Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Recomandarea CM/Rec(2026)12 privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale

Centrul Pro-European al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova vă propune traducerea neoficială în limba română a Recomandării CM/Rec(2026)12 privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 2 septembrie 2026.

Documentul subliniază importanța educației în pregătirea societății pentru utilizarea responsabilă a IA și oferă statelor membre un cadru de principii și măsuri pentru dezvoltarea alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale.

Recomandarea este relevantă pentru cadre didactice, elevi, studenți, bibliotecari, funcționari publici, cercetători și pentru toate persoanele interesate de impactul IA asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Traducere realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și verificată de persoana responsabilă.

Traducere neoficială

Versiuni oficiale

CM/Rec(2026)12 - Recommendation of the Committee of Ministers 

to member States on artificial intelligence literacy

Recommandation du Comité des Ministres 

aux États membres sur la littératie en intelligence artificielle

Recomandarea CM/Rec(2026)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale

Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 septembrie 2026, în cadrul celei de-a 1567-a reuniuni a Delegaților Miniștrilor

Preambul

Comitetul de Miniștri, în temeiul articolului 15.b din Statutul Consiliului Europei (ETS nr. 1),

Având în vedere că scopul Consiliului Europei este realizarea unei unități mai strânse între statele sale membre și că acest scop poate fi urmărit, în special, prin adoptarea unei acțiuni comune în domeniile educației și culturii;

Reafirmând angajamentul statelor membre de a asigura fiecărei persoane dreptul la o educație de calitate, echitabilă și favorabilă incluziunii, astfel cum este consacrat în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (ETS nr. 5) și în protocoalele sale, precum și de a respecta și proteja pe deplin acest drept, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;

Recunoscând atât oportunitățile, cât și riscurile prezentate de sistemele, modelele și aplicațiile de inteligență artificială (IA) pentru educație și societate;

Având în vedere:

– Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225) („Convenția-cadru privind IA”);

– Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (CETS nr. 201), care recunoaște că interesul superior al copilului trebuie să constituie o considerație primordială în toate chestiunile referitoare la copii, în funcție de nivelul lor de maturitate și de capacitățile lor în evoluție;

– Convenția pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (ETS nr. 108);

Luând notă de Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială al Uniunii Europene), în special de articolul 4 privind alfabetizarea în domeniul IA;

Luând notă de Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale;

Având în vedere recomandările anterioare ale Comitetului de Miniștri, în special:

– Recomandarea CM/Rec(2024)5 privind aspectele etice și organizaționale ale utilizării inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale conexe de către serviciile penitenciare și de probațiune;

– Recomandarea CM/Rec(2019)10 privind dezvoltarea și promovarea educației pentru cetățenie digitală;

– Recomandarea CM/Rec(2018)7 privind orientările pentru respectarea, protejarea și exercitarea drepturilor copilului în mediul digital;

– Recomandarea CM/Rec(2017)8 privind volumele mari de date pentru cultură, alfabetizare și democrație;

– Recomandarea CM/Rec(2014)6 privind un ghid al drepturilor omului pentru utilizatorii de internet;

– Recomandarea CM/Rec(2012)13 privind asigurarea unei educații de calitate;

– Recomandarea CM/Rec(2010)7 privind Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului;

Având în vedere Declarația Comitetului de Miniștri privind capacitățile manipulative ale proceselor algoritmice (Decl(13/02/2019)1);

Având în vedere rezoluțiile Conferinței permanente a miniștrilor educației din cadrul Consiliului Europei, în special Rezoluția 3 privind valorificarea potențialului inteligenței artificiale în educație și prin intermediul educației (MED-26(2023)06 final);

Având în vedere recomandările și rezoluțiile anterioare ale Adunării Parlamentare, în special:

– Recomandarea 2186 (2020) și Rezoluția 2345 (2020) „Inteligența artificială și piețele muncii: prieten sau dușman?”;

– Recomandarea 2185 (2020) „Inteligența artificială în domeniul sănătății: provocări medicale, juridice și etice”;

– Recomandarea 2182 (2020) și Rezoluția 2342 (2020) „Justiția prin algoritmi – Rolul inteligenței artificiale în activitatea polițienească și în sistemele de justiție penală”;

Luând act de Recomandarea Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind inteligența artificială (OECD/LEGAL/0449 (2019));

Având în vedere Recomandarea UNESCO privind etica inteligenței artificiale (2021) și Recomandarea privind resursele educaționale deschise (2019);

Reamintind Orientările Consiliului Europei privind protecția datelor copiilor în mediul educațional (2021);

Având în vedere Strategia Consiliului Europei pentru educație 2024–2030: „Învățăcei pe primul loc – Educația pentru societățile democratice de astăzi și de mâine”, în special Pilonul 3 privind „promovarea educației printr-o transformare digitală bazată pe drepturile omului”;

Ținând seama de cadrele de competențe ale UNESCO pentru IA destinate elevilor și profesorilor (2024), de proiectul de cadru al OCDE și al Comisiei Europene privind alfabetizarea în domeniul IA pentru învățământul primar și secundar – „Împuternicirea elevilor pentru era IA” (2025) și de Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni (DigComp 3.0) al Comisiei Europene (2025);

Reamintind Raportul explicativ la Convenția-cadru privind IA;

Luând notă de rapoartele și studiile Consiliului Europei referitoare la IA în diferite sectoare, în special:

– „Aplicarea inteligenței artificiale în domeniul sănătății și impactul acesteia asupra relației «pacient–medic»” (2024);

– publicația „Inteligența artificială și educația – O perspectivă critică prin prisma drepturilor omului, democrației și statului de drept” (2022);

– „Inteligența artificială și dreptul administrativ – Studiu comparativ privind dreptul administrativ și utilizarea inteligenței artificiale și a altor sisteme algoritmice în procesul decizional administrativ în statele membre ale Consiliului Europei” (2022);

– „Studiu privind impactul transformării digitale asupra democrației și bunei guvernări” (2021);

Recunoscând că Consiliul Europei a elaborat politici și cadre de referință privind dimensiunile etice, juridice și societale ale tehnologiilor emergente, inclusiv ale IA;

Reafirmând importanța alfabetizării și a competențelor digitale, astfel cum este exprimată la articolul 20 din Convenția-cadru privind IA;

Subliniind necesitatea critică de a consolida capacitatea de acțiune socială, astfel cum este definită în prezenta recomandare, de a preveni dezinformarea și manipularea, de a susține libertatea de exprimare și de a permite participarea efectivă la viața democratică în mediile mediate de IA. Acest lucru este deosebit de important pentru toți cei care învață și care trăiesc în ecosisteme informaționale și socioeconomice complexe și în continuă evoluție, care le influențează învățarea, socializarea și oportunitățile și creează, astfel, domenii de potențială fricțiune și risc;

Afirmând că educația pentru cetățenie digitală constituie fundamentul pentru împuternicirea tuturor membrilor societății de a se implica în mod critic în schimbările tehnologice și că alfabetizarea în domeniul IA este o componentă esențială a acestui demers;

Recunoscând rolul esențial al cadrelor didactice, al elevilor, al părinților și al familiilor în mediile educaționale și în modelarea unui viitor democratic în era digitală;

Subliniind că alfabetizarea în domeniul IA cuprinde dimensiunile umană, tehnologică și practică ale IA, astfel cum sunt definite în prezenta recomandare;

Recunoscând că dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA constituie un demers semnificativ, care necesită resurse și angajament, iar progresul poate varia în funcție de capacitățile și circumstanțele naționale;

Luând notă de faptul că statele membre iau deja decizii privind utilizarea sistemelor de IA în educație și în alte servicii publice și că alfabetizarea în domeniul IA este o condiție prealabilă pentru asigurarea alinierii sistemelor de IA la drepturile omului, democrație și statul de drept,

Recomandă guvernelor statelor membre:

1. să recunoască modelul tridimensional al alfabetizării în domeniul IA, astfel cum este definit în anexa la prezenta recomandare, drept model de referință pentru politicile și inițiativele privind alfabetizarea în domeniul IA, acordând o atenție deosebită dimensiunii umane;

2. să își revizuiască strategiile naționale, cadrele legislative, politicile și practicile, precum și cadrele și programele de învățare și formare, în vederea asigurării coerenței acestora cu modelul tridimensional al alfabetizării în domeniul IA și cu principiile stabilite în anexa la prezenta recomandare;

3. să implice părțile interesate relevante în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA, inclusiv prin asigurarea resurselor și formării corespunzătoare pentru participarea lor semnificativă;

4. să promoveze alfabetizarea în domeniul IA în întregul sistem educațional și în societate, asigurând ca aceasta să devină treptat accesibilă tuturor segmentelor populației, în special prin învățare formală, nonformală și informală și prin inițiative de sensibilizare a publicului;

5. să ofere sau să faciliteze educația și formarea inițială, precum și dezvoltarea profesională continuă în domeniul alfabetizării în IA pentru funcționarii publici și alți profesioniști relevanți, acordând o atenție deosebită profesioniștilor din domeniul educației;

6. să asigure traducerea prezentei recomandări, inclusiv a anexei, în limba sau limbile oficiale ale țărilor lor și diseminarea acesteia către autoritățile și părțile interesate relevante, prin mijloace și formate accesibile;

7. să examineze punerea în aplicare a prezentei recomandări în cadrul Comitetului de Miniștri, cel târziu la cinci ani de la adoptarea sa și, după caz, la intervale mai scurte.

