Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: Rezoluția 2644 (2026)

Parliamentary Assembly of the Council of Europe. The 65th anniversary of the European Social Charter: social rights as the foundation of resilient democracies and social justice : Resolution 2644 (2026): Adopted on 29 January 2026 (8th sitting) / Paul Galles; Committee on Social Affairs, Health and Sustainable Development. - . – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 3 p. - [Resursă electronică] URL: https://pace.coe.int/pdf/cf9f1fe0c84aa99019562b4fed0a67b25a34ed90b576d0c9f350239905633a12/res.%202644.pdf 

(Accesat 04.02.2026)

Rezoluția Adunării Parlamentare marchează cea de-a 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene, 

subliniind rolul său vital în susținerea drepturilor sociale și în consolidarea stabilității democratice în Europa. Aceasta evidențiază provocările continue cu care se confruntă aceste drepturi din cauza presiunilor financiare, administrative și sociale. Adunarea pledează pentru un angajament reînnoit al statelor membre de a respecta principiile Cartei, îndemnând statele care nu au ratificat Carta revizuită și protocoalele aferente să facă acest lucru. De asemenea, subliniază importanța integrării Cartei în legislația și acțiunile naționale, parlamentele având un rol central în acest demers. Prin consolidarea drepturilor sociale, Adunarea consideră că statele membre pot reduce inegalitățile, pot stimula coeziunea socială și pot restabili încrederea în instituții, elemente esențiale pentru o democrație stabilă. Totodată, salută inițiative precum viitoarea Conferință la Nivel Înalt de la Chișinău, care își propune să promoveze drepturile sociale și stabilitatea democratică în Europa.

Traducere neoficială

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene:
drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale

Rezoluția 2644 (2026)

Dezbatere în Adunare la 29 ianuarie 2026 (a 8-a ședință) (a se vedea Doc. 16335, raportul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, raportor: dl Paul Galles). Text adoptat de Adunare la 29 ianuarie 2026 (a 8-a ședință). A se vedea, de asemenea, Recomandarea 2304 (2026). Versiune provizorie, supusă revizuirii editoriale.

1. Adunarea Parlamentară este convinsă că obiectivul progresului social, prevăzut în Statutul Consiliului Europei (STE nr. 1), reprezintă unul dintre principiile directoare fundamentale ale Organizației și subliniază că Carta Socială Europeană (STE nr. 35 – „Carta”) a fost elaborată acum 65 de ani ca un instrument de bază și ca un echivalent, în domeniul drepturilor economice și sociale, al Convenției Europene a Drepturilor Omului (STE nr. 5).

2. Adunarea subliniază importanța primordială a Cartei Sociale Europene (revizuite) (STE nr. 163, „Carta revizuită”), care, de 30 de ani, constituie cel mai cuprinzător cadru juridic pentru protecția drepturilor economice și sociale ale omului în Europa. Ea apreciază contribuția remarcabilă a Comitetului European al Drepturilor Sociale la acest sistem de protecție.

3. Adunarea a fost un susținător constant al Cartei. Aceasta joacă un rol-cheie în aplicarea, de către statele membre ale Consiliului Europei, a drepturilor garantate de Cartă, în dezvoltarea acestor drepturi și în contribuția pe care coeziunea socială o aduce la securitatea democratică. Adunarea salută faptul că, în 2025, în urma Rezoluției sale 2627 (2025) „Promovarea acoperirii universale cu servicii de sănătate”, Consiliul Europei a aderat la Platforma pentru Acoperire Universală cu Servicii de Sănătate (UHC2030), oferind astfel o oportunitate de a promova accesul tuturor la asistență medicală, așa cum este garantat de Cartă.

4. Adunarea este preocupată de faptul că drepturile garantate de Cartă se află astăzi sub presiuni fără precedent, cu implicații financiare, administrative și sociale majore pentru guverne, instituții și cetățeni, și salută angajamentul reînnoit al statelor membre în favoarea acestor drepturi și a justiției sociale, așa cum este afirmat în Declarația de la Reykjavík din 2023 și în cadrul Conferinței la Nivel Înalt privind Carta, desfășurată la Vilnius în 2024.

5. Această abordare centrată pe drepturile sociale este în concordanță cu Pilonul european al drepturilor sociale al Uniunii Europene și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și reflectă Declarația de la Doha, adoptată la cel de-al Doilea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială din 2025. Un asemenea accent este cu atât mai necesar în lumina raportului Organizației Internaționale a Muncii din 2026 privind ocuparea forței de muncă și tendințele sociale, care evidențiază slăbiciunile structurale persistente ale piețelor muncii și necesitatea urgentă de a consolida drepturile și protecțiile sociale.

6. Condițiile de viață decente, justiția socială și coeziunea socială sunt recunoscute la nivel european și internațional ca fiind esențiale pentru stabilitatea democrației, iar orice element care le subminează este considerat o amenințare directă la adresa securității democratice. Pentru statele membre ale Consiliului Europei, aceasta înseamnă că Carta reprezintă una dintre cheile stabilității lor democratice.

