțiale și procedurale, acordând atenția cuvenită generațiilor actuale și viitoare și prevăzând un mecanism independent de monitorizare la care să poată contribui societatea civilă și tinerii;

5.5 să consolideze caracterul ambițios, transparent și exemplar al abordării interne a Consiliului Europei în ceea ce privește reducerea amprentei sale de carbon, prin publicarea anuală a amprentei de carbon, a progreselor realizate în raport cu traiectoria stabilită și a punerii în aplicare a planului său de acțiune, prin explicarea oricăror abateri și adoptarea măsurilor corective necesare, precum și prin implicarea Consiliului Consultativ pentru Tineret în acest proces de monitorizare.

6. Adunarea recomandă Comitetului de Miniștri să recunoască faptul că conflictele armate și distrugerea mediului pot spori semnificativ vulnerabilitatea climatică și pot avea consecințe pe termen lung asupra tinerilor și generațiilor viitoare și să se asigure că politicile privind reziliența climatică, refacerea mediului și reconstrucția iau în considerare drepturile, nevoile și interesele acestora.

*     *     *

Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid: accelerarea acțiunilor climatice împreună cu tinerii: Rezoluția 2679 (2026), adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la dezbaterea din 1 octombrie 2026 

Europa se încălzește mai rapid decât orice alt continent – cu o viteză de peste două ori mai mare decât media globală – iar consecințele sunt deja devastatoare: valuri de căldură record, secete severe, incendii forestiere catastrofale și zeci de mii de decese cauzate de căldură în fiecare an. În această Rezoluție, Adunarea Parlamentară subliniază că depășirea pragului de 1,5 °C stabilit prin Acordul de la Paris nu trebuie considerată inevitabilă sau acceptabilă și că sunt necesare acțiuni urgente acum, în locul unei dependențe de tehnologii viitoare încă nedovedite pentru a remedia efectele produse.

Tinerii se află în centrul acestui apel la acțiune: deși au contribuit cel mai puțin la această criză, ei vor suporta cea mai mare parte a consecințelor de-a lungul vieții lor, ceea ce face din echitatea intergenerațională un imperativ moral. Adunarea îndeamnă statele membre să stabilească obiective climatice obligatorii din punct de vedere juridic și compatibile cu drepturile omului, să creeze mecanisme reale – nu doar formale – prin care tinerii să poată contribui la elaborarea politicilor climatice, să protejeze tinerii activiști pentru mediu, să investească în locuri de muncă verzi și educație și să sprijine elaborarea unui instrument juridic obligatoriu al Consiliului Europei care să garanteze dreptul la un mediu sănătos.

1. Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) a stabilit că activitățile umane, în principal prin emisiile de gaze cu efect de seră (GES), au cauzat în mod neechivoc încălzirea globală. De la primul său raport de evaluare, publicat în 1990, gradul de certitudine al concluziilor IPCC privind această legătură cauzală a crescut constant. Prin adoptarea Acordului de la Paris în 2015, statele s-au angajat să mențină creșterea temperaturii medii globale sub 2 °C și să depună eforturi pentru a o limita la 1,5 °C față de nivelurile preindustriale. În 2023, IPCC a stabilit că se preconiza ca acest prag să fie atins încă de la începutul anilor 2030, chiar și în scenarii care presupun reduceri substanțiale ale emisiilor, și că încălzirea ar putea ajunge la 3,2 °C până în 2100 dacă traiectoria actuală ar fi menținută. Cu toate acestea, în pofida acestei prognoze clare, emisiile de GES continuă să crească. La 2 septembrie 2026, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a anunțat că încălzirea nu va fi oprită înainte de atingerea pragului de 1,5 °C și că depășirea acestui prag va trebui, de acum înainte, să fie gestionată.

2. Adunarea Parlamentară afirmă că această depășire a pragului nu trebuie tratată ca fiind lipsită de importanță: 3 °C nu reprezintă pur și simplu o agravare a schimbărilor climatice, ci o trecere către o lume caracterizată de valuri de căldură extreme, presiuni masive asupra resurselor de apă, alimentației, asigurărilor, infrastructurii etc. De asemenea, această depășire nu poate fi interpretată ca făcând caduce angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris. Dimpotrivă, aceasta impune formularea întrebărilor economice, sociale și democratice adecvate și reducerea imediată a emisiilor pentru a limita amploarea și durata depășirii pragului. Acțiunile actuale nu trebuie amânate mizând pe promisiunea incertă că emisiile de carbon produse astăzi ar putea fi eliminate din atmosferă mâine. O eventuală revenire sub pragul de 1,5 °C nu poate nici să șteargă prejudiciile produse în perioada în care acest prag a fost depășit și nici să constituie, în sine, o politică climatică.

3. Vara anului 2026 a confirmat acest lucru: Europa resimte efectele încălzirii globale mai intens decât celelalte continente. Organizația Meteorologică Mondială și programul de observare a Pământului al Uniunii Europene – Copernicus – raportează că, în ultimii treizeci de ani, continentul s-a încălzit cu aproximativ 0,56 °C pe deceniu, de peste două ori mai rapid decât media globală, iar temperatura sa este deja cu aproximativ 2,5 °C peste nivelurile preindustriale. Vara anului 2026 a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa și cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa de Vest, cu o temperatură medie cu 2,54 °C mai mare decât media perioadei 1991–2020, comparativ cu o creștere de 1,34 °C în 2022 și de 1,54 °C în 2024. Până la sfârșitul lunii iulie 2026, jumătate din teritoriul Uniunii Europene și al Regatului Unit era afectată de secetă; cele patru mari râuri ale Europei – Loara, Pad, Rin și Dunăre – atinseseră niveluri excepțional de scăzute, iar până în august 2026, incendiile de vegetație mistuiseră peste 500 000 de hectare de teren.

