Faceți căutări pe acest blog

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Aflați mai multe »
Publicat de Niciun comentariu:

„EUROPEANA – o călătorie virtuală prin patrimoniul cultural european” : Sesiuni educațional-informative interactive


 În octombrie 2026, Biblioteca Națională a Republicii Moldova continuă să promoveze patrimoniul cultural digital european prin intermediul sesiunilor educațional-informative interactive cu genericul „EUROPEANA – o călătorie virtuală prin patrimoniul cultural european”, organizate de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare (CPESC), în parteneriat cu Centrul Național de Digtalizarel BNRM.

Activitățile oferă participanților oportunitatea de a descoperi platforma Europeana, de a explora colecțiile digitale ale instituțiilor culturale europene și de a se familiariza cu instrumentele digitale pentru cercetarea, cunoașterea și valorificarea patrimoniului cultural.

Un accent aparte va fi pus pe explorarea resurselor digitale, utilizarea acestora în scopuri educaționale și creative, precum și pe respectarea drepturilor de autor și reutilizarea responsabilă a conținuturilor digitale.

Participanții vor descoperi, de asemenea, resursele Bibliotecii Naționale Digitale Moldavica, care contribuie la promovarea patrimoniului documentar și cultural al Republicii Moldova în spațiul digital european.

Prin aceste inițiative, CPESC și Centrul Național de Digitalizare își propun să stimuleze interesul tinerilor pentru patrimoniul cultural, să dezvolte competențele digitale și să promoveze noi modalități de învățare și explorare a culturii europene.

20.10.2026

La prima sesiune educațional-informativă interactivă au participat viitoarele profesoare de la Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici” din Chișinău.




Tinerele s-au familiarizat cu platforma Europeana, care oferă acces la colecții digitale din biblioteci, muzee și arhive europene, descoperind diversitatea resurselor disponibile pentru studiu, documentare și activități educaționale.


Prin exerciții practice, participantele au explorat baza de date Europeana, au exersat căutarea și identificarea resurselor digitale și au descoperit materiale utile pentru pregătirea lecțiilor și desfășurarea activităților didactice.

De asemenea, au aflat cum pot identifica și interpreta informațiile privind licențele de utilizare a conținuturilor digitale, condițiile de reutilizare a acestora și respectarea drepturilor de autor.Un loc aparte l-a ocupat explorarea resurselor Bibliotecii Naționale Digitale Moldavica, care reflectă patrimoniul documentar și cultural al Republicii Moldova.




Sesiunea s-a încheiat cu o activitate creativă de recreare a unor opere de artă. Viitoarele profesoare au dat viață personajelor și scenelor din picturi prin interpretări proprii, transformând descoperirea patrimoniului cultural într-o experiență interactivă și captivantă.







Prin astfel de inițiative, BNRM promovează patrimoniul cultural digital european și național și încurajează integrarea resurselor digitale și a metodelor creative în procesul educațional.


#EuropeanHeritageDays #EHD2026

Zilele Europene ale Patrimoniului 2026: Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare


#EHD 2019-2025 la BNRM
Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: ,

Carta Sociala Europeană - instrument cu impact major în Europa: Expoziție aniversară (1961-2026)


Aniversarea a 65 de ani de la adoptarea Cartei Sociale Europene, marcată la 18 octombrie, oferă prilejul de a evidenția importanța acestui tratat al Consiliului Europei pentru protejarea drepturilor sociale și promovarea demnității umane. Carta consacră principii și drepturi fundamentale privind munca, protecția socială, sănătatea, educația, locuința și egalitatea de șanse, contribuind la consolidarea coeziunii sociale și la îmbunătățirea condițiilor de viață.

Prin intermediul publicațiilor, documentelor de referință și resurselor informaționale prezentate, expoziția va familiariza publicul cu evoluția Cartei, cu mecanismele sale de protecție și cu relevanța acesteia pentru statele europene, inclusiv pentru Republica Moldova. Inițiativa urmărește să promoveze cultura drepturilor omului și să sublinieze faptul că drepturile sociale reprezintă o componentă esențială a unei societăți democratice, echitabile și incluzive.

Expoziția va fi accesibilă publicului în perioada 19 octombrie - 19 decembrie 2026, în blocul central al BNRM, et 3, Spațiul expozițional al Centrului Pro-European.

Structura  expoziției

1. Carta Socială Europeană – de la originile sale la constituirea Europei sociale

Istoria Cartei, evoluția sa, principiile fundamentale și rolul Consiliului Europei în promovarea și protejarea drepturilor sociale.