7. În opinia Adunării, recunoașterea acestui fapt este esențială. Prin urmare, aceasta salută faptul că Secretarul General al Consiliului Europei a subliniat rolul central al drepturilor sociale și al justiției sociale pentru democrație, incluzând această dimensiune printre elementele-cheie ale stabilității democratice în foaia sa de parcurs către un Nou Pact Democratic pentru Europa.

8. Având acest obiectiv în vedere, Adunarea apreciază Protocolul adițional la Carta Socială Europeană privind instituirea unui sistem de plângeri colective (STE nr. 158, „Protocolul privind plângerile colective”) și regretă faptul că doar șaisprezece dintre statele părți la Cartă și la Carta revizuită l-au ratificat. Procedura plângerilor colective reprezintă principalul canal instituțional prin care societatea civilă – ONG-urile și partenerii sociali – pot participa la sistemul Cartei. Aceasta este relevantă pentru toate generațiile, întrucât oferă un canal prin care preocupările sociale ale întregii populații, de la tineri la vârstnici, pot fi aduse direct în atenție de către cei afectați. În acest context, Adunarea consideră ratificarea Protocolului privind plângerile colective atât un semn de maturitate democratică, cât și o măsură concretă de stimulare a participării democratice, exprimându-și încrederea în principiile care ar trebui să ghideze societatea pentru toate generațiile în anii ce urmează.

9. Adunarea salută decizia Republicii Moldova de a găzdui următoarea Conferință la Nivel Înalt privind Carta, la Chișinău, în zilele de 18 și 19 martie 2026. Aceasta îndeamnă statele membre care se vor reuni la Chișinău să convină asupra unor măsuri care să recunoască faptul că investițiile în drepturile sociale reprezintă atât un imperativ moral, cât și un pas strategic esențial pentru protejarea stabilității democratice, prin reducerea inegalităților, consolidarea coeziunei sociale și a justiției sociale și restabilirea încrederii în instituții.

10. Adunarea îndeamnă statele membre să demonstreze populațiilor lor angajamentul față de abordarea inegalităților sociale și economice din societățile europene, reafirmându-și sprijinul pentru o implementare unitară și hotărâtă a Cartei. Ea încurajează cele zece state membre care nu au ratificat încă Carta revizuită – Croația, Cehia, Danemarca, Liechtenstein, Luxemburg, Monaco, Polonia, San Marino, Elveția și Regatul Unit – să valorifice impulsul oferit de conferința de la Chișinău pentru a-și adăuga ratificările.

11. De asemenea, Adunarea face din nou apel la cele patru state care nu au procedat încă la acest pas, și anume Danemarca, Germania, Luxemburg și Regatul Unit, să ratifice Protocolul de modificare a Cartei Sociale Europene (STE nr. 142, „Protocolul de la Torino”), care prevede alegerea membrilor Comitetului European al Drepturilor Sociale de către Adunare, așa cum s-a solicitat deja în Rezoluțiile Adunării 1824 (2011) „Rolul parlamentelor în consolidarea și dezvoltarea drepturilor sociale în Europa” și 2180 (2017) „«Procesul de la Torino»: consolidarea drepturilor sociale în Europa”.

12. Adunarea este convinsă că, pentru ca Carta să aibă un impact real în statele membre, parlamentarii trebuie să se numere printre susținătorii săi fermi și să fie în măsură să utilizeze dispozițiile acesteia în activitatea lor. Cu toate acestea, parlamentele naționale sunt adesea neglijate în acest sens. Este esențial să se reflecteze mai mult asupra potențialului pe care îl reprezintă.

13. Membrii parlamentelor naționale sunt centrali pentru viața Cartei, întrucât ei sunt cei care aliniază legislația și bugetele naționale la obligațiile ce decurg din Cartă, exercită controlul asupra executivului în raport cu constatările Comitetului European al Drepturilor Sociale, inițiază reforme în domeniile în care persistă deficiențe în implementarea drepturilor sociale și promovează procesul de ratificare a Cartei. Datorită rolului lor dublu, ca membri ai Adunării și ai parlamentelor naționale, membrii Adunării au o responsabilitate deosebită de a contribui la aceste eforturi.

14. În lumina celor de mai sus, Adunarea face apel la parlamentele statelor membre să elaboreze un program de activități în urma conferinței de la Chișinău, pentru a da expresie practică acestui nou impuls și, în special, pentru:

• 14.1 a consolida capacitățile și cunoștințele parlamentarilor și ale serviciilor de cercetare parlamentară în ceea ce privește Carta;
• 14.2 a integra în mod sistematic Carta în studiile privind impactul proiectelor de legislație;
• 14.3 a organiza audieri parlamentare privind progresele înregistrate în implementarea deciziilor Comitetului European al Drepturilor Sociale, la care să fie invitați societatea civilă și partenerii sociali;
• 14.4 a organiza o dezbatere privind ratificarea Cartei revizuite, a Protocolului de la Torino și a Protocolului privind plângerile colective;
• 14.5 a reexamina, una câte una, dispozițiile care nu au fost acceptate, în vederea adoptării acestora;
• 14.6 a reexamina, una câte una, rezervele formulate la ratificarea Cartei și a protocoalelor sale, în vederea retragerii acestora;
• 14.7 a institui forme specifice de cooperare în domeniul drepturilor sociale cu instituțiile naționale responsabile de protecția drepturilor omului.

