Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Recomandarea CM/Rec(2026)12 privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale

Centrul Pro-European al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova vă propune traducerea neoficială în limba română a Recomandării CM/Rec(2026)12 privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 2 septembrie 2026.

Documentul subliniază importanța educației în pregătirea societății pentru utilizarea responsabilă a IA și oferă statelor membre un cadru de principii și măsuri pentru dezvoltarea alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale.

Recomandarea este relevantă pentru cadre didactice, elevi, studenți, bibliotecari, funcționari publici, cercetători și pentru toate persoanele interesate de impactul IA asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Traducere realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și verificată de persoana responsabilă.

Traducere neoficială

Versiuni oficiale

CM/Rec(2026)12 - Recommendation of the Committee of Ministers 

to member States on artificial intelligence literacy

Recommandation du Comité des Ministres 

aux États membres sur la littératie en intelligence artificielle

Recomandarea CM/Rec(2026)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale

Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 septembrie 2026, în cadrul celei de-a 1567-a reuniuni a Delegaților Miniștrilor

Preambul

Comitetul de Miniștri, în temeiul articolului 15.b din Statutul Consiliului Europei (ETS nr. 1),

Având în vedere că scopul Consiliului Europei este realizarea unei unități mai strânse între statele sale membre și că acest scop poate fi urmărit, în special, prin adoptarea unei acțiuni comune în domeniile educației și culturii;

Reafirmând angajamentul statelor membre de a asigura fiecărei persoane dreptul la o educație de calitate, echitabilă și favorabilă incluziunii, astfel cum este consacrat în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (ETS nr. 5) și în protocoalele sale, precum și de a respecta și proteja pe deplin acest drept, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;

Recunoscând atât oportunitățile, cât și riscurile prezentate de sistemele, modelele și aplicațiile de inteligență artificială (IA) pentru educație și societate;

Având în vedere:

– Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225) („Convenția-cadru privind IA”);

– Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (CETS nr. 201), care recunoaște că interesul superior al copilului trebuie să constituie o considerație primordială în toate chestiunile referitoare la copii, în funcție de nivelul lor de maturitate și de capacitățile lor în evoluție;

– Convenția pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (ETS nr. 108);

Luând notă de Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială al Uniunii Europene), în special de articolul 4 privind alfabetizarea în domeniul IA;

Luând notă de Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale;

Având în vedere recomandările anterioare ale Comitetului de Miniștri, în special:

– Recomandarea CM/Rec(2024)5 privind aspectele etice și organizaționale ale utilizării inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale conexe de către serviciile penitenciare și de probațiune;

– Recomandarea CM/Rec(2019)10 privind dezvoltarea și promovarea educației pentru cetățenie digitală;

– Recomandarea CM/Rec(2018)7 privind orientările pentru respectarea, protejarea și exercitarea drepturilor copilului în mediul digital;

– Recomandarea CM/Rec(2017)8 privind volumele mari de date pentru cultură, alfabetizare și democrație;

– Recomandarea CM/Rec(2014)6 privind un ghid al drepturilor omului pentru utilizatorii de internet;

– Recomandarea CM/Rec(2012)13 privind asigurarea unei educații de calitate;

– Recomandarea CM/Rec(2010)7 privind Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului;

Având în vedere Declarația Comitetului de Miniștri privind capacitățile manipulative ale proceselor algoritmice (Decl(13/02/2019)1);

Având în vedere rezoluțiile Conferinței permanente a miniștrilor educației din cadrul Consiliului Europei, în special Rezoluția 3 privind valorificarea potențialului inteligenței artificiale în educație și prin intermediul educației (MED-26(2023)06 final);

Având în vedere recomandările și rezoluțiile anterioare ale Adunării Parlamentare, în special:

– Recomandarea 2186 (2020) și Rezoluția 2345 (2020) „Inteligența artificială și piețele muncii: prieten sau dușman?”;

– Recomandarea 2185 (2020) „Inteligența artificială în domeniul sănătății: provocări medicale, juridice și etice”;

– Recomandarea 2182 (2020) și Rezoluția 2342 (2020) „Justiția prin algoritmi – Rolul inteligenței artificiale în activitatea polițienească și în sistemele de justiție penală”;

Luând act de Recomandarea Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind inteligența artificială (OECD/LEGAL/0449 (2019));

Având în vedere Recomandarea UNESCO privind etica inteligenței artificiale (2021) și Recomandarea privind resursele educaționale deschise (2019);

Reamintind Orientările Consiliului Europei privind protecția datelor copiilor în mediul educațional (2021);

Având în vedere Strategia Consiliului Europei pentru educație 2024–2030: „Învățăcei pe primul loc – Educația pentru societățile democratice de astăzi și de mâine”, în special Pilonul 3 privind „promovarea educației printr-o transformare digitală bazată pe drepturile omului”;

Ținând seama de cadrele de competențe ale UNESCO pentru IA destinate elevilor și profesorilor (2024), de proiectul de cadru al OCDE și al Comisiei Europene privind alfabetizarea în domeniul IA pentru învățământul primar și secundar – „Împuternicirea elevilor pentru era IA” (2025) și de Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni (DigComp 3.0) al Comisiei Europene (2025);

Reamintind Raportul explicativ la Convenția-cadru privind IA;

Luând notă de rapoartele și studiile Consiliului Europei referitoare la IA în diferite sectoare, în special:

– „Aplicarea inteligenței artificiale în domeniul sănătății și impactul acesteia asupra relației «pacient–medic»” (2024);

– publicația „Inteligența artificială și educația – O perspectivă critică prin prisma drepturilor omului, democrației și statului de drept” (2022);

– „Inteligența artificială și dreptul administrativ – Studiu comparativ privind dreptul administrativ și utilizarea inteligenței artificiale și a altor sisteme algoritmice în procesul decizional administrativ în statele membre ale Consiliului Europei” (2022);

– „Studiu privind impactul transformării digitale asupra democrației și bunei guvernări” (2021);

Recunoscând că Consiliul Europei a elaborat politici și cadre de referință privind dimensiunile etice, juridice și societale ale tehnologiilor emergente, inclusiv ale IA;

Reafirmând importanța alfabetizării și a competențelor digitale, astfel cum este exprimată la articolul 20 din Convenția-cadru privind IA;

Subliniind necesitatea critică de a consolida capacitatea de acțiune socială, astfel cum este definită în prezenta recomandare, de a preveni dezinformarea și manipularea, de a susține libertatea de exprimare și de a permite participarea efectivă la viața democratică în mediile mediate de IA. Acest lucru este deosebit de important pentru toți cei care învață și care trăiesc în ecosisteme informaționale și socioeconomice complexe și în continuă evoluție, care le influențează învățarea, socializarea și oportunitățile și creează, astfel, domenii de potențială fricțiune și risc;

Afirmând că educația pentru cetățenie digitală constituie fundamentul pentru împuternicirea tuturor membrilor societății de a se implica în mod critic în schimbările tehnologice și că alfabetizarea în domeniul IA este o componentă esențială a acestui demers;

Recunoscând rolul esențial al cadrelor didactice, al elevilor, al părinților și al familiilor în mediile educaționale și în modelarea unui viitor democratic în era digitală;

Subliniind că alfabetizarea în domeniul IA cuprinde dimensiunile umană, tehnologică și practică ale IA, astfel cum sunt definite în prezenta recomandare;

Recunoscând că dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA constituie un demers semnificativ, care necesită resurse și angajament, iar progresul poate varia în funcție de capacitățile și circumstanțele naționale;

