UE - e-publicații:l Planul de acțiune al UE pentru securitate cibernetică și inteligență artificială

Action Plan on Cybersecurity and Artificial Intelligence : Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions / European Commission. – Strasbourg : European Commission, 2026. – COM(2026) 577 final, 7 July 2026. –15 p.  – URL:https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52026DC0577 (accesat: 20.07.2026).

Planul de acțiune  stabilește un răspuns structurat la riscurile generate de modelele avansate de inteligență artificială (IA) și urmărește valorificarea oportunităților pe care aceste modele le oferă pentru securitatea cibernetică.

Noile modele avansate de IA redefinesc securitatea cibernetică. Inteligența artificială poate fi exploatată pentru a identifica vulnerabilități, a automatiza atacuri și a crește la un nivel fără precedent amploarea și rapiditatea incidentelor cibernetice.

Pornind de la cadrul juridic unic al UE în domeniul IA și al securității cibernetice, planul de acțiune va reuni statele membre, industria și organizațiile de la nivelul UE pentru a consolida securitatea cibernetică a ecosistemului nostru digital în contextul vulnerabilităților generate de modelele avansate de IA.

Evaluarea modelelor de IA

O securitate eficientă începe cu o înțelegere aprofundată a modului în care noile tehnologii pot fi utilizate, deturnate sau exploatate. În temeiul Regulamentului privind IA, modelele avansate de IA trebuie evaluate, iar măsurile de reducere a riscurilor analizate cu atenție înainte ca acestea să fie introduse pe piața UE.

Pentru a promova expertiza internă, Comisia va lansa o cerere de propuneri specifică pentru a institui o capacitate de evaluare a UE, care va include și o componentă de securitate cibernetică și este preconizată să devină operațională în 2027. Această nouă capacitate va sprijini rolul de reglementare al Oficiului pentru IA, consolidând evaluarea independentă, realizată de terți, a capacităților și riscurilor asociate inteligenței artificiale la nivel mondial.

Accesul la modele 

Europa are nevoie, de asemenea, de condiții clare și transparente pentru accesul la cele mai avansate sisteme de inteligență artificială.

În acest scop, Comisia va colabora cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru a elabora un model european privind accesul structurat la capabilitățile avansate de inteligență artificială destinate securității cibernetice. Aceste orientări vor sprijini organizațiile publice și private europene relevante să aibă acces la modele avansate de IA.

Testarea IA pentru securitatea cibernetică

ENISA și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei vor crea o platformă securizată pentru testarea IA în domeniul securității cibernetice, inclusiv prin utilizarea unor medii simulate. Astfel, operatorii din sectoare critice, precum finanțele, energia, sănătatea, transporturile și administrația publică, vor avea acces la cunoștințele și expertiza necesare pentru a utiliza IA în condiții de siguranță.

Consolidarea securității cibernetice a UE și remedierea vulnerabilităților

UE trebuie să își protejeze infrastructura critică împotriva vulnerabilităților generate de posibila utilizare abuzivă a acestor tehnologii.

În conformitate cu normele UE în materie de securitate cibernetică, organizațiile trebuie să își consolideze practicile de igienă cibernetică, măsurile de gestionare a riscurilor și aplicarea principiului securității de la stadiul conceperii.

Organizațiile ar trebui să înceapă să utilizeze capacitățile de IA deja disponibile, inclusiv prin modele cu sursă deschisă, pentru a identifica și a remedia mai rapid vulnerabilitățile, precum și pentru a preveni și a contracara atacurile cibernetice.

Pentru a sprijini organizațiile în această tranziție, ENISA va facilita și va susține parteneriate între autoritățile publice, mediul de afaceri și comunitățile cu sursă deschisă din ecosistemul de securitate cibernetică. Aceste demersuri vor include orientări, recomandări și bune practici, precum și o campanie dedicată securizării componentelor software critice cu sursă deschisă.

Extinderea capacităților europene de IA pentru domeniul cibernetic

Pentru a stimula dezvoltarea pieței europene și extinderea acesteia, Comisia va lansa Marea provocare a UE privind IA pentru securitate cibernetică. Această competiție va reuni întreprinderi, cercetători și organizații pentru a dezvolta soluții bazate pe IA destinate securității cibernetice.

UE trebuie să continue să investească în dezvoltarea propriilor capacități suverane avansate de IA, valorificând infrastructura furnizată de fabricile de IA și de viitoarele gigafabrici. În acest context, viitoarea capacitate europeană de investiții în capitaluri proprii, anunțată în cadrul Pachetului privind suveranitatea tehnologică, ar putea atrage investiții private pentru extinderea capacităților autohtone de IA.

Context

UE dispune de un cadru juridic adecvat pentru a aborda securitatea cibernetică în era tehnologiilor emergente, cum ar fi IA. Regulamentul privind IA impune evaluarea și atenuarea riscurilor generate de modelele de IA, în timp ce Codul de b-une practici privind IA de uz general detaliază aceste cerințe și facilitează conformitatea furnizorilor de modele avansate. Aceste dispoziții vor începe să fie puse în aplicare la 2 august 2026.

