Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”

Ziua Mondială a Mediului 2026 este marcată  pe data de 5 iunie 2026, cu tema globală orientată spre urgența schimbărilor climatice: „Inspired by Nature. For Climate. For Our Future” (Inspirat de natură. Pentru climă. Pentru viitorul nostru). 

Cu această ocazie și în contextul inițiativei internaționale Săptămâna Guvernării Deschise, Centrul Pro-european al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova propune publicului expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”, accesibilă în perioada 5 iunie – 5 octombrie 2026.

Expoziția aduce în atenția vizitatorilor publicații, documente de referință, convenții internaționale, rapoarte și resurse electronice care ilustrează eforturile depuse la nivel european și național pentru protejarea mediului, gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice.

Protecția mediului reprezintă astăzi una dintre cele mai importante provocări globale. Conservarea biodiversității, utilizarea responsabilă a resurselor naturale, reducerea poluării și adaptarea la schimbările climatice necesită acțiuni comune, politici coerente și participarea activă a cetățenilor. În acest context, organizațiile europene și internaționale, statele membre și comunitățile locale dezvoltă instrumente și mecanisme menite să asigure un echilibru între dezvoltarea economică și protejarea patrimoniului natural.

Standardele CoE pentru protecția mediului

Primul compartiment prezintă contribuția Consiliului Europei la consolidarea cadrului european de protecție a mediului. Sunt expuse publicații consacrate convențiilor și instrumentelor juridice care promovează conservarea biodiversității, protecția peisajelor, gestionarea patrimoniului natural și dezvoltarea durabilă.

Consiliul Europei a susținut de mult timp protecția mediului, corelând-o strâns cu drepturile omului.Prin intermediul convențiilor sale esențiale, Consiliul Europei se asigură că conservarea biodiversității, rezistența la dezastre și protejarea mediului sunt legate de demnitatea umană și de bunăstarea acesteia. Două convenții stabilesc standardele în domeniul protecției mediului – Convenția de la Berna, care protejează fauna sălbatică și habitatele europene, și Convenția privind peisajul, care se concentrează pe protejarea peisajelor naturale și culturale ale continentului. Într-un pas decisiv pentru protecția mediului la nivel global, Convenția privind protecția mediului prin drept penal a fost deschisă pentru semnare la 3 decembrie 2025. Aceasta oferă baza pentru un răspuns coerent, la nivelul justiției penale, din partea statelor față de criminalitatea în domeniul mediului, inclusiv peste frontiere.

Grupul ad-hoc multidisciplinar pentru mediu (GME) a ​​fost înființat pentru a dezvolta o strategie a Consiliului Europei privind mediul. Acesta face parte din procesul de la Reykjavík, care își propune să consolideze angajamentul Consiliului față de protejarea drepturilor omului în contextul triplei crize planetare reprezentate de poluare, schimbări climatice și pierderea biodiversității. Consiliul Europei și-a intensificat recent eforturile, adoptând în mai 2025 Strategia Consiliului Europei privind mediul (2025-2030), care adoptă o abordare multidisciplinară și orientată spre viitor, urmărind să integreze protecția mediului cu promovarea justiției, a guvernării democratice și a coeziunii sociale.

Priorități pentru protecția mediului în Consiliul Europei includ: 

• Consolidarea activității  în cadrul Consiliului Europei privind aspectele legate de drepturile omului în ceea ce privește mediul, pe baza recunoașterii politice a dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil ca drept al omului. 
• Lansarea noii Convenții privind protecția mediului prin drept penal, reflectând natura transnațională a amenințărilor la adresa mediului și necesitatea unor standarde juridice unificate.
• Integrarea protecției mediului în legislația privind drepturile omului, recunoscând că un mediu sănătos este esențial pentru exercitarea drepturilor fundamentale.

Acțiunile Consiliul Europei pentru protecția mediului 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărâri în peste 300 de cazuri legate de mediu, aplicând dreptul la viață, respectarea vieții private și de familie, libertatea de exprimare și de întrunire, dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate la o gamă largă de probleme, inclusiv poluarea, dezastrele ecologice, accesul la informații și procedurile judiciare. Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a emis hotărâri separate privind cazuri legate de schimbările climatice. În cazul Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției, Curtea a constatat încălcări ale articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și ale articolului 6 § 1 (accesul la instanță) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului din cauza incapacității Elveției de a implementa măsuri suficiente pentru combaterea schimbărilor climatice. Curtea a recunoscut, de asemenea, principiul conform căruia asociațiile de mediu pot acționa legal pentru a apăra drepturile și interesele persoanelor împotriva amenințărilor reprezentate de schimbările climatice.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat, la 24 octombrie 2024, Recomandarea CM/Rec(2024)6 privind tinerii și acțiunile climatice,  o recomandare inovatoare care vizează abordarea provocărilor generate de criza climatică cu care se confruntă tinerii. Acest prim instrument internațional care abordează această problemă subliniază necesitatea protejării drepturilor tinerilor, a implicării lor în procesele decizionale privind clima și a combaterii tuturor formelor de discriminare, cu un accent special pe justiția climatică.

Comitetul permanent al Convenției de la Berna monitorizează modul în care țările își respectă angajamentele față de conservarea naturii și biodiversitate. Convenția acoperă cea mai mare parte a Europei și părți din Africa, promovând cooperarea și conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale. Comitetul identifică problemele de mediu, efectuează evaluări științifice și ajută țările să ia măsuri legale și politice.

Comitetul director pentru cultură, patrimoniu și peisaj supraveghează lucrările desfășurate în cadrul Convenției privind peisajul, consolidând legătura dintre drepturile omului și mediu și subliniind rolul peisajului în bunăstare și calitatea vieții.

Acordul EUR-OPA privind riscurile majore reunește țările pentru a aborda reducerea, prevenirea și pregătirea riscurilor de dezastre în Europa și Marea Mediterană și a dezvoltat centre specializate pentru proiecte de creștere a gradului de conștientizare și a rezilienței la riscurile majore.

Comitetul European pentru Drepturi Sociale a stabilit legătura dintre degradarea mediului și drepturile consacrate în Carta Socială Europeană, cum ar fi dreptul la protecția sănătății, dreptul la condiții de muncă echitabile, dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase și dreptul la locuință.