4. Adunarea se alătură comunității științifice în avertizarea adresată statelor membre: schimbările climatice distrug condițiile în care toate formele de viață, inclusiv oamenii, se pot dezvolta și, prin urmare, reprezintă o amenințare directă la adresa habitabilității planetei. Adunarea solicită ca noțiunea de habitabilitate să fie plasată în centrul acțiunilor climatice europene, ca o valoare nenegociabilă pe care trebuie să se întemeieze toate celelalte. Habitabilitatea planetei constituie condiția primordială pentru viață și, prin urmare, punctul de plecare și nucleul tuturor celorlalte drepturi ale omului consacrate în Convenția europeană a drepturilor omului (STE nr. 5) și în Carta socială europeană (revizuită) (STE nr. 163). Fără un climat favorabil vieții, apă accesibilă, aer curat și ecosisteme funcționale, drepturile omului, precum și libertățile și demnitatea pe care acestea se bazează, rămân simple concepte abstracte.

5. Schimbările climatice ucid. Acestea subminează mijloacele de trai și agravează vulnerabilitățile și inegalitățile. Raportul Lancet Countdown 2026 estimează numărul deceselor asociate căldurii în Europa, în 2024, la 62 000 și constată o creștere a acestor decese în 99,6% dintre regiunile monitorizate. În perioada 2015–2024, expunerea sugarilor și a persoanelor vârstnice la valuri de căldură a crescut cu 121%, respectiv 266%, comparativ cu perioada 1991–2000. Situația este agravată de faptul că, în toate statele membre, efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătății și condițiilor de viață se concentrează în rândul persoanelor care dispun de cele mai puține posibilități de a se proteja.

6. Impactul economic negativ atribuit schimbărilor climatice în statele membre este în prezent vizibil și cuantificabil. În Uniunea Europeană, fenomenele meteorologice extreme au provocat pierderi în valoare totală de 822 de miliarde de euro începând din 1980, dintre care 208 miliarde de euro numai în perioada 2021–2024. Aceste cifre nu includ pierderile de productivitate, cheltuielile pentru sănătate și alte costuri indirecte. Potrivit European Climate Risk Assessment, pierderile anuale ar putea ajunge la 2,2% din PIB până în 2070, iar un sfert dintre regiunile UE ar putea înregistra pierderi ale PIB de peste 5%, chiar dacă încălzirea globală este limitată la +1,5 °C. O încălzire de aproximativ 4 °C ar putea reduce PIB-ul mondial cu 10–23% până în 2100, comparativ cu un scenariu în care nu ar mai avea loc o încălzire suplimentară.

7. Tinerii sunt deosebit de vulnerabili în această situație: au contribuit în mică măsură la emisiile cumulate, dar vor suporta consecințele acestora pe parcursul întregii vieți. În rândul acestora, fetele și tinerele femei pot fi deosebit de vulnerabile atunci când schimbările climatice accentuează inegalitățile existente: acestea le pot afecta accesul la educație, resurse și servicii medicale, inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, și le pot spori expunerea la violență. Această nedreptate se extinde, de asemenea, de la o generație la alta. Un copil născut în 2020 va avea 80 de ani în 2100: pentru acesta, sfârșitul secolului nu reprezintă un orizont abstract, ci întreaga sa viață. Potrivit IPCC, acești copii se vor confrunta cu o creștere de aproape cinci ori a fenomenelor meteorologice extreme într-un scenariu de încălzire globală de 3 °C. Această vulnerabilitate nu reprezintă doar o preocupare pentru viitor: în Europa, aproximativ 43% dintre școli sunt situate în insule de căldură urbane, unde temperatura medie este cu cel puțin 2 °C mai ridicată decât în zonele înconjurătoare. Tinerii vor trebui să facă față efectelor asupra sănătății, mijloacelor de trai și dezvoltării lor personale, suportând totodată costurile măsurilor de adaptare și încercând să repare prejudiciile pe care întârzierea acțiunilor le va fi agravat.

8. Cu toate acestea, Europa dispune de o capacitate reală de acțiune. Studii recente estimează că, chiar dacă alte regiuni ale lumii nu și-ar intensifica eforturile, reducerea emisiilor europene ar costa mai puțin decât prejudiciile pe care inacțiunea le-ar provoca continentului nostru. Acțiunea globală insuficientă nu constituie, prin urmare, o justificare pentru o abordare europeană de așteptare și neimplicare. Deciziile luate astăzi vor avea un impact foarte concret asupra calității vieții pe continent pentru tot restul vieții tinerilor de astăzi și pentru generațiile viitoare. Echitatea intergenerațională impune ca cei care dețin în prezent puterea de a decide și de a acționa în țările europene să nu transfere asupra copiilor lor povara riscurilor, prejudiciilor și reparațiilor.