Regulamentul privind reziliența cibernetică, care urmează să fie aplicabil până la sfârșitul anului 2027, impune securitatea de la stadiul conceperii pentru produsele hardware și software. În plus, Directiva privind rețelele și sistemele informatice (Directiva NIS 2) urmărește să sporească securitatea sectoarelor critice, cum ar fi transporturile și energia, împreună cu Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) pentru sectorul financiar. Regulamentul privind solidaritatea cibernetică consolidează capacitățile UE de a detecta amenințările și atacurile semnificative și la scară largă la adresa securității cibernetice, de a se pregăti pentru acestea și de a răspunde la acestea.

Planul de acțiune al UE pentru securitate cibernetică și inteligență artificială Fișă informativă

EU Action Plan on Cybersecurity and Artificial Intelligence: Factsheet / European Commission.- July 2026 . - 2 p.

• Forging Europe’s own way to safe Advanced AI
• Reinforcing the EU’s cybersecurity preparedness
• .Scaling European capabilities for cyber

Detalii

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

CoE: e-publicații: Statistici Penale Anuale SPACE II - 2025: Sistemele de probațiune

Aebi, Marcelo F. Council of Europe Annual Penal Statistics SPACE I - 2025: Persons under the supervision of probation agencies / Marcelo F. Aebi, Ignacio Cid Pozo. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 123 p.  [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/07/260630_space-ii_report-2025-.pdf  (accesat: 09.07.2026)

Aebi, Marcelo F. Probation and Prisons in Europe 2025: Key Findings of the SPACE II survey / Marcelo F. Aebi, Ignacio Cid-Pozo, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 17 p. [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/07/260708_key-findings-space-ii_probation-europe-2025.pdf (accesat: 09.07.2026)

Statisticile penale SPACE II (2025): utilizarea sancțiunilor și măsurilor comunitare continuă să crească în Europa

Potrivit celor mai recente statistici penale anuale ale Consiliului Europei privind persoanele aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune (studiul SPACE II 2025), publicate astăzi, utilizarea sancțiunilor și măsurilor comunitare – care permit persoanelor condamnate să rămână în comunitate și reprezintă alternative la detenție – continuă să crească în Europa, deși într-un ritm moderat.

Probațiunea se extinde pe fondul supraaglomerării penitenciarelor

Între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, numărul total al persoanelor aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune a crescut cu 2,7% în cele 32 de servicii de probațiune care au raportat date pentru ambii ani.

În același timp, aproape jumătate dintre sistemele penitenciare europene sunt supraaglomerate sau funcționează aproape de capacitatea maximă, potrivit statisticilor anuale privind populația penitenciară (SPACE I 2025), publicate de Consiliul Europei în luna mai.

Studiul SPACE II cuprinde date furnizate de 48 de servicii de probațiune din 46 de state membre ale Consiliului Europei privind persoanele supuse sancțiunilor sau măsurilor comunitare, inclusiv alternativelor la privarea de libertate, precum:

• monitorizarea electronică;
• munca în folosul comunității;
• arestul la domiciliu;
• programele de tratament;
• regimul de semilibertate;
• liberarea condiționată.

Alternativele la detenție rămân un obiectiv al Consiliului Europei

Consiliul Europei – prin intermediul Comitetului Miniștrilor și al altor organisme, inclusiv Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) – promovează de mult timp utilizarea alternativelor la detenție, deoarece acestea pot facilita reintegrarea socială a persoanelor condamnate și pot contribui la funcționarea mai eficientă a sistemelor penitenciare.

Normele europene privind sancțiunile și măsurile comunitare încurajează guvernele să le utilizeze într-un mod echitabil și proporțional, ținând seama atât de gravitatea infracțiunii, cât și de profilul persoanei condamnate.

În timp ce sistemele penitenciare raportează, în mod constant, numărul persoanelor încarcerate, iar majoritatea serviciilor de probațiune contabilizează persoanele aflate sub supraveghere indiferent de numărul măsurilor aplicate, unele servicii utilizează alte unități de evidență, precum cazuri, dosare sau ordine judiciare. În aceste situații, un dosar poate include mai multe persoane, iar aceeași persoană poate fi înregistrată de mai multe ori dacă face obiectul mai multor măsuri.

Ratele probațiunii diferă considerabil între state

La 31 ianuarie 2025, un total de 1 433 011 persoane se aflau sub supravegherea celor 36 de servicii de probațiune care au raportat numărul persoanelor monitorizate, ceea ce corespunde unei rate mediane europene de 154 de persoane aflate în probațiune la 100 000 de locuitori.

Ratele probațiunii diferă semnificativ între statele europene, reflectând diversitatea sistemelor și practicilor de justiție penală.

În ianuarie 2025, cele mai ridicate rate au fost înregistrate în:

• Polonia – 652 persoane la 100 000 de locuitori;
• Türkiye – 495;
• Georgia – 468;
• Armenia – 430;
• Albania – 387;
• Republica Moldova – 320;
• Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) – 276;
• Letonia – 267;
• Italia – 232.

Patru dintre cele cinci servicii de probațiune cu cele mai reduse rate se află în regiunea Balcanilor, unde aceste servicii au fost create relativ recent.

Cele mai mici rate au fost raportate în:

• Muntenegru (16);
• Grecia (21);
• Macedonia de Nord (31);
• Elveția (44);
• Serbia (47);
• Bulgaria (48);
• Finlanda (72);
• Islanda (86);
• Croația (89).