Luând notă de faptul că statele membre iau deja decizii privind utilizarea sistemelor de IA în educație și în alte servicii publice și că alfabetizarea în domeniul IA este o condiție prealabilă pentru asigurarea alinierii sistemelor de IA la drepturile omului, democrație și statul de drept,

Recomandă guvernelor statelor membre:

1. să recunoască modelul tridimensional al alfabetizării în domeniul IA, astfel cum este definit în anexa la prezenta recomandare, drept model de referință pentru politicile și inițiativele privind alfabetizarea în domeniul IA, acordând o atenție deosebită dimensiunii umane;

2. să își revizuiască strategiile naționale, cadrele legislative, politicile și practicile, precum și cadrele și programele de învățare și formare, în vederea asigurării coerenței acestora cu modelul tridimensional al alfabetizării în domeniul IA și cu principiile stabilite în anexa la prezenta recomandare;

3. să implice părțile interesate relevante în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA, inclusiv prin asigurarea resurselor și formării corespunzătoare pentru participarea lor semnificativă;

4. să promoveze alfabetizarea în domeniul IA în întregul sistem educațional și în societate, asigurând ca aceasta să devină treptat accesibilă tuturor segmentelor populației, în special prin învățare formală, nonformală și informală și prin inițiative de sensibilizare a publicului;

5. să ofere sau să faciliteze educația și formarea inițială, precum și dezvoltarea profesională continuă în domeniul alfabetizării în IA pentru funcționarii publici și alți profesioniști relevanți, acordând o atenție deosebită profesioniștilor din domeniul educației;

6. să asigure traducerea prezentei recomandări, inclusiv a anexei, în limba sau limbile oficiale ale țărilor lor și diseminarea acesteia către autoritățile și părțile interesate relevante, prin mijloace și formate accesibile;

7. să examineze punerea în aplicare a prezentei recomandări în cadrul Comitetului de Miniștri, cel târziu la cinci ani de la adoptarea sa și, după caz, la intervale mai scurte.

Anexă la Recomandarea CM/Rec(2026)12

I. Scop și domeniu de aplicare

A. Scop

1. Scopul prezentei recomandări este de a dezvolta și promova alfabetizarea în domeniul IA, astfel cum este definită în prezenta recomandare, în rândul tuturor segmentelor populației, pentru a le permite să dobândească o înțelegere critică a IA și a impactului său mai larg, să interacționeze cu aceasta în mod etic, responsabil și sigur și să prevină și să atenueze riscurile și efectele sale negative asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.

2. În acest scop, recomandarea oferă un cadru coerent de principii directoare, bazat pe un model tridimensional al alfabetizării în domeniul IA – care cuprinde dimensiunile umană, tehnologică și practică ale IA – pentru a sprijini statele membre, în cadrul propriilor structuri constituționale și instituționale, în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA.

3. Prezenta recomandare acordă o atenție deosebită principiilor referitoare la dimensiunea umană a IA, pentru a aborda impactul acesteia asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept – inclusiv asupra demnității umane și a capacității de acțiune socială, a vieții private, a autonomiei, a echității și a nediscriminării – precum și implicațiile sale mai largi pentru bunăstare, justiție socială, dezvoltare durabilă și mediu.

4. Prezenta recomandare recunoaște educația drept o componentă esențială a infrastructurii democratice și principalul cadru pentru dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA.

B. Domeniu de aplicare

5. Prezenta recomandare:

a. se aplică tuturor nivelurilor relevante de educație și formare, inclusiv învățământului nonformal și informal, învățării pe tot parcursul vieții, dezvoltării profesionale continue și inițiativelor de sensibilizare a publicului, astfel încât toate segmentele populației să dobândească treptat alfabetizarea în domeniul IA;

b. vizează integrarea alfabetizării în domeniul IA în politicile publice la nivel național, regional și local, precum și elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA în educație și în alte domenii relevante, după caz;

c. se bazează pe instrumentele juridice și de politică publică ale Consiliului Europei relevante pentru IA și educație și le conferă expresie concretă;

d. informează și completează inițiativele existente în domeniul alfabetizării digitale, al alfabetizării mediatice și informaționale, al educației pentru cetățenie democratică și al educației pentru cetățenie digitală, precum și din alte domenii relevante.

C. Structuri constituționale și priorități

6. Principiile și măsurile prevăzute mai jos ar trebui aplicate:

a. cu respectarea cuvenită a structurilor constituționale, a cadrelor instituționale și a diversității contextelor naționale, regionale și locale;

b. ținând cont de prioritățile, necesitățile și capacitățile fiecărui stat membru și recunoscând că dezvoltarea politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA poate fi realizată progresiv, în etape.

II. Definiții

7. În sensul prezentei recomandări:

a. „inteligența artificială” (IA) cuprinde o gamă în continuă extindere de sisteme sociotehnice care:

i. presupun interacțiunea dintre oameni, instituții, politici, practici sociale și mediu, pe de o parte, și dispozitive de calcul, infrastructură, software, date și statistici, pe de altă parte, care împreună modelează proiectarea, dezvoltarea, implementarea și utilizarea acestor sisteme; și

ii. sunt concepute pentru a automatiza, a sprijini sau a înlocui acțiuni ori sarcini asociate în mod obișnuit inteligenței umane;

b. „sistem de IA” înseamnă un sistem bazat pe mașini care, pentru obiective explicite sau implicite, deduce, pe baza datelor de intrare pe care le primește, modul de generare a unor rezultate precum predicții, conținut, recomandări sau decizii care pot influența mediile fizice sau virtuale;

c. „alfabetizarea în domeniul IA” se referă la capacitatea de a interacționa cu IA în mod critic, etic, responsabil, sigur și eficient, ceea ce presupune înțelegerea dimensiunilor umană, tehnologică și practică ale IA;

d. „dimensiunea umană a IA” se referă la înțelegerea implicațiilor etice, sociopolitice, cognitive, psihologice, culturale, de mediu și personale ale IA, inclusiv a impactului acesteia asupra drepturilor omului, democrației, statului de drept și capacității de acțiune socială;

e. „dimensiunea tehnologică a IA” se referă la modul în care funcționează sistemele de IA, inclusiv proiectarea lor, dependența de date, dezvoltarea, mecanismele operaționale, capacitățile, limitările și principiile tehnice, precum și natura lor probabilistică;

f. „dimensiunea practică a IA” se referă la interacțiunea cu sistemele de IA în contexte reale, inclusiv utilizarea și implementarea lor etică, responsabilă, sigură și eficientă, precum și recunoașterea beneficiilor și riscurilor acestora;

g. „capacitate de acțiune socială” se referă la capacitatea indivizilor de a acționa autonom și în mod semnificativ în cadrul societății, în contexte sociale, culturale, educaționale și tehnologice;

h. „afectat de IA” se referă la mediile sau procesele sociale care sunt influențate, inclusiv indirect, de prezența sau consecințele sistemelor de IA;

i. „mediat de IA” se referă la situațiile în care sistemele de IA structurează, filtrează sau modelează în mod activ activități umane, precum interacțiunile, deciziile sau accesul la informații.

III. Principii directoare

8. Politicile și inițiativele privind alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să se bazeze pe următoarele principii.

A. Înțelegerea fundamentală a IA

9. IA este sociotehnică: sistemele de IA reflectă valorile, opțiunile de proiectare și ipotezele dezvoltatorilor lor, precum și contextele sociale, economice și politice în care sunt dezvoltate și implementate.

10. IA este diversă: sistemele de IA nu se limitează la IA generativă, ci cuprind aplicații diverse, inclusiv sisteme de predicție, de luare a deciziilor și de recomandare, dintre care multe sunt integrate în mediile digitale cotidiene.