Repere ale realizărilor Consiliului Europei în domeniul protejării mediului

Diploma Europeană pentru Arii Protejate este o distincție internațională prestigioasă acordată încă din 1965 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. Aceasta recunoaște zonele și peisajele naturale și seminaturale de importanță europeană excepțională pentru conservarea diversității biologice, geologice și peisagistice, care sunt gestionate într-un mod exemplar.

Rețeaua Emerald (de Smarald) este un sistem european de arii protejate conceput pentru a conserva biodiversitatea, care include acum peste 3.500 de situri.

Premiul pentru Peisaj al Consiliului Europei este o distincție care poate fi acordată autorităților locale și regionale și grupărilor acestora care au instituit, în cadrul politicii peisagistice a unei părți la Convenția privind peisajul, o politică sau măsuri de protejare, gestionare și/sau planificare a peisajului lor, care s-au dovedit a fi eficiente în mod durabil și pot servi astfel drept exemplu pentru alte autorități teritoriale ale părților. Distincția poate fi acordată și organizațiilor neguvernamentale care au adus contribuții deosebit de remarcabile la protejarea, gestionarea sau planificarea peisajului.

Vizitatorii pot consulta documente referitoare la:

• Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa;
• Convenția Europeană a Peisajului;
• Rețeaua Emerald;
• Diploma Europeană pentru Arii Protejate;
• acordurile parțiale și programele Consiliului Europei dedicate dezvoltării durabile și gestionării riscurilor de mediu.

Compartimentul evidențiază, de asemenea, actualitatea politicilor și inițiativelor promovate de Consiliul Europei în anul 2026, precum și participarea Republicii Moldova la mecanismele europene de protecție a mediului în calitate de stat membru al organizației.

Politicile UE pentru un viitor sustenabil

Cel de-al doilea compartiment este dedicat politicilor și strategiilor Uniunii Europene în domeniul mediului și dezvoltării durabile.

Europa se confruntă cu probleme de mediu complexe, de la schimbările climatice și pierderea biodiversității până la epuizarea resurselor și poluare. Pentru a aborda aceste provocări, UE a pus în aplicare un set amplu de politici de mediu care au adus preocupările legate de mediu în fruntea agendei politice a UE. Cele patru principii-cheie ale politicii europene de mediu sunt cele de precauție, prevenire, remediere a poluării la sursă și „poluatorul plătește”.

Politicile de mediu ale Uniunii Europene caută să protejeze, să conserve și să amelioreze mediul pentru generațiile prezente și viitoare, promovând în același timp dezvoltarea durabilă.

Principalele obiective de mediu ale UE sunt:

• atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și a obiectivului neutralității climatice până în 2050
• consolidarea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice
• promovarea unui model de creștere regenerativă, decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor și degradarea mediului și accelerarea tranziției către o economie circulară
• urmărirea obiectivului ambițios de reducere la zero a poluării, inclusiv pentru aer, apă și sol și protejarea sănătății și bunăstării europenilor
• protejarea, conservarea și refacereabiodiversității și îmbunătățirea capitalului natural
• reducerea presiunilor generate de producție și consum asupra mediului și climei

Politici climatice
Luarea de măsuri împotriva schimbărilor climatice este esențială pentru un viitor sigur și prosper, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Acesta este motivul pentru care UE se angajează să devină, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acțiunile în domeniul climei trec dincolo de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: inițiativele noastre stimulează inovarea și competitivitatea industriei europene, sprijină creșterea ecologică, îmbunătățesc securitatea și consolidează reziliența. UE colaborează cu statele membre pentru a stimula și pune în aplicare o tranziție justă din punct de vedere social, care să aducă beneficii tuturor europenilor.

Principalele obiective ale politicii UE în domeniul climei sunt:decarbonizarea și reducerea emisiilor pentru ca economia europeană să devină mai competitivă

• integrarea acțiunilor climatice în toate politicile UE
• stimularea inovării prin cercetare și investiții
• plasarea cetățenilor în centrul tranziției curate și juste
• punerea la dispoziția comunităților a mijloacelor de care au nevoie pentru a se adapta și a-și consolida reziliența la impactul schimbărilor climatice
• orientarea eforturile globale de atenuare a schimbărilor climatice, de adaptare la acestea și de finanțare a acțiunilor necesare.

Publicațiile expuse reflectă prioritățile europene privind:

• Pactul Ecologic European;
• combaterea schimbărilor climatice;
• tranziția către o economie verde și circulară;
• protecția biodiversității;
• utilizarea eficientă a resurselor;
• educația pentru dezvoltare durabilă și responsabilitate ecologică.

Documentele prezentate evidențiază modul în care Uniunea Europeană promovează integrarea obiectivelor de mediu în toate domeniile de politică publică, în vederea construirii unei societăți mai reziliente și mai sustenabile.

Republica Moldova: politici și acțiuni pentru protecția mediului

Ultimul compartiment este consacrat eforturilor Republicii Moldova în domeniul protecției mediului și al alinierii la standardele europene.

Sunt prezentate documente strategice, politici publice, acte normative și materiale informative care reflectă:

• armonizarea legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene;
• implementarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere RM–UE;
• 
  procesul de negociere pentru aderarea la UE,  Clusterul 4 - Agenda verde și conectivitatea sustenabilă  si in special Capitolul 27: Mediu și schimbări climatice, care vizează standarde riguroase pentru calitatea aerului, gestionarea deșeurilor și protecția resurselor de apă.

Partea narativă Capitolul 27
Anexa A Capitol 27
Anexa B Capitol 27

 

• măsurile de combatere a schimbărilor climatice;
• protecția biodiversității și a resurselor naturale;
• dezvoltarea economiei verzi;
• promovarea educației și culturii ecologice.

Compartimentul evidențiază progresele realizate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și consolidarea capacităților instituționale necesare pentru implementarea politicilor moderne de mediu.

Prin această expoziție, Centrul Pro-european își propune să contribuie la informarea și sensibilizarea publicului privind importanța protecției mediului, promovând valorile responsabilității, solidarității și cooperării europene pentru un viitor durabil.