Ratele bazate pe măsuri de probațiune

În cazul celor 24 de sisteme care raportează și/sau exclusiv numărul măsurilor de probațiune, cele mai ridicate rate au fost înregistrate în:

• Polonia (726 la 100 000 de locuitori);
• Belgia (628);
• Georgia (518);
• Armenia (479);
• Republica Moldova (384);
• România (338).

Cele mai reduse rate au fost raportate în:

• Macedonia de Nord (31);
• Norvegia (38);
• Spania (administrația de stat) (39);
• Croația (89).

Evoluția populației aflate în probațiune

Luând în considerare statele cu peste 500 000 de locuitori care au furnizat date atât pentru 31 ianuarie 2024, cât și pentru 31 ianuarie 2025, indiferent de metoda de raportare (persoane, cazuri sau ordine), 18 jurisdicții au înregistrat creșteri ale ratei probațiunii.

Cele mai importante creșteri au fost raportate în:

• Armenia (+65%);
• Macedonia de Nord (+63%);
• Croația (+14%);
• Serbia (+12%);
• Suedia (+9%);
• Catalonia (Spania) (+9%);
• Türkiye (+8%);
• Azerbaidjan (+7%);
• Irlanda (+5%).

Scăderi semnificative au fost înregistrate în:

• Muntenegru (-33%);
• Georgia (-22%);
• Albania (-21%);
• Scoția (Regatul Unit) (-19%);
• Estonia (-18%);
• Cipru (-15%);
• Lituania (-8,7%).

Nu există o rată „ideală” a probațiunii

Potrivit profesorului Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE din cadrul Universității din Lausanne:

„Nu există o «formulă magică» pentru a determina o rată adecvată a persoanelor aflate în probațiune într-o anumită jurisdicție. Alternativele la detenție urmăresc integrarea socială a persoanelor condamnate prin menținerea lor în comunitate. În consecință, rata probațiunii nu poate fi interpretată fără a fi comparată cu rata populației penitenciare.”

În jurisdicțiile cu peste 500 000 de locuitori care utilizează persoana ca unitate de raportare, cele mai ridicate rapoarte între persoanele aflate în probațiune și deținuți (la 100 deținuți) au fost înregistrate în:

• Armenia (492);
• Polonia (344);
• Țările de Jos (313).

Cele mai reduse rapoarte au fost în:

• Muntenegru (7,8);
• Grecia (19);
• Macedonia de Nord (21), situație explicată probabil prin dezvoltarea relativ recentă a serviciilor de probațiune.

În ianuarie 2025, în 28 dintre cele 36 de jurisdicții analizate (aproximativ 78%), rata persoanelor aflate în probațiune a fost mai mare decât rata persoanelor aflate în detenție.

Excepțiile au fost:

• Muntenegru;
• Grecia;
• Macedonia de Nord;
• Elveția;
• Serbia;
• Bulgaria;
• Croația;
• Azerbaidjan,

unde rata deținuților la 100 000 de locuitori a depășit rata persoanelor aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune.

Femeile și cetățenii străini în sistemul de probațiune

Femeile au reprezentat 10,7% din totalul persoanelor aflate în probațiune, comparativ cu 5,4% din populația penitenciară. Această diferență poate reflecta atât particularitățile tipurilor de infracțiuni comise de femei și bărbați, cât și diferențe în practicile de condamnare și liberare, femeile fiind proporțional mai frecvent supuse măsurilor comunitare decât detenției.

Cetățenii străini au reprezentat aproximativ unul din zece beneficiari ai măsurilor de probațiune în statele care raportează numărul persoanelor supravegheate. Această pondere este mai redusă decât cea înregistrată în penitenciare (17%), posibil și din cauza condițiilor privind domiciliul sau reședința necesare pentru accesul la măsurile de probațiune.

Mai mult

Informații suplimentare:

Statistici Penale Anuale ale Consiliului Europei

CoE: e-publicații: Comitetul European pentru Drepturi Sociale:Raport anual 2025

Activity Report 2025 : European Committee of Social Rights / European Committee of Social Rights. – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 57 p.  [Resursă electronică] – URL: https://rm.coe.int/prems-106826-gbr-2005-rapport-social-rights-16x24-web-final/48802c6535 (accesat : 08.07.2026).

Activitatea Comitetul European pentru Drepturi Sociale (CEDS) rămâne esențială pentru protejarea drepturilor sociale ale cetățenilor europeni, într-un context marcat de provocări socio-economice persistente în întreaga Europă, inclusiv criza costului vieții, transformările pieței muncii și presiunile asupra sistemelor de protecție socială. Noul Raport de activitate pentru anul 2025 evidențiază amploarea activității Comitetului în monitorizarea implementării Cartei Sociale Europene.

Monitorizarea respectării Cartei Sociale Europene

Un aspect central al activității Comitetului în 2025 l-a constituit examinarea rapoartelor statelor care participă la sistemul revizuit de raportare. CEDS a adoptat 213 concluzii, dintre care 186 au constatat neconformitatea, iar 27 conformitatea cu prevederile Cartei.

Deși au fost remarcate evoluții pozitive în mai multe state, Comitetul a identificat în continuare deficiențe în domenii precum:

• remunerarea echitabilă;
• timpul de lucru;
• negocierea colectivă;
• egalitatea de remunerare între femei și bărbați;
• protecția lucrătorilor angajați în forme atipice de muncă.

