Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Protecția democrației împotriva perturbărilor cauzate de inteligența artificială

Tradaptare

Versiuni oficiale

Protecting democracy from disruptions caused by artificial intelligence

Protéger la démocratie contre les perturbations causées par l'intelligence artificielle

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în cadrul sesiunii plenare din 24 iunie 2026, a subliniat că inteligența artificială (IA) aduce atât oportunități majore, cât și riscuri serioase pentru sistemele democratice, avertizând că reglementările și cadrele de guvernanță democratică nu reușesc să țină pasul cu ritmul rapid al inovației.

Cea mai transformatoare revoluție din istoria omenirii

„IA ar putea reprezenta cea mai transformatoare revoluție din istoria omenirii”, a declarat Adunarea în Rezoluția 2662 (2026) bazată pe raportul prezentat de Deborah Bergamini (Italia, PPE/CD), exprimându-și totodată îngrijorarea față de impactul său potențial perturbator asupra democrației în Europa și dincolo de aceasta.

În același timp, rezoluția subliniază că IA „nu ar trebui demonizată”, menționând că, printr-o guvernanță adecvată, aceasta poate contribui la inovarea sistemelor democratice prin creșterea participării publice, facilitarea accesului la informație și încurajarea democrației deliberative.

Rezoluția evidențiază atât efectele pozitive, cât și cele negative ale noii tehnologii. Pe de o parte, IA poate „promova incluziunea prin eliminarea barierelor socio-economice” și poate îmbunătăți accesul la servicii publice, educație și ocuparea forței de muncă.

Pe de altă parte, seturile vaste de date utilizate pentru antrenarea sistemelor de IA „pot fi exploatate de persoane, companii sau guverne rău intenționate” în scopuri de supraveghere în masă, poliție predictivă, evaluare a riscurilor și clasificare socială, precum și pentru cenzurarea opiniilor politice.

Adunarea Parlamentară avertizează, de asemenea, că IA poate fi „contaminată de dezinformare cu orientare politică” sau poate conține prejudecăți care ar putea „duce la decizii eronate sau la discriminarea anumitor grupuri, precum femeile sau minoritățile”. De asemenea, sistemele de IA pot uneori să „halucineze”, generând informații incomplete sau înșelătoare.

Adunarea îndeamnă statele membre și statele observatoare ale Consiliului Europei să semneze și să ratifice Convenția-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225), pentru a permite intrarea sa rapidă în vigoare, și încurajează statele nemembre din întreaga lume să solicite aderarea la acest tratat internațional, primul de acest fel în domeniu, de îndată ce vor avea posibilitatea să o facă.

17. În plus, Adunarea solicită statelor membre și statelor observatoare ale Consiliului Europei să:

17.1 inițieze o reflecție amplă privind necesitatea reglementării dezvoltării și utilizării tuturor noilor tehnologii de inteligență artificială, inclusiv a celor destinate în mod special securității naționale și apărării, eliminând totodată barierele din calea inovării în Europa;

17.2 acționeze activ împotriva amenințărilor reprezentate de ingerințele externe și să consolideze reziliența față de dezinformare și informațiile false, în conformitate cu Rezoluția 2593 (2025) și Recomandarea 2292 (2025) ale Adunării; aceasta ar trebui să includă măsuri specifice pentru combaterea utilizării abuzive a instrumentelor IA în răspândirea materialelor de tip deepfake, de exemplu prin introducerea verificării obligatorii a conținutului, demontarea informațiilor false și aplicarea de filigrane digitale pe platformele de socializare;

17.3 consolideze cerințele privind transparența, explicabilitatea, accesibilitatea și incluziunea tehnologiilor IA, inclusiv ale celor utilizate de sectorul public sau pentru furnizarea serviciilor publice, precum și ale algoritmilor și instrumentelor de moderare a conținutului folosite de platformele de socializare;

17.4 încurajeze utilizarea unei diversități de limbi în dezvoltarea tehnologiilor IA, pentru a asigura diversitatea și reprezentativitatea acestora;

17.5 sprijine și să promoveze dezvoltarea mediilor cu sursă deschisă (open-source);

17.6 asigure tragerea la răspundere a dezvoltatorilor și furnizorilor de IA, precum și a platformelor de socializare, pentru orice prejudiciu cauzat de serviciile lor;

17.7 instituie mecanisme clare, eficiente și adecvate de despăgubire, ușor accesibile victimelor prejudiciilor cauzate de IA;

17.8 integreze proceduri de evaluare și diminuare a riscurilor și impactului pe întreaga durată de viață a sistemelor IA, cu accent pe drepturile omului, democrație și statul de drept, de exemplu prin implicarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului și prin adoptarea metodologiei HUDERIA a Consiliului Europei pentru evaluarea riscurilor și impactului sistemelor de inteligență artificială;

17.9 consolideze alfabetizarea în domeniul IA și al mass-mediei la toate nivelurile educației, inclusiv în educația non-formală și pentru toate categoriile de vârstă (cu accent special pe persoanele în vârstă), pentru dezvoltarea gândirii critice, competențelor digitale, eticii și înțelegerii modului de funcționare a IA, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă în tranziția digitală;

17.10 aloce resurse suficiente pentru a asigura participarea societății civile și a cetățenilor la toate dezbaterile privind IA și pentru implicarea tuturor părților interesate, în special a tinerilor, în elaborarea noilor reglementări, standarde și mecanisme de supraveghere;

17.11 combată discriminarea și prejudecățile împotriva femeilor generate de IA și să asigure șanse egale pentru femei și bărbați în dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor IA;

17.12 aloce resurse pentru cercetare și analiză prospectivă privind impactul complex al noilor tehnologii IA asupra psihologiei indivizilor, ecosistemelor informaționale, instituțiilor și proceselor democratice, producției de energie, mediului și societății în ansamblu, pentru a putea răspunde prin reglementare și măsuri preventive atunci când este necesar;

17.13 definească cadre clare pentru relațiile cu marile companii tehnologice, astfel încât influența acestora asupra societăților democratice să poată fi evaluată și reglementată corespunzător, inclusiv prin legislație antimonopol adecvată pentru a preveni formarea oligopolurilor și concentrarea puterii;

17.14 analizeze posibilitatea stabilirii unor linii roșii clare privind dezvoltarea anumitor tehnologii și a unui moratoriu asupra dezvoltării unei superinteligențe artificiale;

17.15 asigure că nu există lacune între reglementarea IA și reglementarea platformelor online, având în vedere integrarea tot mai mare a instrumentelor de IA generativă în rețelele sociale și motoarele de căutare, precum și utilizarea lor tot mai frecventă ca motoare de căutare.