11. IA este construită pe baza datelor și modelată de acestea: majoritatea sistemelor de IA sunt dezvoltate utilizând date ale căror origini, calitate și limitări influențează în mod fundamental rezultatele lor.

12. IA are limite: sistemele de IA prezintă limitări tehnice care le fac predispuse la erori și nu gândesc, nu înțeleg, nu raționează și nu învață în același mod ca oamenii, în pofida faptului că sunt adesea prezentate ca făcând acest lucru.

13. IA prezintă oportunități și riscuri: sistemele de IA prezintă atât oportunități, cât și riscuri pentru indivizi, societate, drepturile omului, securitate și mediu, iar implicațiile lor complete nu sunt încă pe deplin înțelese.

14. IA este un instrument, nu o ființă umană: sistemele de IA sunt concepute să interacționeze în moduri care pot părea umane, ceea ce îi poate conduce pe utilizatori spre o încredere excesivă și dependență psihologică, însă aceste sisteme nu posedă înțelegere umană, experiență sau capacitate de acțiune socială.

B. Drepturile omului, etica și demnitatea umană

15. IA prezintă riscuri pentru drepturile și libertățile fundamentale: sistemele de IA prezintă riscuri legate de discriminare, exploatare, supraveghere și lipsa de transparență în procesul decizional, precum și amenințări la adresa dreptului la viață privată, a libertății de gândire și de exprimare și a dreptului la un proces echitabil.

16. Demnitatea umană este prioritară: implementarea IA nu trebuie să aibă loc în detrimentul demnității umane, egalității, echității sau durabilității mediului.

17. IA afectează diversitatea culturală și lingvistică: sistemele de IA pot consolida prejudecățile și standardizarea culturală și lingvistică; în schimb, diversitatea ar trebui păstrată.

18. Etica ghidează interacțiunea cu IA: reflecția și acțiunea etică sunt esențiale în fiecare etapă a ciclului de viață al IA și al guvernanței acesteia.

19. Grupurile vulnerabile au nevoie de protecție: copiii, inclusiv adolescenții, și persoanele din grupuri dezavantajate sau marginalizate necesită protecție specială în mediile afectate de IA.

C. Democrația, statul de drept și sfera publică

20. IA mediază sfera publică: IA influențează accesul la informații, discursul public și procesul decizional instituțional, afectând participarea democratică, încrederea publică și fundamentele vieții democratice.

21. IA poate amplifica conținutul nociv: sistemele de IA pot fi utilizate pentru a genera, amplifica sau disemina dezinformare și discurs instigator la ură îndreptat împotriva unor persoane sau grupuri, subminând astfel coeziunea socială.

22. Dovezile stau la baza afirmațiilor credibile: afirmațiile privind eficacitatea, siguranța și utilizările pozitive ale IA ar trebui susținute de dovezi independente și științifice, care să poată fi dezbătute și contestate în mod deschis.

23. Răspunderea pentru procesul decizional facilitat de IA: procesul decizional facilitat de IA de către autoritățile publice ar trebui să fie supus răspunderii, trasabil, explicabil, legal și contestabil.

24. Căi de atac și reparare accesibile: persoanele ar trebui informate cu privire la mecanismele care le permit să conteste deciziile legate de IA și să obțină despăgubiri sau alte măsuri de reparare adecvate și ar trebui să aibă acces la aceste mecanisme.

D. Capacitatea de acțiune socială, gândirea critică și responsabilitatea

25. IA afectează comportamentul uman: sistemele de IA modelează tot mai mult condițiile în care oamenii învață, acționează, comunică și iau decizii, cu implicații pentru autonomia individuală și capacitatea de acțiune socială.

26. IA afectează dezvoltarea umană: utilizarea sistemelor de IA poate avea efecte semnificative asupra unei game de competențe – cognitive, procedurale, sociale și emoționale – care variază în funcție de diferitele etape ale dezvoltării și de contextele de utilizare.

27. Capacitate de acțiune, discernământ și responsabilitate: oamenii nu ar trebui să își delege capacitatea de acțiune, discernământul sau responsabilitatea sistemelor de IA.

28. Evaluarea critică a utilizării IA: indivizii ar trebui să fie sprijiniți să ia decizii informate cu privire la utilizarea sau neutilizarea sistemelor de IA, în special prin recunoașterea situațiilor în care IA le influențează accesul la informații și conținut.

29. Relațiile umane contează: prin interacțiuni algoritmice, sistemele de IA riscă să afecteze negativ relațiile umane sau chiar să le substituie și să submineze profunzimea și calitatea vieții sociale.

30. Oamenii modelează guvernanța IA: indivizii și comunitățile ar trebui să fie împuterniciți să participe în mod semnificativ la deciziile privind dacă, când și cum sunt dezvoltate, utilizate și guvernate sistemele de IA.

IV. Măsuri

31. Pentru a promova alfabetizarea în domeniul IA în sprijinul drepturilor omului, democrației și capacității de acțiune socială, statele membre ar trebui să ia următoarele măsuri, după caz. Toate aceste inițiative ar trebui să fie favorabile incluziunii, accesibile și adaptate nevoilor grupurilor subreprezentate și vulnerabile.

A. Strategii naționale și cadre de guvernanță

32. Strategiile naționale și cadrele de guvernanță constituie fundamentul unor abordări coerente, durabile și sensibile la context în domeniul alfabetizării în IA, susținute de resurse adecvate. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. consolidarea capacității naționale de elaborare, adaptare și contextualizare a resurselor de alfabetizare în domeniul IA, în conformitate cu drepturile omului, democrația și statul de drept, ținând seama de diversitatea lingvistică, culturală și pedagogică;

b. integrarea alfabetizării în domeniul IA ca element transversal în strategiile și planurile naționale pentru educație și formare, precum și în alte domenii relevante de politică publică;

c. instituirea sau consolidarea unor mecanisme de guvernanță care să sprijine coordonarea și să stabilească în mod clar responsabilitățile și mandatele instituționale la nivel național, regional și local;

d. sprijinirea unor parteneriate durabile între autoritățile publice, instituțiile de educație și formare, societatea civilă, instituțiile de cercetare și sectorul privat, asigurând în același timp responsabilitatea publică, respectarea drepturilor și protecția datelor și a vieții private;

e. luarea în considerare a alfabetizării în domeniul IA, astfel cum este definită în prezenta recomandare, la achiziționarea sau implementarea sistemelor de IA în serviciile publice, asigurând coerența acestora cu drepturile omului, valorile democratice și statul de drept.

B. Alfabetizarea în domeniul IA în programele de învățământ și cadrele de învățare

33. Alfabetizarea în domeniul IA presupune dezvoltarea valorilor, atitudinilor, competențelor, cunoștințelor și înțelegerii critice necesare pentru a interacționa cu IA în mod critic, etic, responsabil, sigur și eficient. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. integrarea alfabetizării în domeniul IA în programele naționale de învățământ și în cadrele de învățare, ținând seama de nivelul de educație, capacitatea și dezvoltarea cognitivă a învățăceilor, relevanța pedagogică și baza de cunoștințe în continuă evoluție;

b. promovarea unor abordări interdisciplinare care integrează alfabetizarea în domeniul IA în educația civică, alfabetizarea digitală, alfabetizarea mediatică și informațională și disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), precum și în alte discipline relevante;

c. sprijinirea dezvoltării unor resurse educaționale favorabile incluziunii, adaptate contextului și deschise, care să poată fi adaptate nevoilor locale, culturii și limbilor;

d. sprijinirea unor inițiative-pilot în școli și în mediile de formare profesională, concepute pentru a fundamenta punerea în aplicare pe dovezi.