Procedura plângerilor colective – un instrument esențial pentru protecția drepturilor sociale

Procedura plângerilor colective, care permite Comitetului să verifice respectarea Cartei prin plângeri depuse de partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale, a continuat să joace un rol important în asigurarea responsabilității statelor care au acceptat acest mecanism.

În 2025:

• au fost înregistrate 13 noi plângeri colective;
• Comitetul a adoptat 10 decizii pe fond;
• au fost adoptate 8 decizii privind admisibilitatea.

Aceste cauze au vizat teme precum:

• drepturile lucrătorilor;
• dreptul la locuință;
• protecția socială;
• accesul la servicii medicale;
• drepturile grupurilor vulnerabile.

Dialog continuu cu statele privind dispozițiile neacceptate ale Cartei

CEDS și-a continuat dialogul cu statele care nu au acceptat încă toate dispozițiile Cartei Sociale Europene sau mecanismul plângerilor colective.

Procedura privind dispozițiile neacceptate – care obligă statele ce au ratificat Carta Socială Europeană revizuită să prezinte periodic rapoarte referitoare la articolele neacceptate – a rămas o componentă importantă a activității Comitetului.

În 2025, CEDS a adoptat 10 rapoarte în cadrul acestei proceduri și a salutat transmiterea mai promptă a rapoartelor de către state, fapt care contribuie la consolidarea treptată a protecției drepturilor sociale în Europa.

Cooperare în cadrul Consiliului Europei și la nivel internațional

Raportul subliniază cooperarea strânsă a Comitetului cu alte structuri ale Consiliului Europei, inclusiv cu:

• Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei;
• Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei;
• Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei;
• Registratura Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Această cooperare consolidează coerența sistemului de protecție a drepturilor omului al Consiliului Europei și sprijină aplicarea mai eficientă a Cartei Sociale Europene în statele membre.

În același timp, CEDS și-a extins colaborarea cu organizații și parteneri internaționali, inclusiv:

• Uniunea Europeană;
• Organizația Națiunilor Unite;
• Organizația Internațională a Muncii;
• organizațiile reprezentative ale angajatorilor și lucrătorilor.

Aceste parteneriate contribuie la sporirea vizibilității Cartei Sociale Europene și la o mai bună armonizare între standardele europene și cele internaționale privind drepturile sociale.

CEDS își propune să consolideze impactul Cartei Sociale Europene

În introducerea Raportului de activitate 2025, președinta CEDS, Aoife Nolan, a subliniat:

„Privind spre viitor, CEDS rămâne angajat să consolideze vizibilitatea, accesibilitatea și impactul sistemului Cartei Sociale Europene. Eforturile continue de intensificare a comunicării, educației și dezvoltării capacităților vor fi esențiale pentru ca Carta și jurisprudența Comitetului să fie mai bine înțelese și aplicate pe scară mai largă de autoritățile naționale, instanțe, partenerii sociali și actorii societății civile.”

Raportul evidențiază și contribuția Republicii Moldova la promovarea drepturilor sociale în Europa. În 2026, Chișinăul a găzduit Conferința la nivel înalt privind Carta Socială Europeană, considerată de Comitetul European pentru Drepturi Sociale un moment important pentru consolidarea angajamentului statelor față de drepturile sociale și pentru întărirea rezilienței democratice în Europa. Totodată, Republica Moldova este reprezentată în conducerea Comitetului prin Tatiana Puiu, vicepreședinte al CEDS, care a avut o contribuție activă la activitățile desfășurate pe parcursul anului 2025.

Republica Moldova:

• a semnat Carta la 3 noiembrie 1998;
• a ratificat-o la 8 noiembrie 2001;
• aceasta a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 1 ianuarie 2002.

Republica Moldova a acceptat 63 de dispoziții ale Cartei Sociale Europene revizuite.

În cazul Republicii Moldova, procedura reclamațiilor colective prevăzută de Carta Socială Europeană este un subiect important, deoarece țara nu a acceptat încă acest mecanism de control.

În prezent, Republica Moldova este monitorizată de Comitetul European al Drepturilor Sociale prin procedura rapoartelor naționale, prin care statul prezintă periodic informații privind aplicarea prevederilor Cartei acceptate. 

Informatii suplimentare:

Comitetul European pentru Drepturi Sociale

Carta Sociala Europeana

Comitetul European pentru Drepturi Sociale: Concluzii 2025: Republica Moldova

BV : CoE-RM: Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale

BV : CoE-RM: Concluziile la cel de-al 17-lea Raport National pentru implementarea Cartei Sociale Europene (Revizuita) (2023)

Conferință la nivel înalt a Consiliului Europei privind Drepturile Sociale (Chisinau, 18-19.03.2026)

CoE: e- publicații recente - Raportul anual de activitate (2025) al GRECO

26th General Activity Report (2025) of the Group of States against Corruption (GRECO) : Anti-corruption trends, challenges and good practices in Europe & the United States of America : adopted by GRECO (March 2026) : featured article: Key Principles, Trends and Challenges in GRECO's 5th Evaluation Round – Top Executive Functions in Central Governments and Law Enforcement Agencies / Group of States against Corruption (GRECO). – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 73 p. – URL: https://mycloud.coe.int/s/Lnk55cZxsL4nLCa?dir=/&editing=false&openfile=true (accesat : 04.07.2026).