18. Pentru a valorifica pe deplin beneficiile IA și pentru a consolida securitatea democratică, Adunarea solicită, de asemenea, statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei să:

18.1 exploreze toate posibilitățile de utilizare a IA pentru consolidarea democrației, în special pentru îmbunătățirea serviciilor publice, sporirea protecției drepturilor omului și reducerea tuturor formelor de discriminare;

18.2 încurajeze și să sprijine dezvoltarea unor modalități inovatoare de implicare a cetățenilor, inclusiv prin consultări la scară largă asistate de IA asupra unor subiecte complexe, pentru a consolida participarea acestora la procesele de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor;

18.3 încurajeze și să sprijine dezvoltarea instrumentelor bazate pe IA pentru detectarea, investigarea și eliminarea conținutului malițios generat de IA și a atacurilor cibernetice;

18.4 asigure implementarea coerentă și eficientă a Convenției-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept, prin consolidarea coordonării între statele semnatare.

19. Pentru consolidarea suveranității digitale a Europei și reducerea dependenței continentului de furnizori externi, Adunarea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să:

19.1 adopte măsuri solide de securitate cibernetică pentru protejarea algoritmilor, modelelor, aplicațiilor, rețelelor, bazelor de date și infrastructurilor critice europene împotriva atacurilor informatice;

19.2 investească în educație, perfecționare profesională, păstrarea și atragerea talentelor, pentru a forma o nouă generație de lideri și inovatori capabili să valorifice cele mai recente evoluții tehnologice în beneficiul dezvoltării socio-economice durabile;

19.3 dezvolte „laboratoare de testare” europene (sandboxes) structurate, în care noile tehnologii să poată fi evaluate în condiții controlate și sigure, sub cadre solide de guvernanță;

19.4 identifice domeniile în care Europa deține încă avantaje comparative (de exemplu, calculul cuantic, tehnologiile verzi sau aplicațiile specializate) și să le valorifice prin alocarea de resurse financiare suficiente, simplificarea reglementărilor și consolidarea ecosistemelor de inovare și a infrastructurii digitale;

19.5 recunoască faptul că dezvoltarea unor tehnologii și infrastructuri europene de IA este esențială pentru securitatea democratică și autonomia continentului și să prevină dependența tehnologică unilaterală de furnizori străini sau privați, asigurând în același timp accesul echitabil pentru statele mici, instituțiile de cercetare și întreprinderile mici și mijlocii;

19.6 extindă inovarea responsabilă prin implicarea tuturor actorilor relevanți și consolidarea parteneriatelor public-private, în paralel cu reglementarea;

19.7 promoveze o cultură a toleranței față de asumarea controlată a riscurilor în procesul de inovare.

20. Recunoscând caracterul global al provocărilor generate de ascensiunea tehnologiilor IA, Adunarea solicită tuturor statelor lumii să examineze posibilitatea creării unui organism multilateral dedicat exclusiv supravegherii tehnologiilor de inteligență artificială. Acesta ar putea defini un limbaj comun, standarde și un cadru de reglementare la nivel internațional, implicând toate părțile interesate și coordonând diferitele inițiative lansate de organizațiile multilaterale.

Informații suplimentare:

Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrațiași statul de drept

Consiliul Europei și Inteligența Artificială: Dosar tematic

Rezoluția 2654 (2026) Aplicarea drepturilor de autor în mediul inteligenței artificiale

Centrul de Expertiză pentru Guvernanță pe mai multe niveluri: Raport de activitate 2025

2025 Activity Report / The Centre of Expertise for Multilevel Governance (CEMG) . - Strasbourg :  Council of Europe – Centre of Expertise for Multilevel Governance, May 2026. - 33 p. - URL : https://rm.coe.int/2025-activity-report-centre-of-expertise-for-multilevel-governance/48802b16c2 (accesat : 25.06.2026).

Centrul de Expertiză pentru Guvernanță pe Mai Multe Niveluri (CEMG) din cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale a fost creat prin decizia celui de-al Treilea Summit al Consiliului Europei (Varșovia, 16–17 mai 2005). Activând în cadrul Congresului, acesta contribuie la consolidarea democrației și a bunei guvernări la toate nivelurile în Europa. Centrul promovează respectarea Cartei Europene a Autonomiei Locale și a Celor 12 Principii ale Bunei Guvernări Democratice, prin proiecte și activități de cooperare implementate în statele membre și țările vecine.

Centrul de Expertiză desfășoară proiecte de cooperare orientate către nevoile beneficiarilor și axate pe rezultate, în trei domenii principale de intervenție.

În primul rând, sprijină statele membre în reformarea cadrului legislativ și instituțional care afectează administrația locală și regională, contribuind la alinierea acestuia la standardele Consiliului Europei și la bunele practici europene, pe baza unor consultări semnificative cu toate părțile interesate.

În al doilea rând, Centrul contribuie la dezvoltarea capacităților autorităților locale și regionale pentru a răspunde provocărilor concrete ale guvernanței democratice, susținând crearea unor instituții publice eficiente, responsabile, transparente și bazate pe respectarea drepturilor omului.

În al treilea rând, Centrul promovează participarea efectivă a cetățenilor și a societății civile la procesul decizional prin diverse metode și procese, inclusiv adunări cetățenești și consultări ale părților interesate.

În anul 2025, Centrul a implementat 14 proiecte de cooperare și 12 activități specifice, cu un buget total de aproximativ 19 milioane de euro, acoperind 21 de state membre, precum și oferind sprijin direcționat forțelor democratice din Belarus și Kosovo*. Aceste activități au inclus inițiative naționale și multinaționale dedicate reformei administrației locale, învățării între egali, schimbului de bune practici între actorii locali și implicării sporite a cetățenilor în procesele democratice.

Centrul și-a consolidat rolul de furnizor de expertiză juridică și strategică. Ca răspuns la solicitările statelor membre, acesta a oferit consultanță de specialitate privind proiecte de legi și modificări de politici publice. În 2025, au fost elaborate 16 avize juridice și documente de consultanță politică pentru șapte state membre, contribuind la orientarea reformelor legislative și a ajustărilor instituționale în conformitate cu standardele relevante ale Consiliului Europei, experiența europeană și constatările rapoartelor de monitorizare ale Congresului.

De asemenea, Centrul a dezvoltat formate de discuție și planificare apreciate de beneficiari, precum metodologia de evaluare inter pares (Peer Review), Formatul Strasbourg și Dialogul la Nivel Înalt (Ucraina), care au continuat să producă rezultate importante și în anul 2025.

