BV - Raportul privind implementarea Programului Național de Aderare 2025 - 2029 (ianuarie - iunie 2026)

Raportul privind implementarea Programului Național de Aderare 2025 - 2029 (ianuarie - iunie 2026). Moldova continuă să livreze rezultate în drumul spre UE / Biroul pentru Integrare Europeană.-  Chișinău, 2026. - 11 p. - 
URL: https://old.gov.md/sites/default/files/raport_implementare_pna_iunie_2026_final.pdf (accesat 28.07.2026)

În primele șase luni ale anului 2026, Guvernul a continuat implementarea celui mai amplu program de reforme din istoria Republicii Moldova.

Programul Național de Aderare reprezintă planul prin care Moldova aliniază legislația, instituțiile și serviciile publice la standardele Uniunii Europene. Fiecare reformă realizată înseamnă un pas înainte spre servicii publice mai bune, o economie mai competitivă și o viață mai sigură pentru cetățeni.

La sfârșitul lunii iunie 2026, 98% dintre acțiunile cu termen scadent erau fie finalizate, fie în proces de implementare. 

Din totalul celor 484 de acțiuni,

•  318 (66%) au fost finalizate, 
• 158 (33%) sunt în proces de implementare, 
•  8 (2%) urmează să fie inițiate.

Ce înseamnă aceste reforme pentru oameni?

Programul Național de Aderare înseamnă, în practică: 

• produse alimentare mai sigure;

 • servicii publice mai moderne și digitale; 

• instituții mai eficiente; 

• reguli mai bune pentru protecția consumatorilor;

 • condiții mai bune pentru investiții și locuri de muncă; 

• educație și cercetare conectate la spațiul european; 

• protecția mediului și investiții în infrastructură;

 • o economie mai competitivă; 

• apropierea Republicii Moldova de aderarea la Uniunea Europeană.

 Unde am înregistrat cele mai bune rezultate? 

În primele șase luni ale anului, cele mai avansate progrese au fost realizate în domenii precum:

 • Educație și cultură; 

• Uniunea Vamală; 

• Statistică; 

• Siguranța alimentară; 

• Cercetare și inovare; 

• Mediu și schimbări climatice; 

• Justiție, libertate și securitate; 

• Reforma administrației publice. 

În majoritatea acestor domenii, aproape toate reformele planificate au fost deja finalizate sau se află în etapa finală de implementare.

Concluzii 

• Moldova continuă să implementeze într-un ritm susținut reformele necesare aderării la Uniunea Europeană. Rezultatele din primul semestru al anului 2026 confirmă că instituțiile statului livrează reforme, accelerează implementarea Programului Național de Aderare și mențin parcursul european al țării.

• Implementarea Programului Național de Aderare a continuat cu dinamism sporit în primul semestru al anului 2026. Din cele 484 de acțiuni cu termen scadent, 318 (66%) au fost finalizate, alte 158 (33%) sunt în curs de implementare, și doar 8 acțiuni (2%) urmează să fie inițiate.

• Implementarea reformelor a fost accelerată, fiind finalizate înainte de termen 154 de acțiuni planificate pentru semestrele următoare. Acest rezultat reflectă mobilizarea instituțiilor și buna coordonare a procesului de aderare. Rezultatele trebuie analizate și în contextul calendarului Programului Național de Aderare. Aproape o treime dintre toate acțiunile cu termen în primul semestru (141 din 484) au avut scadența în luna iunie, iar o parte importantă dintre reformele legislative se află în etapa finală de consultare în cadrul Comisiei Europene, înainte de adoptare.

• Procesul de aliniere a legislației la standardele Uniunii Europene a continuat să avanseze. În perioada de raportare au fost adoptate acte normative care contribuie la transpunerea a 178 de acte legislative ale Uniunii Europene, dintre care 100 integral și 78 parțial.

• Implementarea reformelor continuă în toate domeniile de negociere. Diferențele dintre capitole reflectă complexitatea măsurilor planificate. În domenii precum transporturile, energia, agricultura sau mediul, reformele presupun dezvoltarea instituțiilor, modernizarea sistemelor informatice și realizarea unor investiții importante, ceea ce necesită perioade mai lungi de implementare.

• Majoritatea instituțiilor și-au îndeplinit cu succes responsabilitățile, iar autoritățile care gestionează cele mai ample programe de reformă au menținut un ritm sporit de implementare, inclusiv prin finalizarea unui număr semnificativ de acțiuni înainte de termen.

• În semestrul al doilea al anului 2026, Guvernul va pune accent pe finalizarea reformelor aflate în etapa de consultare în cadrul Comisiei Europene, accelerarea măsurilor în curs de implementare și consolidarea capacității instituțiilor responsabile. Aceste acțiuni vor contribui la apropierea continuă a Republicii Moldova de standardele Uniunii Europene și la avansarea procesului de aderare

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

e-publicații: Zilele europene ale patrimoniului 2026: Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare

European Heritage Days 2026. Heritage at Risk: Revive, Resist, Reimagine: Brochure / Council of Europe; European Union, 2026. - 26 p. - URL: https://www.europeanheritagedays.com/sites/default/files/2026-03/PREMS%20034226%20GBR%202534%20European%20days%20Brochure%202026%20A4_25032026_1.pdf (accesat: 26.07.2026).

„Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare” (Heritage at Risk: Revive, Resist, Reimagine) este tema Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, cea mai amplă inițiativă participativă dedicată patrimoniului cultural din Europa, organizată anual de Consiliul Europei și Uniunea Europeană. Tema invită cetățenii, instituțiile culturale și comunitățile locale să reflecteze asupra provocărilor care amenință patrimoniul european și să contribuie activ la protejarea și transmiterea acestuia către generațiile viitoare.

Într-o perioadă marcată de schimbări climatice, urbanizare accelerată, migrație, conflicte armate și transformări digitale, patrimoniul cultural și natural al Europei este supus unor presiuni fără precedent. Nu sunt amenințate doar monumentele istorice și siturile arheologice, ci și patrimoniul viu: tradițiile, meșteșugurile, limbile regionale și minoritare, poveștile transmise din generație în generație și practicile care definesc identitatea comunităților europene.