Al 26-lea raport general de activitate (2025) al Grupului de State împotriva Corupției (GRECO): Tendințe, provocări și bune practici în domeniul combaterii corupției în Europa și în Statele Unite ale Americii : adoptat de GRECO (martie 2026) : articol principal: Principii-cheie, tendințe și provocări în cadrul celei de-a 5-a runde de evaluare a GRECO – Funcții executive de nivel înalt în administrațiile centrale și în cadrul organismelor de aplicare a legii

Cei mai înalți funcționari ai administrației centrale au un rol esențial în promovarea unei culturi a integrității și a toleranței zero față de corupție la toate nivelurile administrației publice, ale instituțiilor și ale societății, subliniază Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) al Consiliului Europei în Raportul său anual pentru anul 2025, publicat recent.

Acest angajament trebuie susținut prin adoptarea și aplicarea efectivă a unor cadre juridice și instituționale solide, capabile să prevină și să combată corupția.

Bune practici în combaterea corupției

Raportul GRECO evaluează măsurile anticorupție implementate în statele europene și în Statele Unite ale Americii, evidențiind principalele tendințe, exemple de bune practici și date privind gradul de implementare, de către fiecare stat, a recomandărilor GRECO pentru prevenirea corupției și promovarea integrității în rândul parlamentarilor, judecătorilor, procurorilor, precum și al membrilor administrației centrale și ai instituțiilor de aplicare a legii.

Deși implementarea recomandărilor înregistrează progrese constante, chiar dacă uneori lente, GRECO constată o evoluție pozitivă către consolidarea sistemelor de integritate în administrația publică și către orientarea politicilor spre prevenirea corupției, în locul concentrării exclusive asupra combaterii acesteia după producerea faptelor.

Instituțiile trebuie să fie independente, eficiente și credibile

Președintele GRECO, David Meyer, a declarat:

„Democrația are nevoie atât de lideri care să dea dovadă de integritate, cât și de mecanisme eficiente de protecție. Statele trebuie să acorde o atenție deosebită reformelor care vizează instituțiile-cheie responsabile de prevenirea și combaterea corupției – inclusiv sistemul judiciar, instituțiile de aplicare a legii, parchetele și organismele specializate anticorupție – astfel încât acestea să își păstreze independența, eficiența și credibilitatea.”

El a subliniat că:

„Într-o perioadă marcată de scăderea încrederii în instituții și de intensificarea tensiunilor geopolitice, prevenirea corupției reprezintă nu doar o condiție a bunei guvernări, ci și un element esențial al rezilienței democratice. Sisteme solide de integritate sunt indispensabile pentru protejarea instituțiilor democratice, a procesului decizional public și pentru menținerea încrederii cetățenilor.”

Potrivit lui David Meyer:

„Activitățile de monitorizare, orientare și dialog politic desfășurate de GRECO constituie o contribuție importantă la Noul Pact Democratic pentru Europa. Statele membre GRECO trebuie să continue cu hotărâre reformele și să transforme recomandările organizației în progrese concrete privind transparența, integritatea și responsabilitatea în viața publică.”

Evaluarea măsurilor anticorupție în administrația centrală și în instituțiile de aplicare a legii

În 2025, GRECO a continuat evaluarea implementării recomandărilor privind administrațiile centrale și instituțiile de aplicare a legii. Monitorizarea a fost încheiată pentru zece state, ca urmare a progreselor suficiente înregistrate, însă organizația constată că numeroase deficiențe persistă în multe jurisdicții.

La 31 decembrie 2025, GRECO publicase rapoarte privind 32 de state evaluate în cadrul celei de-a cincea runde de evaluare. Statele implementaseră integral sau parțial 69,6% dintre recomandările referitoare la administrațiile centrale, comparativ cu 63% la sfârșitul anului 2024. În ceea ce privește instituțiile de aplicare a legii, ponderea recomandărilor implementate integral sau parțial a crescut de la 71,7% la 77,2%.

GRECO concluzionează că sunt necesare în continuare numeroase reforme, în special în domenii precum aplicarea codurilor de conduită pentru înalții funcționari guvernamentali, supravegherea respectării standardelor de integritate, gestionarea riscurilor de integritate, mecanismele de promovare a integrității, consilierea confidențială, transparența și monitorizarea contactelor cu reprezentanții grupurilor de interese (lobby), transparența procesului legislativ și participarea publicului, accesul la informații, publicarea informațiilor oficiale, gestionarea conflictelor de interese, restricționarea anumitor activități și declararea averilor și intereselor.

În cazul instituțiilor de aplicare a legii, GRECO constată că sunt necesare progrese suplimentare în adoptarea politicilor anticorupție și de integritate, procedurile de recrutare și numire, prevenirea conflictelor de interese, restricționarea anumitor activități, declararea averilor, veniturilor, obligațiilor financiare și intereselor, precum și consolidarea mecanismelor de control și aplicare.

Prevenirea corupției în rândul parlamentarilor și în sistemul judiciar

În ceea ce privește cea de-a patra rundă de evaluare, referitoare la prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, până la 31 decembrie 2025 monitorizarea fusese încheiată pentru 36 de state. Aproape 90% dintre recomandările formulate au fost implementate integral sau parțial. Cele mai multe recomandări încă neimplementate vizează parlamentarii (15,5%), urmați de judecători (8,6%) și procurori (5,7%).