9. Adunarea este convinsă că creativitatea, dinamismul, implicarea socială și competențele tinerilor trebuie mobilizate pentru a aborda schimbările climatice. Aceasta nu înseamnă consultări pur formale, fără o continuare reală. Tinerii ar trebui să participe la stabilirea priorităților și la realizarea compromisurilor, inclusiv la alegerile privind cadrele economice, fiscale și financiare care modelează stimulentele și deciziile de investiții. În special, aceștia ar trebui implicați în definirea criteriilor care reglementează sprijinul public, astfel încât acest sprijin să nu mai favorizeze activitățile dăunătoare climei și ecosistemelor, ci să încurajeze modele cu emisii reduse și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, economia circulară, protecția biodiversității și inițiativele antreprenoriale durabile conduse de tineri.

10. În Rezoluția sa 2553 (2024), „Consolidarea perspectivei tinerilor în activitatea Adunării Parlamentare”, reafirmată prin Rezoluția 2639 (2026), „Consolidarea democrațiilor împreună cu tinerii: de la participare la responsabilitate comună”, Adunarea și-a asumat angajamentul de a integra perspectiva tinerilor în acțiunile ulterioare activității sale. Implicarea tinerilor în activitatea sa privind mediul și criza climatică este esențială.

11. Adunarea subliniază, de asemenea, importanța Principiilor de la Maastricht privind drepturile omului ale generațiilor viitoare, care oferă un cadru util pentru abordarea efectelor pe termen lung ale deciziilor publice, reprezentarea generațiilor viitoare și echitatea intergenerațională în cadrul acțiunilor climatice.

12. Adunarea salută adoptarea Recomandării CM/Rec(2024)6 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind tinerii și acțiunile climatice, primul instrument internațional consacrat în mod specific acestei problematici. Aceasta invită statele membre să o pună integral și fără întârziere în aplicare. Pentru a transforma recomandarea într-un instrument eficient de accelerare a acțiunilor climatice, Adunarea le solicită, în special:

12.1 să consacre în legislația și planurile lor climatice obiective generale și intermediare ambițioase, compatibile cu drepturile omului și însoțite de termene-limită, mecanisme de monitorizare, măsuri corective și o evaluare a efectelor acestora asupra tinerilor și generațiilor viitoare, pentru a asigura o repartizare echitabilă a eforturilor între generații;

12.2 să instituie mecanisme permanente care să permită tinerilor în toată diversitatea lor, asigurând în special participarea efectivă a fetelor și tinerelor femei, să contribuie la formularea, arbitrarea și monitorizarea politicilor climatice, inclusiv a dimensiunilor lor economice, fiscale și financiare, cu un mandat clar, resurse suficiente și obligația autorităților de a răspunde public propunerilor acestora;

12.3 să includă delegați ai tinerilor, cu statut, formare și resurse adecvate, în delegațiile naționale care participă la negocierile climatice europene și internaționale și să prezinte public informații cu privire la contribuția acestora;

12.4 să instituie, la nivel național, regional și local, bugete participative și fonduri multianuale care să le permită tinerilor și organizațiilor de tineret să conceapă, selecteze și implementeze proiecte de atenuare a schimbărilor climatice, adaptare și refacere a naturii, asigurând totodată accesul la aceste fonduri al organizațiilor mici și al grupurilor informale;

12.5 să asigure tuturor tinerilor cunoștințele și competențele necesare pentru a înțelege opțiunile climatice, a combate dezinformarea și greenwashing-ul și a participa la acțiuni colective, prin intermediul învățământului școlar, formării profesionale, învățământului superior, învățării non-formale și activităților de tineret, precum și prin acces echitabil la informații fiabile și accesibile, asigurând totodată ca programele de studii, manualele, resursele educaționale și materialele informative să ofere informații corecte din punct de vedere științific, actualizate și adaptate vârstei și nevoilor tinerilor;

12.6 să dezvolte căi de acces remunerate către locuri de muncă de calitate în sectoarele esențiale pentru reducerea emisiilor de GES și pentru adaptarea societății la efectele schimbărilor climatice și să se asigure că politicile climatice nu agravează precaritatea în rândul tinerilor, în special în ceea ce privește accesul la locuințe, energie, alimente și mobilitate;

12.7 să prevină și abordeze efectele schimbărilor climatice asupra sănătății fizice și mintale a tinerilor, în special eco-anxietatea, prin servicii accesibile și adaptate nevoilor acestora, consolidând totodată capacitatea lor de a întreprinde acțiuni colective;

12.8 să prevină discriminarea cu care se confruntă tinerii în legătură cu schimbările climatice, să acorde o atenție deosebită tinerilor vulnerabili sau marginalizați, în special celor expuși unor forme multiple și intersecționale de discriminare, și să se asigure că politicile climatice se bazează pe principiile justiției climatice, echității și solidarității intergeneraționale;

12.9 să asigure protecția tinerilor activiști pentru mediu împotriva amenințărilor, supravegherii excesive, acțiunilor strategice în justiție împotriva participării publice (SLAPP), utilizării disproporționate a forței și oricărei restricționări nejustificate a libertății lor de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere;

12.10 să ofere autorităților locale și regionale competențele și resursele necesare pentru a colabora cu tinerii în vederea elaborării unor politici locale de atenuare și adaptare și pentru a face școlile, universitățile, centrele de tineret și alte servicii esențiale reziliente la riscurile climatice.