Trei direcții pentru protejarea patrimoniului

Tema ediției 2026 este construită în jurul a trei concepte-cheie:

Revitalizare (Revive) – readucerea la viață a tradițiilor, meșteșugurilor și patrimoniului aflat în pericol prin ateliere, festivaluri, proiecte educaționale și inițiative comunitare;

Reziliență (Resist) – consolidarea capacității comunităților de a proteja patrimoniul în fața efectelor schimbărilor climatice, dezvoltării urbane necontrolate, conflictelor și altor amenințări contemporane;

Reimaginare (Reimagine) – utilizarea tehnologiilor digitale, a creativității și a cooperării internaționale pentru a face patrimoniul mai accesibil, mai atractiv și mai relevant pentru societatea actuală.

Patrimoniul european în fața noilor provocări

Broșura din acest an analizează principalele riscuri care afectează patrimoniul european. Printre acestea se numără:

• efectele schimbărilor climatice asupra monumentelor istorice, peisajelor culturale și patrimoniului natural;
• impactul digitalizării asupra transmiterii tradițiilor și cunoștințelor între generații;
• presiunea urbanizării și dezvoltării economice asupra siturilor istorice și comunităților locale;
• migrația și conflictele armate, care contribuie la distrugerea patrimoniului și la dispariția unor limbi, tradiții și identități culturale.

Un accent deosebit este pus pe conservarea patrimoniului imaterial și pe protejarea limbilor regionale și minoritare, considerate componente esențiale ale diversității culturale europene și ale memoriei colective.

Patrimoniul – o responsabilitate comună

Publicația prezintă și instrumentele dezvoltate de Consiliul Europei pentru protejarea patrimoniului, precum Convențiile de la Granada, Valletta, Faro și Convenția Europeană a Peisajului, alături de Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, Strategia europeană pentru patrimoniul secolului XXI (Strategy 21), Rețeaua HEREIN și Programul Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei. Totodată, sunt evidențiate programele și inițiativele Uniunii Europene care sprijină conservarea patrimoniului prin cercetare, inovare și cooperare internațională.

70 de idei pentru evenimente dedicate patrimoniului

Un element deosebit de valoros al broșurii îl reprezintă cele 70 de exemple de activități propuse organizatorilor Zilelor Europene ale Patrimoniului. Acestea includ expoziții, tururi ghidate, ateliere de meșteșuguri tradiționale, festivaluri gastronomice, proiecte de istorie orală, activități dedicate limbilor regionale și minoritare, competiții pentru tineri, proiecte digitale, expoziții fotografice, aplicații de realitate augmentată și inițiative de implicare a comunităților locale.

Broșura oferă, de asemenea, recomandări privind colaborarea dintre instituțiile culturale, biblioteci, arhive, muzee, universități, organizații neguvernamentale și comunitățile locale, subliniind că protejarea patrimoniului este o responsabilitate comună.

Un apel la implicare

Mesajul ediției 2026 este unul puternic: patrimoniul nu reprezintă doar mărturia trecutului, ci și fundamentul identității și al viitorului nostru comun. Protejarea patrimoniului înseamnă păstrarea memoriei colective, a diversității culturale și a valorilor europene pentru generațiile următoare.

Prin tema „Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare”, Zilele Europene ale Patrimoniului 2026 invită fiecare cetățean să descopere, să valorifice și să contribuie la conservarea patrimoniului cultural și natural, transformând această inițiativă într-un adevărat exercițiu european de solidaritate și responsabilitate.

Cuprins

• Introducere
• Patrimoniul în pericol: înțelegerea amenințărilor la adresa patrimoniului cultural
• Limbile regionale și minoritare: o parte esențială a mozaicului cultural al Europei
• Consiliul Europei: protejarea patrimoniului în fața provocărilor contemporane
• Eforturile Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului aflat în pericol
• Conservarea patrimoniului nostru pentru generațiile viitoare
• Cum vă puteți implica
• Idei de evenimente
• Resurse

CoE: e-publicații: Drepturile de autor și antrenarea inteligenței artificiale

Diego de la Vega. Copyright and AI training / European Audiovisual Observatory. - Strasbourg, 2026. - 35 p. - ISSN 2079-1062. - URL: https://rm.coe.int/iris-2-copyright-and-ai-training-en/48802caa8f (accesat: 27.07.2026).

 

Inteligența artificială (IA) transformă modul în care este creat conținutul, însă cum ar trebui să răspundă dreptul european al drepturilor de autor provocării reprezentate de antrenarea sistemelor de IA într-un mod echilibrat? Un nou raport IRIS al Observatorului European al Audiovizualului, intitulat „Drepturile de autor și antrenarea inteligenței artificiale” (Copyright and AI Training), analizează una dintre cele mai importante întrebări juridice cu care se confruntă industriile creative europene: cum sunt antrenate sistemele de IA și ce înseamnă acest proces pentru drepturile de autor asupra conținutului utilizat ca date de intrare. Raportul a fost elaborat de Diego de la Vega, analist juridic principal în cadrul Departamentului pentru Informații Juridice al Observatorului.

Pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale devine o componentă tot mai importantă a procesului de creație, raportul examinează cadrul juridic care reglementează folosirea operelor protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor de IA, importanța tot mai mare a tehnicilor de extragere de text și date (Text and Data Mining – TDM), rolul solicitărilor formulate de utilizatori („prompts”) și relația dintre platformele de IA și utilizatorii acestora.

Capitolul I. Generarea de conținut cu ajutorul IA – perspectiva drepturilor de autor

Primul capitol urmărește expansiunea rapidă a utilizării inteligenței artificiale de la lansarea primului instrument popular de IA generativă, în 2022. Autorul analizează impactul acesteia asupra sectoarelor creative și economice din Europa și prezintă stadiul actual al tehnologiei.

Raportul explică implicațiile tehnologiilor de IA generativă (GenAI) și ale sistemelor de IA agentică asupra drepturilor de autor, precum și motivele pentru care aceste inovații ridică probleme juridice specifice, în special atunci când opere protejate sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de IA.