Dezvoltarea capacităților a rămas un pilon esențial al activității Centrului. În 2025, aproximativ 3 000 de participanți – inclusiv aleși locali și regionali, funcționari publici de la toate nivelurile și reprezentanți ai societății civile – și-au consolidat cunoștințele și și-au dezvoltat competențele practice privind standardele Consiliului Europei, guvernanța pe mai multe niveluri și guvernanța democratică locală, prin programe de formare, schimburi de experiență și activități de consiliere.

Activitățile Centrului reprezintă, totodată, un important cadru prin care până la 20 de membri ai Congresului au contribuit în anul 2025 prin împărtășirea experienței politice și a expertizei profesionale pentru susținerea dialogului și a dezvoltării capacităților. Multe dintre aceste proiecte se inspiră din instrumentele metodologice elaborate și testate de Centru pe parcursul celor 20 de ani de activitate în domeniul cooperării.

În paralel, Centrul a continuat să promoveze practici democratice inovatoare, în conformitate cu Principiile de la Reykjavík pentru Democrație și cu foaia de parcurs a Consiliului Europei pentru un Nou Pact Democratic pentru Europa.

În acest context, a organizat conferința europeană „O Europă rezilientă prin democrația deliberativă: orașe și regiuni în acțiune!”, contribuind la implementarea Recomandării Comitetului de Miniștri CM/Rec(2023)6 privind democrația deliberativă și promovând utilizarea proceselor deliberative pentru consolidarea guvernanței democratice și a participării cetățenilor la nivel local și regional. Eforturile Centrului de a ajuta autoritățile locale să implice mai eficient cetățenii au fost apreciate în Europa de Sud-Est și în Ucraina.

Eticheta Europeană de Excelență în Guvernare (ELoGE), promovată de Congres, a rămas un instrument important pentru încurajarea respectării unor standarde înalte de guvernanță democratică la nivel local.

Perspective pentru 2026

Privind spre anul 2026, Centrul va continua să sprijine statele membre în consolidarea democrației locale și regionale prin proiecte de cooperare. Un portofoliu de 14 proiecte, cu un buget total de aproximativ 20 milioane de euro, va susține în continuare statele în implementarea reformelor, consolidarea cooperării pe mai multe niveluri, promovarea bunei guvernări și întărirea participării cetățenilor în conformitate cu standardele Consiliului Europei.

Se preconizează o creștere a cererii pentru consultanță în domeniul politicilor publice și expertiză juridică, iar necesitățile de dezvoltare a capacităților vor continua să fie ridicate și vor fi abordate, la cerere, în limitele resurselor disponibile. Democrația participativă și deliberativă va continua să fie promovată, iar autoritățile locale vor beneficia de sprijin pentru implementarea unor astfel de inițiative.

*     *      *

REPUBLICA MOLDOVA

Promovarea guvernării locale deschise și a participării civice

Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei în anul 1995 și a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale în 1997. Raportul de monitorizare al Congresului Autorităților Locale și Regionale, adoptat în octombrie 2025, a salutat progresele înregistrate în consolidarea democrației locale, inclusiv îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile centrale și locale, pașii realizați în direcția descentralizării fiscale și angajamentele asumate privind reforma teritorială în cadrul Strategiei de Reformă a Administrației Publice 2023–2030.

Totodată, raportul a identificat provocări persistente, printre care repartizarea neclară a competențelor, autonomia financiară limitată și insuficiența mecanismelor structurate de consultare.

În acest context, Congresul și Centrul de Expertiză au sprijinit eforturile de consolidare a dialogului pe mai multe niveluri, promovarea guvernării deschise și integrarea standardelor privind drepturile omului la nivel local, în conformitate cu standardele și recomandările europene.

Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova

Proiectul „Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova” este implementat în perioada ianuarie 2025 – decembrie 2028, având un buget total de 2,5 milioane euro.

Finanțat în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova, proiectul sprijină reforma administrației publice și consolidarea unei guvernări participative și bazate pe respectarea drepturilor omului la nivel local.

Proiectul este implementat în parteneriat cu Cancelaria de Stat, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Oficiul Avocatului Poporului, promovând consultarea structurată și consolidarea capacităților instituționale.

În anul 2025, activitățile s-au concentrat pe:

• facilitarea dialogului pe mai multe niveluri prin analize și expertiză juridică;
• consolidarea capacităților privind guvernarea deschisă și accesul la informație;
• sprijinirea elaborării în comun a Planurilor Locale de Acțiune pentru Guvernare Deschisă;
• pregătirea unei evaluări cuprinzătoare privind situația drepturilor omului la nivel local;
• acordarea de sprijin instituțional CALM pentru consolidarea rolului său de organizație reprezentativă.

Rezultate obținute

• 692 de reprezentanți ai autorităților centrale și locale și ai societății civile și-au dezvoltat competențele privind principiile guvernării deschise și accesul la informație.
• Municipiul Leova a adoptat primul Plan Local de Acțiune pentru Guvernare Deschisă (2025–2027) elaborat de o autoritate locală din Republica Moldova.
• Raportul de evaluare privind drepturile omului la nivel local a furnizat recomandări bazate pe dovezi pentru viitoarele politici și activități de dezvoltare a capacităților.
• A fost elaborat un aviz juridic al CEMG destinat consolidării proiectului de modificare legislativă privind mecanismele de consultare, în conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Locale.
• CALM a beneficiat de un grant instituțional, însoțit de o nouă evaluare a capacităților organizaționale.

Proiectul a contribuit la menținerea dialogului instituțional într-un context marcat de cicluri electorale care au influențat procesele de reformă.

Adoptarea Planului Local de Acțiune pentru Guvernare Deschisă a poziționat municipiul Leova drept primul membru din Republica Moldova al inițiativei OGP Local, generând interes și în alte municipalități.

Activitățile de consolidare a capacităților au dus la îmbunătățiri măsurabile ale nivelului de cunoștințe și ale încrederii participanților, în special în ceea ce privește accesul la informație.

În domeniul drepturilor omului, a fost inițiată o cooperare structurată între CALM și Oficiul Avocatului Poporului, contribuind la creșterea gradului de conștientizare a responsabilităților autorităților locale.

Promovarea participării civice la procesul de luare a deciziilor politice în Republica Moldova

Al doilea proiect, „Promovarea participării civice la procesul de luare a deciziilor politice în Republica Moldova”, este implementat în perioada mai 2024 – aprilie 2026, având un buget total de 700 000 euro, în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2021–2024).