Acest compartiment prezintă geneza și dezvoltarea Cartei Sociale Europene, document fundamental al Consiliului Europei în domeniul drepturilor economice și sociale. Accentul este pus pe evoluția conceptului de drepturi sociale, pe extinderea protecției oferite persoanelor și pe consolidarea cadrului european de garantare a acestor drepturi.

Procesul de la Torino – o Europă în care drepturile sociale contează

În acest subcapitol merită explicat faptul că Procesul de la Torino nu este un tratat distinct, ci o inițiativă politică și instituțională lansată în cadrul conferinței de nivel înalt organizate la Torino, la 17–18 octombrie 2014. Obiectivul său este consolidarea Cartei în cadrul Consiliului Europei și în relația acesteia cu dreptul Uniunii Europene, precum și promovarea ratificării Cartei revizuite și a acceptării procedurii reclamațiilor colective de către toate statele membre.

2. Drepturile sociale în acțiune – garanții, monitorizare și reclamații colective

Dreptul la muncă și la condiții echitabile de muncă, protecția sănătății, securitatea socială, sprijinul pentru familii și copii, drepturile persoanelor vulnerabile și egalitatea de șanse.

Acest compartiment ilustrează conținutul Cartei și mecanismele prin care Consiliul Europei verifică respectarea angajamentelor asumate de state. Ideea centrală este că drepturile sociale nu se limitează la formulări juridice: aplicarea lor presupune legislație adecvată, politici publice, servicii accesibile și măsuri concrete pentru protejarea persoanelor.

A. Domeniile drepturilor sociale

Sunt prezentate, în funcție de prevederile relevante ale Cartei:

  • dreptul la muncă și la condiții echitabile de muncă;
  • drepturile sindicale și negocierea colectivă;
  • securitatea și asistența socială;
  • protecția sănătății;
  • dreptul la educație și formare profesională;
  • protecția copiilor, a familiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități;
  • drepturile lucrătorilor migranți și ale familiilor acestora;
  • dreptul la locuință și protecția împotriva sărăciei și excluziunii sociale;
  • egalitatea de șanse și nediscriminarea.

Este pus în evidență și caracterul complementar al drepturilor sociale față de drepturile civile și politice, toate făcând parte din sistemul european de protecție a drepturilor omului.

B. Monitorizarea aplicării Cartei

O secțiune distinctă explică rolul Comitetului European al Drepturilor Sociale (CEDS), organism format din experți independenți, care evaluează conformitatea legislației și practicilor statelor cu prevederile Cartei pe care acestea le-au acceptat.

Monitorizarea se realizează în principal prin două mecanisme:

1. Procedura rapoartelor naționale. Statele transmit rapoarte despre modul în care aplică prevederile acceptate, în legislație și în practică. Comitetul examinează informațiile și adoptă concluzii privind conformitatea situației naționale cu Carta.

2. Procedura reclamațiilor colective. Organizațiile eligibile pot sesiza Comitetul în legătură cu posibila aplicare necorespunzătoare a prevederilor Cartei de către un stat care a acceptat această procedură. Comitetul examinează admisibilitatea reclamației și fondul acesteia, apoi adoptă o decizie.

În funcție de rezultate, Comitetul de Miniștri poate interveni în cadrul procedurilor de urmărire a aplicării Cartei, inclusiv prin recomandări adresate statului vizat. Este important de precizat că deciziile și concluziile CEDS nu sunt hotărâri ale unei instanțe naționale și nu se execută în sistemul intern în același mod ca o hotărâre judecătorească națională.

C. Reclamațiile colective – vocea organizațiilor și a societății civile

Această parte evidențiază importanța Protocolului adițional adoptat în 1995 și intrat în vigoare în 1998. 

Procedura oferă organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale și anumitor organizații neguvernamentale eligibile posibilitatea de a sesiza direct CEDS, fără a fi necesară introducerea unei plângeri individuale de către fiecare persoană afectată.

Expoziția oferă informații care pot explica:

  • cine are dreptul să depună reclamații;
  • ce condiții trebuie îndeplinite pentru admisibilitate;
  • cum este examinată o reclamație;
  • ce tip de decizii poate adopta Comitetul;
  • cum sunt urmărite măsurile întreprinse de stat după constatarea unei neconformități.

Pentru o abordare documentară, sunt selectate câteva cauze relevante din baza de jurisprudență HUDOC Charter, care ilustrează impactul mecanismului asupra protecției drepturilor sociale în Europa.