Sunt identificate domeniile cele mai sensibile, iar autorul explică de ce drepturile de autor au devenit o preocupare centrală atât pentru creatorii de conținut, cât și pentru organizațiile care dezvoltă și implementează sisteme de IA. Situația este complicată și de evoluția cadrului juridic european, inclusiv prin adoptarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și a noului Regulament al Uniunii Europene privind inteligența artificială (AI Act), ambele concepute pentru a ține pasul cu progresul tehnologic.

Capitolul II. Rolul excepțiilor privind extragerea de text și date (TDM) în antrenarea IA

Al doilea capitol abordează una dintre cele mai controversate teme din domeniul drepturilor de autor: procesele de extragere de text și date (TDM), esențiale pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială.

Raportul examinează dispozițiile juridice europene care permit aplicarea excepțiilor privind TDM, originea acestora în Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală (Copyright in the Digital Single Market Directive – CDSMD) și relația lor complexă cu legislațiile naționale în materia drepturilor de autor.

Capitolul analizează mecanismele de opt-out (prin care titularii de drepturi își pot rezerva utilizarea operelor), obligațiile de transparență și incertitudinile persistente privind măsura în care aceste excepții acoperă întreaga gamă de activități implicate în antrenarea modelelor de IA.

Autorul evidențiază diferențele dintre abordările adoptate în Uniunea Europeană, Regatul Unit și alte state în ceea ce privește licențierea, aplicarea legislației și echilibrul dintre drepturile titularilor și interesele dezvoltatorilor de IA. Soluțiile de politică publică variază de la sisteme solide de rezervare a drepturilor până la excepții extinse pentru cercetarea comercială și necomercială.

Capitolul III. Drepturile de autor în antrenarea și utilizarea solicitărilor („prompting”) în IA

Al treilea capitol explorează complexitatea tehnică a procesului de antrenare a inteligenței artificiale și consecințele acesteia asupra dreptului de autor.

Raportul prezintă exemple concrete, precum hotărârea instanței germane în cauza GEMA împotriva OpenAI, și explică etapele procesului de antrenare a modelelor de IA în care sunt implicate drepturile de autor.

Totodată, capitolul clarifică noțiunea de „prompting”, respectiv instrucțiunile pe care utilizatorii le oferă sistemelor de IA, și analizează statutul juridic al acestor solicitări în contextul antrenării inteligenței artificiale.

Capitolul IV. Platformele și utilizatorii – condițiile de utilizare

Al patrulea capitol analizează modul în care condițiile de utilizare ale platformelor de inteligență artificială distribuie răspunderea privind drepturile de autor între furnizorii serviciilor și utilizatori.

Raportul oferă exemple din condițiile de utilizare ale unor platforme consacrate, precum Adobe, ChatGPT, Claude, Copilot și Midjourney, evidențiind importanța transparenței, a posibilităților de retragere (opt-out) și a prevederilor contractuale care influențează atât creatorii de conținut, cât și utilizatorii finali.

Capitolul V. Concluzii principale

Capitolul final sintetizează principalele concluzii ale raportului. Tehnologiile bazate pe inteligența artificială evoluează într-un ritm extraordinar, iar cadrul european privind drepturile de autor încearcă să țină pasul cu această evoluție.

Antrenarea modelelor de IA pe baza unor date protejate prin drepturi de autor rămâne un subiect controversat, iar extragerea de text și date (TDM) continuă să se afle în centrul incertitudinilor juridice. În același timp, utilizarea solicitărilor („prompts”) ridică noi întrebări privind autorul uman și operele generate de mașini.

Raportul subliniază că sporirea transparenței, claritatea normelor și menținerea unui echilibru între accesul la seturile de date și protecția titularilor drepturilor de autor reprezintă prioritățile esențiale ale dezbaterilor actuale și ale viitoarelor politici europene.

Acest raport reprezintă o lectură indispensabilă pentru factorii de decizie politică, creatorii de conținut, profesioniștii din industriile culturale și creative, experții în drept, cercetători și toți cei interesați de intersecția dintre tehnologie și drepturile de autor.

Prin analize detaliate, comparații între diferite sisteme juridice și o prezentare critică a dezbaterilor actuale, raportul oferă o imagine clară asupra situației actuale și a direcției în care s-ar putea îndrepta reglementările privind drepturile de autor în era inteligenței artificiale.

O a doua parte a studiului, dedicată protecției prin drepturi de autor a conținutului generat de sistemele de inteligență artificială, urmează să fie publicată în a doua jumătate a anului 2026.

Cuprins

1. Generarea de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale în context – o perspectivă asupra drepturilor de autor
   1.1. Inteligența artificială și generarea de conținut în Europa: situația actuală
   1.2. Funcționalitățile inteligenței artificiale și procesul de generare a conținutului
   1.3. O abordare tehnologică a generării de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale
   1.4. Interacțiunea dintre drepturile de autor și inteligența artificială
2. Rolul excepțiilor privind extragerea de text și date în antrenarea inteligenței artificiale
   2.1. Reglementarea inteligenței artificiale: cadrul european general privind IA
   2.2. Cadrul privind drepturile de autor
   2.2.1. Cadrul european al drepturilor de autor și normele aplicabile antrenării inteligenței artificiale
   2.2.2. Extragerea de text și date și obligațiile de transparență
   2.2.3. Exemple reprezentative de abordări privind protecția drepturilor de autor în domeniul inteligenței artificiale
3. Drepturile de autor în antrenarea și utilizarea solicitărilor („prompting”) în inteligența artificială
   3.1. Activitățile de antrenare a inteligenței artificiale
   3.2. Formularea solicitărilor („prompting”) în inteligența artificială
4. Platformele și utilizatorii: condițiile de utilizare
5. Concluzii principale

Achiziții noi - Iulie-septembrie 2026

 338.4  C-36          II-734869 

Cazacu, Vitalie. Securitatea alimentară a Uniunii Europene / Vitalie Cazacu; Universitatea de Stat din Moldova, Jean Monnet Chair – EUJUSEF. – Chişinău: [S. n.], 2025 . - 272 p.- ISBN 978-5-85748-257-5. – ISBN 978-5-85748-258-

Detalii/ Varianta electronică-https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/07/achizitii-noi-uniunea-europeana-spatiul.html

Note de curs  constituie un studiu elaborat în baza analizei sistemice a literaturii de specialitate, ce reflectă politica agrară și asigurarii securității alimentare a cetațenilor uniunii europene. care în ansamblu constituie școala europeană a cercetării Uniunii Europene și formării cadrelor profesionale în domeniul managementului european.