Proiectul urmărește consolidarea guvernanței democratice în Republica Moldova prin promovarea participării efective a cetățenilor la procesul decizional, în special la nivel local.

Activitățile desfășurate au inclus:

• dezvoltarea capacităților funcționarilor locali și ale reprezentanților societății civile privind standardele europene referitoare la participarea cetățenilor;
• testarea unor abordări participative inovatoare în opt municipalități;
• susținerea implicării tinerilor, inclusiv prin introducerea bugetării participative în școli;
• acordarea de asistență tehnică pentru îmbunătățirea cadrului normativ relevant.

Principalele rezultate obținute

• 260 de reprezentanți ai autorităților locale și naționale, precum și ai societății civile, și-au consolidat competențele privind standardele și instrumentele de participare civică.
• Șase standarde și instrumente metodologice ale Consiliului Europei au fost adaptate și traduse, inclusiv Ghidul Congresului privind Democrația Deliberativă și instrumentele CivicLab.
• Opt municipalități-pilot au formalizat acorduri de cooperare pentru consolidarea practicilor de participare incluzivă.
• A fost constituit și instruit un grup de 26 de experți naționali, pregătiți să sprijine procesele participative la nivel local.
• 93% dintre participanții la activitățile de dezvoltare a capacităților – în principal funcționari locali și reprezentanți ai societății civile – au raportat o mai bună înțelegere a standardelor privind participarea civică.
• Municipalitățile-pilot au elaborat planuri de acțiune pentru participarea civică și și-au asumat angajamentul de a aplica instrumentele promovate de Consiliul Europei.

Impactul proiectului

Împreună, cele două proiecte contribuie la promovarea principiilor consacrate de Carta Europeană a Autonomiei Locale și la avansarea priorităților Congresului privind:

• guvernanța pe mai multe niveluri;
• procesul decizional deschis și incluziv;
• integrarea drepturilor omului la nivel local;

în conformitate cu Declarația de la Reykjavík și cu Noul Pact Democratic pentru Europa.

Mărturie

„Discuțiile constructive și schimbul de bune practici ne vor ghida în elaborarea Planului Local de Acțiune pentru Guvernare Deschisă, un document-cheie pentru consolidarea transparenței, responsabilității și încrederii cetățenilor în administrația publică locală. Se preconizează că această inițiativă va consolida implicarea civică și va îmbunătăți capacitatea municipalității de a implementa politici incluzive.”

Alexandru Bujoreanu
Primarul orașului Leova

Activități planificate pentru 2026

În anul 2026, activitățile se vor concentra asupra:

• aprofundării consultărilor structurate privind reforma administrației publice;
• sprijinirii replicării practicilor de guvernare locală deschisă în alte localități;
• testării abordărilor bazate pe drepturile omului în municipalități suplimentare;
• consolidării sprijinului instituțional acordat CALM, pentru a asigura durabilitatea și extinderea rezultatelor obținute.

Astfel, proiectele Consiliului Europei în Republica Moldova continuă să susțină dezvoltarea unei administrații publice locale mai transparente, participative și responsabile, precum și implicarea activă a cetățenilor în procesele democratice.

*     *     *

Cuprins

• Introducere
• Eticheta Europeană de Excelență în Guvernare (ELoGE)
• Albania
• Armenia
• Bosnia și Herțegovina
• Cipru
• 
  Georgia
• Ungaria
• Italia
• Malta
• Republica Moldova
• Muntenegru
• Macedonia de Nord
• România
• Serbia
• Spania
• Turcia
• Ucraina
• Democrația deliberativă în Europa de Sud-Est
• Forțele democratice belaruse
• Kosovo*
• Lista abrevierilor
• Lista imaginilor

*     *     *

Raportul de activitate 2025 al Centrului de Expertiză pentru Guvernanță pe Mai Multe Niveluri al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei oferă o imagine amplă asupra eforturilor depuse pentru consolidarea democrației locale și regionale în statele membre ale Consiliului Europei. Publicația evidențiază proiecte și inițiative care promovează buna guvernare, descentralizarea, participarea cetățenilor și respectarea drepturilor omului la nivel local.

Valoarea acestei publicații constă nu doar în prezentarea rezultatelor obținute, ci și în oferirea unor exemple concrete de politici, reforme și practici inovatoare implementate în diverse țări europene. Experiențele prezentate demonstrează modul în care autoritățile publice locale și regionale pot răspunde provocărilor actuale prin dialog instituțional, transparență, implicarea cetățenilor și cooperare între diferitele niveluri ale administrației publice.

Pentru Republica Moldova, raportul este deosebit de relevant, întrucât include rezultatele proiectelor desfășurate în țară și evidențiază progresele realizate în domeniul guvernării deschise, al participării civice și al reformei administrației publice locale. Totodată, exemplele de succes din alte state membre ale Consiliului Europei pot servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile locale, contribuind la identificarea unor soluții eficiente și adaptabile contextului național.

Publicația reprezintă un instrument util pentru autoritățile publice, funcționarii administrației locale, reprezentanții societății civile, cercetători și toți cei interesați de dezvoltarea unei guvernări democratice moderne, participative și orientate către nevoile cetățenilor. Prin promovarea schimbului de experiență și a bunelor practici europene, raportul contribuie la consolidarea unei culturi a guvernării bazate pe transparență, responsabilitate și participare activă a cetățenilor la procesul decizional.

Expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”

Ziua Mondială a Mediului 2026 este marcată  pe data de 5 iunie 2026, cu tema globală orientată spre urgența schimbărilor climatice: „Inspired by Nature. For Climate. For Our Future” (Inspirat de natură. Pentru climă. Pentru viitorul nostru). 

Cu această ocazie și în contextul inițiativei internaționale Săptămâna Guvernării Deschise, Centrul Pro-european al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova propune publicului expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”, accesibilă în perioada 5 iunie – 5 octombrie 2026.

Expoziția aduce în atenția vizitatorilor publicații, documente de referință, convenții internaționale, rapoarte și resurse electronice care ilustrează eforturile depuse la nivel european și național pentru protejarea mediului, gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice.

Protecția mediului reprezintă astăzi una dintre cele mai importante provocări globale. Conservarea biodiversității, utilizarea responsabilă a resurselor naturale, reducerea poluării și adaptarea la schimbările climatice necesită acțiuni comune, politici coerente și participarea activă a cetățenilor. În acest context, organizațiile europene și internaționale, statele membre și comunitățile locale dezvoltă instrumente și mecanisme menite să asigure un echilibru între dezvoltarea economică și protejarea patrimoniului natural.