15. În final, Adunarea subliniază că, pentru a garanta claritatea, coerența și securitatea juridică a sistemului european de protecție a drepturilor sociale, trebuie acordată o atenție deosebită interpretării Cartei de către Comitetul European al Drepturilor Sociale. În acest context, Adunarea consideră că autoritățile naționale, inclusiv parlamentele și instanțele judecătorești, au obligația de a lua pe deplin în considerare constatările, concluziile, deciziile și declarațiile de interpretare ale Comitetului atunci când aplică Carta, pentru a adopta măsurile juridice, sociale și economice necesare la nivel național.

Vezi și:

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale: Recomandarea 2304 (2026)

Achiziții noi- Ianuarie- Martie 2026

34 / S-81     III-148713

Statul, securitatea și drepturile omului în era digitală : Materialele conferinței științifico-practice internaționale = State, Security and Human Rights in Digital Age : Materials of the scientific-practical international conference : [12-13 decembrie 2024, Chișinău] /  coord., (red.) : Rodica Ciobanu;  Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova ; Universitatea de Stat din Moldova. - Chișinău : Cartea juridică, 2025. - 666 p. -  ISBN: 978-9975-3418-7-5 

Culegerea de studii și articole a fost elaborată în baza rapoartelor și comunicărilor prezentate la Conferința științifico-practică internațională „Statul, securitatea și drepturile omului în era digitală”, eveniment organizat în contextul realizării subprogramului de cercetare Consolidarea mecanismelor socio-economice și juridice de asigurare a bunăstării și securității cetățenilor (01.05.02), 12-13 decembrie 2024, Chișinău. Universitatea de Stat din Moldova. 

În lucrare sunt abordate tematici complexe, precum:

• securitatea și drepturile omului; tactici și tehnici de propagandă;
• amenințări emergente asupra statului în condiții de corupție strategică;F
• libertatea economică; politicile statului și fundamentul constituțional;
• interacțiuni instituționale în domeniul asigurării securității;
• provocările justiției în tranziție și ale justiției predictive;
• deficiențe ale sistemului de asigurare medicală;
• impactul inteligenței artificiale asupra activității oamenilor și instituțiilor;
• fundamente ale dreptului la un trai decent și ale serviciilor publice de calitate;
• amenințările climatice;
• riscurile financiare; criza refugiaților etc.

Prezenta culegere cuprinde analize cuprinzătoare ale unui spectru vast de problematici, concluzii și recomandări privind eficientizarea pe termen mediu și lung a politicilor și strategiilor de dezvoltare statale și instituționale.

Din cuprins:

• Consecinte securitare ale recunoasterii independenţei Transnistriei în contextul ,,Crizei energetice" de la începutul anului 2025/ Serghei SPRINCEAN
• Democrație accesibilă și incluzivă – cercetări empirice/ Svetlana SLUSARENCO
• Rolul instituției Ombudsmanului în realizarea supravegherii activității organelor securității statului/ Alexandru ZUBCO
• ICAR și Dilemele puterii: Limitele tehnologiei și drepturile omului în era digitală/ Arina ANTOCI
• Unele aspecte din jurisprudența CtEDO privind echilibrarea drepturilor: Protecția datelor, libertatea de exprimare și accesul la informații/ Lilia CHIRTOACĂ
• Obligațiile negative ale statelor în baza Convenției Europene a drepturilor omului/ Gheorghe RENIȚĂ
• Garantarea dreptului la viață prevăzut de art. 2 al Convenției Europene a drepturilor omului de către instanțele de contencios administrativ/ Cristina Ioana DRAGOMIR GALAN
• Empowering refugees in the digital economy: Human rights perspectives online labor markets/ Maria ROȘCA
• Educația financiară ca instrument pentru eradicarea sărăciei și promovarea egalității: Analiza impactului asupra ODD1 și ODD10/ Maria Cojocaru, Maria –Lavinia BULEAC
• Rolul Curții Europene a drepturilor omului în stabilirea standardelor pentru excluderea probelor/ Svetlana LEONTIEVA
• Analiza hotărârii CtEDO de constatre a încălcării art. 3 de către Republica Moldova prin pretinsa contaminare a deținutei cu hepatita în sistem penitenciar/ Veronica CHEPTENE
• Ensuring high-quality education: the case of the Ukraine refugees’ children in the Republic of Moldova/ Gabriel ESHUN

342(478) / S-81     III-148683

Statul de drept în Republica Moldova și criza de securitate  / Coord. : Rodica Ciobanu;  Universitatea de Stat din Moldova. - Chişinău : Cartea juridică,  2025. -  220 p. - ISBN: 978-9975-3418-8-2

Compartimentele reflectă o perspectivă diversificată, cu accentuarea unor probleme specifice Republicii Moldova, abordate comparativ cu cele din alte contexte socio-juridice. În lucrare se realizează analiza pericolelor actuale cu privire la adresa securității statului de drept și a democrației în Republica Moldova, cu unele referințe și la probleme similare din România.