C. Învățare, predare și evaluare

34. Practicile de învățare, predare și evaluare referitoare la alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să acorde o atenție deosebită dimensiunii umane a IA și să promoveze gândirea critică, capacitatea de acțiune a învățăceilor, învățarea reciprocă și autonomia profesională. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea unor abordări pedagogice centrate pe învățăcel, care se concentrează pe capacitatea acestuia de a lua decizii informate privind utilizarea IA și care se bazează pe experiență și cercetare, permițând astfel o înțelegere critică a rolului IA în societate;

b. încurajarea practicilor reflexive care sprijină luarea unor decizii informate și etice cu privire la utilizarea sistemelor de IA în contexte educaționale și civice, precum și la momentul și modul în care acestea ar trebui utilizate;

c. dezvoltarea unor abordări de evaluare, inclusiv evaluare formativă și evaluare între colegi, care să evalueze înțelegerea tehnică, raționamentul etic, gândirea critică și capacitatea de acțiune informată;

d. acordarea autonomiei profesionale, libertății pedagogice și flexibilității cadrelor didactice în punerea în aplicare a curriculumului și în alegerile pedagogice, prevenind astfel orice risc de standardizare sau control automatizat al acestora;

e. asigurarea faptului că instituțiile de educație și formare informează în mod clar și accesibil învățăceii, părinții și profesorii atunci când sunt utilizate sisteme de IA, explicând scopul acestora, modul lor de funcționare, limitările și drepturile persoanelor afectate.

D. Dezvoltarea profesională continuă

35. Dezvoltarea profesională continuă ajută cadrele didactice, funcționarii publici și alți profesioniști să-și mențină și să-și consolideze alfabetizarea în domeniul IA, ca proces continuu, adaptiv și sprijinit la nivel de sistem. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. instituirea unor parcursuri de învățare profesională continue, modulare și actualizate periodic, care să reflecte natura în continuă evoluție a tehnologiilor IA și noile dovezi;

b. sprijinirea accesului la oportunități regulate și de înaltă calitate de dezvoltare profesională, acordând o atenție deosebită dimensiunii umane a IA;

c. promovarea experimentării responsabile în medii sigure, în condiții de constrângeri etice riguroase, pentru testarea și reflecția asupra sistemelor de IA;

d. asigurarea clarității privind responsabilitatea și asumarea răspunderii în elaborarea, furnizarea și evaluarea dezvoltării profesionale în domeniul alfabetizării în IA.

E. Învățământ superior și cercetare

36. Instituțiile de învățământ superior și de cercetare joacă un rol central în promovarea alfabetizării în domeniul IA, generarea de cunoștințe și inovare și pregătirea viitorilor profesioniști, inclusiv a cadrelor didactice, pentru o interacțiune responsabilă cu inteligența artificială. În acest context și cu respectarea libertății academice și a autonomiei instituționale, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. încurajarea și sprijinirea instituțiilor de învățământ superior în integrarea alfabetizării în domeniul IA în programele de învățământ, cadrele de învățare și activitățile de cercetare;

b. sprijinirea dezvoltării programelor de formare inițială și de pregătire profesională a cadrelor didactice, care să le pregătească pentru a interacționa în mod critic și responsabil cu IA în dimensiunile sale umană, tehnologică și practică;

c. încurajarea unor condiții care să permită utilizarea și dezvoltarea responsabilă a IA în învățământul superior și cercetare, în conformitate cu libertatea academică și standardele etice;

d. încurajarea cercetării și inovării interdisciplinare în domeniul alfabetizării în IA, prin rețele de colaborare între discipline;

e. asigurarea unor oportunități adecvate de finanțare și a unor mecanisme de sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare.

F. Sensibilizarea publicului și implicarea societății

37. Sensibilizarea publicului și implicarea societății sunt esențiale pentru dezvoltarea unei înțelegeri publice informate, critice și favorabile incluziunii a IA și a implicațiilor acesteia pentru drepturile omului, democrație și capacitatea de acțiune socială. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea vizibilității inițiativelor de alfabetizare în domeniul IA în instituții publice și spații civice, precum școli, biblioteci, muzee, centre culturale și platforme media;

b. sprijinirea parteneriatelor dintre autoritățile publice, societatea civilă, mass-media și instituțiile academice pentru elaborarea unor materiale fiabile de sensibilizare, conforme cu drepturile;

c. promovarea alfabetizării în domeniul IA pentru toate generațiile, prin învățare pe tot parcursul vieții și prin inițiative de sprijinire a familiilor, copiilor, tinerilor, persoanelor în vârstă și grupurilor dezavantajate;

d. sprijinirea dezvoltării unor inițiative de sensibilizare a publicului care să abordeze în mod specific materialele media manipulate cu ajutorul IA și dezinformarea automatizată.

V. Cooperare, colaborare și implicarea părților interesate

38. Punerea în aplicare eficientă a prezentei recomandări necesită cooperare susținută, colaborare favorabilă incluziunii și implicarea semnificativă a părților interesate la nivel național, regional și internațional. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea unor mecanisme structurate de cooperare între autoritățile publice, furnizorii de educație, instituțiile de cercetare, societatea civilă și actorii din sectorul privat;

b. sprijinirea participării semnificative a elevilor, cadrelor didactice, familiilor și comunităților la elaborarea și evaluarea politicilor privind alfabetizarea în domeniul IA;

c. încurajarea implicării organizațiilor care reprezintă grupuri marginalizate și dezavantajate, pentru a aborda barierele structurale și a promova accesul echitabil la alfabetizarea în domeniul IA;

d. sprijinirea inițiativelor de învățare comunitară și nonformală care răspund diverselor contexte sociale, culturale și lingvistice;

e. facilitarea cooperării internaționale și a învățării reciproce prin schimburi între parteneri, cercetare comună și depozite comune de resurse.

VI. Evaluare, examinare și revizuire

39. Evaluarea, examinarea și revizuirea periodică contribuie la punerea în aplicare eficientă și facilitează îmbunătățirea continuă. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. încurajarea colectării și analizei voluntare de dovezi privind politicile și inițiativele de alfabetizare în domeniul IA, în conformitate cu contextele naționale;

b. promovarea unor abordări participative de evaluare, care să implice învățăcei, cadre didactice și alte părți interesate;

c. facilitarea schimbului de rezultate ale evaluării și de lecții învățate prin intermediul platformelor și rețelelor Consiliului Europei;

d. încurajarea revizuirii periodice a politicilor privind alfabetizarea în domeniul IA, pentru a le adapta evoluțiilor tehnologice, sociale și juridice.

UE : e- publicații - Educația ecologică in UE

 

Învățarea pentru sustenabilitate în școlile din Europa. Perspective și recomandări pentru politicile publice 

Learning for sustainability in Europe’s schools .Policy insights and recommendations/ Iselin Mulvik, Daniella Tilbury , Bernadeta Baroková [et.al.] ; European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture .- Luxembourg :Publications Office of the European Union, 2025 .- 74 p. - ISBN 978-92-68-35129-1; DOI: 0.2766/1175990 (PDF) .- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/1175990 (accesat : 01.09.2026).

Publicația reunește contextul furnizat de documentele de contribuție prezentate precum și principalele mesaje în materie de politici rezultate în urma reuniunilor acestui grup de lucru.

Raportul:

1. prezintă sinteze ale principalelor concluzii formulate de Grupul de lucru pentru școli: Învățarea pentru durabilitate,
2. include exemple de politici și practici din întreaga Europă și din alte regiuni ale lumii;
3. oferă oferă trimiteri către resurse, astfel încât cititorii să poată explora și utiliza instrumentele cele mai relevante pentru contextul lor.