În 2025, GRECO a început primele evaluări din cadrul celei de-a șasea runde de evaluare, dedicate măsurilor de prevenire a corupției și promovării integrității la nivel local și regional. Estonia și Republica Slovacă au fost primele state evaluate, urmând ca procesul să continue cu Luxemburg, Slovenia, Regatul Unit, Țările de Jos, Letonia și Polonia.

Informații suplimentare:

Prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central (funcții executive de conducere) și la nivelul agențiilor de punere în aplicare a legii: Raport de conformitate: Republica Moldova (2026)

Raportul anual de activitate (2024) al GRECO

CoE: e-publicații: Statistici Penale Anuale SPACE I - 2025: Populația din închisori

Aebi, Marcelo F. Council of Europe Annual Penal Statistics SPACE I - 2025: Prison Populations / Marcelo F. Aebi, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 133 p.  [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/06/260626_rapport-space-i-2025.pdf  (accesat: 09.07.2026)

Aebi, Marcelo F. Prisons and Prisoners in Europe 2025: Key Findings of the SPACE I survey / Marcelo F. Aebi, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 43 p. [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/06/260626_key-findings-space-i_prisons-europe-2025.pdf (accesat: 09.07.2026)

Noile statistici penale anuale privind populația penitenciarelor (SPACE I), publicate de Consiliul Europei pentru anul 2025, arată că numeroase state europene nu reușesc să soluționeze problema gravă a supraaglomerării penitenciarelor. În multe alte țări, penitenciarele funcționează aproape de capacitatea maximă, ca urmare a creșterii numărului de persoane private de libertate în ultimii ani. Totodată, studiul indică o creștere a ponderii deținuților vârstnici, ceea ce ar putea genera provocări operaționale și de politici publice pentru sistemele penitenciare în viitor, precum și o ușoară creștere a proporției femeilor aflate în detenție.

La nivel european, numărul deținuților raportat la 100 de locuri disponibile în penitenciare a crescut de la 94,7 la 95,2 în perioada 31 ianuarie 2024 – 31 ianuarie 2025, existând însă diferențe semnificative între state. Dintre țările cu peste 500 000 de locuitori, 14 sisteme penitenciare au raportat un număr de deținuți mai mare decât capacitatea disponibilă.

Numărul sistemelor penitenciare afectate de supraaglomerare severă a crescut de la șase în ianuarie 2024 la nouă în ianuarie 2025:

• Turcia și Franța (131 deținuți la 100 de locuri);
• Croația (123);
• Italia (121);
• Malta (118);
• Cipru (117);
• Ungaria (115);
• Belgia (114);
• Irlanda (112).

Alte cinci sisteme penitenciare au raportat o supraaglomerare moderată:

• Finlanda (110);
• Grecia (108);
• Scoția (Regatul Unit) (106);
• Macedonia de Nord (104);
• Suedia (103).

În plus, nouă sisteme penitenciare funcționau la capacitate maximă sau foarte aproape de aceasta:

• România (100);
• Portugalia (99);
• Azerbaidjan (98);
• Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) (96);
• Serbia (96);
• Cehia (95);
• Țările de Jos (95);
• Danemarca (95);
• Elveția (95).

Populația penitenciară europeană depășește 1,1 milioane de persoane

La 31 ianuarie 2025, în cele 51 de sisteme penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei se aflau în detenție 1 107 921 de persoane, ceea ce corespunde unei rate mediane de încarcerare de 110 deținuți la 100 000 de locuitori.

În statele cu peste un milion de locuitori care au furnizat date atât pentru 2024, cât și pentru 2025, rata mediană europeană a rămas stabilă, la 115 deținuți la 100 000 de locuitori.

Cele mai mari creșteri ale ratei de încarcerare între ianuarie 2024 și ianuarie 2025 au fost înregistrate în:

• Turcia (+29%);
• Muntenegru (+22%);
• Luxemburg (+20%);
• Suedia (+15%);
• Grecia (+14%);
• Croația (+11%);
• Federația Bosniei și Herțegovinei (+8,2%);
• Letonia (+8%);
• Finlanda (+7,2%);
• Franța (+6,6%);
• Catalonia (Spania) (+6,4%);
• Armenia (+5,8%);
• Ungaria (+5,3%).

Scăderi importante au fost înregistrate doar în:

• Ucraina (-18%);
• Slovacia (-16%);
• Georgia (-11%);
• Estonia (-9,8%);
• Polonia (-6%).

Țările cu cele mai ridicate rate de încarcerare au fost:

• Turcia – 458 deținuți la 100 000 de locuitori;
• Azerbaidjan – 271;
• Republica Moldova – 245;
• Georgia – 232;
• Ungaria – 206;
• Muntenegru – 200;
• Albania – 192;
• Polonia – 189;
• Letonia – 189;
• Cehia – 178;
• Serbia – 174;
• Lituania – 154;
• Slovacia – 151.

Rate ridicate au fost înregistrate și în:

• Scoția (Regatul Unit) – 148;
• Macedonia de Nord – 146;
• Anglia și Țara Galilor – 141.