13. Adunarea solicită parlamentelor naționale să efectueze anual o evaluare a punerii în aplicare a angajamentelor climatice. Această evaluare ar trebui să ia forma unei dezbateri publice la care să participe tineri în toată diversitatea lor, în cadrul căreia guvernul să prezinte situația diferenței dintre obiectivele stabilite și rezultatele obținute, finanțarea publică și privată mobilizată, precum și măsurile corective propuse.

14. În cele din urmă, Adunarea solicită statelor membre care nu au făcut încă acest lucru să recunoască la nivel național dreptul la un mediu sănătos și să sprijine, în cadrul Consiliului Europei, elaborarea unui instrument juridic obligatoriu care să garanteze acest drept ca drept autonom, acordând o atenție deosebită drepturilor tinerilor și generațiilor viitoare.

Informații suplimentare:

Strategia Consiliului Europei privind mediul 2025-2030

Achiziții noi - Octombrie - decembrie 2026

 327 / C-36         II-735359

Cazacu, Vitalie. Integrare Europeană : Note de curs / Vitalie Cazacu, Elena Bădărău, Irina Todos ; Universitatea de Stat "B.P. Hașdeu" din Cahul, Facultatea de Economie, Inginerie și Știinte Aplicate, Catedra de Știinte Economice.- Chișinǎu : Print-Caro, 2026.- 316 p. - ISBN : 978-9975-88-138-8

Notele de curs constituie un studiu elaborat în baza analizei sistemice a literaturii de specialitate, care reflectă evoluția conceptuală, juridică, instituțională și economică a procesului de integrare europeană, precum și transformările recente ale Uniunii Europene în contextul provocărilor globale contemporane.

Lucrarea urmărește să ofere o perspectivă integrată asupra construcției europene, abordând atât fundamentele teoretice ale integrării (ideea europeană, etapele și formele cooperării economice și politice), cât și mecanismele instituționale și juridice care asigură funcționarea Uniunii. Analiza este structurată într-o manieră progresivă, de la conceptele generale la politici sectoriale și dimensiuni actuale ale guvernanței europene.

În elaborarea materialului au fost valorificate tratatele constitutive ale Uniunii Europene, documente oficiale ale instituțiilor europene, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și contribuții relevante din literatura academică națională și internațională. O atenție deosebită este acordată evoluțiilor recente privind Piața Internă, Uniunea Economică și Monetară, Politica Comercială Comună și Politica Agricolă Comună, reflectând dinamica procesului de integrare în etapa actuală (2025).

Integrarea europeană reprezintă unul dintre cele mai complexe și ambițioase procese politico-juridice și economice ale epocii contemporane. Evoluția sa, de la o cooperare sectorială limitată la o Uniune cu competențe extinse în domenii esențiale ale vieții economice și sociale, reflectă capacitatea statelor europene de a construi un model original de guvernanță supranațională, bazat pe solidaritate, interdependență și respectarea statului de drept. În acest context, înțelegerea mecanismelor, principiilor și dinamicii integrării europene devine esențială pentru formarea specialiștilor în domeniul economic, juridic și administrativ.

Scopul principal al lucrării este de a contribui la formarea unei înțelegeri aprofundate a integrării europene ca proces dinamic, caracterizat prin adaptare continuă la provocările interne și externe. Totodată, aceste note de curs își propun să dezvolte capacitatea de analiză critică a studenților, stimulând reflecția asupra sustenabilității și viitorului proiectului european în contextul anului 2025 și al perspectivelor sale strategice până în 2030.

Structura lucrării este organizată progresiv, de la conceptele fundamentale la politici sectoriale și analize critice. Fiecare capitol urmărește să combine dimensiunea teoretică cu aplicații practice și exemple relevante, facilitând înțelegerea mecanismelor complexe ale guvernanței europene. Sunt incluse explicații privind funcționarea instituțiilor, procesul legislativ, mecanismele de control jurisdicțional și implicațiile economice ale politicilor comune.

Scopul acestor note de curs este :

• consolidarea cunoștințelor fundamentale privind integrarea europeană;
• dezvoltarea capacității de analiză critică a politicilor europene;
• înțelegerea interdependenței dintre nivelul național și cel european;
• formarea unei perspective sistemice asupra evoluției Uniunii Europene.

Din cuprins :

Tema1: Evoluția integrării europene și conceptele fundamentale ale dreptului Uniunii Europene

Tema 2: Tratatele de constituire a Uniunii Europene

Tema 3: Instituțiile Uniunii Europene și procesul de elaborare a legislației

Tema 4: Sistemul judiciar al Uniunii Europene și procesul de aplicare a dreptului UE

Tema 5: Libera circulație a mărfurilor în piața internă a Uniunii Europene

Tema 6: Libera circulație a persoanelor și cetățenia europeană

Tema 7: Principiul supremației și efectul direct al dreptului Uniunii Europene

Tema 8 : Drepturile fundamentale în ordinea juridică a Uniunii Europene

Tema 9: Protecția drepturilor omului în Uniunea Europeană și rolul Curții de Justiție a UE

Tema10: Democrația europeană, principiul subsidiarității și integrarea diferențiată în Uniunea Europeană