Lucrarea este destinată studenților, masteranzilor, doctoranzilor și celor interesați de integrarea europeană și securitatea alimentară.

327(4) / G-61 II-734809

GOLOVATAIA, Ludmila.The European Union and its security in the Wider Neigborhood / Golovataia Ludmila.- Chişinău : [S. n.], 2025.-260p.--ISBN: 978-5-85748-259-9.-ISBN 978-5-85748-260-5.

Detalii/ Varianta electronică-https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/07/achizitii-noi-uniunea-europeana-spatiul.html

Coursebook  has been developed on the basis of a systematic review of academic literature and official European Union documents. It presents a structured and up-to-date overview of the European Union’s external action, with a particular focus on security dynamics in the wider neighbourhood. The publication outlines key concepts and terminology, explains the EU’s institutional and legal framework, and analyses major policy instruments and operational practices in relevant regional contexts.

The coursebook is intended for students and teaching staff in European Studies, International Relations, Political Science, Security Studies, and related fields, and may also be of interest to practitioners. It supports the learning process by providing thematic chapters, core definitions, guiding questions, and bibliographic references, facilitating informed discussion and further independent study.

3 / U-56 II-734855

Conferința cu participare Internațională Jean Monnet a tinerilor cercetători : "Unitatea dialectică a teoriei și practicii social-politice" / : "Dialectical Unity of Theory and Socio-political Practice", 26 iunie 2025, în format mixt / coord. : Ludmila Roșca; Universitatea de Stat din Moldova.- Chișinău : Print-Caro, 2025.-196p.--ISBN 978-5-85748-249-0; Idem [Resursă electronică]:–URL:
https://msuir.usm.md/server/api/core/bitstreams/98fd271f-4e47-4c39-aa3c-9d1b272545f7/content;
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Unitatea%2Bdialectica%2BUSM.pdf

În cadrul Conferinței au fost prezentate proiectele de cercetare științifică individuală. Fiecare lucrare științifică este apreciată de experți din perspectiva impactului asupra ameliorării condițiilor de viață, a consolidării coeziunii sociale, a dezvoltării științelor sociale și umanitare, a fortificării rezilienței instituțiilor democratice.

Cuprins

• Colța A. Implicarea tinerilor în procesul decizional – factor al dezvoltării durabile a societății contemporane / Youth involvement in the decision-making process – a factor of sustainable development of contemporary society
• Garbatovschi V. Valori politice și coeziunea socială în Srategiile educaționale europene / Political values and social cohesion in European educational strategies
• Moiseev O. Implicarea cetățenilor la luarea deciziilor: experiența Estoniei / Involving citizens in decision-making: the experience of Estonia
• Gorceag S. Paradigma cunoașterii euristice: fundament al societății contemporane. Cazul Republicii Moldova / The paradigm of heuristic knowledge: the foundation of contemporary society. The case of the Republic of Moldova
• Dmitric E. Educația pentru autenticitate - un imperativ al formării conștiinței civice / Education for authenticity – an imperative for the formation of civic consciousness
• Guțu A. Statul laic: fundamentul unei democrații moderne / Secular status: the foundation of a modern democracy
• Sîrbu S. Predarea limbii franceze ca vector al unității naționale în contextul multilingvismului / The teaching of French as a vector of national unity within the framework of multilingualism
• Mureșan B. P. Aspecte conceptuale referitoare la prejudiciul de recuperare a daunelor acestora conform procedurii civile / Conceptual aspects regarding the damage caused to fauna and the process of recovering their damages according to civil procedure
• Alexăndrescu E. C. Particularitățile reparării daunelor cauzate regnului animal prin prisma reglementărilor specifice Uniunii Europene / The particularities of repairing damage caused to the animal kingdom through the lens of specific European Union regulations
• Popilevschi D. Prognoza strategică și managementul strategic al transformărilor inovatoare sunt cei mai importanți factori în asigurarea securității naționale / Strategic forecasting and strategic management of innovative transformations are the most important factors in ensuring national security / Стратегическое прогнозирование и стратегическое управление инновационными трансформациями - важнейшие факторы обеспечения национальной безопасности
• Iacob A. B. Convenția Europeană a Drepturilor Omului între teoria și practica juridică / The European Convention on Human Rights between theory legal practice
• Murzac A., Vasilița V. Fundamente teoretico-doctrinare ale contractului de achiziții publice / The theoretical and doctrinal foundations of the public procurement contract
• Guigov A., Grigoriu I. Dialectica normativului și al practicii în integrarea refugiaților în Republica Moldova / The dialectic between norms and practice in the integration of refugees in the Republic of Moldova

342.4 / S-94   III-150011

Survivanța tradiției constituționale în tiparele constituționalismului european : Culegerea comunicărilor / Coordonator. : Ion Guceac ; Col. de red. : Rodica Ciobanu, Doina Cuciurca ; Universitatea de Stat din Moldova.- Ed. a 2-a.- Chișinău : [S. n.], 2026 .-264 p.- ISBN: 978-5-86654-557-5 ; Idem [Resursă electronică]. - URL:https://conferinte.stiu.md/sites/default/files/evenimente/Culegerea%2028.03.2025%28pdf%29.pdf

