Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Achiziții noi - Aprilie - iunie 2026

327 (478) / M-46  II-734467

Manual privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană = Руководство по ведению переговоров о вступлении Республики Молдова в Европейский Союз / Vladimir Međak, Aljoša Race; Guvernul Republicii Moldova. – Chișinău : Arc, 2025 . – 88 p.- ISBN: 978-9975-0-1012-2; 

Varianta electronica a ediției 2024 este diosponibilă în limba română: https://eu4moldova.eu/wp-content/uploads/2024/11/Manual-privind-negocierile-de-aderare-la-Uniunea-Europeana.pdf

Varianta electronica a ediției 2024 este diosponibilă în limba engleză:

https://www.eeas.europa.eu/sites/default/files/documents/2024/Handbook%20for%20Negotiations_ENG_fin.pdf

Manualul oferă o privire detaliată asupra procesului de aderare, incluzând informații despre UE , structura instituțiilor și principiile sale fundamentale. Sunt abordate subiecte precum istoria extinderii UE, criteriile pentru statele candidate, relația dintre UE și Republica Moldova și efectele Acordului de Asociere. Cartea detaliază și pașii negocierilor de aderare, de la deschiderea până la închiderea capitolelor tematice, și include exemple practice din experiențele altor state membre, evidențiind bune practici și provocări.

Manualul se adresează în primul rând factorilor de decizie și funcționarilor publici implicați direct sau indirect în procesul de negocieri și care pot avea niveluri diferite de cunoștințe și experiență.

Manualul este, de asemenea, destinat reprezentanților societății civile, precum și jurnaliștilor,studenților, cercetătorilor și tuturor cetățenilor interesați.

34/P-93      III- 734539

Provocări actuale în securitatea frontierei și protecția internațională : Conferința științifică națională cu participare internațională : culegere de articole științifice / Coordonator : Svetlana Slusarenco ; Avocatul Poporului Ombudsman, UNHCR The UN Refugee Agency, Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova .- Chișinău : [S. n.], 2025 . - 430 p.- ISBN: 978-9975; Idem [Resursă electronică]. –URL:
https://msuir.usm.md/server/api/core/bitstreams/47dba258-bd22-45c0-8675-ff926edc0410/content

În ultimii trei ani, Republica Moldova a depus eforturi considerabile pentru a face față unor provocări complexe legate de securitatea națională, securitatea frontierelor, aspectele social- economice și respectarea drepturilor persoanelor care necesită protecție internațională, majoritatea provenind din Ucraina. Creșterea semnificativă a fluxului de persoane (peste 100.000) a generat presiuni asupra sistemului public în diverse domenii, inclusiv accesul în teritoriu, protecția, integrarea, securitatea și garantarea drepturilor fundamentale. Gestionarea acestor provocări necesită o abordare multidimensională și o analiză doctrinară în vederea formulării propunerilor pentru îmbunătățirea cadrului normativ și a politicilor publice. În acest context, conferința și-a propus să ofere o platformă de discuție și schimb de idei asupra problemelor stringente privind drepturile omului și protecția internațională, să identifice soluții inovatoare pentru securitatea națională și a frontierelor, precum și să exploreze strategii de integrare a persoanelor strămutate din Ucraina, atât din perspectivă teoretică, cât și practică, în cadrul următoarelor secțiuni tematice: 

1. Drepturile omului și protecția internațională a persoanelor strămutate; 

2. Securitatea națională și a frontierelor în contextul actual;

 3. Provocări în integrarea persoanelor strămutate.

La conferință au fost abordate diverse subiecte, precum: 

• situația și protecția persoanelor strămutate în RM; 
• oportunitățile de integrare a refugiaților, 
• riscurile asupra securității naționale, ordinii publice și de drept în contextul afluxului de persoane strămutate; 
• rolul instituției Ombudsmanului în domeniul monitorizării respectării drepturilor omului;
•  rolul poliției de frontieră, poliției naționale, serviciului de informații și securitate, inspectorilor de migrație în asigurarea drepturilor persoanelor străine.
  

Din cuprins

• Refugiații - protecție internațională vs măsuri restrictive / Slusarenco Svetlana, Zubco Alexandru
• Securitate prin cooperare: parteneriate frontaliere ale Republicii Moldova cu țările vecine și influența lor asupra securității naționale și funcționării frontierei de stat / Radu Corneliu
• Provocările de securitate și politică internă și externă ale Republicii Moldova în contextul actual / Crigan Tudor
• Riscuri asupra securității naționale în contextul fluxului migrațional / Erhan Ianuș
• Trecerea ilegală a frontierei de stat vs dreptul la azil în contextul războiului din Ucraina / Mihalaș Ion
• Perspectiva europeană de asigurare a protecției internaționale la frontieră / Buzev Anatoli
• Aplicabilitatea principiului ne bis in idem în procesul penal. perspectiva Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene / Marin Liana-Georgiana
• Securitate și protecție la frontiere / Ţîrlea Mariana Rodica
• Protecția refugiaților în Republica Moldova: reglementare, instituții naționale și organizații locale / Sprincean Serghei, Grigoriu Inga, Guigov Alexandru
• Drepturile omului la frontierele internaționale / Morari Victor
• Dreptul la libertate și siguranța a refugiaților – standarde internaționale și naționale / Cheptene Veronica
• Garantarea exercitării libertății de întrunire a cetățenilor străini și beneficiarilor de azil în contextul menținerii securității transfrontaliere / Roșu Cristian-Marius
• Imperativul coeziunii sociale între comunitățile gazdă și grupurile de persoane strămutate: provocări și soluții pentru Republica Moldova / Grigoriu Inga
• Reglementări și mecanisme internaționale ale protecției refugiaților în Republica Moldova / Sprincean Serghei, Grigoriu Inga, Guigov Alexandru