3. Republica Moldova și Carta Socială Europeană – angajamente și responsabilități 

Parcursul Republicii Moldova în cadrul Cartei, angajamentele asumate, mecanismele de monitorizare ale Consiliului Europei și contribuția drepturilor sociale la dezvoltarea unei societăți echitabile și incluzive.


Situația actuală – repere de evidențiat

  • 71 din 98 de paragrafe acceptate ale Cartei Sociale Europene revizuite.

  • 35 de paragrafe rămân neacceptate, ceea ce face relevantă prezentarea mecanismului de acceptare progresivă a prevederilor.

  • Procedura reclamațiilor colective nu este acceptată de Republica Moldova.

Mai multe informații:

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: Rezoluția 2644 (2026)Conferință la nivel înalt a Consiliului Europei privind Drepturile Sociale (Chisinau, 2026)Colecţii: E.7. Carta socială / Charte sociale / Social CharterCoE: e- publicații recente : Drepturile sociale și criza costului viețiiBV : CoE-RM: Carta Sociala Europeana (Revizuita). Republica Moldova. Concluzii 2022 (Grupul tematic "Dreptul muncii") Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei
Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: ,

CoE: e-publicații: Inteligența artificială și traficul de persoane: amenințări, măsuri de răspuns și considerații etice

Artificial intelligence and human trafficking: Threats, responses, and ethical considerations: Policy Brief /  Council of Europe, Group of Experts against Trafficking in Human Beings (GRETA); Council of the Baltic Sea States, Task Force against Trafficking in Human Beings (CBSS – TFTHB). - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 15 p. - URL: https://rm.coe.int/policy-brief-artificial-intelligence-and-human-trafficking-threats-res/48802dae68 (accesat: 13.10.2026)

Impactul tehnologiei asupra traficului de persoane este un subiect urmărit îndeaproape de comunitatea specialiștilor implicați în combaterea acestui fenomen. Extinderea recrutării și exploatării victimelor în mediul online, precum și utilizarea tehnologiei pentru eficientizarea investigațiilor și îmbunătățirea sprijinului acordat victimelor, au beneficiat de o atenție considerabilă. Inteligența artificială (IA) amplifică și accelerează aceste tendințe.

Inteligența artificială se referă la un sistem informatic capabil să îndeplinească sarcini care, în mod obișnuit, necesită inteligență umană. Acest domeniu cuprinde o gamă largă de instrumente, tehnologii și concepte. În discuțiile privind impactul IA asupra traficului de persoane și activităților de combatere a acestuia sunt utilizați frecvent următorii termeni:

- Învățarea automată (Machine Learning): domeniu al inteligenței artificiale în care calculatoarele învață și se adaptează fără a fi programate în mod explicit de către oameni. Majoritatea progreselor actuale în domeniul IA se bazează pe învățarea automată.

- Procesarea limbajului natural (Natural Language Processing – NLP): programarea calculatoarelor pentru a înțelege și a genera texte în limbaj uman. Această tehnologie este utilizată, de exemplu, în recunoașterea vorbirii, traducerea automată și chatboturi.

- Inteligența artificială generativă (Generative AI – GenAI): tip de model de învățare automată capabil să genereze conținut nou, inclusiv texte, materiale audio și video sau imagini, precum ChatGPT.

- Modelul lingvistic de mari dimensiuni (Large Language Model – LLM): tip de inteligență artificială generativă care utilizează procesarea limbajului natural pentru a recunoaște și a genera texte în limbaj uman, precum ChatGPT atunci când este folosit pentru crearea de texte.

La fel ca alte tehnologii, inteligența artificială poate fi utilizată atât în beneficiul drepturilor omului, cât și pentru subminarea acestora, afectând reziliența instituțională și statul de drept. Pe de o parte, IA poate consolida capacitatea autorităților de a identifica tiparele traficului de persoane, de a sprijini investigațiile și de a îmbunătăți cooperarea transfrontalieră. Pe de altă parte, aceasta poate amplifica vulnerabilitățile, inegalitățile și dezechilibrele de putere existente, de care traficanții profită pentru a-și desfășura activitățile.

Prezentul document de politici își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra inteligenței artificiale în contextul traficului de persoane. În acest scop, va prezenta mai întâi modalitățile în care infractorii utilizează IA, apoi va explica modul în care specialiștii implicați în combaterea traficului de persoane pot folosi această tehnologie pentru a-și eficientiza activitatea. Documentul va evidenția în continuare provocările de ordin etic și va analiza, în final, importanța competențelor digitale și a accesului echitabil la tehnologie.