CoE: e-publicații: Realități Imersive

Immersive Realities – Benefits and Challenges to Freedom of Expression: Feasibility Study / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI); Brittan Heller, Stanford Law School. - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 59 p. URL: https://rm.coe.int/cdmsi-2025-10-draft-feasibility-study-benefits-and-challenges-to-foe-i/488029b847 (Accesat: 25.05.2026).

Realități Imersive – Beneficii și provocări pentru libertatea de exprimare: Studiu de fezabilitate /  Comitetul Director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI); Brittan Heller, Stanford Law School. - Strasbourg: Consiliul Europei, 2026. - 59 p.

Tehnologiile imersive – realitatea virtuală, augmentată și mixtă (XR) – transformă modul în care oamenii comunică, creează și interacționează. Caracteristicile lor specifice, precum prezența, imersiunea și întruchiparea experienței (embodiment), extind posibilitățile de exercitare a libertății de exprimare, dar introduc și noi riscuri pentru viața privată, autonomie, demnitate și participare democratică.

Acest studiu al Council of Europe examinează modul în care Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se aplică formelor de exprimare din mediile XR. Studiul identifică provocări esențiale, inclusiv moderarea conținutului și a comportamentului, utilizarea datelor biometrice, expresia simbolică și artistică, precum și adecvarea garanțiilor juridice existente.

Scopul studiului este de a evalua dacă sunt necesare noi orientări sau instrumente pentru a asigura protecția efectivă a libertății de exprimare pe măsură ce realitățile imersive evoluează și pentru a contribui la viitoarea activitate normativă și de politici publice a Consiliului Europei în acest domeniu aflat într-o dezvoltare rapidă.

Cuprins

1. INTRODUCERE – 5
2. ÎNȚELEGEREA TEHNOLOGIILOR XR – 7
   2.1 Caracteristicile tehnice-cheie ale XR – 7
   2.2 Caracteristicile psihologice-cheie ale XR – 10
   2.3 Tendințe emergente în XR – 13
   2.4 Provocări de guvernanță în XR – 14
3. IMPACTUL XR ASUPRA LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE – 17
   3.1 Importanța libertății de exprimare – 17
   3.2 Oportunități pentru libertatea de exprimare – 20
   3.4 Riscuri pentru libertatea de exprimare în XR – 25
4. CADRE POLITICE ȘI JURIDICE PRIVIND XR ȘI LIBERTATEA DE EXPRIMARE – 31
   4.1 Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – 31
   4.2 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – 36
   4.3 Ghiduri și recomandări relevante ale Consiliului Europei – 38
5. CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI – 41

REFERINȚE – 45

*     *     *

Constatări și recomandări

Tehnologiile imersive extind spațiile în care indivizii comunică, creează și participă la viața publică. În aceste medii, exprimarea devine mai complexă, incluzând nu doar comunicarea verbală sau vizuală, ci și interacțiunea spațială, gesturile, mișcările și alte forme de exprimare întruchipată sau comportamentală. Astfel de modalități de comunicare estompează distincțiile tradiționale dintre discurs, comportament și experiență, provocând categoriile analitice consacrate în standardele privind libertatea de exprimare.

Caracterul lor întruchipat și interactiv ridică, de asemenea, noi întrebări legate de viața privată, demnitate, egalitate și participare democratică – domenii pe care cadrele actuale de guvernanță le abordează doar parțial.

Constatările și recomandările prezentate în acest studiu se bazează pe etape succesive de consultare desfășurate sub egida Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). Studiul de fezabilitate a fost prezentat pentru prima dată în decembrie 2024 și ulterior actualizat în urma discuțiilor din plenara CDMSI din iunie 2025. Comentariile statelor membre și contribuțiile obținute prin consultări multi-actor au fost integrate în versiunea revizuită. Un atelier final de experți, desfășurat la Strasbourg în octombrie 2025, a analizat concluziile preliminare și a rafinat pașii următori propuși.

Aceste consultări au confirmat că cadrul oferit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în special Articolul 10, constituie o bază suficient de flexibilă pentru abordarea libertății de exprimare în realitățile imersive. Doctrina „instrumentului viu” a Convenției permite evoluția acesteia odată cu inovația tehnologică și transformările sociale.

În același timp, sunt necesare analize și activități suplimentare de politici în cadrul Consiliului Europei pentru a îmbunătăți înțelegerea – fără a prejudicia autoritatea interpretativă a European Court of Human Rights – privind modul în care principiile consacrate ale Articolului 10 și instrumentele de tip soft law aferente se vor aplica în mediile imersive.

În acest context, studiul a identificat mai multe domenii principale pentru activitatea viitoare a CDMSI și, eventual, a Consiliului Europei privind realitățile imersive:

Creșterea gradului de conștientizare

Pentru consolidarea înțelegerii implicațiilor tehnologiilor imersive asupra exercitării libertății de exprimare și a altor drepturi și libertăți fundamentale, asupra funcționării principiilor statului de drept și protecției valorilor democratice promovate de Consiliul Europei.

CDMSI este încurajat să desfășoare activități specifice de sensibilizare atât în cadrul Consiliului Europei, cât și în statele membre, privind beneficiile și provocările pe care aceste realități imersive le prezintă pentru exercitarea libertății de exprimare și a altor drepturi și libertăți.

Aceste activități pot include schimburi tematice, ateliere și evenimente multi-actor – inclusiv cu participarea Curții Europene a Drepturilor Omului, a comitetelor partenere și a altor actori relevanți – având scopul de a disemina concluziile studiului de fezabilitate, de a consolida înțelegerea instituțională și de a sprijini dezvoltarea unor abordări conforme cu drepturile omului și statul de drept în domeniul tehnologiilor XR.

Inițiativele respective ar contribui și la creșterea gradului de conștientizare publică privind modul în care tehnologiile imersive afectează pluralismul media, diversitatea culturală și participarea democratică.

Activitățile de sensibilizare ar putea contribui, de asemenea, la consolidarea capacităților judiciare și de reglementare pentru interpretarea standardelor existente privind libertatea de exprimare în contexte XR, asigurând abordări coerente și bazate pe drepturi în statele membre.