Standardele CoE pentru protecția mediului

Primul compartiment prezintă contribuția Consiliului Europei la consolidarea cadrului european de protecție a mediului. Sunt expuse publicații consacrate convențiilor și instrumentelor juridice care promovează conservarea biodiversității, protecția peisajelor, gestionarea patrimoniului natural și dezvoltarea durabilă.

Consiliul Europei a susținut de mult timp protecția mediului, corelând-o strâns cu drepturile omului.Prin intermediul convențiilor sale esențiale, Consiliul Europei se asigură că conservarea biodiversității, rezistența la dezastre și protejarea mediului sunt legate de demnitatea umană și de bunăstarea acesteia. Două convenții stabilesc standardele în domeniul protecției mediului – Convenția de la Berna, care protejează fauna sălbatică și habitatele europene, și Convenția privind peisajul, care se concentrează pe protejarea peisajelor naturale și culturale ale continentului. Într-un pas decisiv pentru protecția mediului la nivel global, Convenția privind protecția mediului prin drept penal a fost deschisă pentru semnare la 3 decembrie 2025. Aceasta oferă baza pentru un răspuns coerent, la nivelul justiției penale, din partea statelor față de criminalitatea în domeniul mediului, inclusiv peste frontiere.

Grupul ad-hoc multidisciplinar pentru mediu (GME) a ​​fost înființat pentru a dezvolta o strategie a Consiliului Europei privind mediul. Acesta face parte din procesul de la Reykjavík, care își propune să consolideze angajamentul Consiliului față de protejarea drepturilor omului în contextul triplei crize planetare reprezentate de poluare, schimbări climatice și pierderea biodiversității. Consiliul Europei și-a intensificat recent eforturile, adoptând în mai 2025 Strategia Consiliului Europei privind mediul (2025-2030), care adoptă o abordare multidisciplinară și orientată spre viitor, urmărind să integreze protecția mediului cu promovarea justiției, a guvernării democratice și a coeziunii sociale.

Priorități pentru protecția mediului în Consiliul Europei includ: 

• Consolidarea activității  în cadrul Consiliului Europei privind aspectele legate de drepturile omului în ceea ce privește mediul, pe baza recunoașterii politice a dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil ca drept al omului. 
• Lansarea noii Convenții privind protecția mediului prin drept penal, reflectând natura transnațională a amenințărilor la adresa mediului și necesitatea unor standarde juridice unificate.
• Integrarea protecției mediului în legislația privind drepturile omului, recunoscând că un mediu sănătos este esențial pentru exercitarea drepturilor fundamentale.

Acțiunile Consiliul Europei pentru protecția mediului 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărâri în peste 300 de cazuri legate de mediu, aplicând dreptul la viață, respectarea vieții private și de familie, libertatea de exprimare și de întrunire, dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate la o gamă largă de probleme, inclusiv poluarea, dezastrele ecologice, accesul la informații și procedurile judiciare. Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a emis hotărâri separate privind cazuri legate de schimbările climatice. În cazul Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției, Curtea a constatat încălcări ale articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și ale articolului 6 § 1 (accesul la instanță) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului din cauza incapacității Elveției de a implementa măsuri suficiente pentru combaterea schimbărilor climatice. Curtea a recunoscut, de asemenea, principiul conform căruia asociațiile de mediu pot acționa legal pentru a apăra drepturile și interesele persoanelor împotriva amenințărilor reprezentate de schimbările climatice.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat, la 24 octombrie 2024, Recomandarea CM/Rec(2024)6 privind tinerii și acțiunile climatice,  o recomandare inovatoare care vizează abordarea provocărilor generate de criza climatică cu care se confruntă tinerii. Acest prim instrument internațional care abordează această problemă subliniază necesitatea protejării drepturilor tinerilor, a implicării lor în procesele decizionale privind clima și a combaterii tuturor formelor de discriminare, cu un accent special pe justiția climatică.

Comitetul permanent al Convenției de la Berna monitorizează modul în care țările își respectă angajamentele față de conservarea naturii și biodiversitate. Convenția acoperă cea mai mare parte a Europei și părți din Africa, promovând cooperarea și conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale. Comitetul identifică problemele de mediu, efectuează evaluări științifice și ajută țările să ia măsuri legale și politice.

Comitetul director pentru cultură, patrimoniu și peisaj supraveghează lucrările desfășurate în cadrul Convenției privind peisajul, consolidând legătura dintre drepturile omului și mediu și subliniind rolul peisajului în bunăstare și calitatea vieții.

Acordul EUR-OPA privind riscurile majore reunește țările pentru a aborda reducerea, prevenirea și pregătirea riscurilor de dezastre în Europa și Marea Mediterană și a dezvoltat centre specializate pentru proiecte de creștere a gradului de conștientizare și a rezilienței la riscurile majore.

Comitetul European pentru Drepturi Sociale a stabilit legătura dintre degradarea mediului și drepturile consacrate în Carta Socială Europeană, cum ar fi dreptul la protecția sănătății, dreptul la condiții de muncă echitabile, dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase și dreptul la locuință.

Repere ale realizărilor Consiliului Europei în domeniul protejării mediului

Diploma Europeană pentru Arii Protejate este o distincție internațională prestigioasă acordată încă din 1965 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. Aceasta recunoaște zonele și peisajele naturale și seminaturale de importanță europeană excepțională pentru conservarea diversității biologice, geologice și peisagistice, care sunt gestionate într-un mod exemplar.

Rețeaua Emerald (de Smarald) este un sistem european de arii protejate conceput pentru a conserva biodiversitatea, care include acum peste 3.500 de situri.

Premiul pentru Peisaj al Consiliului Europei este o distincție care poate fi acordată autorităților locale și regionale și grupărilor acestora care au instituit, în cadrul politicii peisagistice a unei părți la Convenția privind peisajul, o politică sau măsuri de protejare, gestionare și/sau planificare a peisajului lor, care s-au dovedit a fi eficiente în mod durabil și pot servi astfel drept exemplu pentru alte autorități teritoriale ale părților. Distincția poate fi acordată și organizațiilor neguvernamentale care au adus contribuții deosebit de remarcabile la protejarea, gestionarea sau planificarea peisajului.

Vizitatorii pot consulta documente referitoare la:

• Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa;
• Convenția Europeană a Peisajului;
• Rețeaua Emerald;
• Diploma Europeană pentru Arii Protejate;
• acordurile parțiale și programele Consiliului Europei dedicate dezvoltării durabile și gestionării riscurilor de mediu.