Anexă la Recomandarea CM/Rec(2026)12

I. Scop și domeniu de aplicare

A. Scop

1. Scopul prezentei recomandări este de a dezvolta și promova alfabetizarea în domeniul IA, astfel cum este definită în prezenta recomandare, în rândul tuturor segmentelor populației, pentru a le permite să dobândească o înțelegere critică a IA și a impactului său mai larg, să interacționeze cu aceasta în mod etic, responsabil și sigur și să prevină și să atenueze riscurile și efectele sale negative asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.

2. În acest scop, recomandarea oferă un cadru coerent de principii directoare, bazat pe un model tridimensional al alfabetizării în domeniul IA – care cuprinde dimensiunile umană, tehnologică și practică ale IA – pentru a sprijini statele membre, în cadrul propriilor structuri constituționale și instituționale, în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA.

3. Prezenta recomandare acordă o atenție deosebită principiilor referitoare la dimensiunea umană a IA, pentru a aborda impactul acesteia asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept – inclusiv asupra demnității umane și a capacității de acțiune socială, a vieții private, a autonomiei, a echității și a nediscriminării – precum și implicațiile sale mai largi pentru bunăstare, justiție socială, dezvoltare durabilă și mediu.

4. Prezenta recomandare recunoaște educația drept o componentă esențială a infrastructurii democratice și principalul cadru pentru dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA.

B. Domeniu de aplicare

5. Prezenta recomandare:

a. se aplică tuturor nivelurilor relevante de educație și formare, inclusiv învățământului nonformal și informal, învățării pe tot parcursul vieții, dezvoltării profesionale continue și inițiativelor de sensibilizare a publicului, astfel încât toate segmentele populației să dobândească treptat alfabetizarea în domeniul IA;

b. vizează integrarea alfabetizării în domeniul IA în politicile publice la nivel național, regional și local, precum și elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA în educație și în alte domenii relevante, după caz;

c. se bazează pe instrumentele juridice și de politică publică ale Consiliului Europei relevante pentru IA și educație și le conferă expresie concretă;

d. informează și completează inițiativele existente în domeniul alfabetizării digitale, al alfabetizării mediatice și informaționale, al educației pentru cetățenie democratică și al educației pentru cetățenie digitală, precum și din alte domenii relevante.

C. Structuri constituționale și priorități

6. Principiile și măsurile prevăzute mai jos ar trebui aplicate:

a. cu respectarea cuvenită a structurilor constituționale, a cadrelor instituționale și a diversității contextelor naționale, regionale și locale;

b. ținând cont de prioritățile, necesitățile și capacitățile fiecărui stat membru și recunoscând că dezvoltarea politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA poate fi realizată progresiv, în etape.

II. Definiții

7. În sensul prezentei recomandări:

a. „inteligența artificială” (IA) cuprinde o gamă în continuă extindere de sisteme sociotehnice care:

i. presupun interacțiunea dintre oameni, instituții, politici, practici sociale și mediu, pe de o parte, și dispozitive de calcul, infrastructură, software, date și statistici, pe de altă parte, care împreună modelează proiectarea, dezvoltarea, implementarea și utilizarea acestor sisteme; și

ii. sunt concepute pentru a automatiza, a sprijini sau a înlocui acțiuni ori sarcini asociate în mod obișnuit inteligenței umane;

b. „sistem de IA” înseamnă un sistem bazat pe mașini care, pentru obiective explicite sau implicite, deduce, pe baza datelor de intrare pe care le primește, modul de generare a unor rezultate precum predicții, conținut, recomandări sau decizii care pot influența mediile fizice sau virtuale;

c. „alfabetizarea în domeniul IA” se referă la capacitatea de a interacționa cu IA în mod critic, etic, responsabil, sigur și eficient, ceea ce presupune înțelegerea dimensiunilor umană, tehnologică și practică ale IA;

d. „dimensiunea umană a IA” se referă la înțelegerea implicațiilor etice, sociopolitice, cognitive, psihologice, culturale, de mediu și personale ale IA, inclusiv a impactului acesteia asupra drepturilor omului, democrației, statului de drept și capacității de acțiune socială;

e. „dimensiunea tehnologică a IA” se referă la modul în care funcționează sistemele de IA, inclusiv proiectarea lor, dependența de date, dezvoltarea, mecanismele operaționale, capacitățile, limitările și principiile tehnice, precum și natura lor probabilistică;

f. „dimensiunea practică a IA” se referă la interacțiunea cu sistemele de IA în contexte reale, inclusiv utilizarea și implementarea lor etică, responsabilă, sigură și eficientă, precum și recunoașterea beneficiilor și riscurilor acestora;

g. „capacitate de acțiune socială” se referă la capacitatea indivizilor de a acționa autonom și în mod semnificativ în cadrul societății, în contexte sociale, culturale, educaționale și tehnologice;

h. „afectat de IA” se referă la mediile sau procesele sociale care sunt influențate, inclusiv indirect, de prezența sau consecințele sistemelor de IA;

i. „mediat de IA” se referă la situațiile în care sistemele de IA structurează, filtrează sau modelează în mod activ activități umane, precum interacțiunile, deciziile sau accesul la informații.

III. Principii directoare

8. Politicile și inițiativele privind alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să se bazeze pe următoarele principii.

A. Înțelegerea fundamentală a IA

9. IA este sociotehnică: sistemele de IA reflectă valorile, opțiunile de proiectare și ipotezele dezvoltatorilor lor, precum și contextele sociale, economice și politice în care sunt dezvoltate și implementate.

10. IA este diversă: sistemele de IA nu se limitează la IA generativă, ci cuprind aplicații diverse, inclusiv sisteme de predicție, de luare a deciziilor și de recomandare, dintre care multe sunt integrate în mediile digitale cotidiene.

11. IA este construită pe baza datelor și modelată de acestea: majoritatea sistemelor de IA sunt dezvoltate utilizând date ale căror origini, calitate și limitări influențează în mod fundamental rezultatele lor.

12. IA are limite: sistemele de IA prezintă limitări tehnice care le fac predispuse la erori și nu gândesc, nu înțeleg, nu raționează și nu învață în același mod ca oamenii, în pofida faptului că sunt adesea prezentate ca făcând acest lucru.

13. IA prezintă oportunități și riscuri: sistemele de IA prezintă atât oportunități, cât și riscuri pentru indivizi, societate, drepturile omului, securitate și mediu, iar implicațiile lor complete nu sunt încă pe deplin înțelese.

14. IA este un instrument, nu o ființă umană: sistemele de IA sunt concepute să interacționeze în moduri care pot părea umane, ceea ce îi poate conduce pe utilizatori spre o încredere excesivă și dependență psihologică, însă aceste sisteme nu posedă înțelegere umană, experiență sau capacitate de acțiune socială.

B. Drepturile omului, etica și demnitatea umană

15. IA prezintă riscuri pentru drepturile și libertățile fundamentale: sistemele de IA prezintă riscuri legate de discriminare, exploatare, supraveghere și lipsa de transparență în procesul decizional, precum și amenințări la adresa dreptului la viață privată, a libertății de gândire și de exprimare și a dreptului la un proces echitabil.

16. Demnitatea umană este prioritară: implementarea IA nu trebuie să aibă loc în detrimentul demnității umane, egalității, echității sau durabilității mediului.

17. IA afectează diversitatea culturală și lingvistică: sistemele de IA pot consolida prejudecățile și standardizarea culturală și lingvistică; în schimb, diversitatea ar trebui păstrată.

18. Etica ghidează interacțiunea cu IA: reflecția și acțiunea etică sunt esențiale în fiecare etapă a ciclului de viață al IA și al guvernanței acesteia.

19. Grupurile vulnerabile au nevoie de protecție: copiii, inclusiv adolescenții, și persoanele din grupuri dezavantajate sau marginalizate necesită protecție specială în mediile afectate de IA.

C. Democrația, statul de drept și sfera publică

20. IA mediază sfera publică: IA influențează accesul la informații, discursul public și procesul decizional instituțional, afectând participarea democratică, încrederea publică și fundamentele vieții democratice.

21. IA poate amplifica conținutul nociv: sistemele de IA pot fi utilizate pentru a genera, amplifica sau disemina dezinformare și discurs instigator la ură îndreptat împotriva unor persoane sau grupuri, subminând astfel coeziunea socială.

22. Dovezile stau la baza afirmațiilor credibile: afirmațiile privind eficacitatea, siguranța și utilizările pozitive ale IA ar trebui susținute de dovezi independente și științifice, care să poată fi dezbătute și contestate în mod deschis.