Informațiile prezentate în secțiunile următoare se bazează pe concluziile și observațiile formulate în cadrul conferinței Consiliului Europei din 2025, intitulată „Consolidarea capacității de a genera schimbare: tehnologia și inteligența artificială în lupta împotriva traficului de persoane” (Empowering Change: Technology and Artificial Intelligence in the Fight Against Human Trafficking), organizată la 11 iunie 2025, sub egida Președinției malteze a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, precum și pe literatura de specialitate provenită din surse secundare, inclusiv organizații internaționale, instituții guvernamentale și publicații academice.

REZUMAT

- Inteligența artificială transformă atât activitățile infracționale, cât și activitatea de combatere a traficului de persoane.

- IA îi ajută pe traficanți, de exemplu, să automatizeze conversațiile și să traducă mesaje în diferite limbi pentru recrutarea victimelor, să creeze profiluri fictive realiste pe rețelele sociale și anunțuri înșelătoare, precum și să producă documente de călătorie false.

- Instrumentele și tehnologiile bazate pe IA, precum chatboturile, analiza datelor asistată de inteligența artificială și recunoașterea facială, pot sprijini activitățile de combatere a traficului de persoane. Acestea facilitează prevenirea fenomenului, investigarea cazurilor, sprijinirea victimelor și dezvoltarea parteneriatelor.

- Printre principalele provocări etice asociate utilizării IA în combaterea traficului de persoane se numără prejudecățile și distorsiunile sistemelor de inteligență artificială, riscurile privind confidențialitatea datelor, posibilitatea ca tehnologiile concepute în scopuri benefice să ajungă să fie utilizate de infractori, precum și dependența excesivă de concluziile generate de IA.

- Abordarea acestor provocări necesită adoptarea unei perspective bazate pe drepturile omului și respectarea principiilor etice privind responsabilitatea, transparența și explicabilitatea, echitatea și nediscriminarea, controlul uman asupra tehnologiei, respectarea vieții private, siguranța și securitatea, precum și responsabilitatea profesională.

- Accesul echitabil la tehnologie și dezvoltarea competențelor digitale contribuie la consolidarea unor societăți capabile să facă față riscurilor și provocărilor generate de inteligența artificială.


Cuprins

REZUMAT

1. INTRODUCERE

2. UTILIZAREA INTELIGENȚEI ARTIFICIALE ÎN SCOPURI INFRACȚIONALE

3. INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ÎN COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE

4. PRINCIPIILE UTILIZĂRII ETICE A INTELIGENȚEI ARTIFICIALE

4.1. Responsabilitatea

4.2. Transparența și explicabilitatea

4.3. Echitatea și nediscriminarea

4.4. Controlul uman asupra tehnologiei

4.5. Viața privată, siguranța și securitatea

4.6. Responsabilitatea profesională

5. DECALAJUL DIGITAL ȘI UTILIZAREA ECHITABILĂ A INTELIGENȚEI ARTIFICIALE

6. CONCLUZII

NOTE DE SUBSOL

Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

CoE: e-publicații: Ghid privind permisele de ședere pentru victimele traficului de persoane

Guidance Note on residence permits for victims of trafficking in human beings (Article 14 of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in Human Beings) / GRETA Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings. - Strasburg: Council of Europe, July 2026. - 21 p. - URL: https://rm.coe.int/guidance-note-on-residence-permits-for-victims-of-trafficking-in-human/48802c8bed

Consiliul Europei oferă îndrumări pentru facilitarea accesului victimelor traficului de persoane la permise de ședere

GRETA, organismul de experți în combaterea traficului de persoane, oferă recomandări practice autorităților naționale, instituțiilor competente și organizațiilor societății civile.

Grupul de experți independenți al Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA) a elaborat noi îndrumări destinate autorităților publice, instituțiilor competente și organizațiilor societății civile, cu scopul de a asigura exercitarea de către victimele traficului de persoane a dreptului la obținerea unui permis de ședere, prevăzut la articolul 14 din Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane.

În nota de orientare GRETA prezintă o serie de recomandări practice pentru remedierea deficiențelor existente în procesul de acordare a permiselor de ședere victimelor traficului de persoane. Accesul la aceste permise reprezintă un element esențial al accesului victimelor la căi de atac și la măsuri de reparare a prejudiciilor suferite.