  Lucrările reunite în această culegere demonstrează că pluralismul constituțional rămâne o trăsătură fundamentală a spațiului european. Republica Moldova, asemenea fiecărui stat membru al Uniunii Europene, este chemată să își clarifice și să își onoreze propria istorie de dezvoltare constituțională, propriile repere identitare și propriile mecanisme de echilibrare a relației dintre individ și stat, într-un context în care exigențele constituționalismului european generează un proces continuu de adaptare și reinterpretare

Contextul actual al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, marcat de provocări politice și sociale, impune sarcina revalorizării importanței tradiției constituționale ca sursă de stabilitate și reper democratic. Prin prisma intereselor interdisciplinare ale autorilor, volumul se distinge prin complexitatea temei și prin relevanța sa pentru înțelegerea arhitecturii constituționalismului european contemporan. Prin diversitatea abordărilor, lucrarea pune la dispoziția cititorului un instrument valoros pentru analiza raportului dintre tradiție și modernitate în ordinea constituțională națională și europeană

Cercetările consacrate constituționalismului, incluse în această culegere, vor contribui, la lărgirea câmpului de cunoaștere privind Constituția Republicii Moldova într-o manieră euristică. Diferitele aspecte ale constituționalismului abordate de autori se concretizează în piste de concluzii referitoare la constituționalism și la impactul Constituției asupra spațiului social și politic, prefigurând deja premisele organizării celei de-a treia ediții a conferinței.

Publicarea acestor materiale constituie totodată o invitație la continuarea reflecției și la menținerea unui dialog academic deschis asupra valorilor care stau la baza proiectului european. Studiile reunite aici vor servi atât la dezbateri teoretice, cât și la practici constituționale, contribuind la o mai bună înțelegere a modului în care tradiția constituționalismului național – explorat până acum doar fragmentar – poate prinde contur în tiparele constituționalismului european contemporan.

 Din Cuprins

• Конституционные традиции государств Европейского Cоюза и практика суда Европейского Cоюза – совпадения и напряжения / Constitutional Traditions of the European Union Countries and the Case Law of the Court of Justice of the European Union – Coincidences and Contradictions / Jacek Zaleśny
• Esența și conținutul normativ al Constituției. Demantelări semantice și aspirații în era globalizării / The Essence and Normative Content of the Constitution: Semantic Dismantlings and Aspirations in the Era of Globalization / Ion Guceac
• Simbolurile naționale în Constituțiile României și Republicii Moldova. Schiță pentru o cercetare integrată a tradițiilor constituționale comune ale celor două țări / National Symbols in the Constitutions of Romania and the Republic of Moldova. Outline for an Integrated Study of the Common Constitutional Traditions of the Two Countries / Lucian-Sorin Stănescu
• Democrația – un ideal sau o realitate identificabilă constituțional? / Democracy – An Ideal or a Constitutionally Identifiable Reality? / Dumitru Baltag, Rita Munteanu
• Tranziție îndelungată către democrație și statul de drept / A Prolonged Transition Towards Democracy and the Rule of Law / Elena Aramă
• Referendumul – expresie veritabilă a voinței poporului / The Referendum – A True Expression of the People’s Will / Raisa Grecu
• Instituțiile naționale și rolul lor în asigurarea valorilor constituționale în Republica Moldova în contextul integrării europene / National Institutions and Their Role in Upholding Constitutional Values in the Republic of Moldova in the Context of European Integration / Natalia Shchukina, Andrei Smochină
• Tradiția constituțională vs provocările contemporane: echilibru și impact / Constitutional Tradition vs Contemporary Challenges: Balance and Impact / Svetlana Slusarenco
• Provocările și riscurile votului electronic în contextul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană / Challenges and Risks of Electronic Voting in the Context of the Republic of Moldova’s Integration into the European Union / Rodica Nichita
• Interpretarea Constituției Republicii Moldova. Valorificarea recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept de către Curtea Constituțională / Interpretation of the Constitution of the Republic of Moldova: Implementation of the Recommendations of the European Commission for Democracy through Law by the Constitutional Court / Cristina Popovici
• Aspecte jurisprudențiale privind cazul bine justificat – condiție a suspendării actului administrativ / Case-law Regarding the "Well-Justified Case" – A Condition for the Suspension of the Administrative Act / Cristina Dragomir
• Contribuții la descrierea procesului de evoluție istorică a instituției asigurării obligatorii de asistență medicală în sistemul de ocrotire a sănătății / Contributions to the Description of the Historical Evolution of the Institution of Mandatory Health Insurance within the Healthcare System / Ion Guceac Jr
• Cauzele care favorizează săvârșirea infracțiunilor de obținere frauduloasă și delapidare a mijloacelor din fondurile externe / The Causes Facilitating the Commission of Offenses Related to the Fraudulent Acquisition and Embezzlement of Funds from External Sources / Roman Porubin.

  Vezi de asemenea :

Survivanța tradiției constituționale în tiparele constituționalismului european : Materiaele conferinței științifice naționale cu participare internațională dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova / Universitatea de Stat din Moldova ; Coord. : Ion Guceac .- Chișinău : [S. n.], 2025. - 192 p. -

343.5 / S-49       II-735166

Servicii de suport pentru victimele violenței împotriva femeilor și a violenței în familie : Ghidul instituțiilor și organizațiilor / Elaborat de Agenția Națională de Prevenire și Combatere  a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV).- Chişinău : [S.N.], 2025.-32 p.;Idem [Resursă electronică]. - URL:

https://ombudsman.md/servicii-de-suport-pentru-victimele-violentei-impotriva-femeilor-si-a-violentei-in-familie-ghidul-institutiilor-si-organizatiilor/

Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, prin prisma atribuțiilor legale, și-a asumat un rol activ în coordonarea eforturilor interinstituționale și în dezvoltarea unui răspuns sistemic, multidisciplinar, bazat pe date și dovezi. Acest efort își propune să asigure un cadru de intervenție integrat, în care fiecare instituție și organizație să contribuie la prevenirea, identificarea și sprijinul acordat victimelor violenței.