23. Răspunderea pentru procesul decizional facilitat de IA: procesul decizional facilitat de IA de către autoritățile publice ar trebui să fie supus răspunderii, trasabil, explicabil, legal și contestabil.

24. Căi de atac și reparare accesibile: persoanele ar trebui informate cu privire la mecanismele care le permit să conteste deciziile legate de IA și să obțină despăgubiri sau alte măsuri de reparare adecvate și ar trebui să aibă acces la aceste mecanisme.

D. Capacitatea de acțiune socială, gândirea critică și responsabilitatea

25. IA afectează comportamentul uman: sistemele de IA modelează tot mai mult condițiile în care oamenii învață, acționează, comunică și iau decizii, cu implicații pentru autonomia individuală și capacitatea de acțiune socială.

26. IA afectează dezvoltarea umană: utilizarea sistemelor de IA poate avea efecte semnificative asupra unei game de competențe – cognitive, procedurale, sociale și emoționale – care variază în funcție de diferitele etape ale dezvoltării și de contextele de utilizare.

27. Capacitate de acțiune, discernământ și responsabilitate: oamenii nu ar trebui să își delege capacitatea de acțiune, discernământul sau responsabilitatea sistemelor de IA.

28. Evaluarea critică a utilizării IA: indivizii ar trebui să fie sprijiniți să ia decizii informate cu privire la utilizarea sau neutilizarea sistemelor de IA, în special prin recunoașterea situațiilor în care IA le influențează accesul la informații și conținut.

29. Relațiile umane contează: prin interacțiuni algoritmice, sistemele de IA riscă să afecteze negativ relațiile umane sau chiar să le substituie și să submineze profunzimea și calitatea vieții sociale.

30. Oamenii modelează guvernanța IA: indivizii și comunitățile ar trebui să fie împuterniciți să participe în mod semnificativ la deciziile privind dacă, când și cum sunt dezvoltate, utilizate și guvernate sistemele de IA.

IV. Măsuri

31. Pentru a promova alfabetizarea în domeniul IA în sprijinul drepturilor omului, democrației și capacității de acțiune socială, statele membre ar trebui să ia următoarele măsuri, după caz. Toate aceste inițiative ar trebui să fie favorabile incluziunii, accesibile și adaptate nevoilor grupurilor subreprezentate și vulnerabile.

A. Strategii naționale și cadre de guvernanță

32. Strategiile naționale și cadrele de guvernanță constituie fundamentul unor abordări coerente, durabile și sensibile la context în domeniul alfabetizării în IA, susținute de resurse adecvate. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. consolidarea capacității naționale de elaborare, adaptare și contextualizare a resurselor de alfabetizare în domeniul IA, în conformitate cu drepturile omului, democrația și statul de drept, ținând seama de diversitatea lingvistică, culturală și pedagogică;

b. integrarea alfabetizării în domeniul IA ca element transversal în strategiile și planurile naționale pentru educație și formare, precum și în alte domenii relevante de politică publică;

c. instituirea sau consolidarea unor mecanisme de guvernanță care să sprijine coordonarea și să stabilească în mod clar responsabilitățile și mandatele instituționale la nivel național, regional și local;

d. sprijinirea unor parteneriate durabile între autoritățile publice, instituțiile de educație și formare, societatea civilă, instituțiile de cercetare și sectorul privat, asigurând în același timp responsabilitatea publică, respectarea drepturilor și protecția datelor și a vieții private;

e. luarea în considerare a alfabetizării în domeniul IA, astfel cum este definită în prezenta recomandare, la achiziționarea sau implementarea sistemelor de IA în serviciile publice, asigurând coerența acestora cu drepturile omului, valorile democratice și statul de drept.

B. Alfabetizarea în domeniul IA în programele de învățământ și cadrele de învățare

33. Alfabetizarea în domeniul IA presupune dezvoltarea valorilor, atitudinilor, competențelor, cunoștințelor și înțelegerii critice necesare pentru a interacționa cu IA în mod critic, etic, responsabil, sigur și eficient. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. integrarea alfabetizării în domeniul IA în programele naționale de învățământ și în cadrele de învățare, ținând seama de nivelul de educație, capacitatea și dezvoltarea cognitivă a învățăceilor, relevanța pedagogică și baza de cunoștințe în continuă evoluție;

b. promovarea unor abordări interdisciplinare care integrează alfabetizarea în domeniul IA în educația civică, alfabetizarea digitală, alfabetizarea mediatică și informațională și disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), precum și în alte discipline relevante;

c. sprijinirea dezvoltării unor resurse educaționale favorabile incluziunii, adaptate contextului și deschise, care să poată fi adaptate nevoilor locale, culturii și limbilor;

d. sprijinirea unor inițiative-pilot în școli și în mediile de formare profesională, concepute pentru a fundamenta punerea în aplicare pe dovezi.

C. Învățare, predare și evaluare

34. Practicile de învățare, predare și evaluare referitoare la alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să acorde o atenție deosebită dimensiunii umane a IA și să promoveze gândirea critică, capacitatea de acțiune a învățăceilor, învățarea reciprocă și autonomia profesională. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea unor abordări pedagogice centrate pe învățăcel, care se concentrează pe capacitatea acestuia de a lua decizii informate privind utilizarea IA și care se bazează pe experiență și cercetare, permițând astfel o înțelegere critică a rolului IA în societate;

b. încurajarea practicilor reflexive care sprijină luarea unor decizii informate și etice cu privire la utilizarea sistemelor de IA în contexte educaționale și civice, precum și la momentul și modul în care acestea ar trebui utilizate;

c. dezvoltarea unor abordări de evaluare, inclusiv evaluare formativă și evaluare între colegi, care să evalueze înțelegerea tehnică, raționamentul etic, gândirea critică și capacitatea de acțiune informată;

d. acordarea autonomiei profesionale, libertății pedagogice și flexibilității cadrelor didactice în punerea în aplicare a curriculumului și în alegerile pedagogice, prevenind astfel orice risc de standardizare sau control automatizat al acestora;

e. asigurarea faptului că instituțiile de educație și formare informează în mod clar și accesibil învățăceii, părinții și profesorii atunci când sunt utilizate sisteme de IA, explicând scopul acestora, modul lor de funcționare, limitările și drepturile persoanelor afectate.

D. Dezvoltarea profesională continuă

35. Dezvoltarea profesională continuă ajută cadrele didactice, funcționarii publici și alți profesioniști să-și mențină și să-și consolideze alfabetizarea în domeniul IA, ca proces continuu, adaptiv și sprijinit la nivel de sistem. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. instituirea unor parcursuri de învățare profesională continue, modulare și actualizate periodic, care să reflecte natura în continuă evoluție a tehnologiilor IA și noile dovezi;

b. sprijinirea accesului la oportunități regulate și de înaltă calitate de dezvoltare profesională, acordând o atenție deosebită dimensiunii umane a IA;

c. promovarea experimentării responsabile în medii sigure, în condiții de constrângeri etice riguroase, pentru testarea și reflecția asupra sistemelor de IA;

d. asigurarea clarității privind responsabilitatea și asumarea răspunderii în elaborarea, furnizarea și evaluarea dezvoltării profesionale în domeniul alfabetizării în IA.

E. Învățământ superior și cercetare

36. Instituțiile de învățământ superior și de cercetare joacă un rol central în promovarea alfabetizării în domeniul IA, generarea de cunoștințe și inovare și pregătirea viitorilor profesioniști, inclusiv a cadrelor didactice, pentru o interacțiune responsabilă cu inteligența artificială. În acest context și cu respectarea libertății academice și a autonomiei instituționale, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. încurajarea și sprijinirea instituțiilor de învățământ superior în integrarea alfabetizării în domeniul IA în programele de învățământ, cadrele de învățare și activitățile de cercetare;

b. sprijinirea dezvoltării programelor de formare inițială și de pregătire profesională a cadrelor didactice, care să le pregătească pentru a interacționa în mod critic și responsabil cu IA în dimensiunile sale umană, tehnologică și practică;

c. încurajarea unor condiții care să permită utilizarea și dezvoltarea responsabilă a IA în învățământul superior și cercetare, în conformitate cu libertatea academică și standardele etice;

d. încurajarea cercetării și inovării interdisciplinare în domeniul alfabetizării în IA, prin rețele de colaborare între discipline;

e. asigurarea unor oportunități adecvate de finanțare și a unor mecanisme de sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare.

F. Sensibilizarea publicului și implicarea societății

37. Sensibilizarea publicului și implicarea societății sunt esențiale pentru dezvoltarea unei înțelegeri publice informate, critice și favorabile incluziunii a IA și a implicațiilor acesteia pentru drepturile omului, democrație și capacitatea de acțiune socială. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea vizibilității inițiativelor de alfabetizare în domeniul IA în instituții publice și spații civice, precum școli, biblioteci, muzee, centre culturale și platforme media;

b. sprijinirea parteneriatelor dintre autoritățile publice, societatea civilă, mass-media și instituțiile academice pentru elaborarea unor materiale fiabile de sensibilizare, conforme cu drepturile;

c. promovarea alfabetizării în domeniul IA pentru toate generațiile, prin învățare pe tot parcursul vieții și prin inițiative de sprijinire a familiilor, copiilor, tinerilor, persoanelor în vârstă și grupurilor dezavantajate;

d. sprijinirea dezvoltării unor inițiative de sensibilizare a publicului care să abordeze în mod specific materialele media manipulate cu ajutorul IA și dezinformarea automatizată.