Prezenta publicație este completată de o serie de fișe informative, menite să reducă decalajul dintre elaborarea politicilor și punerea lor în aplicare la nivelul practicii. Aceste fișe informative sprijină o gamă mai largă de actori, de la directorii instituțiilor de învățământ și cadrele didactice până la organizațiile neguvernamentale, în eforturile lor de a integra durabilitatea în mod semnificativ și sistemic în educație și formare.Prezenta publicație și fișele informative care o însoțesc oferă resurse pentru regândirea nu numai a ceea ce învățăm, ci și a modului, a locului și a scopului pentru care învățăm în vederea promovării durabilității. Acestea se bazează pe realizările Comisiei Europene, ale statelor membre și ale partenerilor acestora și urmăresc să contribuie, prin educație, la construirea unui viitor durabil.

Educație incluzivă și învățare pentru durabilitate. Mesaje esentiale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. - 14 p. - ISBN 978-92-68-40662-5; DOI: 10.2766/4942235 (PDF). - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/4942235 (accesat: 01.09.2026)

O Europă echitabilă, verde și justă investește în bunăstarea tuturor cetățenilor săi, protejând totodată sănătatea planetară. Un sistem de învățământ incluziv și orientat către viitor, care oferă elevilor competențele, valorile și oportunitățile necesare pentru a prospera, poate întări coeziunea socială, poate consolida reziliența și poate îmbunătăți calitatea vieții. Un astfel de sistem poate contribui, de asemenea, la o forță de muncă mai diversificată, sprijinind eliminarea lacunelor de natură economică și în materie de competențe, în special a celor care se manifestă în economia verde și digitală a Europei. Legătura dintre incluziune și durabilitate în educație a fost analizată în cadrul unei reuniuni online în două părți a Grupului de lucru Școli, subgrupul Învățarea pentru durabilitate, care a avut loc în aprilie 2025. Discuțiile s-au axat pe modul în care pot fi concepute politicile și practicile în domeniul educației astfel încât să promoveze echitatea, să sprijine elevii subreprezentați și să contribuie la construirea unei societăți mai juste, mai durabile și cu o coeziune sporită din punct de vedere social.

Educația în domeniul STIM, durabilitatea și carierele verzi

STEM education, sustainability and green careers. Input paper/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture .- Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2026 . - 17p . - ISBN 978-92-68-36573-1; DOI :10.2766/4687561 (PDF) .- URL : https://data.europa.eu/doi/10.2766/4687561 (accesat :01.09.2026).

Educația în domeniul STIM, durabilitatea și carierele verzi. Mesaje esențiale /Comisia Europeană: Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. - 17 p. - ISBN 978-92-68-40614-4; DOI :10.2766/9376562 (PDF). - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/1282238 (accesat :01.09.2026). 

Tranziția verde este de natură să transforme piața forței de muncă, prin apariția unor noi locuri de muncă verzi și dispariția sau transformarea unor locuri de muncă existente. Europa se confruntă deja cu deficite semnificative de forță de muncă și cu lacune în materie de competențe în sectorul verde.
Deși școlile au un rol mai amplu în promovarea cetățeniei active, a gândirii critice și a educației globale, acestea au, de asemenea, un rol esențial în pregătirea tinerilor pentru viitoarele lor cariere, inclusiv pentru cele din economia verde.
Scopul prezentului document este de a analiza modul în care învățarea pentru durabilitate:

1.se intersectează cu educația în domeniul STIM, și
2. poate contribui la pregătirea tinerilor pentru cariere verzi.

Documentul servește drept contribuție pentru reuniunea plenară a Grupului de lucru privind educația în domeniul STIM, durabilitatea și carierele verzi, desfășurată în perioada 12-13 februarie 2025.

Dezinformarea/informarea greșită, știrile false și învățarea pentru durabilitate. Mesaje esențiale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026 . - 15 p.- ISBN 978-92-68-40566-6; DOI: 10.2766/2674975 (PDF). - URL : https://data.europa.eu/doi/10.2766/2674975 (accesat :01.09.2026).

Informarea greșită și dezinformarea, inclusiv știrile false referitoare la schimbările climatice, influențează modul în care tinerii înțeleg problematica durabilității și se implică în aceasta. Recunoașterea impactului informațiilor false este hotărâtoare atât pentru elaborarea unor politici eficace, cât și pentru înzestrarea școlilor și a cadrelor didactice cu mijloacele necesare pentru a face față acestei provocări. Mai jos sunt prezentate o serie de mesaje esențiale desprinse în urma a două seminare online pe această temă, organizate de Grupul de lucru Școli, subgrupul Învățarea pentru durabilitate, în ianuarie 2025. Seminarele online au cuprins prezentări susținute de experți și discuții în grupuri mici.

Educația în aer liber. Beneficii, provocări și bune practici. Mesaje esențiale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026.- 18 p.- ISBN 978-92-68-40710-3 ; DOI : 10.2766/7485376 ( PDF) . - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/7485376 (accesat: 01.09.2026).

Educația în aer liber se referă la activitățile de învățare prin experiență1 care se desfășoară în spații amenajate în aer liber și cuprind acțiuni variate, de la scurte lecții în aer liber, la programe educaționale rezidențiale derulate pe parcursul mai multor zile. Educația în aer liber oferă o abordare pedagogică robustă, prin care elevii se află în natură și se conectează cu aceasta, cultivându-și în paralel abilități de viață esențiale și competențe în materie de durabilitate2 . Prin integrarea educației în aer liber cu obiectivele în materie de durabilitate, cadrele didactice pot crea oportunități consistente de învățare prin experiență care dezvoltă atât capacitățile individuale, cât și responsabilitatea colectivă în raport cu mediul comun.

Înțelegerea și abordarea eco-anxietății în rândul elevilor. Mesaje principale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. - 11 p . - ISBN 978-92-68-24457-9; DOI: 10.2766/8037261 (PDF). - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/8037261 (accesat : 01.09.2026).

Schimbările climatice sunt recunoscute ca fiind o provocare majoră la nivel mondial, care ame-nință sănătatea publică și mijloacele de subzistență pe tot mapamondul. Cercetările din pre-zent recunosc impactul acestor schimbări asupra sănătății mintale și a bunăstării. Mulți tineri declară că simt teamă față de viitorul lor și că resimt un sentiment de pierdere, deznădejde și furie atunci când observă impactul schimbărilor climatice în întreaga lume. Prezentul raport succint sintetizează constatările unui webinar privind eco-anxietatea în edu-cația școlară, organizat în septembrie 2023 de către Grupul de lucru privind învățarea pentru durabilitate al Comisiei Europene. Raportul descrie fenomenul și implicațiile sale pentru poli-tica și practica în domeniul educației.

Implicarea și acțiunile elevilor în procesul de învățare pentru durabilitate. Mesaje principale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026.- 13 p. - ISBN 978-92-68-24888-1; DOI: 10.2766/8952221 (PDF). - URL : https://data.europa.eu/doi/10.2766/8952221 (accesat : 01.09.2026).

Membrii Grupului de lucru privind școlile: învățarea pentru durabilitate din cadrul Comisiei Europene au organizat o activitate de învățare inter pares cu privire la participarea și acțiunile elevilor la Paris, în perioada 6-8 decembrie 2023. Reuniunea a fost găzduită de Ministerul Educației și Tineretului din Franța. Accentul a fost pus pe cursanții din cadrul învățământului școlar, de la grădiniță până la învățământul secundar superior. Înainte de reuniune, Comisia Europeană a trimis participanților un document de prezentare. Reuniunea a oferit oportunități de a face schimb de experiență și de a reflecta asupra politicilor educaționale, a programelor de învățare și a abordărilor pedagogice legate de implicarea și acțiunile elevilor pentru durabilitate.