Tema 11: Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție

Tema 12: Structura instituțională și funcționarea instituțiilor Uniunii Europene

Tema13: Piața internă europeană: provocări, riscuri și perspective de dezvoltare

Tema 14: Politica europeană de comerț și autonomie strategică

Tema15: Politica monetară a Uniunii Europene în contextul rezilienței economice și al transformărilor globale

Tema16: Politica agricolă comună a Uniunii Europene în etapa actuală: tranziție verde, reziliență și planificare strategică

327 / G-61 II-735355

Golovataia, Ludmila. Analiza empirică ca mijloc de înțelegere a integrării europene și a identității Uniunii Europene / Ludmila Golovataia, Vitalie Cazacu ,Valentina Cornea ; Universitatea de Stat "B.P. Hasdeu" din Cahul , Jean Monnet Centre of Excellence JMCoE-USC.- Chișinău : Print-Caro, 2026 .-192 p.- ISBN: 978-9975-88-136-4

Notele de curs sunt elaborate pentru studenți, masteranzi și toți cei interesați de studiul procesului de integrare europeană dintr-o perspectivă analitică și interdisciplinară.

Lucrarea are drept scop facilitarea înțelegerii principalelor dimensiuni ale integrării europene prin valorificarea metodelor de analiză empirică, a datelor statistice, a documentelor oficiale și a exemplelor relevante din evoluția Uniunii Europene.

Materialul este structurat astfel încât să ofere atât repere teoretice esențiale, cât și instrumente practice de analiză a fenomenelor și proceselor europene. În cadrul notelor de curs sunt abordate aspecte ce țin de fundamentele integrării europene, dinamica instituțională a Uniunii Europene, politicile europene, identitatea europeană, precum și relația dintre cetățean, stat și spațiul comunitar.

O atenție deosebită este acordată interpretării critice a surselor, comparării indicatorilor și înțelegerii modului în care analiza empirică contribuie la explicarea transformărilor politice, economice și sociale din cadrul Uniunii Europene. . Pe parcursul disciplinei, se studiează indicatorii statistici europeni, baze de date oficiale ale UE, sondaje de opinie și studii de caz relevante, analiza diferențelor dintre statele membre, dinamica convergenței și divergenței, percepțiile asupra identității europene și impactul politicilor europene asupra societății. Prin conținutul său, lucrarea contribuie la formarea competențelor de analiză, sinteză, interpretare a datelor și argumentare academică, necesare în studierea integrării europene și a identității Uniunii Europene.

Notele de curs pot fi utilizate în procesul didactic, în activitatea individuală a studenților, precum și ca material de referință pentru aprofundarea problematicii europene contemporane.

 Din cuprins:

Tema 1. Istoria dezvoltării și formării identității Uniunii Europene

Tema 2. Sistemul organizațional al UE: abordare instituțională

Tema 3. Tratatul de la Lisabona și ideea unei constituții a Uniunii Europene

Tema 4. Caracteristicile funcționale ale UE și sistemul de luare a decizilor

Tema 5. Procesele de integrare economică și monetară: etapele principale și continuitatea

Tema 6. Strategia UE pentru dezvoltare durabilă: direcții principale

Tema 7. Politica agricolă comună a UE și parametrii de implementare

Tema 8. Politica socială în strategia de dezvoltare a UE

Tema 9. Politica UE în domeniul științei și tehnologiei: continuitatea dezvoltării și tehnologiei

Tema 10. Politica în domeniul educației și culturii: clasificare, echilibru și parametri de implementare

Tema 11. Direcțiile principale ale politicii UE în soluționarea problemelor de mediu: etape și parametrii principali de implementare

Tema 12. Politica energetică a UE: elaborarea strategiilor, formarea pieței energetice și asigurarea securității energetice a statelor membre

Tema 13. Politica comercială comună a UE: principii și strategii de implementare

Tema 14. Importanța internațională a monedei euro și extinderea ariei sale de utilizare

Tema 15. Parteneriatul Estic în contextul Politicii Europene de Vecinătate a UE

Tema 16. Politica regională externă a UE. Interregionalismul European

327 / G-61 II-735357

Golovataia, Ludmila. Empirical Analysis as a means of understanding European Integration and the identity of the European Union / Ludmila Golovataia, Elena Badarau ; Universitatea de Stat "B.P. Hasdeu" din Cahul , Jean Monnet Centre of Excellence JMCoE-USC .- Chişinău : Print-Caro, 2026 .-192 p. - ISBN: 978-9975-88-137-1

Course notes entitled have been developed for students, master’s students, and all those interested in studying the process of European integration from an analytical and interdisciplinary perspective.

The work aims to facilitate the understanding of the main dimensions of European integration through the use of empirical analysis methods, statistical data, official documents, and relevant examples from the evolution of the European Union.

The material is structured in such a way as to provide both essential theoretical foundations and practical tools for analyzing European phenomena and processes.

The course notes address issues related to the foundations of European integration, the institutional dynamics of the European Union, European policies, European identity, as well as the relationship between the citizen, the state, and the European space.

Particular attention is given to the critical interpretation of sources, the comparison of indicators, and the understanding of how empirical analysis contributes to explaining political, economic, and social transformations within the European Union. Through its content, the work contributes to the development of skills in analysis, synthesis, data interpretation, and academic argumentation, which are necessary for the study of European integration and the identity of the European Union.

The course notes may be used in the teaching process, in students' independent work, as well as reference material for a deeper understanding of contemporary European issues.