V. Cooperare, colaborare și implicarea părților interesate

38. Punerea în aplicare eficientă a prezentei recomandări necesită cooperare susținută, colaborare favorabilă incluziunii și implicarea semnificativă a părților interesate la nivel național, regional și internațional. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea unor mecanisme structurate de cooperare între autoritățile publice, furnizorii de educație, instituțiile de cercetare, societatea civilă și actorii din sectorul privat;

b. sprijinirea participării semnificative a elevilor, cadrelor didactice, familiilor și comunităților la elaborarea și evaluarea politicilor privind alfabetizarea în domeniul IA;

c. încurajarea implicării organizațiilor care reprezintă grupuri marginalizate și dezavantajate, pentru a aborda barierele structurale și a promova accesul echitabil la alfabetizarea în domeniul IA;

d. sprijinirea inițiativelor de învățare comunitară și nonformală care răspund diverselor contexte sociale, culturale și lingvistice;

e. facilitarea cooperării internaționale și a învățării reciproce prin schimburi între parteneri, cercetare comună și depozite comune de resurse.

VI. Evaluare, examinare și revizuire

39. Evaluarea, examinarea și revizuirea periodică contribuie la punerea în aplicare eficientă și facilitează îmbunătățirea continuă. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. încurajarea colectării și analizei voluntare de dovezi privind politicile și inițiativele de alfabetizare în domeniul IA, în conformitate cu contextele naționale;

b. promovarea unor abordări participative de evaluare, care să implice învățăcei, cadre didactice și alte părți interesate;

c. facilitarea schimbului de rezultate ale evaluării și de lecții învățate prin intermediul platformelor și rețelelor Consiliului Europei;

d. încurajarea revizuirii periodice a politicilor privind alfabetizarea în domeniul IA, pentru a le adapta evoluțiilor tehnologice, sociale și juridice.

Achiziții noi - Iulie-septembrie 2026

341.2 / S-67 I-1302203   

Slutu, Nicolae. Drept comunitar european : Suport de curs / Nicolae Slutu, Grigore Pîrțac ; Universitatea de Studii Europene din Moldova.- Chișinǎu : [S. n.], 2026.- 107 p.- ISBN : 978-9975-3683-8-4.

Lucrarea prezintă un material didactic pentru tineretul studios al instituțiilor de învățământ superior din țara noastră în care este expusă problematica mai multor compartimente ale științelor juridice și politice.

Autorul prezintă exemple necesare calificării cunoștințelor teoretice, extrase din actele normative la care se face trimitere, elemente de cercetări metodologice, toate acestea menite să faciliteze înțelegerea noțiunilor de bază ale dreptului comunitar european.

Această lucrare, cu siguranță va consolida volumul de cunoștințe al studenților privind problematica respectivă, reprezentând un bun suport pentru pregătirea unui studiu de caz, a unei comunicări, prezentări pe un subiect în cadrul orelor practice, dar și a lucrării de curs sau a tezei de licență, de master. Fiecare temă este însoțită de întrebări de control pentru autoevaluarea materialului, ceea ce oferă lucrării o notă didactică pronunțată, reflectând și experiența didactică de mulți ani de predare a disciplinei Drept Comunitar European, de către autorii acestei ediții.

341.2 / D-53 II-735137

Diaconu, Luminița.  Institutional Law of the European Union : Lecture Notes / Luminița Diaconu, Vladlen Cojocaru ; Academy of Economic Studies of Moldova . - Chișinău : SEP ASEM, 2026 . - 278 p. - ISBN: 978-9975-168-87-8.

These lecture notes have been prepared to support the optional course “Institutional Law of the European Union” and are intended for students from various fields of study – general economics, business administration, public administration, social sciences, and technical disciplines – who aim to understand the structure, functioning, and governance logic of the European Union.

The need for such a teaching resource is determined by the increasing impact of EU norms, institutions, and mechanisms on all socio-economic sectors. The European Union operates not only as a legal framework but also as a space for public policy development, economic regulation, setting administrative standards, implementing educational initiatives, and financial programs that directly affect professional activities across multiple fields. In this context, knowledge of EU institutions is no longer exclusively a concern of legal professionals but constitutes a form of “European literacy” essential for any contemporary specialist.

These lecture notes  focus on the institutional architecture of the European Union, its decision-making mechanisms, and the functioning of European institutions from both legal and functional perspectives. Special attention is given to the role of EU institutions in the European governance process, their interaction with each other and with national authorities, as well as the impact of EU institutional law on various areas of activity.

341.2 / D-44   II-735139 

Диакону, Луминица . Институциональное право Европейского союза : Конспект лекций / Луминица Диакону, Владлен Кожокару ; Молдавская Экономическая Aкадемия .- Кишинэу : SEP ASEM, 2026 .- 292 p. - ISBN: 978-9975-168-89-2.

Настоящие конспекты лекций были разработаны в целях поддержки факультативного курса «Институциональное право Европейского союза» и предназначены для студентов различных направлений подготовки — общеэкономики, управления бизнесом, публичного управления, социальных наук и технических специальностей, — стремящихся понять структуру, функционирование и логику управления Европейского союза.

Необходимость подобного учебно-методического пособия обусловлена возрастающим воздействием норм, институтов и механизмов Европейского союза на все социально-экономические сферы. Европейский союз функционирует не только как правовая система, но и как пространство формирования публичной политики, экономического регулирования, установления административных стандартов, реализации образовательных инициатив и финансовых программ, которые непосредственно влияют на профессиональную деятельность в различных областях. В этом контексте знание институтов ЕС перестает быть исключительной прерогативой юристов и приобретает характер «европейской грамотности», необходимой для любого современного специалиста.

Настоящие конспекты лекций сосредоточены на институциональной архитектуре Европейского союза, его механизмах принятия решений, а также на функционировании европейских институтов в юридическом и функциональном аспектах. Особое внимание уделяется роли институтов ЕС в процессе европейского управления, их взаимодействию между собой и с национальными органами власти, а также влиянию институционального права ЕС на различные сферы деятельности.

338.4  C-36          II-734869 

Cazacu, Vitalie. Securitatea alimentară a Uniunii Europene / Vitalie Cazacu; Universitatea de Stat din Moldova, Jean Monnet Chair – EUJUSEF. – Chişinău: [S. n.], 2025 . - 272 p.- ISBN 978-5-85748-257-5. 

Detalii/ Varianta electronică-https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/07/achizitii-noi-uniunea-europeana-spatiul.html

Note de curs  constituie un studiu elaborat în baza analizei sistemice a literaturii de specialitate, ce reflectă politica agrară și asigurarii securității alimentare a cetațenilor uniunii europene. care în ansamblu constituie școala europeană a cercetării Uniunii Europene și formării cadrelor profesionale în domeniul managementului european.

Lucrarea este destinată studenților, masteranzilor, doctoranzilor și celor interesați de integrarea europeană și securitatea alimentară.

327(4) / G-61 II-734809

Golovataia, Ludmila.The European Union and its security in the Wider Neigborhood /  Ludmila Golovataia .- Chişinău : [S. n.], 2025.-260 p.--ISBN: 978-5-85748-259-9.-ISBN 978-5-85748-260-5.

Detalii/ Varianta electronică-https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/07/achizitii-noi-uniunea-europeana-spatiul.html

Coursebook  has been developed on the basis of a systematic review of academic literature and official European Union documents. It presents a structured and up-to-date overview of the European Union’s external action, with a particular focus on security dynamics in the wider neighbourhood. The publication outlines key concepts and terminology, explains the EU’s institutional and legal framework, and analyses major policy instruments and operational practices in relevant regional contexts.

The coursebook is intended for students and teaching staff in European Studies, International Relations, Political Science, Security Studies, and related fields, and may also be of interest to practitioners. It supports the learning process by providing thematic chapters, core definitions, guiding questions, and bibliographic references, facilitating informed discussion and further independent study.

351.8 / S-43    III-150225
Securitatea națională și integrarea europeană ale Republicii Moldova în context postelectoral : Culegere de articole științifice / editor :Victor Juc ; Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice .- Chișinău : Editura USM, 2026 .- 249 p. - ISBN: 978-9975-62-997-3; Idem [Resursă electronică]. - URL:

https://conferinte.stiu.md/sites/default/files/evenimente/Securitatea%20na%C8%9Bional%C4%83.pdf

Lucrarea conține articole științifice prezentate la conferința științifică națională cu participare internațională „Securitatea națională și integrarea europeană ale Republicii Moldova în context post-electoral” din 7 noiembrie 2025.