Învățarea pentru durabilitate și educația digitală în școli. Mesaje principale: Grupul de lucru al UE privind școlile – învățarea pentru durabilitate: Ședința plenară nr. 6: Bruxelles, 4-6 martie 2024. - /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. – 14 p.- ISBN 978-92-68-36714-8; DOI: 10.2766/9495329 (PDF). – URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/9495329 (accesat : 01.09.2026).

Abordarea schimbărilor climatice, a biodiversității și a altor provocări în ceea ce privește durabilitatea necesită o schimbare a priorităților socioeconomice și a practicilor de zi cu zi. Atât agenda verde, cât și cea digitală impun schimbări ale modului în care trăim, învățăm și lucrăm și ale modului în care privim viitorul. Agenda verde și cea digitală sunt complexe, multidimensionale și interconectate. De exemplu, o economie durabilă din punctul de vedere al mediului, circulară și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei nu poate exista fără utilizarea noilor tehnologii. Educația și formarea pot promova obiectivele dublei tranziții verzi și digitale, dar acest lucru va necesita cadre de politică și măsuri care să sprijine învăța-rea pentru schimbare.

Crearea de rețele de programe de educație nonformală și formală. Strategii la nivel național și municipal: mesaje principale: grupul de lucru privind școlile din cadrul spațiul european al educației: învățarea pentru durabilitate: activitatea de învățare inter pares nr. 6: Hamburg, 3-5 iunie 2024 /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. – 14 p.- ISBN 978-92-68-24840-9; DOI: 10.2766/7976839 (PDF). – URL:  https://data.europa.eu/doi/10.2766/7976839 (accesat: 01.09.2026).

Aceste mesaje principale au fost elaborate în cursul activității de învățare inter pares care a avut loc la Hamburg (3-5 iunie 2024) pe tema educației formale și nonformale în învățarea pentru durabilitate. Mesajele principale sunt inspirate de lecțiile învățate din exemplele de bune practici din Hamburg, precum și din exemplele prezentate de participanți. Furnizorii de educație nonformală (de exemplu, organizații neguvernamentale, de tineret și comunitare, asociații și cluburi de protecție a naturii, întreprinderi locale, instituții publice și centre de cunoaștere etc.) joacă un rol important în realizarea unui viitor mai durabil, oferind oportunități de învățare cursanților de toate vârstele și din diferite categorii sociale. În plus, acești furnizori pot sprijini școlile, primind cursanți în vizite la centre și locuri de educație nonformală (de exemplu, centre de protecție a mediului, muzee, biblioteci, parcuri naturale, spații destinate activităților sportive și situri culturale) și oferind sau contribuind la învățarea pentru durabilitate în școli. Educația nonformală extinde învățarea dincolo de porțile școlii și aduce experiențe care con solidează învățarea la nivelul întregii instituții și învățarea la nivelul comunității. Acest tip de educație poate contribui la crearea unui sentiment de apartenență și de conectare la mediul fizic și sociocultural. Autoritățile din domeniul educației ajută din ce în ce mai mult școlile să stabilească legături cu educația nonformală, contribuind la crearea unor peisaje educațio nale1 pentru durabilitate în orașe și municipalități (Tilbury, 2024). Municipalitățile locale pot, de asemenea, să reunească în mod activ părțile interesate în acest scop.

Învățarea pentru durabilitate și educația civică. Mesaje principale: grupul de lucru privind școlile din cadrul spațiului european al educației: învățarea pentru durabilitate: activitatea de învățare inter pares nr. 7: Lisabona, 16-18 octombrie 2024 /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. – 13 p.- ISBN 978-92-68-24792-1; DOI : 10.2766/8738819 (PDF).- URL https://data.europa.eu/doi/10.2766/8738819 (accesat : 01.09.2026).

Grupul de lucru al Spațiului european al educației privind învățarea pentru durabilitate a organizat o reuniune privind educația civică și pentru durabilitate la Lisabona, în perioada 16- 18 octombrie 2024. Vizitele pe teren la o școală locală și prezentările susținute de profesori și elevi, de organizații reprezentative, de ONG-uri și de echipa gazdă – Ministerul Educației, Științei și Inovării din Portugalia – au evidențiat oportunitățile și provocările legate de corela rea învățării pentru durabilitate cu educația civică.

Educația pentru durabilitate în Europa. Formarea de competențe și sprijinirea cadrelor didactice și a școlilor: raport Eurydice /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2025. - 106 p. - ISBN 978-92-9488-968-3; DOI:10.2797/2747066 (PDF). - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2797/2747066 (accesat : 01.09.2026).

Educația are un rol important în promovarea tranziției verzi și construirea unui viitor durabil pentru societățile și economiile Europei. Acest raport Eurydice examinează modul în care țările europene integrează educația pentru durabilitate în procesul didactic și în viața școlară din 39 de sisteme de educație. Raportul investighează ce competențe legate de durabilitate sunt incluse în curriculumul școlar și dacă sunt incluse printr-o abordare transcurriculară sau sunt integrate în discipline specifice. Se examinează modul în care țările europene pregătesc și sprijină cadrele didactice în eforturile lor de a forma și dezvolta aceste competențe ale elevilor. Se analizează sprijinul oferit școlilor pentru a pune în aplicare abordări la nivelul întregii școli și a promova educația pentru durabilitate. În ansamblu, cele mai multe țări europene integrează competențe legate de durabilitate în curriculumul școlar, oferă formare specifică, resurse didactice, materiale de învățare și orientare pentru a ajuta cadrele didactice să desfășoare educația pentru durabilitate și a sprijini școlile în diverse moduri. Totuși, se mai pot face progrese în ceea ce privește o încorporare mai extinsă și mai în detaliu a competențelor în materie de durabilitate la nivelul întregului curriculum, consolidarea sprijinului țintit, oportunitățile de orientare și formare pentru cadre didactice și personalul de conducere din școli sau asigurarea de sprijin financiar și nefinanciar pentru activități școlare specifice.

Elaborarea unor politici eficace privind învățarea pentru durabilitate. Mesaje principale / Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură .- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2025 .- 12 p.- ISBN: 978-92-68-21484-8; DOI:10.2766/2087755 (PDF).- https://data.europa.eu/doi/10.2766/2087755 (accesat : 01.09.2026).

Documentul prezintă un rezumat al măsurilor și practicilor de elaborare a unor politici eficace identificate în cadrul unui atelier al Grupului de lucru privind școlile: Învățarea pentru durabilitate al Comisiei Europene, care a avut loc în cadrul Congresului mondial al educației în domeniul mediului (WEEC) de la Praga, la 16 martie 2022. Evenimentul hibrid a fost deschis membrilor grupului de lucru (care au participat în persoană și online), precum și participanților la WEEC din Praga. Sinteza privind politicile se bazează pe prezentarea Comisiei Europene de la începutul atelierului, care a oferit o imagine de ansamblu a peisajului politicilor din UE referitoare la învățarea pentru durabilitate. În cadrul unei mese rotunde cu reprezentanți ai grupului de lucru din Republica Cehă, Cipru și Ungaria, precum și în cadrul activităților în grupuri mici, membrii și participanții din cadrul WEEC s-au implicat în rafinarea și extinderea mesajelor de bază desprinse din această prezentare inițială. Atelierul s-a concentrat pe aspectele care determină o bună concepere a politicilor, precum și pe modul în care se poate asigura efectiv transpunerea acestora în practică.