Concursul „Tinerii creatori de patrimoniu european”

Traducere neoficială realizată de 

Centrul Pro-european al BNRM

Versiunea oficială

YEHM Guidelines 2026.pdf

 

Zilele Europene ale Patrimoniului 

Un program comun al

Consiliului Europei și al Uniunii Europene

Concursul „Tinerii creatori de patrimoniu european” (#HeritageMakers)

Activitate #EuropeanHeritageDays destinată copiilor și tinerilor

Linii directoare

Zilele Europene ale Patrimoniului (EHD) reprezintă cele mai mari evenimente culturale sărbătorite de oameni din întreaga Europă. În fiecare an, zeci de mii de evenimente sunt organizate în țările care au semnat Convenția culturală europeană, atrăgând zeci de milioane de vizitatori.

EHD, un program comun al Consiliului Europei și al Uniunii Europene, este o inițiativă unică

la nivel local, la care participă milioane de europeni.

TINERII CREATORI DE PATRIMONIU EUROPEAN

Ce este?

Concursul „Tinerii creatori patrimoniu european” oferă copiilor și tinerilor din întreaga Europă ocazia de a explora, de a reflecta și de a exprima ce înseamnă patrimoniul pentru ei. Acesta încurajează participarea activă la descoperirea patrimoniului și îi invită pe participanți să-și împărtășească perspectivele prin mijloace creative.

Cine poate participa?

Concursul este deschis tinerilor cu vârsta sub 18 ani, în două categorii:

GRUPUL DE VÂRSTĂ 1: 6–11 ANI

GRUPUL DE VÂRSTĂ 2: 11–17 ANI

Dimensiunea grupului

Grupul de vârstă 1 (6–11 ani): Nu există restricții privind dimensiunea grupului.

Grupul de vârstă 2 (11–17 ani): Grupurile trebuie să aibă între 2 și 4 participanți pentru a se califica pentru evaluarea la nivel european.

Formate de înscriere

Pentru grupul de vârstă 1 (6–11 ani):

Nu se acceptă videoclipuri pentru această grupă de vârstă.

Formatele acceptate includ desene, fotografii sau picturi realizate de copii.

Fiecare lucrare vizuală trebuie să fie însoțită de o scurtă explicație scrisă sau de o poveste (de până la 800 de cuvinte), redactată de copiii înșiși, fie individual, fie în grup.

Atenție!!! Accentul se pune pe exprimarea autentică, inițiată de copii. Adulții le pot oferi asistență în ceea ce privește aspectele tehnice ale încărcării/anexării, dar ideile, lucrările artistice și textul trebuie să provină de la copii.

Pentru grupul de vârstă 2 (11–17 ani):

Formatele acceptate includ:  

• - Videoclipuri (cu o durată de maximum 3 minute)
• - Desene, fotografii sau picturi

Toate lucrările trebuie să fie însoțite de o descriere textuală (de până la 800 de cuvinte) scrisă de tineri.

Rolul facilitatorului

Facilitatorii (profesori, lideri de tineret, specialiști în patrimoniu etc.) joacă un rol de sprijin, nu unul directiv. Responsabilitatea lor este de a le permite tinerilor să exploreze și să-și exprime patrimoniul în mod liber și în siguranță, fără interferențe sau influențe.

Facilitatorii sprijină procesul creativ, dar nu îl conduc. Responsabilitățile lor includ:

• Ajutorul în formarea grupurilor de copii interesați.

• Asigurarea conformității activității cu politica Consiliului Europei privind protecția copilului / The Council of Europe child safeguarding policy, Manualul Consiliului Europei „Ascultă – Acționează – Schimbă: Manualul Consiliului Europei privind participarea copiilor , destinat profesioniștilor care lucrează pentru și cu copiii” / The Council of Europe “Listen – Act – Change Council of Europe Handbook on children’s participation for professionals working for and with children”, inclusiv noua „Strategie pivind Romii” (2022-2027), adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 23 februarie 2022, precum și Strategia UE privind drepturile copilului și Garanția europeană pentru copii / the EU Strategy on the Rights of the Child and the European Child Guarantee, care ar trebui consultate înainte și în timpul desfășurării activităților.

Facilitatorii ar trebui:

• Să asigure accesul în condiții de siguranță la siturile sau materialele de patrimoniu
• Să încurajeze explorarea liberă
• Să ofere asistență în organizarea activităților și încărcarea contribuțiilor

Facilitatorii nu trebuie:

• Să sugereze sau să impună teme, locuri sau interpretări specifice
• Să scrie sau să editeze textele copiilor sau să le conceapă proiectele
• Să trimită conținut care reflectă perspectivele adulților în detrimentul celor ale copiilor

Atenție!!! Lucrările care sunt în mod evident redactate sau dirijate de adulți, sau care evidențiază rolul profesorilor în detrimentul celui al copiilor, pot fi descalificate din selecția națională sau europeană.

De ce este importantă această abordare?

Acest concurs pune în valoare perspectivele și creativitatea copiilor. Nu este vorba despre prezentări perfecționate sau narațiuni dirijate de adulți, ci despre modul în care tinerii percep și se raportează la patrimoniul lor. Asigurându-ne că copiii sunt creatorii, promovăm incluziunea, autonomizarea și autenticitatea în educația privind patrimoniul.