Instituțiile guvernamentale, împreună cu organizațiile neguvernamentale, sunt pilonii de bază în oferirea de suport și servicii pentru victime, iar activitatea lor trebuie să fie orientată spre crearea unui climat de siguranță și încredere. Fiecare instituție are un rol bine definit în această misiune comună, de la oferirea de asistență medicală și psihologică până la suport juridic și reintegrare socială.

Acest Ghid al instituțiilor și organizațiilor, care oferă servicii victimelor violenței, nu este doar o resursă informativă, ci și un document destinat tuturor actorilor implicați în domeniul de referință, care sistematizează și organizează serviciile disponibile în domeniul violenței bazate pe gen.

Din Cuprins

• Servicii de asistență telefonică naționale / Linii fierbinți
• Servicii de zi, Nord
• Servicii de zi, Centru
• Servicii de zi, Est
• Servicii de zi, Sud
• Servicii de plasament / adăpost, Nord
• Servicii de plasament / adăpost, Centru
• Servicii de plasament / adăpost, Sud
• Servicii / asistență oferită victimelor infracțiunilor sexuale, Nord
• Servicii / asistență oferită victimelor infracțiunilor sexuale, Centru
• Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

343.5 / G-54        II-735170

Glosar de termeni privind violența digitală împotriva femeilor și copiilor : Resursă pentru profesioniști.- Chişinău : Centrul Internaţional "La Strada", 2025.- 54p.;Idem [Resursă electronică]. - URL:

https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/2025-11/GLOSAR_TERMENI_VIOLEN%C8%9AA_DIGITAL%C4%82_RO_2025_0.pdf

Acest Glosar își propune să ofere un cadru clar și coerent de înțelegere a formelor de violență digitală, cu accent pe impactul asupra femeilor și copiilor. El reunește definiții, exemple și explicații extrase din cele mai recente recomandări ale instituțiilor internaționale relevante – cum ar fi Consiliul Europei (GREVIO, Comitetul Lanzarote), Raportorii Speciali ai ONU sau UNFPA. glosar de termeni • violența digitală 

 Glosarul are un scop educativ și de conștientizare. Nu urmărește să ofere definiții juridice exhaustive, ci să sprijine profesioniștii din domeniul social, juridic și educațional în identificarea și înțelegerea fenomenului. Printr-o prezentare clară a termenilor, se facilitează recunoașterea formelor de abuz digital și se contribuie la dezvoltarea de intervenții mai eficiente, adaptate contextului.

Glosarul de față utilizează termeni aliniați cu standardele internaționale promovate de organizații precum Națiunile Unite, Consiliul Europei, Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) și rețele globale de advocacy împotriva violenței în bază de gen. Acești termeni contribuie la crearea unui limbaj comun, necesar pentru prevenirea, recunoașterea și combaterea formelor emergente de violență facilitate de tehnologie.

Publicația este destinată specialiștilor în domeniul prevenirii și combaterii violenței în bază de gen și violenței împotriva copiilor, precum și altor specialiști interesați de subiectul violenței digitale împotriva femeilor și copiilor.

Din Cuprins

• Particularitățile violenței online împotriva femeilor și fetelor
• Aspecte ce vizează terminologia în cazuri de violență online
• Forme de violență online împotriva femeilor și fetelor

Categoria 1: Hărțuirea cibernetică

• Bullying cibernetic
• Flaming
• Trolling
• Discursul de ură bazat pe gen

Categoria 2: Distribuirea neconsensuală a imaginilor intime

• Cyberflashing
• Upskirting
• Downblousing

Categoria 3: Încălcarea inviolabilității vieții private

• Urmărirea online (cyberstalking)
• Extorcarea sexuală
• Doxing

Categoria 4: Violența digitală împotriva copiilor

• Abuzul sexual online
• Exploatarea sexuală online
• Grooming online
• Exploatarea sexuală online prin MASC
• Sexting
• Abuzul sexual online transmis în direct (live)

Glosar de terminologie în cazuri de violență digitală

UE - e-publicații: Planul de acțiune al UE pentru securitate cibernetică și inteligență artificială

Action Plan on Cybersecurity and Artificial Intelligence : Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions / European Commission. – Strasbourg : European Commission, 2026. – COM(2026) 577 final, 7 July 2026. –15 p.  – URL:https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52026DC0577 (accesat: 20.07.2026).

Planul de acțiune  stabilește un răspuns structurat la riscurile generate de modelele avansate de inteligență artificială (IA) și urmărește valorificarea oportunităților pe care aceste modele le oferă pentru securitatea cibernetică.

Noile modele avansate de IA redefinesc securitatea cibernetică. Inteligența artificială poate fi exploatată pentru a identifica vulnerabilități, a automatiza atacuri și a crește la un nivel fără precedent amploarea și rapiditatea incidentelor cibernetice.

Pornind de la cadrul juridic unic al UE în domeniul IA și al securității cibernetice, planul de acțiune va reuni statele membre, industria și organizațiile de la nivelul UE pentru a consolida securitatea cibernetică a ecosistemului nostru digital în contextul vulnerabilităților generate de modelele avansate de IA.

Evaluarea modelelor de IA

O securitate eficientă începe cu o înțelegere aprofundată a modului în care noile tehnologii pot fi utilizate, deturnate sau exploatate. În temeiul Regulamentului privind IA, modelele avansate de IA trebuie evaluate, iar măsurile de reducere a riscurilor analizate cu atenție înainte ca acestea să fie introduse pe piața UE.

Pentru a promova expertiza internă, Comisia va lansa o cerere de propuneri specifică pentru a institui o capacitate de evaluare a UE, care va include și o componentă de securitate cibernetică și este preconizată să devină operațională în 2027. Această nouă capacitate va sprijini rolul de reglementare al Oficiului pentru IA, consolidând evaluarea independentă, realizată de terți, a capacităților și riscurilor asociate inteligenței artificiale la nivel mondial.

Accesul la modele 

Europa are nevoie, de asemenea, de condiții clare și transparente pentru accesul la cele mai avansate sisteme de inteligență artificială.

În acest scop, Comisia va colabora cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru a elabora un model european privind accesul structurat la capabilitățile avansate de inteligență artificială destinate securității cibernetice. Aceste orientări vor sprijini organizațiile publice și private europene relevante să aibă acces la modele avansate de IA.