Compartimentul evidențiază, de asemenea, actualitatea politicilor și inițiativelor promovate de Consiliul Europei în anul 2026, precum și participarea Republicii Moldova la mecanismele europene de protecție a mediului în calitate de stat membru al organizației.

Politicile UE pentru un viitor sustenabil

Cel de-al doilea compartiment este dedicat politicilor și strategiilor Uniunii Europene în domeniul mediului și dezvoltării durabile.

Europa se confruntă cu probleme de mediu complexe, de la schimbările climatice și pierderea biodiversității până la epuizarea resurselor și poluare. Pentru a aborda aceste provocări, UE a pus în aplicare un set amplu de politici de mediu care au adus preocupările legate de mediu în fruntea agendei politice a UE. Cele patru principii-cheie ale politicii europene de mediu sunt cele de precauție, prevenire, remediere a poluării la sursă și „poluatorul plătește”.

Politicile de mediu ale Uniunii Europene caută să protejeze, să conserve și să amelioreze mediul pentru generațiile prezente și viitoare, promovând în același timp dezvoltarea durabilă.

Principalele obiective de mediu ale UE sunt:

• atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și a obiectivului neutralității climatice până în 2050
• consolidarea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice
• promovarea unui model de creștere regenerativă, decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor și degradarea mediului și accelerarea tranziției către o economie circulară
• urmărirea obiectivului ambițios de reducere la zero a poluării, inclusiv pentru aer, apă și sol și protejarea sănătății și bunăstării europenilor
• protejarea, conservarea și refacereabiodiversității și îmbunătățirea capitalului natural
• reducerea presiunilor generate de producție și consum asupra mediului și climei

Politici climatice
Luarea de măsuri împotriva schimbărilor climatice este esențială pentru un viitor sigur și prosper, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Acesta este motivul pentru care UE se angajează să devină, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acțiunile în domeniul climei trec dincolo de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: inițiativele noastre stimulează inovarea și competitivitatea industriei europene, sprijină creșterea ecologică, îmbunătățesc securitatea și consolidează reziliența. UE colaborează cu statele membre pentru a stimula și pune în aplicare o tranziție justă din punct de vedere social, care să aducă beneficii tuturor europenilor.

Principalele obiective ale politicii UE în domeniul climei sunt:decarbonizarea și reducerea emisiilor pentru ca economia europeană să devină mai competitivă

• integrarea acțiunilor climatice în toate politicile UE
• stimularea inovării prin cercetare și investiții
• plasarea cetățenilor în centrul tranziției curate și juste
• punerea la dispoziția comunităților a mijloacelor de care au nevoie pentru a se adapta și a-și consolida reziliența la impactul schimbărilor climatice
• orientarea eforturile globale de atenuare a schimbărilor climatice, de adaptare la acestea și de finanțare a acțiunilor necesare.

Publicațiile expuse reflectă prioritățile europene privind:

• Pactul Ecologic European;
• combaterea schimbărilor climatice;
• tranziția către o economie verde și circulară;
• protecția biodiversității;
• utilizarea eficientă a resurselor;
• educația pentru dezvoltare durabilă și responsabilitate ecologică.

Documentele prezentate evidențiază modul în care Uniunea Europeană promovează integrarea obiectivelor de mediu în toate domeniile de politică publică, în vederea construirii unei societăți mai reziliente și mai sustenabile.

Republica Moldova: politici și acțiuni pentru protecția mediului

Ultimul compartiment este consacrat eforturilor Republicii Moldova în domeniul protecției mediului și al alinierii la standardele europene.

Sunt prezentate documente strategice, politici publice, acte normative și materiale informative care reflectă:

• armonizarea legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene;
• implementarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere RM–UE;
• 
  procesul de negociere pentru aderarea la UE,  Clusterul 4 - Agenda verde și conectivitatea sustenabilă  si in special Capitolul 27: Mediu și schimbări climatice, care vizează standarde riguroase pentru calitatea aerului, gestionarea deșeurilor și protecția resurselor de apă.

Partea narativă Capitolul 27
Anexa A Capitol 27
Anexa B Capitol 27

 

• măsurile de combatere a schimbărilor climatice;
• protecția biodiversității și a resurselor naturale;
• dezvoltarea economiei verzi;
• promovarea educației și culturii ecologice.

Compartimentul evidențiază progresele realizate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și consolidarea capacităților instituționale necesare pentru implementarea politicilor moderne de mediu.

Prin această expoziție, Centrul Pro-european își propune să contribuie la informarea și sensibilizarea publicului privind importanța protecției mediului, promovând valorile responsabilității, solidarității și cooperării europene pentru un viitor durabil.

Statul de drept și de ce contează – EXPLICAT

Tot ce ați vrut să știți despre statul de drept, dar v-a fost teamă să întrebați

Un nou ghid explicativ elaborat de experți europeni își propune să facă acest concept mai accesibil publicului larg

The Rule of Law and why it matters Explained. - Strasbourg : Council  of Europe,2026. – 9 p. -  URL: https://rm.coe.int/rule-of-law-explainer-pdf-horizontal-social-media/48802bf0a7  (accesat : 09.06.2026).

Sursa - https://www.coe.int/en/web/portal/the-rule-of-law-and-why-it-matters-explained#page-8

Un tip similar de criză a afectat țări din întreaga Europă și din lume: instanțele judecătorești au fost influențate, uneori sunt pronunțate hotărâri arbitrare, persoane aflate în funcții de autoritate par să acționeze cu impunitate, unii politicieni contestă chiar ideea că legea trebuie să se aplice tuturor, legea este folosită pentru hărțuirea adversarilor politici, iar oamenii ajung să perceapă sistemul ca fiind nedrept. Toate acestea au dus la o diminuare a încrederii în societățile noastre democratice.

Adesea, aceste tulburări sunt considerate deficiențe ale democrației. În realitate însă, ele pot fi rezumate drept crize ale statului de drept. Într-adevăr, statul de drept se află tot mai mult sub presiune în Europa și la nivel mondial. Cu toate acestea, mulți oameni fie consideră statul de drept un lucru de la sine înțeles, fie nu îi înțeleg pe deplin importanța. Pentru a remedia această situație, este necesar ca statul de drept să fie mai bine înțeles.

Dar ce este statul de drept?

Pe scurt, statul de drept înseamnă că legea guvernează.