Revizuirea standardelor existente ale Consiliului Europei privind libertatea de exprimare

Scopul este realizarea unei cartografieri a standardelor existente ale Consiliului Europei și ale altor organizații internaționale în acest domeniu emergent și evaluarea relevanței și suficienței acestora, în special pentru protecția libertății de exprimare.

CDMSI ar putea întreprinde o analiză structurată a instrumentelor și standardelor existente ale Consiliului Europei privind libertatea de exprimare, precum și a instrumentelor internaționale relevante, pentru a evalua aplicabilitatea lor potențială în realitățile imersive.

Această analiză ar urmări identificarea instrumentelor și principiilor care rămân adecvate și a domeniilor în care ar putea fi necesare clarificări interpretative suplimentare sau orientări complementare.

Revizuirea ar putea include, printre altele:

• Recomandarea CM/Rec(2022)13 privind tehnologiile digitale și libertatea de exprimare;
• Recomandarea CM/Rec(2020)1 privind impactul sistemelor algoritmice asupra drepturilor omului;
• Recomandarea CM/Rec(2018)2 privind rolurile și responsabilitățile intermediarilor de internet;
• Nota de orientare CDMSI 2021 privind moderarea conținutului – bune practici pentru cadre juridice și procedurale eficiente privind mecanismele de autoreglementare și coreglementare a moderării conținutului.

Pe baza concluziilor sale, CDMSI ar putea propune actualizări sau ajustări pentru a garanta că cadrul de soft law al Consiliului continuă să ofere o protecție eficientă a libertății de exprimare pe măsură ce tehnologiile imersive evoluează.

Pentru promovarea unei abordări comune și coerente a provocărilor conexe și bazându-se pe activitatea și standardele existente, CDMSI ar putea elabora orientări specifice, actualizate și evolutive privind protejarea libertății de exprimare și a altor drepturi interconectate în mediile imersive.

Consolidarea abordărilor privind statul de drept și drepturile omului în guvernanța globală XR

La un nivel mai general, Consiliul Europei este încurajat să participe activ la discuțiile internaționale mai ample privind guvernanța tehnologiilor imersive, contribuind cu perspectiva sa distinctă bazată pe drepturile omului, democrație și statul de drept.

Peisajul internațional al guvernanței XR evoluează rapid. Instituții internaționale, atât din sectorul public, cât și din cel privat, au început să dezvolte instrumente și cadre axate pe inovare, etică sau politici culturale. Totuși, puține dintre aceste inițiative analizează în profunzime implicațiile tehnologiilor imersive asupra libertății de exprimare și a altor drepturi fundamentale, precum și importanța principiilor statului de drept.

Consiliul Europei se află într-o poziție privilegiată pentru a contribui, pe baza CEDO și a jurisprudenței aferente, la asigurarea dezvoltării XR ca mediu guvernat de statul de drept și pentru ca instrumentele sale să reprezinte repere autoritative în protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în acest spațiu.

Acest lucru este esențial pentru a preveni transformarea spațiilor imersive în medii nesigure, supuse arbitrariului și vulnerabile la abuzuri și încălcări ale drepturilor.

În același timp, sunt necesare cercetări suplimentare și dialog politic privind aspecte precum jurisdicția, probele și aplicarea normelor în mediile virtuale, precum și dimensiunile transnaționale ale XR. Consolidarea cooperării și promovarea schimburilor de drept comparat între statele membre și cadrele internaționale ar putea contribui la aplicarea coerentă a principiilor libertății de exprimare și, în general, ale drepturilor omului, prevenind fragmentarea juridică între jurisdicții.

Acțiunea rapidă este un factor esențial. Actorii din sectorul privat stabilesc deja standarde de facto privind moderarea conținutului, guvernanța datelor și gestionarea identității în mediile imersive. În lipsa unui cadru articulat, bazat pe drepturi, există riscul ca aceste norme industriale să se consolideze înainte ca principiile drepturilor omului să fie suficient definite.

Cele două direcții identificate – sensibilizarea și revizuirea standardelor – constituie o bază coerentă pentru viitoarea activitate interguvernamentală și expertiză privind realitățile imersive în cadrul Consiliului Europei.

Inițierea activităților de sensibilizare și a procesului de revizuire a aplicabilității standardelor în următoarele 12–18 luni ar fi atât pragmatică, cât și strategică. Implicarea timpurie ar permite Consiliului Europei să ofere orientări coerente statelor membre, să contribuie semnificativ la dezbaterile globale și să evite fragmentarea dintre regimurile europene și internaționale de guvernanță.

Aceasta ar reprezenta încă un pas important în contribuția Organizației la alinierea inovației și evoluției tehnologice cu principiile drepturilor omului și valorile democratice.

Informații suplimentare:

Colecţii F.9 Mass-media şi internet

CoE: achiziții noi 2023 (II): Mass-media, internetul, inteligență artificială, protecția datelor

Colecţii E.1 CONVENŢIA ŞI REFERINŢE 

Consiliul Europei salută Adoptarea Rezoluției istorice a Adunării Generale ONU privind combaterea schimbărilor climatice

Adunarea Generală a ONU a adoptat la 20 mai 2026 o rezoluție istorică care consolidează obligațiile legale ale statelor de a combate schimbările climatice și de a proteja generațiile actuale și viitoare. Documentul a fost propus de statul insular Vanuatu și susținut de o largă majoritate globală.

Detaliile cheie ale rezoluției:

• Baza legală: Textul confirmă și susține avizul consultativ emis anterior de Curtea Internațională de Justiție (CIJ).
• Responsabilitatea statelor: Stabilește clar că țările au obligația legală de a lua măsuri pentru a preveni și reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
• Justiția climatică: Promovează protecția statelor vulnerabile în fața impactului devastator al schimbărilor climatice (creșterea nivelului mării, fenomene meteo extreme).

Rezoluția 

La 21 mai 2026, Președintele APCE, Petra Bayr a salutat rezoluția Adunării Generale a ONU care consolidează obligațiile statelor în materie de climă și dreptul la un mediu sănătos

Adoptarea, la 20 mai 2026, de către Adunarea Generală a ONU a unei rezoluții privind opinia consultativă a Curții Internaționale de Justiție privind schimbările climatice transmite un mesaj puternic și oportun: acțiunile climatice și drepturile omului sunt inseparabile.