Culegerea este elaborată în cadrul subprogramului 01.05.01 Securitatea națională a Republicii Moldova în contextul aderării la Uniunea Europeană: abordări juridice, politologice și sociologice, realizat de Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Universității de Stat din Moldova.

Cuprins:

• Buna guvernare în contextul alegerilor parlamentare de legislatura a XII-a din Republica Moldova / Pantelimon Varzari
• Influența mijloacelor de socializare în masă/online asupra alegerilor parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025 / Andrei Smochină, Ion Cebanu
• Reprezentarea mediatică a președintei Republicii Moldova în presa internațională. Cazul AGERPRES / Georgeta Stepanov
• Dimensiunea geopolitică a războiului hibrid în contextul scrutinului parlamentar din 28 septembrie 2025 / Veaceslav Ungureanu
• Comunicarea strategică și vulnerabilitățile securității cognitive (cazul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, 2025) / Aurelia Peru-Balan
• Dimensiunea socială a rezilienței rurale în Republica Moldova: starea actuală și direcții pentru reducerea vulnerabilității / Veronica Prisăcaru
• Regiunea transnistreană a Republicii Moldova în contextul noilor tendințe geopolitice în relațiile cu Ucraina / Serghei Sprincean
• Viziuni anticorupționale pentru fortificarea rezilienței securității naționale a Republicii Moldova în perioada post-electorală: 2025–2029 / Andrei Guștiuc, Ludmila Guștiuc
• Capacitatea Uniunii Europene de reziliență în fața terorismului: politici de prevenire și combatere / Marcel Bencheci, Diana Hîrbu
• Tendințe privind acțiunile subunităților tactice în războiul ruso-ucrainean / Iurii Ciubara
• Război subteran pe teritoriul Republicii Moldova: abordări teoretice / Artur Leșcu
• Православная церковь (МП) в оптике перспектив интеграции Республики Молдова в Евросоюз / Галина Роговая, Людмила Рустанович
• Capital social, incluziune și reziliență rurală în contextul riscurilor climatice și socio-economice: studiu de caz asupra producătorilor de porumb și floarea-soarelui din Republica Moldova / Petru Negură
• Competenţa instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova în cazul unui litigiu de consum cu element de extraneitate / Ion Frunze
• Rolul punctelor de penalizare contravenționale în diminuarea fenomenului contravențional / Sergiu Bodlev
• Securitatea ecologică: reconfigurarea guvernanței de mediu pentru o lume instabilă din perspectivă climatică / Luminița Diaconu
• Capacitățile funcționale ale modelului conceptual al dezvoltării durabile a sistemului juridic în soluționarea problemelor de dezvoltare politică și juridică a Republicii Moldovei în perioada post-electorală / Ana Chuvalnikova  

3 / U-56     II-734855

Conferința cu participare Internațională Jean Monnet a tinerilor cercetător : „Unitatea dialectică a teoriei și practicii social-politice” ="Dialectical Unity of Theory and Socio-political Practice", 26 iunie 2025, / coordonator : Ludmila Roșca ; Universitatea de Stat din Moldova.– Chișinău : [S.n.], 2025.–196 p. – ISBN 978-5-85748-249-0; Idem –[Resursă electronică]. –URL:

https://msuir.usm.md/server/api/core/bitstreams/98fd271f-4e47-4c39-aa3c-9d1b272545f7/content;
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Unitatea%2Bdialectica%2BUSM.pdf

În cadrul Conferinței au fost prezentate proiectele de cercetare științifică individuală. Fiecare lucrare științifică este apreciată de experți din perspectiva impactului asupra ameliorării condițiilor de viață, a consolidării coeziunii sociale, a dezvoltării științelor sociale și umanitare, a fortificării rezilienței instituțiilor democratice.

Cuprins

• Colța A. Implicarea tinerilor în procesul decizional – factor al dezvoltării durabile a societății contemporane / Youth involvement in the decision-making process – a factor of sustainable development of contemporary society
• Garbatovschi V. Valori politice și coeziunea socială în Srategiile educaționale europene / Political values and social cohesion in European educational strategies
• Moiseev O. Implicarea cetățenilor la luarea deciziilor: experiența Estoniei / Involving citizens in decision-making: the experience of Estonia
• Gorceag S. Paradigma cunoașterii euristice: fundament al societății contemporane. Cazul Republicii Moldova / The paradigm of heuristic knowledge: the foundation of contemporary society. The case of the Republic of Moldova
• Dmitric E. Educația pentru autenticitate - un imperativ al formării conștiinței civice / Education for authenticity – an imperative for the formation of civic consciousness
• Guțu A. Statul laic: fundamentul unei democrații moderne / Secular status: the foundation of a modern democracy
• Sîrbu S. Predarea limbii franceze ca vector al unității naționale în contextul multilingvismului / The teaching of French as a vector of national unity within the framework of multilingualism
• Mureșan B. P. Aspecte conceptuale referitoare la prejudiciul de recuperare a daunelor acestora conform procedurii civile / Conceptual aspects regarding the damage caused to fauna and the process of recovering their damages according to civil procedure
• Alexăndrescu E. C. Particularitățile reparării daunelor cauzate regnului animal prin prisma reglementărilor specifice Uniunii Europene / The particularities of repairing damage caused to the animal kingdom through the lens of specific European Union regulations
• Popilevschi D. Prognoza strategică și managementul strategic al transformărilor inovatoare sunt cei mai importanți factori în asigurarea securității naționale / Strategic forecasting and strategic management of innovative transformations are the most important factors in ensuring national security / Стратегическое прогнозирование и стратегическое управление инновационными трансформациями - важнейшие факторы обеспечения национальной безопасности
• Iacob A. B. Convenția Europeană a Drepturilor Omului între teoria și practica juridică / The European Convention on Human Rights between theory legal practice
• Murzac A., Vasilița V. Fundamente teoretico-doctrinare ale contractului de achiziții publice / The theoretical and doctrinal foundations of the public procurement contract
• Guigov A., Grigoriu I. Dialectica normativului și al practicii în integrarea refugiaților în Republica Moldova / The dialectic between norms and practice in the integration of refugees in the Republic of Moldova 

327(478) / I-69        III-150145

Integrarea europeană a Republicii Moldova : aspecte politico-juridice și social-economice : Culegere de articole științifice / Universitatea de Stat din Moldova ; Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice ; editor.: Victor Juc .- Chișinău : Editura USM, 2025 .-398 p .- ISBN: 978-9975-62-968-3.  

Detalii/ Varianta electronică: https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/08/achizitii-noi-integrarea-europeana.html

Lucrarea conține articole științifice prezentate la conferința științifică națională cu participare internațională „Integrarea europeană a Republicii Moldova în contextul demarării negocierilor pe marginea acquis-ului comunitar” din 13 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova.

327(478) / R-50           III-150085

Reziliența geopolitică a securității naționale a Republicii Moldova : repere metodologice și conceptual-teoretice : Culegere de articole științifice / Universitatea de Stat din Moldova ,Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice ; [editor : Victor Juc] .- Chișinău : Editura USM, 2025.- 320 p.- ISBN 978-9975-62-959-1.- Idem [Resursă electronică]. –URL: https://msuir.usm.md/server/api/core/bitstreams/5479a66e-7126-46fa-9eb3-b98108376011/content

Lucrarea conține articole științifice prezentate la masa rotundă națională Rezilienţa geopolitică a securităţii naţionale a Republicii Moldova: repere metodologice şi conceptual-teoretice, din 23 octombrie 2025, Chișinău, Republica Moldova.

Cuprins

• Fundamentarea interdisciplinară a noii direcţii ştiinţifice de cercetare a securitologiei – geosecuritologia / Veaceslav Ungureanu
• Securitatea națională a Republicii Moldova în contextul european / Victor Juc
• Integrarea Republicii Moldova în mecanismele și inițiativele de securitate ale Uniunii Europene: abordare geosecuritologică / Liliana Beniuc
• Analiza SWOT în cercetarea rezilienței geopolitice a securității naționale a Republicii Moldova / Paula Tatamirov
• Narațiunile strategice în discursul de securitate în context electoral: abordare teoretică și empirică / Aurelia Peru-Balan
• Justiție de calitate – condiție de bază pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană / Valeriu Mîndru
• Политический климат в Республике Молдова сквозь призму проблемы национальной безопасности / Лилия Брага
• Comunicarea nonverbală – instrument de sporire a rezilienței geopolitice a securității naționale a Republicii Moldova / Andrei Guștiuc, Ludmila Guștiuc
• Functional capabilities of the conceptual model of the legal system’s sustainable development in ensuring geopolitical resilience of national security of the Republic of Moldova / Anna Chuvalnikova
• Securitatea politică a Republicii Moldova în era amenințărilor hibride / Marcel Bencheci, Diana Hîrbu ·
•  Provocările la adresa securității cibernetice a Republicii Moldova în contextul integrării în Uniunea Europeană / Marcel Bencheci, Diana Hîrbu
• Tehnologii și practici de dirijare a societăților moderne prin intermediul dezinformării: implicații pentru Republica Moldova / Veronica Rotaru, Lolita Melnic
• Managementul proiectelor europene în instituțiile de învățământ superior din Moldova: realități și necesități / Carolina Budurina-Goreacii
• Impactul finanţărilor ENI (2014-2020) și NDICI-Global Europe (2021-2024) asupra dimensiunilor socio-economice și energetice ale securității umane din Republica Moldova / Inga Grigoriu
• Analiza jurisprudenţei naționale al Republicii Moldova privind constatarea infracţiunii de contrabandă comisă prin canalele trimiterilor poștale internaționale / Albert Antoci, Alexandru Spînu
• Indemnizaţia de imobilizare în cazul pactului de opțiune / Ion Bîtcă
• Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova: evoluţii, provocări și perspective, avantaje și impedimente / Svetlana Ciumac, Marina Bădileanu, Olesea Balaşa
• Investigarea infracţiunilor care ameninţă securitatea naţională prin prisma detectorului de comportament simulat / Laura-Maria Giană
• Conceptul de nerespectare a normelor ecologice a Uniunii Europene și consecințele lor / Andrei Băţ, Snejana Ciochină, Nicolae Slutu
• Diaspora moldoveană în Uniunea Europeană: cum ajută ea la integrarea europeană a Republicii Moldova / Tatiana Turco, Gheorghe Moşneaga, Grigore Pîrțac