Testarea IA pentru securitatea cibernetică

ENISA și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei vor crea o platformă securizată pentru testarea IA în domeniul securității cibernetice, inclusiv prin utilizarea unor medii simulate. Astfel, operatorii din sectoare critice, precum finanțele, energia, sănătatea, transporturile și administrația publică, vor avea acces la cunoștințele și expertiza necesare pentru a utiliza IA în condiții de siguranță.

Consolidarea securității cibernetice a UE și remedierea vulnerabilităților

UE trebuie să își protejeze infrastructura critică împotriva vulnerabilităților generate de posibila utilizare abuzivă a acestor tehnologii.

În conformitate cu normele UE în materie de securitate cibernetică, organizațiile trebuie să își consolideze practicile de igienă cibernetică, măsurile de gestionare a riscurilor și aplicarea principiului securității de la stadiul conceperii.

Organizațiile ar trebui să înceapă să utilizeze capacitățile de IA deja disponibile, inclusiv prin modele cu sursă deschisă, pentru a identifica și a remedia mai rapid vulnerabilitățile, precum și pentru a preveni și a contracara atacurile cibernetice.

Pentru a sprijini organizațiile în această tranziție, ENISA va facilita și va susține parteneriate între autoritățile publice, mediul de afaceri și comunitățile cu sursă deschisă din ecosistemul de securitate cibernetică. Aceste demersuri vor include orientări, recomandări și bune practici, precum și o campanie dedicată securizării componentelor software critice cu sursă deschisă.

Extinderea capacităților europene de IA pentru domeniul cibernetic

Pentru a stimula dezvoltarea pieței europene și extinderea acesteia, Comisia va lansa Marea provocare a UE privind IA pentru securitate cibernetică. Această competiție va reuni întreprinderi, cercetători și organizații pentru a dezvolta soluții bazate pe IA destinate securității cibernetice.

UE trebuie să continue să investească în dezvoltarea propriilor capacități suverane avansate de IA, valorificând infrastructura furnizată de fabricile de IA și de viitoarele gigafabrici. În acest context, viitoarea capacitate europeană de investiții în capitaluri proprii, anunțată în cadrul Pachetului privind suveranitatea tehnologică, ar putea atrage investiții private pentru extinderea capacităților autohtone de IA.

Context

UE dispune de un cadru juridic adecvat pentru a aborda securitatea cibernetică în era tehnologiilor emergente, cum ar fi IA. Regulamentul privind IA impune evaluarea și atenuarea riscurilor generate de modelele de IA, în timp ce Codul de b-une practici privind IA de uz general detaliază aceste cerințe și facilitează conformitatea furnizorilor de modele avansate. Aceste dispoziții vor începe să fie puse în aplicare la 2 august 2026.

Regulamentul privind reziliența cibernetică, care urmează să fie aplicabil până la sfârșitul anului 2027, impune securitatea de la stadiul conceperii pentru produsele hardware și software. În plus, Directiva privind rețelele și sistemele informatice (Directiva NIS 2) urmărește să sporească securitatea sectoarelor critice, cum ar fi transporturile și energia, împreună cu Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) pentru sectorul financiar. Regulamentul privind solidaritatea cibernetică consolidează capacitățile UE de a detecta amenințările și atacurile semnificative și la scară largă la adresa securității cibernetice, de a se pregăti pentru acestea și de a răspunde la acestea.

Planul de acțiune al UE pentru securitate cibernetică și inteligență artificială Fișă informativă

EU Action Plan on Cybersecurity and Artificial Intelligence: Factsheet / European Commission.- July 2026 . - 2 p.

• Forging Europe’s own way to safe Advanced AI
• Reinforcing the EU’s cybersecurity preparedness
• .Scaling European capabilities for cyber

Detalii

CoE: e-publicații: Statistici Penale Anuale SPACE II - 2025: Sistemele de probațiune

Aebi, Marcelo F. Council of Europe Annual Penal Statistics SPACE I - 2025: Persons under the supervision of probation agencies / Marcelo F. Aebi, Ignacio Cid Pozo. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 123 p.  [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/07/260630_space-ii_report-2025-.pdf  (accesat: 09.07.2026)

Aebi, Marcelo F. Probation and Prisons in Europe 2025: Key Findings of the SPACE II survey / Marcelo F. Aebi, Ignacio Cid-Pozo, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 17 p. [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/07/260708_key-findings-space-ii_probation-europe-2025.pdf (accesat: 09.07.2026)

Statisticile penale SPACE II (2025): utilizarea sancțiunilor și măsurilor comunitare continuă să crească în Europa

Potrivit celor mai recente statistici penale anuale ale Consiliului Europei privind persoanele aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune (studiul SPACE II 2025), publicate astăzi, utilizarea sancțiunilor și măsurilor comunitare – care permit persoanelor condamnate să rămână în comunitate și reprezintă alternative la detenție – continuă să crească în Europa, deși într-un ritm moderat.

Probațiunea se extinde pe fondul supraaglomerării penitenciarelor

Între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, numărul total al persoanelor aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune a crescut cu 2,7% în cele 32 de servicii de probațiune care au raportat date pentru ambii ani.

În același timp, aproape jumătate dintre sistemele penitenciare europene sunt supraaglomerate sau funcționează aproape de capacitatea maximă, potrivit statisticilor anuale privind populația penitenciară (SPACE I 2025), publicate de Consiliul Europei în luna mai.

Studiul SPACE II cuprinde date furnizate de 48 de servicii de probațiune din 46 de state membre ale Consiliului Europei privind persoanele supuse sancțiunilor sau măsurilor comunitare, inclusiv alternativelor la privarea de libertate, precum:

• monitorizarea electronică;
• munca în folosul comunității;
• arestul la domiciliu;
• programele de tratament;
• regimul de semilibertate;
• liberarea condiționată.