Îmbunătățirea educației prin învățarea pentru durabilitate. O analiză exploratorie a beneficiilor mai ample : Raport analitic

Enhancing education through learning for sustainability . An explorative review of broader benefits : analytical report / Saphia Zenasni, Lise Janssens, Iris Stiers [et.al.]; European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture . - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2025. – 48 p .- ISBN 978-92-68-19546-8 ;DOI: 10.2766/350817 (PDF) .- URL :  https://data.europa.eu/doi/10.2766/350817  (accesat :01.09.2026). 

Îmbunătățirea educației prin învățarea pentru durabilitate. O analiză exploratorie a beneficiilor mai ample: Rezumat executiv

Enhancing education through learning for sustainability. An explorative review of broader benefits: executive summary / Saphia Zenasni, Lise Janssens, Iris Stiers [et.al.]; European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2025. - 8 p.- ISBN 978-92-68-19549-9 ;DOI: 10.2766/677854 (PDF) .- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/677854 (accesat :01.09.2026).

Studiul își propune să analizeze modul în care învățarea pentru durabilitate contribuie la obținerea unor rezultate mai ample în materie de învățare, în special în cadrul educației și îngrijirii timpurii, precum și al învățământului primar și secundar.

Prezentul raport evidențiază o serie de beneficii mai ample ale învățării pentru durabilitate, referitoare la competențele de bază și la competențele transversale, precum și beneficii de natură psihologică și instituțională.

Numeroase studii au evidențiat aceste beneficii în contextul activităților de învățare pentru durabilitate desfășurate în aer liber și bazate pe contactul direct cu natura. 

Învățarea pentru durabilitate la nivel local. Locuri, parteneri și participare : Document de contribuție

Local learning for sustainability: places, partners and participation : input paper/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture .- Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2025 .- 24 p.- ISBN 978-92-68-24245-2; DOI: 10.2766/6756195 (PDF) .- URL : https://data.europa.eu/doi/10.2766/6756195 (accesat :01.09.2026).

Prezenta publicație explorează oportunitățile de învățare existente la nivel local, concentrându-se asupra modului în care politicile pot sprijini în mod eficient școlile în vederea consolidării învățării pentru durabilitate la nivel local.

Noțiunea de „nivel local” poate face referire la mediile rurale și urbane care fac parte din vecinătatea imediată a școlii, din satul, orașul sau municipiul în care aceasta este situată și/sau din zona subregională înconjurătoare.

Documentul urmărește să identifice principalele caracteristici ale inițiativelor care stabilesc legături între școală și contextul local în care aceasta își desfășoară activitatea. De asemenea, acesta analizează modul în care autoritățile publice sau organismele echivalente ale acestora, autoritățile naționale din domeniul educației și organizațiile internaționale pot valorifica potențialul învățării nonformale în comunitățile locale și pot accelera și extinde aplicarea unor astfel de forme de învățare prin măsuri de politică, investiții și acțiuni specifice.

Implicarea tinerilor în școli. Vocile elevilor, participarea și acțiunea în cadrul învățării pentru durabilitate : document de contribuție

Tilbury, Daniella.  Youth engagement in schools. Student voices, participation, and action in learning for sustainability: input paper/ Daniella Tilbury; European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2025.- 30 p. - ISBN 978-92-68-24157-8; DOI :10.2766/7757385 (PDF). – URL : https://data.europa.eu/doi/10.2766/7757385 (accesat : 01.09.2026). 

Prezentul document se axează pe educația școlară și participarea elevilor, având drept scop să ofere factorilor de decizie din domeniul educației informații cu privire la modalitățile de sprijinire a eforturilor de extindere și de creare a unor oportunități suplimentare pentru implicarea tinerilor în educația formală și prin intermediul acesteia. Documentul abordează cinci întrebări principale:

Q.Ce se înțelege prin vocea elevilor, implicarea și participarea acestora în cadrul învățării pentru durabilitate ?

Q.De ce ar trebui autoritățile din domeniul educației, școlile și colegiile să acorde atenție acestui aspect? Care sunt valoarea și beneficiile acestuia?

Q.Cum arată bunele practici în acest domeniu?Q.Care sunt provocările legate de implicarea tinerilor în domeniul durabilității?

Q.Care sunt implicațiile pentru elaborarea politicilor și pentru acțiunile de coordonare la nivel național?

Educația și formarea profesională și înverzirea pieței forței de muncă.Mesaje principale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură.- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024 .- 10 p.- ISBN 978-92-68-21539-5; DOI: 10.2766/1488786 ( PDF ).- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/1488786 (accesat : 01.09.2026).

Pactul verde european este o strategie cuprinzătoare prin care Uniunea Europeană își propune să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Pactul urmărește să asigure că tranziția către o societate și o economie mai durabile este echitabilă și sprijinită de cetățeni. Pentru a atinge neutralitatea climatică, este nevoie de o forță de muncă calificată care să poată contribui la practici durabile. Competențele necesare se încadrează în două tipologii principale: competențe tehnice, care sunt specifice fiecărei ocupații în parte și orientate către piața forței de muncă (de exemplu, instalarea de panouri solare) și competențe transversale, care sunt mai generale și aplicabile atât la locul de muncă, cât și în viața de zi cu zi (de exemplu, conștientizarea problematicii de mediu). Domeniul educației și formării profesionale (EFP) se află într-o poziție din care poate oferi o combinație a acestor competențe.

Elaborarea unor politici eficace privind învățarea pentru durabilitate .Mesaje principale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură.- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024 .- 12 p .- ISBN 978-92-68-21438-1 ;DOI: 10.2766/1637885 (PDF).- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/2087755 (accesat:01.09.2026).

Prezentul document prezintă un rezumat al măsurilor și practicilor de elaborare a unor politici eficace identificate în cadrul unui atelier al Grupului de lucru privind școlile: Învățarea pentru durabilitate al Comisiei Europene, care a avut loc în cadrul Congresului mondial al educației în domeniul mediului (WEEC) de la Praga, la 16 martie 2022. Evenimentul hibrid a fost deschis membrilor grupului de lucru (care au participat în persoană și online), precum și participanților la WEEC din Praga. Sinteza privind politicile se bazează pe prezentarea Comisiei Europene de la începutul atelierului, care a oferit o imagine de ansamblu a peisajului politicilor din UE referitoare la învățarea pentru durabilitate. În cadrul unei mese rotunde cu reprezentanți ai grupului de lucru din Republica Cehă, Cipru și Ungaria, precum și în cadrul activităților în grupuri mici, membrii și participanții din cadrul WEEC s-au implicat în rafinarea și extinderea mesajelor de bază desprinse din această prezentare inițială. Atelierul s-a concentrat pe aspectele care determină o bună concepere a politicilor, precum și pe modul în care se poate asigura efectiv transpunerea acestora în practică.

Abordări ale durabilității la nivelul întregii școli.Mesaje-cheie/Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură .- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023 .- 12p .- ISBN 978-92-68-03027-1; DOI: 10.2766/600974 (PDF) .- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/600974 (accesat : 01.09.2026).

Mesajele de politică sunt preluate din discuțiile purtate în cadrul a două reuniuni plenare ale grupului de lucru al UE privind educația pentru durabilitate, care au analizat în mod specific abordările durabilității la nivelul întregii școli. Mesajele-cheie sunt organizate pe rubrici care vizează principalele teme identificate de membrii grupului.