Cercetările includ abordări ale aspectelor definitorii, realităților actuale și specificului cercetării provocărilor la adresa securității și drepturilor fundamentale, cu impact asupra bunăstării cetățenilor.

Monografia este structurată în trei compartimente ce includ studii ale cercetătorilor privind: 

• aprofundarea riscurilor de securitate și parcursul spre conștientizarea intervențiilor și soluțiilor; 
• aspecte specifice cu privire la securitatea socială și bunăstarea persoanei în condițiile digitizării; 
• aspecte specifice ce vizează cadrul de intervenție normativ și instituțional, în vederea găsirii soluțiilor de garantare a securității și menținerea ordinii juridice.

În concluzie, monografia colectıvă  poate fi calificată ca o cercetare științifică veritablă a celor mai stringente probleme din domeniul juridic al Republicii Moldova, cu privire specıală asupra securıtăţii, cu accente metodologice adecvate, recurs la doctrină străină și normatıvitate diversă, fapt pentru care recomand această lucrare celor ce sunt cu adevărat preocupați de problemele de democratizare, consolidare a statului de drept și de asigurare a unui mediu de securitate în Republica Moldova.

Din cuprins:

• RM în fața provocărilor de securitate
• Securitatea socială și bunăstarea persoanei între tradițional și digital
• Contribuții specifice în asigurarea ordinii și garantarea securității

327(478) / M-46    II-733597

MEĐAK, Vladimir. Manual privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană = Довідник переговори щодо приєднання Республіки Молдова до Європейського Союзу / [Vladimir Međak, Aljoša Race]; [trad. din engl. : Maria Mursa].- Chișinǎu : Arc, 2025. - 88 p. - ISBN: 978-9975-0-0976-8

Manualul oferă o privire detaliată asupra procesului de aderare, incluzând informații despre UE , structura instituțiilor și principiile sale fundamentale.

Sunt abordate subiecte precum istoria extinderii UE, criteriile pentru statele candidate, relația dintre UE și Republica Moldova și efectele Acordului de Asociere.

Cartea detaliază pașii negocierilor de aderare, de la deschiderea până la închiderea capitolelor tematice, și include exemple practice din experiențele altor state membre, evidențiind bune practici și provocări.

Vezi de asemenea ediția 2024 :

https://cpescmdlib.blogspot.com/2024/11/achizitii-noi-octombrie-decembrie-2024.html

Raportul anual al CEDO 2025

European Court of Human Rights - Annual report 2025 / European Court of Human Rights. - Strasbourg, 2026. - 74 p. - ISBN 978-92-871-9739-9 - URL: https://www.echr.coe.int/documents/d/echr/annual-report-2025-eng (accesat: 01.02.2026)

Cour europeenne des droits de l'homme - Rapport annuel 2025 / La Cour europeenne des droits de l'homme.  - Strasbourg, 2026. - 76 p. - ISBN 978-92-871-9738-2. -  URL: https://www.echr.coe.int/documents/d/echr/annual-report-2025-fra (accesat: 01.02.2026)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat raportul său anual pentru anul 2025, precum și o prezentare generală a celor mai semnificative cauze examinate de Curte pe parcursul anului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este o instanță internațională înființată în 1959 de statele membre ale Consiliului Europei. Aceasta se pronunță asupra cererilor individuale sau interstatale care invocă încălcări ale drepturilor prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului din 1950.

Acest raport include o prefață semnată de Președinte, un rezumat al evenimentelor care au marcat anul, discursurile rostite la deschiderea anului judiciar, o prezentare generală a jurisprudenței, activitățile judiciare desfășurate în cursul anului, precum și date statistice și tabele privind încălcările articolelor Convenției Europene a Drepturilor Omului de către statele membre.

Raportul prezintă reformele procedurale recente ale Curții și oferă informații actualizate despre programele sale de partajare a cunoștințelor și de informare publică, în special despre Rețeaua Curților Superioare.

Raportul anual sintetizează activitatea Curții din 2025, an care a marcat, în mod special, cea de-a 75-a aniversare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, documentul oferă cele mai recente statistici generale și defalcate pe țări privind cererile înregistrate, hotărârile pronunțate și cauzele aflate pe rol.

Scădere semnificativă a numărului de cauze pendinte

Potrivit raportului, Curtea a primit un total de 31.800 de cereri în anul 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 10% față de anul precedent.

Numărul total al cererilor soluționate de Curte a crescut cu 5%, de la 36.819 în 2024 la 38.573 în 2025. Aproximativ 7.000 dintre aceste cereri au fost soluționate printr-o hotărâre, restul fiind radiate sau declarate inadmisibile.

În 2025, Curtea a pronunțat un total de 914 hotărâri, dintre care 816 au constatat cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Numărul cauzelor pendinte în fața Curții a scăzut cu 11%, ajungând la 53.450 la sfârșitul anului – cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.