321.7 / S-94         II-734897

The Sustainability of democracy under conditions of regional insecurity : International Collective Monograph / coordonator : Ludmila Roșca ; Moldova State University .- Chişinău : [S. n.], 2025.- 239 p.- ISBN 978-5-85748-279-7.

The authors of the monograph's chapters present the results of their scientific investigations into various dimensions of the resilience of democratic institutions under conditions of regional instability, as well as the factors influencing regional security. 

The monograph contributes to an informed assessment of the current stage of societal development in European states facing instability, particularly those included in the Eastern Partnership Programme. 

Understanding the challenges affecting the lifestyle, mindset, and values of Europeans is essential for identifying viable solutions at all levels – individual, national, and community – and for supporting the preparation of the Republic of Moldova and Ukraine for accession to the European Union.

Contents

• Chapter 1. Strengthening the resilience of democracy – a key stage in the sustainable development of contemporary society / Ludmila Roșca
• Chapter 2. Demografic resilience of the population of the Republic of Moldova – indispensable necesity of demografic policies during EU integration / Valeriu Sainsus
• Chapter 3. In search of balance: rezilience strategies to security threats. A case study of the presidential elections in Romania / Gabriela Goudenhooft
• Chapter 4. Farewell to the hybrid regime: testing democratization in Ukraine on the roads of war / Anatoliy Kruglashov
• Chapter 5. Threats and prospects for preserving democracy on the Ukrainian – Romanian – Moldovan border: elections in wartime / Nataliia Nechaieva-Yuriichuk
• Chapter 6. Perspectives on promoting human security values under conditions of political insecurity / Sergiu Sprîncean
• Chapter 7. Strategies for citizen participation in European decision-making. Trends and challenges / Ana-Maria Bercu
• Epilog. Disinformation as a tool of democratic deconstruction: Russia's strategic influence in Eastern Europe. The case of Romanian presidential elections / Mihaela Daciana Natea. 

339.9 / A-62; III-149987

Antoci, Natalia. Regional economic integration: Course notes: For students of the specializations 0410.2 World economy; International Economic Relations / Natalia Antoci; Moldova State University, Faculty of Economic Sciences. - Chişinău : Editura USM, 2025 .- 143 p. - ISBN  978-9975-62-934-8.

The main objective of this course is to provide a solid foundation of knowledge and analytical tools needed to understand the dynamics of economic cooperation between states in the context of globalisation and the formation of regional economic blocs.

The course addresses various topics, including the benefits and challenges of integration, models of regional cooperation, as well as relevant case studies. It explores the concepts and key aspects of the process of economic integration between states, highlighting its crucial role in the context of globalisation and sustainable economic development. It aims at developing the capacity to critically assess integration policies and to identify the connections between the regional economy and the major global transformations. The position of the Republic of Moldova in relation to regional economic integration processes is analysed, with a focus on its relationship with the European Union, the Association Agreement, the Deep and Comprehensive Free Trade Area (DCFTA), but also regional economic collaborations within the Eastern Partnership or with CIS countries.

Students will learn to analyse how the process of regional and international economic integration shapes global economic trends and how these are reflected in national economies. This course is essential for the training of future economists, economic diplomats, trade policy experts and international economic relations specialists able to navigate the complexities of the interconnected economic world. The subject is taught in English, facilitating access to various educational resources and the integration of knowledge at an international level, while providing a comparative perspective on developments in other regions of the world.

During the classroom sessions, audio-visual equipment, interactive and participatory methods are used to engage students in conceptualizing and practically visualizing the taught material. The course is also accompanied by an electronic version available on the Moodle platform.

Content

Topic 1: Regional economic integration - concept, foundations and relevance
Topic 2. European Union – an advanced model of economic integration
Topic 3. Trade and competition policies in the framework of economic integration
Topic 4. The role of international institutions in the process of economic integration
Topic 5. Economic integration and sustainable development
Topic 6. Republic of Moldova in the context of regional economic integration
Topic 7. The impact of economic integration on the labour market in the Republic of Moldova
Topic 8. Position of the Republic of Moldova in international economic relations
Methodological suggestions on teaching-learning-evaluation

Individual work of the student

Themes for the research project

Selective references

339.5 / T-86      III-150125

Trifonova, Larisa.  Globalization and international economic organizations : Course notes : For students of the specializations 0410.2 World Economy ; International Economic Relations / Larisa Trifonova ; Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova , Moldova State University, Faculty of Economic Sciences .- Chișinău : Print-Caro, 2026 .- 136 p .- ISBN: 978-5-85748-310-7.

Course notes is an academic discipline that explores the interconnectedness of national economies, the evolution of global trade systems and the institutional frameworks that govern economic relations across borders. The course covers a broad spectrum of topics: from general concepts of globalization to a detailed overview of the activities of international economic organizations, such as the World Trade Organization (WTO), the International Monetary Fund (IMF) and the World Bank – including their structures, functions and impact on the global economy. Understanding globalization and the specific features of international economic organizations is essential for analyzing contemporary economic processes, making informed decisions in the international business environment and shaping effective foreign economic policies of states.

The purpose of studying with course notes Globalization and Economic Organizations is to develop a clear understanding of the mechanisms, institutions and processes that shape economic relations in the globalized world. The course also aims to build practical skills for analyzing international economic policies, evaluating the role of global institutions and making informed decisions in the context of international economic cooperation.

Tasks studies with course notes organizations: to understand the concept and evolution of globalization; to identify the role of the world economy as the basis of global interaction; to interpret international economic relations in the context of globalization; to explore the activities of international economic organizations: classification and principles; to assess the impact of the World Trade Organization (WTO) on international economic activity; to study the operations of the International Monetary Fund (IMF); to justify the role and functions of the World Bank and its institutions; to define the Organization for Economic Co-operation and Development (OECD); to comment on regional economic integration; to identify the role of international organizations in addressing global crises; to define the Sustainable Development Goals and global economic governance; to justify criticism of globalization and explore alternative approaches; to forecast the future of globalization and the transformation of international organizations. 

342.4 / S-94   III-150011

Survivanța tradiției constituționale în tiparele constituționalismului european : Culegerea comunicărilor / Coordonator. : Ion Guceac ; Col. de red. : Rodica Ciobanu, Doina Cuciurca ; Universitatea de Stat din Moldova.- Ed. a 2-a.- Chișinău : [S. n.], 2026 .- 264 p.- ISBN  978-5-86654-557-5 ; Idem [Resursă electronică]. - URL:https://conferinte.stiu.md/sites/default/files/evenimente/Culegerea%2028.03.2025%28pdf%29.pdf 

  Lucrările reunite în această culegere demonstrează că pluralismul constituțional rămâne o trăsătură fundamentală a spațiului european. Republica Moldova, asemenea fiecărui stat membru al Uniunii Europene, este chemată să își clarifice și să își onoreze propria istorie de dezvoltare constituțională, propriile repere identitare și propriile mecanisme de echilibrare a relației dintre individ și stat, într-un context în care exigențele constituționalismului european generează un proces continuu de adaptare și reinterpretare

Contextul actual al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, marcat de provocări politice și sociale, impune sarcina revalorizării importanței tradiției constituționale ca sursă de stabilitate și reper democratic. Prin prisma intereselor interdisciplinare ale autorilor, volumul se distinge prin complexitatea temei și prin relevanța sa pentru înțelegerea arhitecturii constituționalismului european contemporan. Prin diversitatea abordărilor, lucrarea pune la dispoziția cititorului un instrument valoros pentru analiza raportului dintre tradiție și modernitate în ordinea constituțională națională și europeană

Cercetările consacrate constituționalismului, incluse în această culegere, vor contribui, la lărgirea câmpului de cunoaștere privind Constituția Republicii Moldova într-o manieră euristică. Diferitele aspecte ale constituționalismului abordate de autori se concretizează în piste de concluzii referitoare la constituționalism și la impactul Constituției asupra spațiului social și politic, prefigurând deja premisele organizării celei de-a treia ediții a conferinței.