Alternativele la detenție rămân un obiectiv al Consiliului Europei

Consiliul Europei – prin intermediul Comitetului Miniștrilor și al altor organisme, inclusiv Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) – promovează de mult timp utilizarea alternativelor la detenție, deoarece acestea pot facilita reintegrarea socială a persoanelor condamnate și pot contribui la funcționarea mai eficientă a sistemelor penitenciare.

Normele europene privind sancțiunile și măsurile comunitare încurajează guvernele să le utilizeze într-un mod echitabil și proporțional, ținând seama atât de gravitatea infracțiunii, cât și de profilul persoanei condamnate.

În timp ce sistemele penitenciare raportează, în mod constant, numărul persoanelor încarcerate, iar majoritatea serviciilor de probațiune contabilizează persoanele aflate sub supraveghere indiferent de numărul măsurilor aplicate, unele servicii utilizează alte unități de evidență, precum cazuri, dosare sau ordine judiciare. În aceste situații, un dosar poate include mai multe persoane, iar aceeași persoană poate fi înregistrată de mai multe ori dacă face obiectul mai multor măsuri.

Ratele probațiunii diferă considerabil între state

La 31 ianuarie 2025, un total de 1 433 011 persoane se aflau sub supravegherea celor 36 de servicii de probațiune care au raportat numărul persoanelor monitorizate, ceea ce corespunde unei rate mediane europene de 154 de persoane aflate în probațiune la 100 000 de locuitori.

Ratele probațiunii diferă semnificativ între statele europene, reflectând diversitatea sistemelor și practicilor de justiție penală.

În ianuarie 2025, cele mai ridicate rate au fost înregistrate în:

• Polonia – 652 persoane la 100 000 de locuitori;
• Türkiye – 495;
• Georgia – 468;
• Armenia – 430;
• Albania – 387;
• Republica Moldova – 320;
• Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) – 276;
• Letonia – 267;
• Italia – 232.

Patru dintre cele cinci servicii de probațiune cu cele mai reduse rate se află în regiunea Balcanilor, unde aceste servicii au fost create relativ recent.

Cele mai mici rate au fost raportate în:

• Muntenegru (16);
• Grecia (21);
• Macedonia de Nord (31);
• Elveția (44);
• Serbia (47);
• Bulgaria (48);
• Finlanda (72);
• Islanda (86);
• Croația (89).

Ratele bazate pe măsuri de probațiune

În cazul celor 24 de sisteme care raportează și/sau exclusiv numărul măsurilor de probațiune, cele mai ridicate rate au fost înregistrate în:

• Polonia (726 la 100 000 de locuitori);
• Belgia (628);
• Georgia (518);
• Armenia (479);
• Republica Moldova (384);
• România (338).

Cele mai reduse rate au fost raportate în:

• Macedonia de Nord (31);
• Norvegia (38);
• Spania (administrația de stat) (39);
• Croația (89).

Evoluția populației aflate în probațiune

Luând în considerare statele cu peste 500 000 de locuitori care au furnizat date atât pentru 31 ianuarie 2024, cât și pentru 31 ianuarie 2025, indiferent de metoda de raportare (persoane, cazuri sau ordine), 18 jurisdicții au înregistrat creșteri ale ratei probațiunii.

Cele mai importante creșteri au fost raportate în:

• Armenia (+65%);
• Macedonia de Nord (+63%);
• Croația (+14%);
• Serbia (+12%);
• Suedia (+9%);
• Catalonia (Spania) (+9%);
• Türkiye (+8%);
• Azerbaidjan (+7%);
• Irlanda (+5%).

Scăderi semnificative au fost înregistrate în:

• Muntenegru (-33%);
• Georgia (-22%);
• Albania (-21%);
• Scoția (Regatul Unit) (-19%);
• Estonia (-18%);
• Cipru (-15%);
• Lituania (-8,7%).

Nu există o rată „ideală” a probațiunii

Potrivit profesorului Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE din cadrul Universității din Lausanne:

„Nu există o «formulă magică» pentru a determina o rată adecvată a persoanelor aflate în probațiune într-o anumită jurisdicție. Alternativele la detenție urmăresc integrarea socială a persoanelor condamnate prin menținerea lor în comunitate. În consecință, rata probațiunii nu poate fi interpretată fără a fi comparată cu rata populației penitenciare.”

În jurisdicțiile cu peste 500 000 de locuitori care utilizează persoana ca unitate de raportare, cele mai ridicate rapoarte între persoanele aflate în probațiune și deținuți (la 100 deținuți) au fost înregistrate în:

• Armenia (492);
• Polonia (344);
• Țările de Jos (313).

Cele mai reduse rapoarte au fost în:

• Muntenegru (7,8);
• Grecia (19);
• Macedonia de Nord (21), situație explicată probabil prin dezvoltarea relativ recentă a serviciilor de probațiune.

În ianuarie 2025, în 28 dintre cele 36 de jurisdicții analizate (aproximativ 78%), rata persoanelor aflate în probațiune a fost mai mare decât rata persoanelor aflate în detenție.

Excepțiile au fost:

• Muntenegru;
• Grecia;
• Macedonia de Nord;
• Elveția;
• Serbia;
• Bulgaria;
• Croația;
• Azerbaidjan,

unde rata deținuților la 100 000 de locuitori a depășit rata persoanelor aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune.

Femeile și cetățenii străini în sistemul de probațiune

Femeile au reprezentat 10,7% din totalul persoanelor aflate în probațiune, comparativ cu 5,4% din populația penitenciară. Această diferență poate reflecta atât particularitățile tipurilor de infracțiuni comise de femei și bărbați, cât și diferențe în practicile de condamnare și liberare, femeile fiind proporțional mai frecvent supuse măsurilor comunitare decât detenției.

Cetățenii străini au reprezentat aproximativ unul din zece beneficiari ai măsurilor de probațiune în statele care raportează numărul persoanelor supravegheate. Această pondere este mai redusă decât cea înregistrată în penitenciare (17%), posibil și din cauza condițiilor privind domiciliul sau reședința necesare pentru accesul la măsurile de probațiune.

Mai mult

Informații suplimentare:

Statistici Penale Anuale ale Consiliului Europei