Vorbind jurnaliștilor cu ocazia prezentării raportului, președintele Curții, Matthias Guyomar, a explicat că doar aproximativ 1,5% dintre cauzele pendinte vizează migrația, fie direct, fie indirect.

Cuprins 

Diana Sârcu
Judecător la CtEDO
din partea Rep. Moldova

Cuvânt înainte
Activități judiciare

• Indicatori judiciari: un an în revistă
• Activitatea Marii Camere

• Curtea
• Componența Curții
• Componența secțiilor
• Cunoașteți noii noștri judecători
• Modul în care lucrăm: procedura de examinare a cauzelor
• Strategii de procesare a cauzelor
• În centrul atenției: Arhivele Curții
• Dialogul între Registratură și Departamentul pentru
  Executarea Hotărârilor Curții

Metode și proceduri de lucru

• Notificarea electronică a hotărârilor și deciziilor adoptate în cauzele examinate
• Progrese în dezvoltarea IT și explorarea inteligenței artificiale
• Cadrul juridic consolidat privind etica judiciară

Cauze legate de conflicte
Statistici

• Privire de ansamblu statistică 2024–2025
• Cauze pendinte (pe state) 2025
• Hotărâri pronunțate – 2016–2025
• Cereri soluționate în 2025
• Încălcări constatate pe domenii în 2025
• Volumul de lucru al Curții în 2025
• Cereri alocate pe state și în funcție de populație 2023–2025
• Încălcări în funcție de articol și pe state 2025

Împărtășirea cunoștințelor despre Convenție

• Dialogul judiciar
• Împărtășirea cunoștințelor
• Vizibilitate

A 75-a aniversare a Convenției
Anul în imagini

Republica Moldova la CtEDO in 2025

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: Recomandarea 2304(2026)

Parliamentary Assembly of the Council of Europe. The 65th anniversary of the European Social Charter: social rights as the foundation of resilient democracies and social justice : Recommendation 2304 (2026): Adopted on 29 January 2026 (8th sitting) / Paul Galles; Committee on Social Affairs, Health and Sustainable Development. - . – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 2 p. - [Resursă electronică] URL: https://pace.coe.int/pdf/a41d79658c6974890ba035257f20fd72020f92202809c181bc1707b181dd683a/rec.%202304.pdf

 (Accesat 04.02.2026)

Adunarea Parlamentară subliniază importanța drepturilor sociale în susținerea democrațiilor reziliente și a justiției sociale, marcând cea de-a 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene. Aceasta recunoaște reformele recente menite să sporească eficacitatea Cartei și îndeamnă Comitetul de Miniștri să acorde prioritate drepturilor sociale și economice în contextul provocărilor democratice actuale. Celebrând, în acest an, atât versiunea originală, cât și cea revizuită a Cartei, Adunarea face apel la inițiative care să consolideze rolul Cartei, precum stimularea dezbaterilor și facilitarea ratificării acesteia în statele membre. Totodată, subliniază necesitatea consacrării juridice a dreptului la un mediu sănătos, criticând absența unui cadru juridic regional în Europa în acest domeniu. De asemenea, Adunarea pledează pentru eliminarea limitărilor privind aplicarea teritorială și personală a Cartei și intenționează să solicite studii suplimentare asupra acestor revizuiri în cadrul viitoarei sesiuni ministeriale de la Chișinău.

Traducere neoficială

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene:

drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale

Recomandarea 2304 (2026)

1. Adunarea Parlamentară face trimitere la Recomandarea sa 1976 (2011) „Rolul parlamentelor în consolidarea și dezvoltarea drepturilor sociale în Europa”, la Rezoluția 2180 (2017) și Recomandarea 2112 (2017) „«Procesul de la Torino»: consolidarea drepturilor sociale în Europa”, precum și la Rezoluția 2644 (2026) „Cea de-a 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale”.

2. Adunarea salută Protocolul de modificare a Cartei Sociale Europene (STE nr. 142, „Protocolul de la Torino”) și reformele inițiate de Comitetul de Miniștri din 2022 încoace pentru a îmbunătăți eficacitatea, claritatea și impactul Cartei Sociale Europene (STE nr. 35, „Carta”).

3. Adunarea subliniază că, în contextul presiunilor fără precedent asupra democrațiilor, drepturile sociale și economice trebuie să constituie unul dintre domeniile prioritare de acțiune, inclusiv în cadrul lucrărilor privind Noul Pact Democratic, și că Carta reprezintă unul dintre pilonii principali ai stabilității și securității democratice. Aceasta invită Comitetul de Miniștri să mențină această centralitate în prim-planul deciziilor și priorităților sale referitoare la Pact și la Cartă.