Rezoluția reafirmă că statele au obligații în temeiul dreptului internațional de a preveni daunele climatice și de a proteja dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil. În acest sens, aceasta reflectă procedurile consultative din fața Curții Internaționale de Justiție privind obligațiile statelor în ceea ce privește schimbările climatice, contribuind astfel la consolidarea responsabilității internaționale și a acțiunii colective ca răspuns la criza climatică.

În acest scop, Consiliul Europei ar trebui să recunoască fără întârziere dreptul la un mediu sănătos, așa cum solicită Adunarea Parlamentară din 2021. APCE rămâne activ angajată în promovarea unei protecții mai puternice a mediului, a dialogului democratic privind sustenabilitatea și a respectării obligațiilor statelor în materie de climă.

Ca parlamentari, avem responsabilitatea de a contribui la transformarea acestor angajamente în acțiuni concrete. În întreaga Europă, parlamentele naționale joacă un rol esențial în promovarea politicilor climatice și în asigurarea faptului că acțiunile de mediu rămân întemeiate pe drepturile omului, democrație și statul de drept.

Votul de astăzi este, de asemenea, o reamintire a faptului că cooperarea internațională trebuie să rămână în centrul acțiunii climatice globale. PACE va continua să colaboreze cu parlamentarii din întreaga Europă pentru a sprijini politici durabile și a consolida eforturile colective de abordare a crizei climatice.

Sursa

La 9 martie 2026 Comisarul CoE pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, a emis o mențiune privind Acțiune climatică și responsabilitate pentru supraviețuire

În întreaga lume, sirenele crizei climatice s-au transformat de la avertismente îndepărtate la realități devastatoare. Nu numai că ducem planeta noastră la punctul culminant, dar suntem și martori la impacturi grave asupra drepturilor omului. Vedem dovezi în fiecare zi: se pierd vieți omenești, sănătatea este în pericol, iar oamenii sunt strămutați cu forța, pe măsură ce locuințele sunt devastate, iar mijloacele de trai sunt șterse.

Cel mai greu preț este plătit de cei mai vulnerabili. Impactul schimbărilor climatice subminează structura noastră socială, alimentează insecuritatea și instabilitatea politică și drenează economiile naționale. În special, acestea îi afectează pe cei care sunt adesea cel mai puțin responsabili pentru încălzirea planetei noastre, exacerbând inegalitățile existente.

Cu toate acestea, protecția și angajamentele de mediu sunt reduse în prea multe locuri, adesea în urmărirea unor câștiguri politice și economice. Perspectiva pe termen scurt, negarea schimbărilor climatice și atacurile asupra științei continuă să submineze acțiunile climatice globale. Cei care se exprimă pentru a proteja planeta noastră se confruntă prea adesea cu represiuni atunci când ar trebui să fie sprijiniți.

Instanțele internaționale și regionale, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea sa istorică din 2024, KlimaSeniorinnen, și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) în istoricul său aviz consultativ din 2025, au oferit îndrumări cu privire la modul în care obligațiile statelor în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului și nu numai sunt acționabile în contextul schimbărilor climatice. Legea este clară: statele au datoria de a limita și de a aborda impactul negativ al schimbărilor climatice asupra drepturilor omului. Neluarea măsurilor adecvate reprezintă o încălcare a obligației care are o serie de consecințe juridice.

Îndeplinirea acestor responsabilități necesită limitarea încălzirii globale la 1,5°C prin luarea de măsuri eficiente pentru reducerea emisiilor, inclusiv a celor cauzate de actori privați. De asemenea, este necesară construirea rezilienței prin măsuri de adaptare care răspund nevoilor specifice de protecție și protejarea drepturilor tuturor oamenilor de a accesa justiție, informații și participare efectivă.

Respectarea principiului responsabilităților comune, dar diferențiate și a capacităților respective ale statelor rămâne esențială. Prin asigurarea unei tranziții juste de la combustibilii fosili la energia curată și alinierea investițiilor cu strategiile bazate pe drepturi, putem sprijini acțiunile climatice echitabile și durabile și proteja comunitățile vulnerabile. Deoarece niciun stat nu poate naviga singur în această furtună devastatoare, cooperarea internațională este singura navă care va rezista.

De aceea, urmăresc cu atenție negocierile actuale de la New York privind un proiect de rezoluție către Adunarea Generală a ONU, introdus de conducerea Republicii Vanuatu și de Grupul de State Centrale. Această inițiativă își propune să transpună Avizul Consultativ al CIJ din 2025 în acțiuni concrete, multilaterale. Cei mai afectați oameni din lume solicită o punte între planurile juridice și acțiuni climatice semnificative - una care să operaționalizeze responsabilitatea statelor, să crească transparența și să abordeze pierderile și daunele legate de climă, precum și reparațiile. Aceste eforturi ar trebui consolidate și sprijinite - nu diluate prin compromisuri.

La sfârșitul lunii aprilie, la trei ani după ce Adunarea Generală a solicitat pentru prima dată îndrumarea CIJ, statele membre ale ONU își vor exprima voturile. Recunosc că astăzi ochii noștri sunt, pe bună dreptate, ațintiți asupra realității devastatoare a războaielor de pe glob și asupra nevoii imediate de pace. Cu toate acestea, nu ne putem permite să tratăm criza climatică ca pe o preocupare secundară. Aceasta rămâne una dintre cele mai mari amenințări existențiale la adresa umanității și a planetei noastre, acționând ca un multiplicator al instabilității globale și al suferinței umane.

Îndemn statele membre ale Consiliului Europei să dea exemplu prin sponsorizarea și asigurarea adoptării acestei rezoluții. Avem știința și cadrul juridic; acum avem nevoie de voința politică de a le pune în practică. Viitorul umanității depinde de dacă acționăm pentru a construi o lume în care pacea, drepturile omului, democrația, statul de drept și protecția climei sunt tratate ca misiunea unică și inseparabilă pe care o reprezintă.