Organizarea și conceperea programei de învățământ și dezvoltarea competențelor de bază.Mesaje-cheie / Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură .- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023 .- 13 p.- ISBN: 978-92-76-99000-0 ; Doi: 10.2766/176943 (PDF).- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/176943 (accesat :01.09.2026).

Prezentul document pune accentul pe conceperea programelor de învățământ care vizează învățarea pentru durabilitate. Mesajele-cheie reflectă discuțiile purtate în cadrul Grupului de lucru al UE privind învățarea pentru durabilitate cu ocazia reuniunii sale de la Bruxelles din 15-16 septembrie 2022. În cursul reuniunii, participanții au discutat și au identificat: măsurile de politică care pot contribui la dezvoltarea și introducerea programelor școlare pentru a îmbunătăți oportunitățile de învățare pentru durabilitate; cadrele, resursele și capacitățile relevante care pot contribui la conturarea și punerea în aplicare a acestor măsuri de politică și a metodelor pedagogice relevante; principalele provocări și obstacole și modul în care acestea ar putea fi depășite; lecțiile învățate din exemple de practici considerate a fi adecvate în acest domeniu.

Atelierul de lucru a pus în discuție considerații legate de competențele de bază în învățarea pentru durabilitate. Competențele în materie de durabilitate sunt înțelese ca fiind un set de cunoștințe, aptitudini și valori interconectate care permit cursanților să se implice în mod eficace în acțiuni pentru o planetă mai sănătoasă. GreenComp, cadrul european de competențe în materie de durabilitate și alte documente de referință oferă orientări pentru eforturile de integrare a competențelor în materie de durabilitate în programa de învățământ. Cadrul GreenComp a stat la baza discuțiilor din cadrul reuniunii.

Învățarea pentru durabilitate. Bune practici în educația cadrelor didactice și decalaje în ceea ce privește oferta educațională : mesaje-cheie/Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură .- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023 .- 11 p.- ISBN: 978-92-76-98909-7; DOI : 10.2766/068596 (PDF).- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/068596 (accesat :01.09.2026).

Se consideră că formarea cadrelor didactice are o importanță din ce în ce mai hotărâtoare pentru agenda învățării pentru durabilitate. Impulsul politic, sprijinul și finanțarea sunt esențiale pentru a promova formarea profesională a cadrelor didactice în acest domeniu. Pentru a fi eficientă, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice trebuie să fie luată în considerare împreună cu alte reforme și politici în materie de durabilitate și de educație pentru dezvoltare durabilă (ESD) și nu separat de acestea. Pentru a accelera interesul actual față de învățarea pentru durabilitate și pentru a identifica, partaja și extinde politicile naționale/regionale care pot servi drept exemplu în ceea ce privește formarea cadrelor didactice, este necesar să se adopte măsuri de sprijin la nivelul UE. Finanțarea la nivel național și la nivelul UE este esențială pentru a ajuta țările să își transforme angajamentele în acțiuni („să facem ce spunem”). Exploatarea oportunităților de finanțare care au potențialul de a sprijini reforme la scară largă (de exemplu, Fondul social european al UE și Fondul de redresare și reziliență) ar putea conduce la schimbări neașteptate în domeniul învățării pentru durabilitate. În acest sens, este necesară o mai bună vizibilitate a finanțării existente la nivelul UE, precum și o cooperare interguvernamentală/interministerială la nivel național, pentru a asigura că se acordă fără întârziere atenția necesară învățării pentru durabilitate, inclusiv formării cadrelor didactice.

Setul de instrumente pentru protejarea naturii europene / Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură.- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023 .- 70 p.- ISBN 978-92-76-43437-5; DOI :10.2779/503214 (PDF).- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2779/503214 (accesat:01.09.2026).

Pe lângă frumusețea sa, natura Europei are o mare importanță pentru noi toți din numeroase puncte de vedere, iar acest set de instrumente îi va ajuta pe elevii dumneavoastră să înțeleagă de ce. Ne va purta într-o călătorie care începe prin a ne apleca pentru a observa plantele și animalele care trăiesc în ariile naturale ale Europei. Vom discuta despre biodiversitate - „Ce este biodiversitatea?” - și vom prezenta unele noțiuni științifice de bază pe care se întemeiază știința mediului. Vom adresa o serie de întrebări cum ar fi „Ce este o specie?”, „Ce este un habitat?” și „Ce este un ecosistem?”, precum și „Cum funcționează acestea?” și „De ce sunt importante?”. Elevii vor învăța să comunice despre natură, precum și despre patrimoniul natural comun al Europei. 

Setul de instrumente oferă resurse pentru găsirea și recunoașterea unor plante, animale și habitate interesante și importante din apropierea dumneavoastră. Pe lângă identificarea speciilor și a habitatelor, elevii dumneavoastră vor învăța mai multe și despre ce înseamnă natura pentru ei personal și de ce consideră că este importantă. Inspirarea elevilor prin ceea ce se află în jurul lor poate fi un prim pas real în a-i implica față de natură într-un mod semnificativ.

Bianchi, Guia. GreenComp : Cadrul european de competențe în materie de durabilitate /Guia Bianchi, Ulrike Pisiotis, Marcelino Cabrera.- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022 .- 58 p .- ISBN 978-92-76-53197-5 ; DOI : 10.2760/152587 (PDF).- URL:https://data.europa.eu/doi/10.2760/152587 (accesat :01.09.2026).

Dezvoltarea unui cadru european de competențe în materie de durabilitate este una dintre acțiunile de politică stabilite în Pactul verde european ca un catalizator pentru promovarea învățării privind durabilitatea mediului în Uniunea Europeană. GreenComp identifică o serie de competențe în materie de durabilitate care să fie integrate în programele educaționale pentru a ajuta cursanții să își dezvolte cunoștințe, aptitudini și atitudini care promovează modalități de a gândi, de a planifica și de a acționa cu empatie, responsabilitate și grijă pentru planeta noastră și pentru sănătatea publică. Această activitate a început cu o recenzie a datelor din literatura de specialitate și s-a bazat pe mai multe consultări cu experți și părți interesate care activează în domeniul educației pentru durabilitate și al învățării pe tot parcursul vieții. Rezultatele incluse în prezentul raport formează un cadru de învățare pentru durabilitatea mediului, care poate fi aplicat în orice context de învățare. Raportul conține definițiile de lucru ale durabilității și ale învățării pentru durabilitatea mediului, care stau la baza cadrului de obținere a consensului și de eliminare a decalajului între experți și alte părți interesate. GreenComp cuprinde patru domenii de competență interconectate: „adoptarea valorilor durabilității”, „acceptarea complexității în materie de durabilitate”, „conceperea de scenarii viitoare durabile” și „luarea de măsuri pentru durabilitate”. Fiecare domeniu cuprinde trei competențe care sunt interconectate și la fel de importante. GreenComp este concepută ca o referință neprescriptivă pentru sistemele de învățare care promovează durabilitatea drept competență.

Pateraki , Irene. Clasele în acțiune: Predarea schimbărilor climatice cu eTwinning/ Irene Pateraki, Alexandra Hanna Licht; Biroul Central de Asistență eTwinning; European Schoolnet; Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură - Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020. - 59p.

Detalii/ Varianta electronică: https://cpescmdlib.blogspot.com/2021/01/uee-publicatii-clasele-in-actiune.html

Cartea cuprinde o selecție de proiecte și activități eTwinning excelente, desfășurate în instituții aparținând tuturor ciclurilor de învățământ, de la grădiniță la liceu și școală profesională. Fiecare dintre aceste activități le-a oferit elevilor o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și a măsurilor pe care le putem lua cu toții pentru a le combate.