Depunerea și selecția

Toate propunerile vor fi publicate sub forma unor povești din cadrul inițiativei „Young European Heritage Makers” și promovate la nivel european, după confirmarea de către coordonatorii naționali.

Pentru a fi eligibile pentru evaluarea la nivel european, propunerile selectate ca câștigătoare la nivel național trebuie să includă o descriere în limba engleză.

Criterii de evaluare

• Originalitate și creativitate
• Măsura în care proiectul răspunde la următoarele întrebări:

Ce înseamnă patrimoniul pentru tine?

Ce știi despre patrimoniul european?

Ce poveste europeană poți descoperi în patrimoniul din jurul tău?

Care este cea mai interesantă parte a patrimoniului tău local?

Consimțământ

Datele personale ale participanților sunt prelucrate pe baza consimțământului. În funcție de vârstă și de legislația națională, acest consimțământ poate fi acordat de participant sau de părintele/tutorele acestuia. Pentru câștigătorii europeni, vor fi necesare formulare separate de consimțământ media pentru vizita la Strasbourg.

Premii

Grupul de vârstă 1 (6–11 ani)

Coordonatorul național va selecta o lucrare din fiecare țară.

Lucrările selectate vor primi: 

• Un pachet cadou special dedicat Zilelor Patrimoniului European (EHD)
• Un certificat oficial

Lucrările din această grupă de vârstă nu vor fi luate în considerare la nivel european.

Accentul rămâne pe celebrarea participării și a creativității într-un mod adaptat copiilor și

inclusiv.

Grupul de vârstă 2 (11–17 ani)

O lucrare din fiecare țară va fi selectată de coordonatorul național pentru evaluarea la nivel european.

Dintre aceste selecții naționale, cele mai bune 5 lucrări din întreaga Europă vor fi alese ca câștigători europeni.

Acești cinci câștigători europeni vor fi invitați să viziteze Strasbourgul în mai 2027, unde vor avea ocazia să se întâlnească cu alți tineri creatori de patrimoniu și să participe la o vizită la instituțiile europene, inclusiv la Consiliul Europei și la Parlamentul European.

Recunoașterea facilitatorilor

Inițiativa „Tinerii creatori de patrimoniu european” este concepută pentru a pune în valoare vocile, creativitatea și perspectivele copiilor și tinerilor. Facilitatorii joacă un rol important de sprijin prin crearea unor medii sigure și propice participării, dar nu sunt considerați mentori, antrenori sau coordonatori de proiect în cadrul acestei activități.

Din acest motiv, facilitatorii nu primesc certificate, premii sau recunoaștere oficială legate de rezultatele concursului. Toate certificatele și premiile sunt rezervate copiilor și tinerilor participanți.

Date importante

1 septembrie 2026 – 15 decembrie 2026: Organizarea activităților și încărcarea lucrărilor

20 ianuarie 2027: Termenul limită pentru coordonatorii naționali de a transmite lucrările selectate către Secretariatul EHD

Februarie 2027: Evaluarea la nivel european și anunțarea câștigătorilor

Mai 2027: Expoziție la Strasbourg și vizită pentru câștigătorii din categoria de vârstă 11–17 ani

Notă finală

Acest concurs este dedicat copiilor și tinerilor – vocilor, moștenirii și ideilor acestora. Vă rugăm să vă asigurați că toate lucrările transmise le aparțin în mod autentic. Rolul facilitatorilor este de a le oferi sprijin și de a-i proteja, nu de a le dirija activitatea sau de a le influența rezultatul final. 

Lăsați vocile tinerilor să-și spună propriile povești despre moștenirea Europei!

Zilele europene ale patrimoniului 2026: Acțiuni propuse

Zilele Europene ale Patrimoniului 2026: a XXXIV-a ediție în România:  Monumente Re-înviate Re-înnoite Re-imaginate / Ministerul Culturii. –  [S. l. : s. n.], 2026. – 52 p. - URL: https://www.europeanheritagedays.com/sites/default/files/2026-09/Actiuni%20propuse%20ZEP%202026.pdf

Publicația este elaborată sub egida Ministerului Culturii al României și prezintă ediția din 2026 a Zilelor Europene ale Patrimoniului, desfășurată în România sub tema „Patrimoniul în pericol: Reînvie, Rezistă, Reimaginează”și oferă informații despre tema anului și manifestările organizate în diferite județe. 

Sunt evidențiate principalele amenințări la adresa patrimoniului cultural și natural, între care schimbările climatice, conflictele, presiunile sociale și dezvoltarea excesivă, precum și necesitatea protejării și valorificării patrimoniului material și imaterial.

Publicația subliniază rolul tradițiilor, al limbilor regionale și minoritare, al transmiterii cunoștințelor între generații și al implicării comunităților în păstrarea identității culturale. Sunt prezentate convenții și instrumente ale Consiliului Europei relevante pentru protejarea patrimoniului, precum și exemple de acțiuni și manifestări culturale organizate la nivel local și regional în România.

Documentul constituie o resursă de informare privind diversitatea patrimoniului european și inițiativele de conservare, promovare și transmitere a acestuia către generațiile viitoare.