Dificultățile privind reglementarea statutului de ședere descurajează raportarea cazurilor de trafic de persoane

Monitorizarea de către GRETA a aplicării Convenției arată că victimele traficului de persoane se confruntă cu perioade lungi de așteptare sau cu refuzul acordării permiselor de ședere. Șansele reduse de regularizare a statutului juridic, precum și riscul îndepărtării rapide de pe teritoriul țării sau al deportării, le descurajează să se prezinte pentru identificare și să coopereze cu autoritățile în cadrul investigațiilor.

„Reglementarea statutului juridic al victimelor traficului de persoane este esențială pentru accesul acestora la asistența necesară recuperării în urma prejudiciilor fizice și psihologice suferite. Permisele de ședere le permit, de asemenea, să rămână în țară și să participe la investigațiile și procesele judiciare legate de traficul de persoane”, a declarat Conny Rijken, președinta GRETA.

Aceasta a subliniat că statutul legal de ședere oferă victimelor un cadru care le garantează siguranța și stabilitatea și le poate facilita accesul la justiție.

Nota de orientare evidențiază scopurile și principiile acordării permiselor de ședere victimelor traficului de persoane, temeiurile juridice, procedurile și cerințele practice aplicabile, precum și legătura dintre articolul 14 și celelalte dispoziții ale Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane.

Despre Convenție

Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane, intrată în vigoare în 2008, este un tratat internațional care stabilește un cadru cuprinzător pentru combaterea traficului de persoane, bazat pe respectarea drepturilor omului și pe protejarea victimelor.

Convenția recunoaște victimele, în primul rând, ca titulari de drepturi care au dreptul la protecție și asistență, și nu doar ca martori sau migranți aflați în situație neregulamentară.

Dreptul victimelor la obținerea permiselor de ședere, prevăzut la articolul 14, constituie o componentă esențială a mecanismului integrat de protecție instituit prin Convenție. Acordarea acestor permise contribuie la asigurarea siguranței și stabilității victimelor și le permite să își exercite dreptul de acces la justiție.

Nota de orientare oferă autorităților, instituțiilor competente și organizațiilor societății civile recomandări concrete și practice pentru consolidarea aplicării Convenției.

Cuprins

I. INTRODUCERE

II. SCOPURILE ȘI PRINCIPIILE PERMISELOR DE ȘEDERE PENTRU VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE, PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 14 DIN CONVENȚIE

  1. Accesul la drepturi și la căi de atac
  2. Scopul umanitar
  3. Prevenirea retraficării și a altor încălcări ale drepturilor omului
  4. Facilitarea cooperării în cadrul investigațiilor și al procedurilor penale și posibilitatea victimelor de a depune mărturie împotriva făptuitorilor
  5. Nediscriminarea

III. TEMEIUL JURIDIC ȘI PROCEDURA DE ACORDARE, REFUZARE ȘI RETRAGERE A PERMISELOR DE ȘEDERE PENTRU VICTIMELE TRAFICULUI DE PERSOANE

  1. Domeniul de aplicare
  2. Situațiile în care ar trebui eliberate permisele de ședere
  3. Motivele acordării permiselor de ședere
  4. Reglementarea permiselor de ședere pentru victimele traficului de persoane
  5. Durata permiselor de ședere
  6. Drepturile conferite de permisul de ședere
  7. Motivele de refuz, de nereînnoire sau de retragere a permisului de ședere
  8. Permisele de ședere pentru copiii victime ale traficului de persoane

IV. CERINȚE PRIVIND APLICAREA PRACTICĂ

V. RELAȚIA CU PROTECȚIA INTERNAȚIONALĂ

1. Caracterul complementar al mecanismelor de protecție

VI. RELAȚIA CU ALTE DISPOZIȚII ALE CONVENȚIEI

  1. Articolul 10 – Identificarea victimelor
  2. Articolul 12 – Asistența acordată victimelor
  3. Articolul 13 – Perioada de recuperare și de reflecție
  4. Articolul 15 – Despăgubirea și repararea prejudiciilor pe cale judiciară
  5. Articolul 26 – Dispoziția privind nepedepsirea victimelor

VII. RELAȚIA CU DIRECTIVA 2004/81/CE A CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE

Informații suplimentare:

Acțiunea Consiliului Europei împotriva traficului de ființe umane

CoE: e- publicații recente - Raportul anual de activitate (2025) al GRETA
CoE: e-publicații - Compendiu de bune practici în combaterea traficului de ființe umane în scopul exploatării prin muncă (2020)Combaterea traficului de fiinţe umane: Dosar tematic

Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)

Cautare in

Traduceti