El reprezintă o garanție a justiției și responsabilității, precum și a drepturilor și libertăților fiecărei persoane în fața legii.

Dar ce înseamnă acest lucru în practică? Pentru a face acest concept, care poate părea uneori abstract sau excesiv de juridic, accesibil unui public larg, a fost elaborat un nou ghid: „Statul de drept și de ce contează – EXPLICAT”.

Ghidul urmărește să consolideze înțelegerea acestui concept în rândul majorității cetățenilor care nu se opun statului de drept, dar care au nevoie de explicații clare și relevante despre importanța sa în viața de zi cu zi.

Publicația a fost elaborată de Consiliul Europei împreună cu specialiști în comunicare din alte opt organizații europene importante care activează în domeniul drepturilor omului.

Cum funcționează ghidul explicativ despre statul de drept?

Diferitele principii ale statului de drept sunt prezentate asemenea unei hărți de metrou care menține funcționalitatea unui oraș. La prima vedere, este doar o rețea de linii colorate și stații. Însă, odată ce o folosești, înțelegi că ea este cea care pune întregul oraș în mișcare.

Fiecare linie reprezintă un principiu al statului de drept: egalitatea în fața legii, prevenirea abuzului de putere și altele asemenea. De cele mai multe ori nu ne gândim la ele – ne continuăm viața și presupunem că sistemul funcționează. Atunci când semnăm un contract de muncă, închiriem o locuință, deschidem o afacere sau apelăm la justiție, ne bazăm pe această rețea și avem încredere că ne va conduce la destinația dorită.

Toate aceste „linii” ale statului de drept sunt interconectate și niciuna nu poate funcționa de una singură. Dacă una dintre ele se defectează, perturbarea și haosul se răspândesc rapid. Dacă legile sunt neclare, oamenii nu își pot planifica viața. Dacă instanțele nu sunt independente, încrederea se prăbușește. Dacă puterea statului nu este controlată, represiunea devine inevitabilă, iar sistemul ajunge instabil și nesigur.

La fel ca într-o rețea de metrou, defectarea unei singure linii încetinește întregul sistem și poate duce la blocarea lui completă. În schimb, atunci când toate principiile statului de drept sunt respectate și clar definite, cetățenii își pot desfășura viața cu încredere, știind că sistemul funcționează pentru toată lumea. De aceea, echitatea și egalitatea în fața legii reprezintă esența statului de drept.

Cui se adresează acest ghid?

Ghidul este destinat în primul rând organizațiilor societății civile, guvernelor, organizațiilor internaționale, instituțiilor pentru drepturile omului, organismelor pentru egalitate și educatorilor – tuturor celor care au nevoie de modalități accesibile și corecte de a explica statul de drept.

În cele din urmă, beneficiarul principal este publicul larg, în special tinerii și cetățenii care nu înțeleg pe deplin relevanța acestui concept. Respectarea statului de drept este esențială într-o societate democratică, iar beneficiile sale ne privesc pe toți.

Principiile sunt explicate într-un limbaj simplu, dar riguros, și sunt ilustrate prin exemple concrete din viața de zi cu zi: de la contracte de muncă și reglementări economice până la libertatea mass-media și inteligența artificială. Astfel se demonstrează de ce statul de drept este important pentru fiecare persoană și cum pot societățile să consolideze respectarea acestuia.

Ce organizații au contribuit la elaborarea ghidului?

Ghidul a fost realizat de Grupul C11, o rețea informală care reunește experți de rang înalt în comunicare din principalele organizații internaționale și cvasi-guvernamentale europene care activează în domeniul drepturilor omului, inclusiv Consiliul Europei, Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și altele.

Rețeaua își pune în comun expertiza și coordonează activitățile de informare pentru a spori impactul comunicării privind drepturile omului în Europa. Anterior, grupul a elaborat și ghidul de succes „10 chei pentru comunicarea eficientă a drepturilor omului”, tradus în aproximativ 30 de limbi.

CoE: e- publicații recente - Raportul anual de activitate (2025) al GRETA

15th GENERAL REPORT ON GRETA’S ACTIVITIES covering the period from 1 January to 31 December 2025 / Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings (GRETA) . - Council of Europe, 2026. - 67 p. -URL: https://rm.coe.int/15th-general-report-of-greta-prems-059526-gbr-2578-15th-general-report/48802c1f5c (accesat: 13.06.2026).

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin activități infracționale este în creștere în Europa. Acesta necesită măsuri urgente din partea guvernelor pentru a proteja victimele de grupările criminale care le exploatează vulnerabilitățile și pentru a preveni criminalizarea acestora, concluzionează cel mai recent raport anual al Grupului de experți al Consiliului Europei pentru lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA).

Raportul analizează progresele în implementarea Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane de către statele părți și examinează provocările și tendințele emergente.

Persoane traficate obligate să participe la trafic de droguri, infracțiuni patrimoniale și spălare de bani

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin activități infracționale, în care victimele sunt constrânse să comită infracțiuni, este adesea legat de alte forme de criminalitate organizată, precum traficul de droguri, infracțiunile împotriva patrimoniului, traficul ilegal de migranți, spălarea banilor, falsificarea documentelor și fraudele online.

În raportul său, GRETA evidențiază factorii de vulnerabilitate exploatați de traficanți pentru a constrânge victimele să desfășoare activități infracționale, inclusiv sărăcia, lipsa adăpostului, șomajul, statutul migrator precar, dizabilitățile și dependențele. Copiii și tinerii sunt expuși numeroșilor factori de risc, în special minorii neînsoțiți sau separați de familie, copiii aflați în instituții rezidențiale și cei proveniți din comunități dezavantajate.

Victimele exploatării prin activități infracționale sunt adesea recrutate online

Exploatarea prin constrângerea la activități infracționale a devenit principala formă de exploatare a copiilor victime ale traficului de persoane în Regatul Unit, afectând în principal copii britanici. În Croația, exploatarea criminală a reprezentat aproape o treime din victimele identificate în perioada 2020–2024. În Albania, Republica Moldova, Danemarca și Țările de Jos, traficul în scopul exploatării prin activități infracționale a reprezentat între 7% și 15% din totalul victimelor.

Deși acest tip de trafic este în creștere în multe țări europene, GRETA observă că fenomenul este insuficient reflectat – sau chiar absent – în datele colectate de unele state.

„Recrutarea victimelor este adesea inițiată online, prin anunțuri de angajare, reclame pentru servicii, platforme de jocuri și rețele sociale. Victimele sunt constrânse sau forțate să desfășoare activități care constituie infracțiuni sau alte fapte ilegale. Neidentificarea acestora ca victime ale traficului de ființe umane conduce la arestarea, urmărirea penală, încarcerarea și/sau deportarea lor”, a declarat Conny Rijken.