Sursa

Rezoluția 2545 (2024) Integrarea dreptului omului la un mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil în cadrul procesului de la Reykjavik

Rezoluția 2396 (2021) Consolidarea dreptului la un mediu sănătos: necesitatea unei acțiuni sporite din partea Consiliului Europei

Recomandarea 2211 (2021) Consolidarea dreptului la un mediu sănătos: necesitatea unei acțiuni sporite din partea Consiliului Europei

CoE: e-publicații: Studiul privind litigiile naționale în domeniul climatic

Setzer, Joana; Higham, Catherine. Study on national climate litigation / European Committee on Legal Co-operation (CDCJ); Grantham Research Institute on Climate Change and the Environment (London School of Economics and Political Science - LSE). - Strasbourg: Council of Europe, February 2026. - 67 p.; URL: https://rm.coe.int/prems-010626-gbr-2017-study-on-national-climate-litigation-txt-web-a5-/48802ada4a (accesat: 29.05.2026). 

Comitetul European pentru Cooperare Juridică (CDCJ) a publicat un studiu cuprinzător privind litigiile naționale în domeniul climatic din Europa, elaborat sub supravegherea sa de Dr. Joana Setzer și Dna Catherine Higham de la Institutul de Cercetare Grantham pentru Schimbări Climatice și Mediu (Școala de Economie și Științe Politice din Londra). Studiul examinează evoluția cazurilor juridice legate de schimbările climatice în statele membre ale Consiliului Europei.

Acesta evidențiază o creștere a numărului de procese care contestă politicile și acțiunile guvernamentale în domeniul climatic, precum și o tendință crescândă a cazurilor împotriva corporațiilor pentru daune legate de climă. Studiul acoperă cazuri care implică drepturile omului, respectarea cadrelor climatice, răspunderea financiară pentru emisii și adaptarea la riscurile climatice.

Studiul privind litigiile naționale în domeniul climatic oferă o sursă relevantă de informații pentru factorii de decizie și practicieni și scoate în evidență rolul tot mai mare al instanțelor naționale în consolidarea guvernanței și responsabilității în domeniul climatic.

*     *     *

REZUMAT

Geografie și cifre. 

Litigiile climatice sunt acum un fenomen cu adevărat paneuropean. Din 2002, au fost înregistrate procese interne legate de climă în 26 de țări europene, alături de 12 cereri în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (Curtea) și aproximativ 70 de cauze în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cazurile se grupează în câteva jurisdicții – Regatul Unit (134), Germania (68), Franța (33) și Elveția (22) – dar activitatea se extinde spre sud și est; prin contrast, 21 de state membre ale Consiliului Europei nu au cazuri climatice înregistrate. Europa înregistrează, de asemenea, o pondere mare de cazuri care ajung la instanțele supreme, deși cu rate de succes relativ scăzute la acest nivel.

Litigiile strategice privind schimbările climatice sunt în creștere în Europa. 

O parte semnificativă din cazurile care menționează schimbările climatice sunt intentate de grupuri ale societății civile și de persoane fizice, adesea pentru a influența guvernanța climatică în sens mai larg. Implicarea în afirmațiile lor îi ajută pe factorii de decizie să anticipeze punctele de presiune, să reducă disputele costisitoare și să îmbunătățească certitudinea juridică.

Majoritatea proceselor climatice din Europa sunt intentate împotriva guvernelor. Implicațiile cheie pentru factorii de decizie politică includ:

• Diligență necesară internațională. Interpretările autoritare ale obligațiilor internaționale de către instanțe precum Curtea Internațională de Justiție (CIJ) sugerează că statele sunt obligate să aplice un standard strict de diligență necesară în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv prin implicarea în problema sprijinului statului pentru producția și consumul de combustibili fosili. Deși aceste obligații nu sunt direct aplicabile în multe proceduri interne, părțile litigioase și instanțele pot totuși alinia interpretările sistemului juridic intern cu aceste obligații internaționale.
• Obligații regionale în materie de drepturi ale omului. La nivel regional, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a confirmat într-o hotărâre că Convenția Europeană a Drepturilor Omului impune statelor să acționeze în ceea ce privește schimbările climatice pentru a proteja dreptul la viață și dreptul la o viață privată și de familie. Pornind de la o tendință existentă a litiganților care utilizează argumente privind drepturile omului în cazurile climatice împotriva statelor, această hotărâre este probabil să conducă la mai multe litigii care urmăresc să se asigure că statele au cadre de reglementare ambițioase și eficiente pentru a aborda schimbările climatice.
• Litigii privind conformitatea. Consolidarea sau crearea unor astfel de cadre poate duce la un nou val de litigii privind conformitatea, prin care grupurile societății civile încearcă să tragă la răspundere actorii guvernamentali. În timp ce statele ar putea dori să evite astfel de litigii la nivel național acționând în conformitate cu o interpretare strictă a obligațiilor existente, litigiile pot fi un instrument util atât pentru corporațiile implicate în industriile în tranziție, cât și pentru societatea civilă, pentru a asigura coerența între deciziile guvernamentale și o abordare la nivel guvernamental a acțiunilor climatice.
• Expunerea la daune (semnale timpurii). Deși relativ rar în această etapă a evoluției litigiilor climatice, statele ar trebui să fie conștiente de posibilitatea ca daunele să fie solicitate în litigii atunci când obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice nu au fost atinse. Deși niciun caz nu a avut încă succes pe această temă, litigiile timpurii din Franța și România pot fi instructive, la fel ca și discuțiile politice care vor urma acestor cazuri.

Litigiile climatice din Europa vizează din ce în ce mai mult actorii corporativi. Sunt examinate patru aspecte – și implicațiile lor politice:

• Cadrul corporativ și diligența necesară privind drepturile omului. Reclamanții susțin că firmele cu emisii semnificative la nivel global trebuie să adopte strategii aliniate la Acordul de la Paris în toate lanțurile lor valorice, bazându-se pe Principiile Generale ale Națiunilor Unite/Orientările OCDE; primele rezultate includ victorii parțiale în Olanda și Italia.
• Poluatorul plătește și daune pentru emisii. Deși reprezintă doar o mică parte din cazurile globale, aceste procese ar putea atrage răspundere materială pentru firmele europene. Studiul analizează cazurile Asmania v. Holcim și Falys v. Total în lumina cauzelor Lliuya v. RWE (care, în ciuda respingerii faptelor, a stabilit principiul juridic conform căruia, în conformitate cu legislația germană, o companie poate fi trasă la răspundere pentru emisii). Există posibilitatea ca instanțele din Asmania și Falys să ajungă la o concluzie diferită cu privire la fond.
• Poluatorul plătește și dezafectarea. Campaniile testează strategii pentru a impune obligații costisitoare la sfârșitul ciclului de viață în domeniul petrolului și gazelor, cu scopul de a evita activele orfane și de a reduce scurgerile de metan.
• Riscul de incapacitate de adaptare. Litigiile pot pune sub semnul întrebării și eșecurile guvernului și ale corporațiilor în construirea rezilienței la riscuri climatice fizice specifice identificate într-o zonă geografică. Astfel de cazuri pot implica procese civile pentru daune în urma eșecului unei companii de a adapta activele fizice pentru a evita daunele aduse comunităților locale. În Statele Unite ale Americii (SUA), aceste cazuri au fost însoțite de procese ale acționarilor împotriva directorilor și a funcționarilor pentru eșecuri manageriale asociate.

Aplicarea legii și despăgubirea rămân dificile. Chiar și în cazul în care răspunderea este stabilită, insolvența, protejarea activelor și excluderile/plafonările asigurărilor pot lăsa victimele subcompensate. Modelele statutare emergente (de exemplu, fondurile suplimentare climatice) vizează operaționalizarea principiului „poluatorul plătește” la scară largă, dar se confruntă cu obstacole politice și juridice. Opțiunile pentru a elimina decalajul de despăgubire includ rafinarea interfeței Directivei UE privind răspunderea pentru mediu (ELD) pentru a viza responsabilitatea societății-mamă și consolidarea cerințelor de securitate financiară.

*     *     *

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR 5

REZUMAT 7

INTRODUCERE 11

METODOLOGIE 13

PARTEA 1 – PREZENTARE GENERALĂ A LITIGIULUI CLIMATIC ÎN EUROPA 15

1.1. Distribuția geografică a cazurilor 15

1.2. Cele mai comune tipuri de strategii de caz în fața instanțelor din Europa 19

1.3. Reclamant și pârâți 20

1.4. Procese strategice împotriva participării publicului (SLAPP) 22

PARTEA 2 – LITIGIUL CLIMATIC ÎMPOTRIVA STATELOR DIN EUROPA 25

2.1. Obligația statelor în ceea ce privește schimbările climatice 26

2.2. Drepturile omului și schimbările climatice 28

2.3. Respectarea legilor-cadru privind schimbările climatice 31

2.4. Daune în cazurile climatice împotriva guvernelor 34

PARTEA 3 – LITIGIUL CLIMATIC ÎMPOTRIVA CORPORAȚIILOR ÎN EUROPA 37

3.1. Litigii privind cadrul corporativ și due diligence privind drepturile omului legate de climă 38

3.2. Litigii de tipul „poluatorul plătește” și daune pentru emisii 41

3.3. Litigii de tipul „poluatorul plătește” și obligații de dezafectare 47

3.4. Cazuri de neadaptare și riscul răspunderii locale 47

PARTEA 4 – EXECUTAREA DAUNELOR 51

4.1. Regimul răspunderii pentru mediu 51

4.2. Răspunsul corporativ, insolvența și rolul asigurărilor

în litigiile climatice 53

4.3. Răspunsuri politice și legislative 54

CONCLUZIE 57

REFERINȚE 59

CoE: e-publicații: Mediul ambiant și schimbările climatice: Fișă tematică

Environment and climate change: Thematic factsheet / Department for the Execution of Judgments of the European Court of Human Rights. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 17 p. - URL: https://rm.coe.int/thematic-factsheet-env-eng/48802b335c (accesat: 19.05.2026)

Departamentul pentru Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din cadrul Consiliului Europei a publicat o fișă informativă actualizată privind mediul și schimbările climatice.

Fișa informativă actualizată prezintă evoluțiile recente ale jurisprudenței Curții privind protecția mediului, accesul la informații și căi de atac în materie de mediu, efectele riscurilor de mediu asupra exercitării drepturilor prevăzute în Convenție și problemele legate de schimbările climatice. De asemenea, include cele mai recente informații transmise în contextul executării acestor hotărâri, ilustrând măsurile legislative, administrative și practice luate de statele membre pentru a aborda încălcările identificate de Curte.

Scopul fișei informative revizuite este de a oferi o imagine de ansamblu clară și accesibilă asupra modului în care provocările legate de mediu și climă sunt abordate în cadrul sistemului Convenției și de a evidenția exemple de progrese observate de Comitetul de Miniștri în supravegherea executării. Aceasta include cazuri în care supravegherea a fost închisă în urma adoptării unor măsuri adecvate, precum și situații în care Comitetul a recunoscut pași importanți către respectarea deplină a acesteia.

Aceasta este cea mai recentă dintr-o serie de fișe tematice privind evoluțiile legislației, politicilor și practicilor naționale din Europa, legate de implementarea hotărârilor Curții Europene. Alte fișe acoperă aspecte precum rolul autorităților locale și regionale, drepturile copiilor, violența domestică, libertatea de exprimare, drepturile persoanelor cu afecțiuni mintale sau dizabilități fizice și protecția datelor.

Fișa tematică privind mediul și schimbările climatice

Mediul înconjurător. Fișă tematică (Rezumat RO)

Toate fișele tematice 

*     *     *

Executarea Hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului: Fișe tematice

Drepturile reproductive: Fișă tematică (Rezumat RO)

Implementarea hotărârilor CEDO: o nouă fișă tematică privind cazurile de violență domestică (Rezumat RO)

Drepturile copilului. Fișă tematică (Rezumat RO)

Independența și imparțialitatea sistemului judiciar. Fișă tematică (Rezumat RO)
Mediul înconjurător. Fișă tematică (Rezumat RO)

CoE: e-publicații: Noul Pact Democratic pentru Europa în vremuri de ruptură. Raportul Secretarului General al CoE. 2026

The New Democratic Pact for Europe in times of rupture: Annual report of the Secretary General of the Council of Europe 2026 / Alain Berset; Council of Europe. - Strasbourg: Council of Europe Publications, May 2026. - 76 p.  - URL: https://www.coe.int/en/web/secretary-general/report-2026 (accesat la 15.05.2026).