Din analiza distribuției teritoriale a celor peste 140 de activități:

• Hunedoara se remarcă printr-un program educațional divers, cu implicarea mai multor instituții de învățământ și activități care îi invită pe elevi să cerceteze, să fotografieze și să documenteze patrimoniul.
• Giurgiu propune un program extins, în care patrimoniul este pus în relație cu literatura, cartea, tradițiile, muzica și dansul.
• Botoșani și Buzău pun accent pe memoria locală, documente, povești, patrimoniu arhitectural și transmiterea valorilor culturale.
• Constanța asociază patrimoniul arheologic și muzeal cu ateliere creative, meșteșuguri tradiționale și expoziții.
• Călărași include activități relevante pentru patrimoniul scris, precum transcrierea scrierii vechi și sensibilizarea publicului cu privire la protejarea cărților și documentelor.

Aceste diferențe arată că tema comună europeană este adaptată la specificul local, la colecțiile instituțiilor și la resursele culturale ale comunităților.

Analiza pe teme

A. Patrimoniul arhitectural și monumentele istorice

Conservare și valorificare

Activitățile includ tururi ghidate, vizite la clădiri istorice, cercetarea monumentelor, prezentări despre restaurare și identificarea degradărilor.

Exemple: Vila Florica din Argeș, Palatul Episcopal din Oradea, Palatul Finanțelor, Bastionul Crăișor, Gara Hunedoara și Cula Zătreanu din Vâlcea.

Contribuție posibilă: creșterea vizibilității monumentelor, apropierea publicului de istoria locală și stimularea interesului pentru conservare.

B. Tradiții, meșteșuguri și patrimoniu imaterial

Identitate și continuitate

Portul popular, ceramica, cusăturile, dansurile, muzica tradițională, legendele și obiceiurile sunt prezentate prin expoziții, demonstrații și ateliere.

Exemple: atelierele de meșteșuguri din Constanța, expozițiile de costume populare din Giurgiu și manifestările folclorice din Ialomița.

Contribuție posibilă: transmiterea cunoștințelor, susținerea practicilor tradiționale și consolidarea sentimentului de apartenență la comunitate.

C. Patrimoniul scris, cartea și memoria colectivă

Documentare și acces la cultură

Bibliotecile și instituțiile culturale organizează expoziții de carte veche, prezentări documentare, ateliere de transcriere și activități de recuperare a poveștilor comunității.

Exemple: activitățile Bibliotecii Județene din Botoșani și proiectul „Pagini salvate, comunități regăsite” din Călărași.

Contribuție posibilă: valorificarea colecțiilor, educație documentară și păstrarea memoriei istorice locale.

D. Educația pentru patrimoniu și participarea tinerilor

Învățare activă

Elevii sunt implicați în vizite de studiu, ateliere de fotografie, campanii de conștientizare, documentarea monumentelor și prezentarea tradițiilor locale.

Exemple: „Detectivii de patrimoniu”, „Supereroii Patrimoniului: Misiune de Salvare” și „Tineri ambasadori pentru patrimoniu”, în Hunedoara.

Contribuție posibilă: dezvoltarea competențelor de cercetare și observare, a responsabilității civice și a interesului tinerilor pentru protejarea patrimoniului.

E. Inovare, digitalizare și reinterpretarea patrimoniului

Metode noi de valorificare

Unele activități explorează instrumente digitale, fotografia comparativă, proiecțiile audiovizuale și modalitățile creative de prezentare a patrimoniului.

Exemple: scanarea 3D a Palatului Vulturul Negru din Oradea, expoziția VR din Sălaj și activitățile de documentare fotografică din Hunedoara.

Contribuție posibilă: documentarea mai precisă a unor obiective, diversificarea experienței vizitatorilor și atragerea publicului familiarizat cu tehnologia.

Cine sunt actorii implicați?

Programul arată că Zilele Europene ale Patrimoniului nu sunt organizate exclusiv de muzee sau de direcțiile de cultură. Ele mobilizează o rețea mai largă de instituții și comunități.

Un element important este asocierea dintre instituțiile de patrimoniu și cele de educație. În Hunedoara, de exemplu, activitățile implică mai multe licee și școli, iar unele proiecte presupun observarea degradărilor, documentarea fotografică și formularea unor propuneri de revitalizare.

Acest tip de implicare îi poate transforma pe elevi din simpli vizitatori în participanți activi la documentarea și promovarea patrimoniului.

Categoria actorilor	Roluri vizibile în program
Ministerul Culturii și direcțiile județene pentru cultură	Coordonare, promovare, implicare în activități de protejare și valorificare a patrimoniului
Muzee și memoriale	Expoziții, tururi, ateliere, prezentări istorice și activități de conservare
Biblioteci județene și municipale	Expoziții de carte și documente, lansări, ateliere de lectură și valorificarea colecțiilor
Școli, licee și inspectorate școlare	Educație pentru patrimoniu, vizite de studiu, proiecte ale elevilor și campanii de sensibilizare
Administrații publice locale	Susținerea manifestărilor, accesul la obiective, parteneriate și promovarea patrimoniului local
Asociații și organizații culturale	Ateliere, proiecte comunitare, activități artistice și inițiative de promovare
Cercetători, istorici, arhitecți și specialiști	Conferințe, interpretarea patrimoniului, documentare și prezentarea practicilor de conservare
Artiști, meșteșugari și ansambluri culturale	Transmiterea tradițiilor prin demonstrații, expoziții, muzică și dans
Edituri, autori și alți parteneri	Târguri și lansări de carte, prezentări și activități de promovare culturală