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin activități infracționale este direct legat de aplicarea principiului nepedepsirii prevăzut de Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane. Acesta obligă statele să prevadă posibilitatea de a nu aplica sancțiuni victimelor traficului pentru implicarea lor în activități ilegale, în măsura în care acestea au fost constrânse să le comită.

„Dintre cele 47 de state evaluate de GRETA, 22 au adoptat dispoziții juridice specifice privind nepedepsirea victimelor traficului de ființe umane. Numărul acestor state a crescut ca urmare a recomandărilor formulate de GRETA. Cu toate acestea, progresele rămân incomplete și solicităm statelor părți să continue consolidarea cadrului legislativ și a practicilor lor”, a subliniat președinta GRETA.

În anul 2025, GRETA a publicat 13 rapoarte de evaluare privind Albania, Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Georgia, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegru, România, Republica Slovacă și Ucraina.

UE - e-publicații: Pactul Verde European în contextul extinderii UE. Provocările și oportunitățile autorităților locale și regionale

 

European Green Deal and EU enlargement. Challenges and opportunities of local and regional authorities/ Giovanni Carletti, Fran Gallego, Mariya Gancheva [et al.]; European Committee of the Regions: Commission for the Environment, Climate Change and Energy, Milieu Consulting SRL . - [Bruxelles], 2025. - 118 p. - PDF ISBN: 978-92-895-3889-3.  - URL:

https://data.europa.eu/doi/10.2863/6935910 (accesat: 20.05.2026)

Pactul Verde european și extinderea Uniunii Europene. Provocările și oportunitățile autorităților locale și regionale

Autoritățile locale și regionale sunt recunoscute tot mai mult drept actori esențiali în procesul de extindere, iar Pactul verde european le recunoaște contribuția vitală la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene. 

Domeniile de politică ale Pactului verde au devenit elemente centrale ale procesului de aderare, evidențiind importanța reformelor de mediu și climatice ca părți integrante ale strategiei de extindere a UE. Prin urmare, este esențială înțelegerea provocărilor cu care se confruntă autoritățile locale și regionale în cadrul acestui proces. 

Acest demers este esențial pentru instituirea unor mecanisme adecvate de sprijin și pentru facilitarea integrării acestora în Uniunea Europeană prin reducerea decalajelor de politici dintre acestea și orașele și regiunile din UE. 

Studiul analizează: 

1. situația actuală privind integrarea Pactului verde european în fiecare stat candidat sau potențial candidat la aderare; 
2.  principalele oportunități disponibile pentru autoritățile locale și regionale, inclusiv oportunitățile transfrontaliere, în raport cu Pactul verde european; 
3. principalele provocări cu care se confruntă autoritățile locale și regionale în aceste domenii de politică.

Studiul se concentrează asupra a cinci domenii de politică ale Pactului verde european (EGD):

• obiective climatice ambițioase, 
• energia curată și accesibilă, 
• economie circulară și sustenabilă
• biodiversitatea și protecția naturii, 
• reducerea poluării la zero.

Țările candidate la extindere sunt așteptate să se alinieze legislației și obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene și să adopte strategii pentru cele cinci domenii. 

Implementarea este sprijinită prin diverse inițiative. De exemplu, anumite inițiative locale, precum Comunitatea Energetică sau Agenda verde pentru Balcanii de Vest (GAWB), contribuie la elaborarea unor obiective specifice și la punerea în aplicare a politicilor. 

Uniunea Europeană sprijină aceste eforturi prin finanțare și asistență tehnică, în special prin Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA III), programul de Asistență Tehnică și Schimb de Informații (TAIEX) și instrumente de sprijin dedicate anumitor regiuni sau țări. 

Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) oferă linii de credit și sprijin pentru proiectele de tranziție verde. Autoritățile locale și regionale (ALR) se pot alătura unor platforme voluntare, precum Convenția Primarilor, care le sprijină în eforturile lor de tranziție verde prin planificare și consolidarea capacităților.

Țările candidate la extindere înregistrează progrese în toate cele cinci domenii de politică. Cu toate acestea, autoritățile locale și regionale din țările candidate se confruntă cu dificultăți majore în implementarea politicilor asociate Pactului verde european. Aceste provocări includ finanțarea insuficientă, expertiza tehnică limitată, gradul scăzut de implicare a cetățenilor, sprijinul politic insuficient, deficiențele în materie de guvernanță și coordonare, infrastructura inadecvată pentru gestionarea deșeurilor și dependența puternică de cărbune. 

Cu toate acestea, autoritățile locale și regionale pot beneficia de oportunități semnificative, precum sprijinul pentru consolidarea capacităților oferit de Uniunea Europeană și de partenerii internaționali, susținerea procesului de aderare la Uniunea Europeană, consolidarea cooperării regionale și internaționale și creșterea utilizării energiei regenerabile și a eficienței energetice.

Soluționarea dificultăților identificate reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru Uniunea Europeană, statele sale membre și autoritățile locale și regionale de a colabora cu partenerii din țările aflate în proces de extindere pentru a oferi finanțare și  pentru a face schimb de cunoștințe, experiențe și 

bune practici.

Din cuprins:
Pactul verde european și extinderea Uniunii Europene

• Obiectivele Pactului verde european în procesul de extindere
• Sprijin instituțional al Uniunii Europene pentru țările candidate la extindere

Fișe de țară

• Albania
• Bosnia și Herțegovina
• Georgia
• Kosovo
• Moldova - p. 42-50

• Muntenegru
• Macedonia de Nord
• Serbia
• Turcia
• Ucraina

Provocări și oportunități pentru autoritățile locale și regionale

• Provocări
• Oportunități și condiții favorizante
• Concluzii și direcții pentru prioritățile viitoare

 Vezi de asemenea

• https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european-green-deal/
• https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro
• https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20200618STO81513/pactul-verde-cheia-unei-uniuni-neutre-climatic-si-sustenabile
• https://commission.europa.eu/publications/factsheets-european-green-deal_ro
• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/api/files/attachment/859167/What_is_the_European_Green_Deal_ro.pdf
• https://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/24214/Conf-TehStiint-UTM-StudMastDoct-2023-v3-p-198-200.pdf?sequence=1&isAllowed=y
• https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/76-77_82.pdf
• https://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2022/03/SPOS-nr.-3_Pactul-ecologic_final_site.pdf