În raportul său anual pentru 2026, Secretarul General al Consiliul Europei, Alain Berset, solicită crearea unui cadru juridic și democratic pe care să se poată baza securitatea durabilă a Europei, precum și reconstruirea încrederii cetățenilor în instituții.

În raport, el avertizează că „pe măsură ce Europa se reînarmează la o scară nemaivăzută de la Războiul Rece, trebuie să ne întrebăm ce anume apărăm cu adevărat și dacă forța, de una singură, va fi vreodată suficientă. Aici modelul actual de securitate al Europei își arată limitele și aici trebuie să înceapă securitatea democratică”. El evidențiază impactul devastator al invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și al altor crize internaționale. „Fiecare amenințare sau utilizare a forței care rămâne fără răspuns împinge ordinea juridică internațională tot mai aproape de prăpastie”, adaugă acesta.

Manipularea informațională externă și ingerințele străine, alături de erodarea încrederii în sistemele democratice, subminează atât statul de drept, cât și stabilitatea socială, punând în pericol democrațiile europene din interior, susține raportul. De asemenea, Secretarul General subliniază necesitatea unor garanții care să protejeze drepturile omului și principiile democratice în contextul schimbărilor tehnologice rapide, în special în domeniul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale.

Secretarul General insistă asupra faptului că importanța strategică a drepturilor sociale, sănătății, educației și încrederii în instituții a fost mult timp subestimată și tratată drept o „securitate soft”. Însă această distincție, afirmă el, aparține secolului trecut. Ea nu mai corespunde Europei în care trăim astăzi. „Securitatea reală începe cu instituții în care oamenii pot avea încredere și cu democrații suficient de reziliente pentru a rezista presiunilor”, subliniază acesta.

Pentru a răspunde provocărilor la adresa securității democratice, Secretarul General pledează pentru parteneriate ample, atât în Europa, cât și dincolo de aceasta, și prezintă obiectivul Consiliului Europei de a adopta o abordare inovatoare și echilibrată, care să combine măsurile de protecție și prevenire cu investițiile în educație.

Raportul oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului actual al Noului Pact Democratic pentru Europa, proces strategic și politic lansat de Secretarul General în 2025 pentru identificarea unor răspunsuri integrate la regresul democratic și pentru reînnoirea guvernanței democratice în Europa. În prima fază a Pactului, care se va desfășura până în decembrie 2026, este în curs un amplu proces de consultare.

În raport, Secretarul General afirmă că „ambiția Noului Pact Democratic pentru Europa este de a reconstrui încrederea în instituții și de a consolida reziliența democratică într-o epocă a crizelor permanente”. „Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în Ucraina. Acolo, Consiliul Europei contribuie la construirea mecanismelor de responsabilizare pentru războiul de agresiune al Rusiei, acolo unde acestea nu existau anterior, plasând totodată reziliența democratică în centrul procesului de redresare și reconstrucție”, afirmă el.

Șase domenii-cheie ale raportului Secretarului General

Raportul anual 2026 al Secretarului General este structurat în jurul a șase capitole, fiecare dedicat unui domeniu transversal strategic, selectat datorită relevanței sale esențiale pentru consolidarea rezilienței democratice:

1. Combaterea manipulării informaționale și a dezinformării și consolidarea rezilienței;
2. Promovarea drepturilor sociale ca factor al rezilienței democratice;
3. Apărarea drepturilor egale și promovarea egalității de gen și a incluziunii;
4. Protejarea alegerilor și a proceselor democratice;
5. Participarea incluzivă, spațiul civic și libertățile fundamentale;
6. Utilizarea pozitivă a tehnologiei digitale și a inteligenței artificiale, inclusiv combaterea amenințărilor cibernetice.

Fiecare capitol combină o prezentare generală a activităților în desfășurare cu orientări emergente și inițiative concrete, conectând analiza, direcțiile de politici și implementarea. Raportul evidențiază relevanța activităților actuale ale Consiliului Europei și direcțiile emergente pentru reflecție și posibile acțiuni viitoare, introducând idei și inițiative noi rezultate din procesul de consultare al Pactului.

CUPRINS

• MESAJUL SECRETARULUI GENERAL
• CUM SĂ UTILIZAȚI ACEST RAPORT
• NOUL PACT DEMOCRATIC PENTRU EUROPA: STADIUL ACTUAL
• DE LA DIAGNOSTIC LA ACȚIUNE: PARAMETRII DE LA REYKJAVIK ȘI SECURITATEA DEMOCRATICĂ
• UCRAINA: REZILIENȚĂ DEMOCRATICĂ ÎN ACȚIUNE

CAPITOLUL 1. Combaterea manipulării informaționale și a dezinformării și consolidarea rezilienței

• Introducere
• Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
• Pilonul 2 – Protejarea democrației
• Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 2. Promovarea drepturilor sociale ca factor al rezilienței democratice

• Introducere
• Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
• Pilonul 2 – Protejarea democrației
• Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 3. Apărarea drepturilor egale și promovarea egalității de gen și a incluziunii

• Introducere
• Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
• Pilonul 2 – Protejarea democrației
• Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 4. Protejarea alegerilor și a proceselor democratice

• Introducere
• Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
• Pilonul 2 – Protejarea democrației
• Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 5. Participarea incluzivă, spațiul civic și libertățile fundamentale

• Introducere
• Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
• Pilonul 2 – Protejarea democrației
• Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație

CAPITOLUL 6. Utilizarea tehnologiei digitale și a inteligenței artificiale și combaterea amenințărilor cibernetice

• Introducere
• Pilonul 1 – Învățarea și practicarea democrației
• Pilonul 2 – Protejarea democrației
• Pilonul 3 – Inovarea pentru democrație
• ABREVIERI
• CONVENȚIILE CONSILIULUI EUROPEI MENȚIONATE ÎN RAPORT

Mai multe informații relevante:

https://www.coe.int/en/web/new-democratic-pact-for-europe

Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei: Uniți în jurul valorilor noastre

Cel de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei: Reykjavik, Islanda, 16-17 mai 2023

Declarația de la Reykjavík: Uniți în jurul valorilor noastre

Spre un nou Pact Democratic pentru Europa. Raportul Secretarului General al CoE. 2025

t.ly/pFB2E