Publicarea acestor materiale constituie totodată o invitație la continuarea reflecției și la menținerea unui dialog academic deschis asupra valorilor care stau la baza proiectului european. Studiile reunite aici vor servi atât la dezbateri teoretice, cât și la practici constituționale, contribuind la o mai bună înțelegere a modului în care tradiția constituționalismului național – explorat până acum doar fragmentar – poate prinde contur în tiparele constituționalismului european contemporan.

 Din Cuprins

• Конституционные традиции государств Европейского Cоюза и практика суда Европейского Cоюза – совпадения и напряжения / Constitutional Traditions of the European Union Countries and the Case Law of the Court of Justice of the European Union – Coincidences and Contradictions / Jacek Zaleśny
• Esența și conținutul normativ al Constituției. Demantelări semantice și aspirații în era globalizării / The Essence and Normative Content of the Constitution: Semantic Dismantlings and Aspirations in the Era of Globalization / Ion Guceac
• Simbolurile naționale în Constituțiile României și Republicii Moldova. Schiță pentru o cercetare integrată a tradițiilor constituționale comune ale celor două țări / National Symbols in the Constitutions of Romania and the Republic of Moldova. Outline for an Integrated Study of the Common Constitutional Traditions of the Two Countries / Lucian-Sorin Stănescu
• Democrația – un ideal sau o realitate identificabilă constituțional? / Democracy – An Ideal or a Constitutionally Identifiable Reality? / Dumitru Baltag, Rita Munteanu
• Tranziție îndelungată către democrație și statul de drept / A Prolonged Transition Towards Democracy and the Rule of Law / Elena Aramă
• Referendumul – expresie veritabilă a voinței poporului / The Referendum – A True Expression of the People’s Will / Raisa Grecu
• Instituțiile naționale și rolul lor în asigurarea valorilor constituționale în Republica Moldova în contextul integrării europene / National Institutions and Their Role in Upholding Constitutional Values in the Republic of Moldova in the Context of European Integration / Natalia Shchukina, Andrei Smochină
• Tradiția constituțională vs provocările contemporane: echilibru și impact / Constitutional Tradition vs Contemporary Challenges: Balance and Impact / Svetlana Slusarenco
• Provocările și riscurile votului electronic în contextul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană / Challenges and Risks of Electronic Voting in the Context of the Republic of Moldova’s Integration into the European Union / Rodica Nichita
• Interpretarea Constituției Republicii Moldova. Valorificarea recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept de către Curtea Constituțională / Interpretation of the Constitution of the Republic of Moldova: Implementation of the Recommendations of the European Commission for Democracy through Law by the Constitutional Court / Cristina Popovici
• Aspecte jurisprudențiale privind cazul bine justificat – condiție a suspendării actului administrativ / Case-law Regarding the "Well-Justified Case" – A Condition for the Suspension of the Administrative Act / Cristina Dragomir
• Contribuții la descrierea procesului de evoluție istorică a instituției asigurării obligatorii de asistență medicală în sistemul de ocrotire a sănătății / Contributions to the Description of the Historical Evolution of the Institution of Mandatory Health Insurance within the Healthcare System / Ion Guceac Jr
• Cauzele care favorizează săvârșirea infracțiunilor de obținere frauduloasă și delapidare a mijloacelor din fondurile externe / The Causes Facilitating the Commission of Offenses Related to the Fraudulent Acquisition and Embezzlement of Funds from External Sources / Roman Porubin.

Vezi de asemenea :

Survivanța tradiției constituționale în tiparele constituționalismului european : Materiaele conferinței științifice naționale cu participare internațională dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova / Universitatea de Stat din Moldova ; Coord. : Ion Guceac .- Chișinău : [S. n.], 2025. - 192 p. -

342.7 / P-93 III-150245

Protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii și securității publice, conferință științifică (2025; Chișinău) ,Ediția a 5-a : Materialele Conferinței științifice naționale cu participare internațională din 10 decembrie 2025 / Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova , Academia "Ștefan cel Mare", Departamentul Știință .- Chișinău : Departamentul editorial-poligrafic al Academiei "Ștefan cel Mare", 2026 .- 930 p. – ISBN: 978-9975-170-35-2 ; Idem [Resursă electronică]. - URL:

https://dspace.academy.police.md/wp-content/uploads/2026/02/materialele_conf_inter_protect_dr_lib_om_in_proces_asig_ordin_publice_10.12.2025.pdf 

Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională: „Protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în procesul asigurării ordinii şi securităţii publice” a reunit cadre didactice ale Academiei, experți în drepturile omului, reprezentanți ai instituțiilor statului, specialiști din structurile de aplicare a legii, cercetători, invitați din mediul diplomatic și parteneri internaționali, contribuind prin expertiză la conturarea unui cadru analitic și aplicativ, privind provocările actuale în domeniul drepturilor omului. Prin caracterul său interdisciplinar, forul a facilitat schimbul de perspective și bune practici între profesioniști cu experiență vastă în domeniul securității, egalității, dreptului internațional și dezvoltării durabile.

Lucrările conferinței au cuprins prezentări tematice, sesiuni de discuții și intervenții, care au abordat teme precum, 

• rolul tinerilor în consolidarea păcii, 
• impactul tehnologiilor emergente asupra drepturilor fundamentale, 
• prevenirea discriminării,
• securitatea umană, 
• protecția grupurilor vulnerabile,
• combaterea violenței bazate pe gen, 
• importanța participării civice în procesele democratice.

Comunicările științifice au pus în lumină soluții inovative și abordări practice, menite să consolideze reziliența instituțiilor și a comunităților.

343.5 / S-49       II-735166

Servicii de suport pentru victimele violenței împotriva femeilor și a violenței în familie : Ghidul instituțiilor și organizațiilor / Elaborat de Agenția Națională de Prevenire și Combatere  a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV).- Chişinău : [S.n.], 2025.-32 p.;Idem [Resursă electronică]. - URL:

https://ombudsman.md/servicii-de-suport-pentru-victimele-violentei-impotriva-femeilor-si-a-violentei-in-familie-ghidul-institutiilor-si-organizatiilor/

Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, prin prisma atribuțiilor legale, și-a asumat un rol activ în coordonarea eforturilor interinstituționale și în dezvoltarea unui răspuns sistemic, multidisciplinar, bazat pe date și dovezi. Acest efort își propune să asigure un cadru de intervenție integrat, în care fiecare instituție și organizație să contribuie la prevenirea, identificarea și sprijinul acordat victimelor violenței.

Instituțiile guvernamentale, împreună cu organizațiile neguvernamentale, sunt pilonii de bază în oferirea de suport și servicii pentru victime, iar activitatea lor trebuie să fie orientată spre crearea unui climat de siguranță și încredere. Fiecare instituție are un rol bine definit în această misiune comună, de la oferirea de asistență medicală și psihologică până la suport juridic și reintegrare socială.

Acest Ghid al instituțiilor și organizațiilor, care oferă servicii victimelor violenței, nu este doar o resursă informativă, ci și un document destinat tuturor actorilor implicați în domeniul de referință, care sistematizează și organizează serviciile disponibile în domeniul violenței bazate pe gen.

Din Cuprins

• Servicii de asistență telefonică naționale / Linii fierbinți
• Servicii de zi, Nord
• Servicii de zi, Centru
• Servicii de zi, Est
• Servicii de zi, Sud
• Servicii de plasament / adăpost, Nord
• Servicii de plasament / adăpost, Centru
• Servicii de plasament / adăpost, Sud
• Servicii / asistență oferită victimelor infracțiunilor sexuale, Nord
• Servicii / asistență oferită victimelor infracțiunilor sexuale, Centru
• Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

343.5 / У-75           II-735176

Услуги по поддержке жертв насилия в отношении женщин и домашнего насилия : Руководство для учреждений и организаций / Национальное Агентство по предотвращению и борьбе с насилием в отношении женщин и домашним насилием (ANPCV) .- Chișinău: [S.n.], 2025.- 32 p .

Национальное Агентство по предотвращению и борьбе с насилием в отношении женщин и домашним насилием (ANPCV), в рамках своих полномочий, активно координирует межведомственные усилия и разрабатывает системный, междисциплинарный подход, основанный на данных и доказательствах. Эти усилия направлены на обеспечение интегрированной системы, при которой каждое учреждение и организация вносят свой вклад в профилактику, выявление случаев насилия и поддержку жертв.

Государственные учреждения и неправительственные организации играют ключевую роль в оказании поддержки и предоставлении услуг пострадавшим от насилия. Их деятельность должна быть сосредоточена на создании безопасной и доверительной среды. Каждое учреждение вносит свой вклад в эту общую миссию, выполняя четко определенные функции — от оказания медицинской и психологической помощи до предоставления правовой поддержки и содействия социальной реинтеграции.