4. Anul 2026 marchează cea de-a 65-a aniversare a Cartei originale și a 30-a aniversare a versiunii sale revizuite (Carta Socială Europeană (revizuită), STE nr. 163, „Carta revizuită”). Adunarea consideră, prin urmare, că acest an reprezintă o oportunitate unică și un moment de vârf în activitatea de promovare a drepturilor sociale. Ea invită Comitetul de Miniștri să instituie o gamă de inițiative pentru a transpune acest angajament în practică și, în special:

• 4.1 să inițieze și să faciliteze un program de activități și schimburi în jurul Cartei, inclusiv dezbateri, conferințe și campanii, implicând în acest demers societatea civilă – în special tinerii – și partenerii sociali, în vederea creșterii vizibilității Cartei și promovării implementării sale efective;
• 4.2 să promoveze și să accelereze, împreună cu ministerele relevante, ratificarea Cartei revizuite și a Protocolului adițional la Carta Socială Europeană privind instituirea unui sistem de plângeri colective (STE nr. 158, „Protocolul privind plângerile colective”);
• 4.3 în ceea ce privește alegerea de către Adunare a membrilor Comitetului European al Drepturilor Sociale – singura dispoziție a Protocolului de la Torino care nu este aplicată – să adopte o decizie unanimă în acest sens, în așteptarea progreselor suplimentare privind ratificarea Protocolului de către statele membre;
• 4.4 să reflecteze asupra impulsului politic oferit de acest an aniversar și să îl integreze în prioritățile viitoare ale Programului și Bugetului Consiliului Europei.

5. Adunarea consideră deosebit de important ca dreptul fundamental la un mediu sănătos să fie recunoscut într-un instrument juridic cu caracter obligatoriu, ca parte a eforturilor de promovare a coeziunii sociale, a stabilității democratice, a egalității sociale și a justiției. Una dintre opțiunile pe care Adunarea le-ar susține este completarea Cartei revizuite printr-un protocol adițional care să consacre în mod specific dreptul la un mediu sănătos.

6. În pofida anilor de activitate ai Comitetului Director pentru Drepturile Omului (CDDH), care a reușit să prezinte „studiul privind necesitatea și fezabilitatea unui instrument sau a unor instrumente suplimentare în domeniul drepturilor omului și al mediului”, precum și a exemplului pozitiv oferit de mai multe state membre – Andorra, Franța, Islanda, Luxemburg, Monaco, Portugalia, Slovenia și Spania –, Comitetul de Miniștri, întrunit la Luxemburg în cadrul sesiunii ministeriale din 14 mai 2025, a evitat abordarea fondului problemei. Această lipsă de acțiune contrastează puternic cu angajamentele asumate prin Declarația de la Reykjavík, prin care statele membre au recunoscut necesitatea imperativă de a consolida protecția drepturilor omului în contextul mediului. Rezultatul este că Europa rămâne singurul continent care nu dispune de un cadru juridic regional de protecție a dreptului la un mediu sănătos.

7. Adunarea este, de asemenea, deosebit de interesată de eliminarea tuturor clauzelor din tratatele Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului care, precum articolul 38 din Cartă și articolul L din Carta revizuită, permit părților să nu aplice tratatul pe întreg teritoriul lor. Aceste clauze sunt incompatibile cu normele prevăzute de Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor din 23 mai 1969 și conduc la aplicarea unor standarde diferite în materie de drepturi ale omului în teritoriile excluse.

8. În același mod, Adunarea reamintește că Carta și Carta revizuită se aplică doar resortisanților unui stat parte și străinilor care au reședință legală sau sunt angajați în mod regulat pe teritoriul statului parte în care se află. Această restricție este, de asemenea, contrară principiului universalității drepturilor omului promovat de Consiliul Europei.

9. Având în vedere toate aceste domenii care necesită îmbunătățiri, Adunarea îndeamnă Comitetul de Miniștri să profite de ocazia sesiunii ministeriale de la Chișinău din mai 2026 pentru a mandata CDDH să elaboreze un studiu de fezabilitate privind revizuirea domeniului material, teritorial și personal de aplicare a Cartei.

Vezi și:

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale: Rezoluția 2644 (2026)

CoE: E-publicații 2025: Pași simpli pentru a ajuta elevii să devină cetățeni digitali

Richardson, Janice; Samara, Veronica. Easy steps to help learners become digital citizens. Using your experience as an educator to guide children and young people on their path towards digital citizenship. . – Strasbourg: Council of Europe, October 2023. – 16 p. - (Education for Democracy). - URL: https://edoc.coe.int/en/education/12304-easy-steps-to-help-learners-become-digital-citizens.html (accesat 01.02.2026)

Pași simpli pentru a ajuta elevii să devină cetățeni digitali. Folosind experiența dvs. ca învățător pentru a ghida copiii și tinerii pe calea lor către cetățenia digitală 

Publicația „Education for Democracy. Easy steps to help learners become digital citizens”, elaborată de Consiliul Europei, se înscrie în cadrul mai larg al Educației pentru Cetățenie Digitală, una dintre direcțiile strategice majore ale organizației în contextul transformărilor digitale accelerate. Ghidul se adresează în special profesioniștilor din educație, oferindu-le instrumente practice pentru a sprijini copiii și tinerii în dezvoltarea competențelor necesare participării responsabile, etice și active în societatea digitală.

