Un nou studiu al Consiliului Europei arată că programele școlare și manualele de istorie pun accentul pe execuții, iar profesorii au nevoie de mai mult sprijin.
În Europa se observă o revenire a discursurilor favorabile pedepsei cu moartea, care subminează valori europene fundamentale, precum demnitatea umană și dreptul la viață. Un studiu recent analizează dacă sistemele de educație ar putea oferi o bază mai solidă pentru susținerea abolirii acestei pedepse. Studiul constată că, deși exemplele de aplicare a pedepsei capitale sunt frecvent abordate în procesul de predare, motivele abolirii acesteia sunt adesea omise.
De-a lungul istoriei omenirii, s-a considerat, în general, că persoanele care comit infracțiuni trebuie să fie pedepsite. Cu toate acestea, modalitățile considerate acceptabile de aplicare a pedepselor s-au schimbat de-a lungul timpului, la fel ca societățile care le-au instituit. Un tip de pedeapsă deosebit de controversat este pedeapsa cu moartea – termen care desemnează executarea unei persoane în mod legal, în baza unei sancțiuni autorizate de stat. Studiul ad-hoc al Observatorului pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE), intitulat „Abolirea pedepsei cu moartea în predarea istoriei”, analizează modul în care acest subiect este prezentat în programele școlare și manualele de istorie din statele membre ale Observatorului pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE). De asemenea, studiul invită profesorii din statele membre ale OHTE să împărtășească experiențele lor privind predarea și studierea în clasă a pedepsei cu moartea și a procesului de abolire a acesteia.
O atenție deosebită este acordată mișcărilor pentru abolirea pedepsei capitale și eforturilor depuse de Consiliul Europei* pentru ca Europa să devină un spațiu în care pedeapsa cu moartea să fie aproape complet eliminată. Studiul nu examinează execuțiile extrajudiciare.
Metodologia studiului stabilește trei direcții tematice:
- Studierea procesului de luare a deciziilor juridice privind pedeapsa cu moartea;
- Argumentele utilizate în favoarea sau împotriva abolirii pedepsei cu moartea;
- Predarea și studierea aspectelor morale legate de abolirea pedepsei cu moartea.
Institutul Leibniz pentru Media Educaționale – Institutul Georg Eckert este principalul partener de cercetare. Rețeaua Academică Internațională pentru Abolirea Pedepsei Capitale (REPECAP) și Coordonatorul Consiliului Europei pentru abolirea pedepsei cu moartea oferă expertiză de specialitate în acest domeniu.
Studiul a fost prezentat, de asemenea, la Congresul Mondial împotriva Pedepsei cu Moartea, care a avut loc la Paris în iunie 2026, consolidând contribuția Consiliului Europei la acest eveniment.
„Abolirea universală trebuie să rămână obiectivul nostru” – Alain Berset
„Concluziile acestui studiu reprezintă un apel la acțiune pentru promovarea strategiilor de abolire și aprofundarea conștientizării, în rândul tinerilor, a importanței acestei probleme fundamentale privind drepturile omului. Nimeni, nicăieri în lume, nu își poate permite ca asemenea drepturi să fie erodate. Abolirea universală trebuie să rămână obiectivul nostru. Existența pedepsei cu moartea oriunde în lume ne afectează propria umanitate și, odată cu aceasta, temelia democrațiilor noastre”, a subliniat Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, în prefața studiului.
„Nu putem manifesta nicio atitudine de complacere în lupta pentru abolire. Iar educarea tinerilor este esențială”, a adăugat acesta.
Studiul constată că, în cele 19 țări europene analizate, programele școlare și manualele de istorie includ în mod obișnuit exemple de aplicare a pedepsei cu moartea – de la Codul lui Hammurabi din Babilon până la procesele-spectacol din perioada regimului stalinist în Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, ele explică rareori de ce a fost abolită pedeapsa capitală, care au fost argumentele filosofice ale mișcărilor abolitioniste sau rolul instituțiilor internaționale în realizarea acestei schimbări.
Cercetarea mai arată că profesorii abordează adesea subiectul pedepsei cu moartea din proprie inițiativă și și-ar dori mai multe îndrumări și materiale didactice, în special pentru prezentarea abolirii pedepsei capitale dintr-o perspectivă globală.
De ce este importantă abolirea pedepsei cu moartea în prezent?
După cum menționează profesorii Luis Arroyo Zapatero și William Schabas, reprezentanți ai REPECAP, în preambulul studiului:
„Mulți tineri din Europa s-au născut și au crescut într-o lume în care pedeapsa cu moartea este o relicvă a trecutului. Înțelegerea evoluției istorice a pedepsei cu moartea și a procesului de abolire a acesteia oferă numeroase lecții valoroase, nu în ultimul rând în ceea ce privește recunoașterea progreselor înregistrate în domeniul drepturilor și libertăților omului, în general.”
Numărul țărilor care aplică pedeapsa cu moartea la nivel mondial continuă să scadă. Cu toate acestea, numărul execuțiilor în țările care mențin această pedeapsă este în creștere, iar discursurile favorabile pedepsei capitale revin în prim-plan chiar și în Europa.
Din 1997, în niciunul dintre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei nu a mai fost executată o condamnare la moarte – o realizare pe care generațiile tinere ar putea ajunge să o considere firească.
Unul dintre profesorii participanți la studiu a subliniat importanța evidențierii faptului că, deși pedeapsa cu moartea este analizată în context istoric, ea continuă să existe din punct de vedere juridic și este aplicată în prezent, de exemplu, în Statele Unite și China.
În mai 2023, pe fondul intensificării discursurilor favorabile pedepsei cu moartea în Europa, liderii Consiliului Europei au decis, în cadrul
Summitului de la Reykjavik, să dea un nou impuls activităților organizației privind abolirea pedepsei capitale.
Inițiativa are două obiective: prevenirea reintroducerii pedepsei cu moartea și contribuția la abolirea sa la nivel mondial, în toate locurile și în toate circumstanțele.
Tinerii au avut un rol central în proiectele lansate ulterior, inclusiv prin crearea unei rețele de tineri ambasadori împotriva pedepsei cu moartea. Studiul constituie o componentă importantă a acestor eforturi.
Despre Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE)
Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa este un acord parțial extins al Consiliului Europei, înființat în 2020. Acesta promovează educația de calitate în domeniul istoriei ca fundament al culturii democratice.
OHTE elaborează rapoarte generale și tematice privind situația predării istoriei. Studiul de față este prima sa cercetare ad-hoc, realizată în cooperare cu Coordonatorul Consiliului Europei pentru abolirea pedepsei cu moartea.
State membre ale Observatorului (19): Albania, Andorra, Armenia, Cipru, Franța, Georgia, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Muntenegru, Macedonia de Nord, Portugalia, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Türkiye și Ucraina.
Stat observator: Republica Moldova.
Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.
.jpg)