Un sfert dintre deținuți se aflau în arest preventiv

La nivel european, un deținut din patru se afla în arest preventiv în ianuarie 2025. Acest tip de detenție influențează în mod semnificativ gradul de ocupare al penitenciarelor, însă distribuția sa nu urmează un model regional clar.

Cele mai ridicate proporții au fost înregistrate în:

• Albania (62%);
• Muntenegru (53%);
• Armenia (52%);
• Elveția (49%);
• Țările de Jos (45%).

Cele mai reduse proporții au fost raportate în:

• Bulgaria (7%);
• Cehia (8,2%);
• Polonia (11%);
• România (12%);
• Slovacia și Lituania (13%).

Ponderea cetățenilor străini diferă considerabil între state

Ponderea cetățenilor străini în populația penitenciară variază semnificativ între state, ca urmare a diferențelor privind migrația, cadrul legislativ și contextul geopolitic.

La nivel european, 17% dintre deținuți erau cetățeni străini. În medie, 27% dintre deținuții străini erau cetățeni ai Uniunii Europene, reflectând mobilitatea și libertatea de circulație în spațiul UE.

Cele mai ridicate ponderi ale cetățenilor străini au fost înregistrate în:

• Luxemburg (78%);
• Elveția (73%);
• Cipru (54%);
• Austria (53%);
• Slovenia (52%);
• Catalonia (Spania) (52%);
• Grecia (52%);
• Malta (51%);
• Germania (47%);
• Belgia (43%).

Cele mai reduse proporții au fost raportate în:

• România (1,1%);
• Republica Moldova (1,9%);
• Azerbaidjan (2,2%).

Provocarea îmbătrânirii populației penitenciare

Vârsta medie a deținuților în Europa a fost de 39 de ani, existând diferențe importante între state.

Cele mai ridicate vârste medii au fost înregistrate în:

• Italia și Portugalia (42 ani);
• Muntenegru, Estonia și Serbia (41 ani).

Cele mai tinere populații penitenciare au fost în:

• Republica Moldova (30 ani);
• Suedia (34 ani);
• Franța, Cipru și Danemarca (35 ani).

Studiul arată o creștere graduală a ponderii persoanelor vârstnice aflate în detenție:

• 2,5% în ianuarie 2020;
• 2,9% în ianuarie 2025.

Deși această categorie rămâne relativ redusă, raportul atrage atenția asupra provocărilor generate de nevoile medicale complexe, bolile cronice, declinul cognitiv și mobilitatea redusă ale persoanelor în vârstă.

Cele mai mari ponderi ale deținuților de 65 de ani și peste au fost în:

• Croația (10,8%);
• Serbia (7,2%);
• Slovenia (5,7%);
• Bulgaria (5,2%);
• Italia (5,1%).

În categoria 50–64 de ani, cele mai ridicate ponderi au fost în:

• Slovacia (28%);
• Italia (24%);
• Macedonia de Nord (22%);
• Portugalia (21%);
• Spania (administrația de stat) (20%).

Femeile în penitenciare

Ponderea femeilor în populația penitenciară europeană a crescut de la 4,8% la 5,2% între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, ceea ce reprezintă o creștere totală de 8,9% în statele cu peste un milion de locuitori. Evoluția ar putea reflecta schimbări în practicile de condamnare, tipologia infracțiunilor și utilizarea alternativelor la detenție.

Cele mai ridicate ponderi au fost înregistrate în:

• Ungaria (8,8%);
• Cehia (8,6%);
• Malta (8%);
• Suedia (7,9%).

Cele mai reduse proporții au fost în:

• Albania (1,6%);
• Armenia (2,6%);
• Muntenegru (2,8%);
• Azerbaidjan (3,1%).

Infracțiunile pentru care execută pedepse deținuții

Infracțiunile legate de droguri au rămas cele mai frecvente motive pentru executarea pedepselor privative de libertate (17,3%), urmate de furt (12,1%).

Aproximativ o treime dintre persoanele condamnate executau pedepse pentru infracțiuni violente:

• omor sau tentativă de omor (10,9%);
• viol și alte infracțiuni sexuale (8,6%);
• vătămare corporală (6,3%);
• tâlhărie (6,1%).

La nivel european:

• 2,7% dintre deținuți executau pedepse pentru infracțiuni rutiere;
• 2,7% pentru infracțiuni economice sau financiare.

Mai mult

Informații suplimentare:

Statistici Penale Anuale ale Consiliului Europei

CoE: e-publicații: Protecția copiilor împotriva exploatării sexuale facilitate de TIC

Protection of children against ICT-facilitated sexual exploitation and sexual abuse – Follow-up to recommendations : compliance report / Lanzarote Committee, Committee of the Parties to the Council of Europe Convention on the Protection of Children against Sexual Exploitation and Sexual Abuse. – Strasbourg : Council of Europe, June 2026. – 39 p. - URL: https://rm.coe.int/compliance-report-protection-of-children-against-ict-facilitated-sexua/48802c625f (accesat: 06.07.2026).

Protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual facilitate de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) – Monitorizarea implementării recomandărilor: Raport de conformitate

Statele europene au înregistrat progrese în ultimii ani în protejarea copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual facilitate de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC). Acestea și-au consolidat competențele de investigare, au extins sprijinul acordat victimelor, au alocat resurse suplimentare pentru unitățile specializate ale organelor de aplicare a legii și pentru organizațiile societății civile și au dezvoltat programe de formare pentru profesioniștii care lucrează cu copiii.