Ghidul Consiliului Europei privind cetățenia digitală sprijină copiii și tinerii în utilizarea responsabilă, creativă și sigură a tehnologiei, oferind educatorilor repere clare pentru integrarea competențelor digitale în procesul educațional zilnic. Publicația subliniază importanța accesului echitabil la mediul online, a bunăstării digitale, a respectării drepturilor și responsabilităților, precum și a comportamentului etic în spațiul virtual și offline.

Lucrarea pornește de la ideea că viața contemporană se desfășoară simultan în spațiul fizic și digital, iar cetățenia digitală devine o extensie firească a cetățeniei democratice, și educația trebuie să reflecte această realitate. Cetățenia digitală nu este prezentată ca o disciplină separată, ci ca un proces educațional continuu, integrat în activitățile zilnice de învățare.

Elevii sunt încurajați să învețe cum să își gestioneze prezența online, să își protejeze datele personale, să manifeste respect față de ceilalți și să evalueze critic informațiile și conținuturile media cu care interacționează. De asemenea, ghidul promovează participarea activă și responsabilă în comunități digitale și reale, contribuind la dezvoltarea unei societăți incluzive și democratice.

Publicația structurează educația pentru cetățenie digitală în trei dimensiuni principale: a fi online, bunăstarea în mediul online și drepturile în mediul online. Acestea acoperă aspecte esențiale precum accesul și incluziunea digitală, învățarea și creativitatea, alfabetizarea media și informațională, etica și empatia, sănătatea și echilibrul digital, comunicarea responsabilă, participarea civică, protecția vieții private, securitatea online și conștientizarea rolului de consumator.

Un accent deosebit este pus pe rolul educatorilor, care sunt încurajați să integreze aceste competențe în activitățile de zi cu zi, nu ca o disciplină separată, ci ca parte a unui proces educațional continuu. Prin exemple practice, liste de verificare și activități aplicative, ghidul oferă instrumente concrete pentru crearea unor medii de învățare sigure, incluzive și participative.

Ce înseamnă să fii cetățean și cetățean digital

Autorii definesc cetățenia ca un ansamblu de drepturi, responsabilități și forme de participare activă la viața societății. Într-o lume digitalizată, aceste principii se extind dincolo de spațiul fizic, aplicându-se și mediului online.

Cetățeanul digital este descris ca o persoană care:

• utilizează tehnologiile digitale în mod responsabil și eficient;
• respectă drepturile proprii și ale celorlalți;
• manifestă deschidere culturală, empatie și gândire critică;
• este conștientă de impactul acțiunilor sale online asupra prezentului și viitorului.

Educația pentru cetățenie digitală urmărește să îi ajute pe tineri să valorifice oportunitățile mediului digital, evitând în același timp riscurile asociate acestuia (dezinformare, hărțuire, încălcarea vieții private, consumism excesiv).

Rolul educației într-o generație conectată digital

Publicația subliniază că generațiile tinere desfășoară o mare parte din activitățile lor educaționale, sociale și recreative prin intermediul tehnologiilor digitale. În acest context, școala și familia au un rol esențial în:

• formarea valorilor democratice;
• combaterea stereotipurilor și discriminării;
• promovarea incluziunii și participării echitabile.

Educația pentru cetățenie digitală este prezentată ca un cadru de referință care ajută tinerii să dezvolte „filtre personale” pentru a evalua critic informația, relațiile și comportamentele online.

Cele trei dimensiuni ale cetățeniei digitale

Consiliul Europei structurează cetățenia digitală în trei mari dimensiuni, care cuprind zece domenii de competență:

1. A fi online (Being Online)

Această dimensiune se concentrează pe utilizarea eficientă, creativă și critică a tehnologiei.

• Acces și incluziune – vizează asigurarea accesului echitabil la internet și tehnologie, combaterea excluziunii digitale și dezvoltarea respectului pentru diversitate.
• Învățare și creativitate – promovează utilizarea instrumentelor digitale pentru învățarea pe tot parcursul vieții, creativitate și înțelegerea drepturilor de autor.
• Alfabetizare media și informațională – dezvoltă capacitatea de a analiza critic informațiile, de a identifica sursele credibile și de a recunoaște dezinformarea, inclusiv conținutul generat de inteligența artificială.

2. Bunăstarea în mediul online (Well-being Online)

Această dimensiune pune accent pe echilibrul emoțional, relațional și fizic în utilizarea tehnologiei.

• Etică și empatie – încurajează respectul, înțelegerea perspectivelor diferite și combaterea discursului de ură și a hărțuirii.
• Sănătate și bunăstare – abordează impactul timpului petrecut online asupra sănătății fizice și psihice, promovând un stil de viață echilibrat.
• Prezență digitală și comunicare – se referă la gestionarea identității online, amprenta digitală și comunicarea responsabilă în mediul virtual.

3. Drepturi în mediul online (Rights Online)

Această dimensiune dezvoltă conștiința civică și juridică a utilizatorilor de tehnologie.