Данное руководство для учреждений и организаций, оказывающих помощь пострадавшим от насилия, служит не только информативным ресурсом, но и практическим инструментом для всех специалистов, работающих в этой сфере. Оно систематизирует и структурирует доступные услуги в области гендерного насилия, способствуя их более эффективному предоставлению.

343.5 / G-54        II-735170

Glosar de termeni privind violența digitală împotriva femeilor și copiilor : Resursă pentru profesioniști.- Chişinău : Centrul Internaţional "La Strada", 2025.- 54  p.;Idem [Resursă electronică]. - URL:

https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/2025-11/GLOSAR_TERMENI_VIOLEN%C8%9AA_DIGITAL%C4%82_RO_2025_0.pdf

Acest Glosar își propune să ofere un cadru clar și coerent de înțelegere a formelor de violență digitală, cu accent pe impactul asupra femeilor și copiilor. El reunește definiții, exemple și explicații extrase din cele mai recente recomandări ale instituțiilor internaționale relevante – cum ar fi Consiliul Europei (GREVIO, Comitetul Lanzarote), Raportorii Speciali ai ONU sau UNFPA. glosar de termeni • violența digitală 

 Glosarul are un scop educativ și de conștientizare. Nu urmărește să ofere definiții juridice exhaustive, ci să sprijine profesioniștii din domeniul social, juridic și educațional în identificarea și înțelegerea fenomenului. Printr-o prezentare clară a termenilor, se facilitează recunoașterea formelor de abuz digital și se contribuie la dezvoltarea de intervenții mai eficiente, adaptate contextului.

Glosarul de față utilizează termeni aliniați cu standardele internaționale promovate de organizații precum Națiunile Unite, Consiliul Europei, Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) și rețele globale de advocacy împotriva violenței în bază de gen. Acești termeni contribuie la crearea unui limbaj comun, necesar pentru prevenirea, recunoașterea și combaterea formelor emergente de violență facilitate de tehnologie.

Publicația este destinată specialiștilor în domeniul prevenirii și combaterii violenței în bază de gen și violenței împotriva copiilor, precum și altor specialiști interesați de subiectul violenței digitale împotriva femeilor și copiilor.

Din Cuprins

• Particularitățile violenței online împotriva femeilor și fetelor
• Aspecte ce vizează terminologia în cazuri de violență online
• Forme de violență online împotriva femeilor și fetelor

Categoria 1: Hărțuirea cibernetică

• Bullying cibernetic
• Flaming
• Trolling
• Discursul de ură bazat pe gen

Categoria 2: Distribuirea neconsensuală a imaginilor intime

• Cyberflashing
• Upskirting
• Downblousing

Categoria 3: Încălcarea inviolabilității vieții private

• Urmărirea online (cyberstalking)
• Extorcarea sexuală
• Doxing

Categoria 4: Violența digitală împotriva copiilor

• Abuzul sexual online
• Exploatarea sexuală online
• Grooming online
• Exploatarea sexuală online prin MASC
• Sexting
• Abuzul sexual online transmis în direct (live)

Glosar de terminologie în cazuri de violență digitală

342(478) / C-83   II-734959

Costachi, Gheorghe. Justiția și drepturile omului în statul de drept : Monografie  / Gheorghe Costachi; sub redacția științifică : Juc Victor, Smochină Andrei ;  Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Universității de Stat din Moldova  .- Chișinǎu : [S. n.] , 2025 .- 1052 p.- ISBN: 978-5-85748-255-1. 

Monografia reprezintă o analiză amplă, sistematică și interdisciplinară a raportului dintre trei piloni esențiali ai ordinii juridice moderne: statul de drept, drepturile omului și justiția. Aceste concepte, profund interdependente, fundamentează legitimitatea puterii publice și determină calitatea democrației constituționale într-un stat modern.

Lucrarea se distinge printr-o construcție metodologică riguroasă și printr-o arhitectură internă coerentă, structurată în trei părți majore, dezvoltate într-o succesiune logică și teleologică:

Prima parte – „Statul de drept – garanția fundamentală a drepturilor omului”, analizează statul de drept ca formă de organizare politică și juridică, bazată pe supremația Constituției, separația puterilor, legalitate și protecția drepturilor fundamentale. Sunt examinate conceptul și esența statului de drept, reperele istorice ale edificării sale, interdependența dintre stat și drept, legitimitatea și eficiența puterii publice, regimul constituționalității și al legalității, precum și rolul culturii și educației juridice în consolidarea statului de drept.

A doua parte, „Drepturile omului – fundament al statului de drept și finalitate a justiției”, abordează drepturile fundamentale ca valoare supremă a ordinii constituționale și criteriu decisiv al legitimității statului. Se analizează demnitatea umană, natura drepturilor fundamentale, tipologia acestora, rolul limitelor constituționale și mecanismele de protecție a cetățeanului, inclusiv accesul la justiție și garanțiile procesului echitabil. Conceptul de securitate a persoanei este tratat în interdependență cu securitatea juridică, evidențiindu-se factorii care asigură previzibilitatea și stabilitatea normelor.

A treia parte, „Justiția – mecanism fundamental de apărare a drepturilor omului”, examinează rolul puterii judecătorești ca garant al legalității, ordinii constituționale și protecției efective a drepturilor omului. Sunt analizate organizarea sistemului judecătoresc, funcțiile instanțelor, calitatea actului judiciar, uniformitatea practicii, specializarea judecătorilor, transparența procedurilor, precum și misiunea justiției constituționale și accesul individual la controlul de constituționalitate.

Monografia integrează analiza conceptuală, normativă, istorică, comparativă și practică, valorificând un corpus amplu de doctrină, legislație și jurisprudență. Rezultatul este o lucrare comprehensivă, care oferă atât o sinteză teoretică solidă, cât și direcții de aplicare.

37 / A-20,  IV-70547

Adăscăliță, Viorica.  Educația pentru drepturile omului : Ghid practic și metodologic pentru facilitatori / Viorica Adăscăliţă; [au contribuit : Constanța Botnar et al.].- Chișinău : [S. n.], 2025 .- 96 p.- ISBN: 978-5-85748-264-3; Idem [Resursă electronică]. - URL:

https://amnesty.md/wp-content/uploads/2026/01/Ghidul-facilitatorului-online.pdf

Ghidul este un instrument practic și metodologic adresat persoanelor care desfășoară activități educaționale formale sau nonformale pentru copii, tineri sau adulți, având drept scop promovarea respectului pentru drepturile fundamentale ale omului/copilului și dezvoltarea culturii democrației, a echității și a incluziunii sociale.

Acest ghid oferă informații esențiale și resurse practice pentru planificarea, organizarea și facilitarea activităților de învățare centrate pe valorile drepturilor omului/copilului.

 Conținutul este structurat astfel încât să sprijine facilitatorii în:

• înțelegerea metodologiei educației în domeniul drepturilor omului/copilului;
• crearea unui mediu sigur și incluziv în care toți participanții își pot exprima opiniile și pot învăța unii de la alții;
• înțelegerea și conștientizarea conceptelor de bază legate de drepturile omului/copilului;
• aplicarea metodelor de reflecție și a metodelor interactive și participative de învățare (jocuri de rol, studii de caz, dezbateri, brainstorming etc.) în procesul educațional;
• dezvoltarea competențelor de promovare a drepturilor omului/copilului la diferite niveluri de relaționare socială;
• evaluarea impactului educației asupra participanților și a comunității.

Ghidul include definițiile noțiunilor de bază specifice domeniului drepturilor omului/copilului, prezentate în Glosar, și lista resurselor utilizate care pot fi studiate suplimentar de către cititori. Exercițiile propuse facilitatorilor sunt prezentate conform domeniilor tematice și pot fi aplicate separat sau combinat, în funcție de obiectivele activității desfășurate de către aceștia, atât în cadrul lecțiilor, conform curriculumului, cât și în cadrul activităților extracurriculare.

Din Cuprins:

•  Introducere ·
•  Aspecte metodologice ale educației în domeniul drepturilor omului/copilului
•  Crearea spațiului sigur în cadrul lecțiilor/activităților
•  Înțelegerea și conștientizarea drepturilor omului/copilului
•  Reflecția în procesul educațional
•  Mediul educațional sigur, bazat pe drepturile omului/copilului
•  Promovarea drepturilor omului/copilului
•  Evaluarea impactului educației privind drepturile omului/copilului
•  Glosar
•  E-bibliografie
•  Anexe                                                     

341.2/ C-73     II-735193 

 2024 Communication on EU Enlargement Policy 2024 : Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions/ European Commission : COM (2024) 690 final  Brussels ,30.10.2024. - Brussels : [S.n] , 2024 .- 46 p.

Detalii/ varianta electronică: https://cpescmd2.blogspot.com/2024/10/pachetul-de-extindere-2024.html 

Comisia Europeană a adoptat Pachetul său anual privind extinderea, ce oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Turcia, pe drumul lor către aderarea la UE. Evaluările sunt însoțite de recomandări și orientări privind prioritățile de reformă.