Cu toate acestea, persistă deficiențe importante. Multe state continuă să permită urmărirea penală a copiilor pentru imaginile cu caracter sexual generate chiar de ei, nu acordă întotdeauna prioritate măsurilor educaționale în detrimentul celor penale și nu dispun de servicii complete de sprijin pentru victime. Acestea sunt principalele concluzii ale noului raport publicat de Comitetul Lanzarote al Consiliului Europei, organismul responsabil de monitorizarea implementării Convenției privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual. Raportul evaluează măsurile întreprinse de state pentru punerea în aplicare a celor 28 de recomandări adoptate în 2022.

Imagini și videoclipuri cu caracter sexual generate de copii: riscul urmăririi penale persistă

Raportul evidențiază că, în pofida recomandărilor formulate în 2022, aproape două treimi dintre statele evaluate permit în continuare urmărirea penală a copiilor pentru deținerea propriilor imagini intime sau a celor realizate împreună cu un partener minor. Aproape jumătate dintre state pot, de asemenea, să urmărească penal copiii pentru distribuirea propriilor imagini cu caracter sexual.

În situațiile în care copiii distribuie fără consimțământ imaginile altor minori, aproximativ două treimi dintre state nu prevăd obligativitatea analizării unor măsuri alternative, precum intervențiile educaționale, înainte de recurgerea la sancțiuni penale.

Investigații și urmărirea penală la nivel internațional

Numărul statelor care permit unităților specializate în investigarea infracțiunilor sexuale împotriva copiilor facilitate prin TIC să desfășoare operațiuni sub acoperire aproape s-a dublat. Șase state au raportat majorarea finanțării și/sau a personalului acestor structuri specializate.

Totodată, un număr mai mare de state pot urmări penal propriii cetățeni sau rezidenți pentru infracțiuni sexuale comise împotriva copiilor în străinătate, fără a mai fi necesar ca fapta să fie incriminată și în statul unde a fost comisă. De asemenea, tot mai multe state nu mai condiționează inițierea urmăririi penale de existența unei plângeri din partea victimei sau a unei sesizări din partea autorităților străine. Cu toate acestea, numărul statelor care pot urmări penal infracțiunile comise în străinătate împotriva propriilor cetățeni sau rezidenți minori rămâne relativ redus.

Servicii de sprijin extinse și formarea profesioniștilor

Raportul constată o creștere semnificativă a numărului de state care oferă linii telefonice și platforme online adaptate copiilor, destinate victimelor infracțiunilor sexuale, inclusiv celor facilitate prin tehnologiile digitale.

Deși unele state asigură servicii specializate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, multe oferă sprijin doar pe durata procedurilor judiciare sau nu garantează continuitatea asistenței. În același timp, tot mai multe state finanțează proiecte ale societății civile dedicate prevenirii exploatării și abuzului sexual asupra copiilor.

S-a înregistrat și o extindere considerabilă a programelor de formare specializată pentru procurori și judecători privind infracțiunile sexuale facilitate prin TIC. Tot mai multe state instruiesc și profesioniști din educație, sănătate, protecție socială, sport, cultură și agrement pentru a identifica semnele exploatării sau abuzului sexual asupra copiilor și pentru a raporta suspiciunile. Totuși, doar un număr redus de state au implementat integral recomandările în toate aceste domenii.

Materialele generate cu ajutorul inteligenței artificiale

Raportul subliniază că dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale a amplificat riscurile asociate exploatării sexuale a copiilor, prin creșterea volumului și realismului imaginilor și videoclipurilor generate sau modificate artificial. Infractorii pot utiliza astfel de materiale pentru intimidare, constrângere, șantaj, manipulare și normalizarea comportamentelor abuzive.

La 2 iunie 2026, Comitetul Lanzarote și Comitetul pentru Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică au adoptat o declarație comună prin care confirmă că imaginile realiste generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv cele complet sintetice care nu reprezintă un copil real, sunt deja incriminate în temeiul Convențiilor de la Lanzarote și Budapesta. Prin urmare, statele părți nu au nevoie de noi acte legislative pentru investigarea și urmărirea penală a acestor infracțiuni.

Comitetele subliniază, de asemenea, că în cazul copiilor care utilizează astfel de instrumente trebuie acordată prioritate educației, sprijinului terapeutic și măsurilor de justiție restaurativă, recurgerea la sancțiuni penale fiind justificată doar ca ultimă soluție.

Cuprins

• Rezumat executiv
• Introducere
• Cadre juridice
• Investigarea și urmărirea penală
• Norme privind competența jurisdicțională
• Cooperarea internațională
• Asistența acordată victimelor
• Implicarea și cooperarea cu societatea civilă
• Promovarea conștientizării
• Educația copiilor
• Curriculumul în învățământul superior și formarea profesională continuă
• Cercetare

Informații suplimentare:

Consiliul Europei și protecția drepturilor copiilor

CONVENŢIA CONSILIULUI EUROPEI
pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale
Lanzarote, 25 octombrie 2007

Comitetul Lanzarote: Raport de implementare: Fișa pe țară: Moldova