• Participare activă – promovează implicarea în comunități online și offline, participarea democratică și libertatea de exprimare.
• Drepturi și responsabilități – clarifică obligațiile și drepturile utilizatorilor platformelor digitale.
• Confidențialitate și securitate – vizează protecția datelor personale, securitatea online și prevenirea fraudelor.
• Conștientizarea rolului de consumator – dezvoltă spiritul critic față de publicitate, comerț electronic și consum sustenabil.

Instrumente practice pentru educatori

Un element-cheie al publicației este lista de verificare pentru profesioniștii din educație, care permite evaluarea nivelului de competență digitală al elevilor și identificarea ariilor ce necesită sprijin suplimentar. De asemenea, pentru fiecare domeniu sunt propuse:

• activități concrete („Get involved!”);
• sugestii metodologice („How to”);
• exemple de bună practică ușor de adaptat la contextul școlar.

Concluzie

Publicația reprezintă un instrument practic, accesibil și coerent, care sprijină cadrele didactice în integrarea educației pentru cetățenie digitală în activitatea zilnică. Prin abordarea sa centrată pe valori democratice, drepturile omului și responsabilitate civică, ghidul contribuie la formarea unor cetățeni digitali activi, informați și empatici, capabili să utilizeze tehnologia în mod conștient, să respecte drepturile celorlalți și să participe activ la viața democratică, atât în mediul online, cât și offline.

Cuprins

• Ce înseamnă să fii cetățean?
• Ce este un cetățean digital?
• Sprijinirea unei generații conectate digital
• De unde încep educatorii?
• Listă de verificare pentru profesioniștii din educație

A FI ONLINE

• Acces și incluziune
• Învățare și creativitate
• Alfabetizare media și informațională

BUNĂSTAREA ÎN MEDIUL ONLINE

• Etică și empatie
• Sănătate și bunăstare
• Prezență digitală și comunicare

DREPTURI ÎN MEDIUL ONLINE

• Participare activă
• Drepturi și responsabilități
• Confidențialitate și securitate
• Conștientizarea rolului de consumator

*     *     *

Vezi, de asemenea ghidul

Pași simpli pentru a-ți ajuta copilul să devină cetățean digital. Folosiți experiența dvs. ca cetățean pentru a vă ghida copiii pe calea lor către cetățenia digitală (2020)

Mai multe informații și publicații:

Educație pentru Cetățenie Digitală : Resurse CoE

Ziua Siguranței pe Internet 2026 la BNRM

Ziua Siguranței pe Internet 2026 (Safer Internet Day – SID) este marcată la nivel european și internațional la data de 10 februarie, iar activitățile dedicate acestei inițiative se desfășoară pe parcursul  lunii februarie.

În 2026, tema propusă este:„Tehnologie smart, alegeri sigure – Explorarea utilizării sigure și responsabile a Inteligenței Artificiale”(Smart tech, safe choices – Exploring the safe and responsible use of AI). Într-un context digital aflat într-o continuă transformare, Inteligența Artificială joacă un rol tot mai important în educație, comunicare și viața socială. SID 2026 își propune să contribuie la dezvoltarea unei culturi a siguranței online, promovând utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale, în conformitate cu valorile europene, drepturile fundamentale și principiile protecției datelor.

Obiective

• promovarea utilizării sigure, etice și responsabile a Inteligenței Artificiale;
• consolidarea competențelor digitale și a gândirii critice;
• creșterea nivelului de informare privind securitatea cibernetică;
• încurajarea unor alegeri informate în mediul online.

În mod tradițional, CPESC organizează activități educaționale și interactive dedicate Zilei Siguranței pe Internet. Ediția 2026 propune un format creativ și inovativ, care va îmbina: sesiuni tematice și prezentări interactive; exerciții practice, jocuri șii provocări educaționale; concursuri axate pe utilizarea responsabilă a tehnologiei.

Un accent deosebit va fi pus pe Inteligența Artificială și securitatea cibernetică, adaptate diferitelor grupuri-țintă.

Activitățile SID 2026 vor fi realizate cu sprijinul partenerilor de încredere ai CPESC: La Strada Moldova – reprezentant oficial al Zilei Siguranței pe Internet în Republica Moldova; Institutul European de Studii Politice din Moldova; Meta Moldova.

În acest context, Consiliul Europei pune la dispoziția educatorilor și bibliotecarilor resurse dedicate Educației pentru Cetățenie Digitală, menite să sprijine copiii și tinerii în utilizarea sigură, responsabilă și creativă a tehnologiei. Ghidul recent publicat, Pași simpli pentru a ajuta elevii să devină cetățeni digitali, evidențiază importanța accesului echitabil la mediul online, a bunăstării digitale, a respectării drepturilor și a comportamentului etic, oferind exemple concrete de activități care pot fi integrate în procesul educațional zilnic. Astfel de resurse contribuie la consolidarea mesajului Zilei Siguranței pe Internet, promovând formarea unor cetățeni digitali informați, responsabili și implicați, atât online, cât și offline.

Agenda completă a activităților, formatul evenimentelor și informațiile privind participarea vor fi publicate în curând.