342.7 /R-22  III-149463

Raport anual privind respectarea drepturlor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2024 / Avocatul Poporului Ombudsman. - Chișinău : Oficiul Avocatului Poporului, 2025. - 256 p. ; Idem [Resursă electronică]. –URL: https://ombudsman.md/wp-content/uploads/2025/04/raport-anual-privind-respectarea-drepturilor-si-libertatilor-omului-in-anul-2024.pdf

Din cuprins:

Cuvânt de salut al Avocatului Poporului

Cuvânt de salut al Avocatului Poporului pentru drepturile copilului

Rezumatul Raportului anual privind respectarea drepturilor omului în anul 2024

Capitolul I. Drepturile omului

Capitolul II. Drepturile copilului

Capitolul III. Prevenirea torturii

Capitolul IV. Protecția refugiaților și solicitanților de azil în contextul conflictului armat din Ucraina

Capitolul V. Promovarea Drepturilor omului

Anexe

Raportul reflectă rezultatele procesului continuu și detaliat de monitorizare și evaluare a respectării drepturilor fundamentale în Republica Moldova de către echipa Oficiului Avocatului Poporului.  Raportul în sine nu este doar o reflectare a situației actuale, ci și un instrument esențial pentru promovarea statului de drept, consolidarea echității sociale și apărarea persoanei împotriva oricăror forme de injustiție sau abuz.

În cadrul Capitolului I  se subliniază că, deși în societate au fost implementate multiple reforme pentru consolidarea drepturilor și libertăților omului, încă persistă anumite restricții care limitează exercitarea deplină a acestora. În domeniul asigurării dreptului celui mai înalt standard de sănătate, Avocatul Poporului subliniază că planurile și programele naționale adoptate în 2024, inclusiv Planul Național de Dezvoltare 2024-2026 și Programul Național de Combatere a Hepatitelor Virale 2024-2028, au pus accent pe prevenție, accesibilitate și îmbunătățirea infrastructurii medicale.

În Capitolul II, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a evidențiat atât progresele, dar și provocări semnificative în asigurarea drepturilor copilului în Republica Moldova, în special în ceea ce privește protecția împotriva violenței, accesul la educație, îngrijirea alternativă și respectarea interesului superior al copilului în toate deciziile care îi privesc. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a monitorizat atent aceste aspecte, intervenind acolo unde a fost necesar și formulând recomandări concrete pentru îmbunătățirea cadrului normativ și a politicilor publice.

În Capitolul III  se evidențiază că în 2024 au fost realizate 58 vizite (în 2023 – 28 vizite, în 2022 -72 vizite,) preventive, tematice și de monitorizare în locurile privative de libertate. Urmare a vizitelor realizate au fost elaborate 17 rapoarte de vizită cu 152 recomandări (în 2023: 23 rapoarte de vizită cu 356 recomandări, în 2022: 29 rapoarte de vizită cu 570 recomandări,). La fel, au fost elaborate 7 rapoarte tematice complexe cu 130 recomandări. OAP a intervenit în 2 cauze de interes social sporit cu 2 rapoarte speciale (în 2023 – 4 rapoarte speciale, în 2022 - 7 rapoarte speciale) , a elaborat 8 rapoarte semestriale tematice periodice privind siguranța în locurile privative de libertate .

În Capitolul IV este evidențiat că pe parcursul anului de raportare, Oficiul Avocatului Poporului a continuat monitorizarea situației refugiaților, identificând problemele întâmpinate și formulând recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și a practicilor administrative.

În Capitolul V,  Avocatul Poporului prezintă acțiunile și inițiativele instituției în 2024, menite să consolideze respectarea și protecția drepturilor fundamentale în Republica Moldova. OAP a desfășurat activități ample pentru educația, conștientizarea și sensibilizarea publicului, implicând atât autoritățile publice, cât și societatea civilă și partenerii internaționali.

  351 / B-41; III-149069

Belecciu  Ştefan. Răspunderea juridică a autorităţilor administraţiei publice pentru vătămarea drepturilor omului / Ştefan Belecciu, Igor Şevcenco; Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. – Chişinău: [S. n.], 2025. – 175 p. - ISBN 978-9975-170-21-5; Idem [Resursă electronică]. – URL:  https://dspace.academy.police.md/wp-content/uploads/2025/09/belecciu_sevcenco_monografie.pdf

Din cuprins:

1. Vătămarea drepturilor prin activitate administrativă ca temei al răspunderii juridice a autorităților publice

2. Formele de răspundere a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului

Autorii acestei cărți și-au propus orientarea studiului de doctorat în două direcții de cercetare distincte: 1) vătămarea drepturilor prin activitate administrativă ca temei al răspunderii juridice a autorităților publice – direcție în cadrul căreia s-a urmărit să se  clarifice: respectarea drepturilor omului ca principiu fundamental al administrației publice; activitatea administrativă ca factor de vătămare a drepturilor omului; vătămarea drepturilor omului prin activitate administrativă a autorităților publice și apărarea drepturilor vătămate de autorități publice prin activitate administrativă; și 2) formele de răspundere juridică a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului – direcție în cadrul căreia s-a urmărit: originea și evoluția ideii de răspundere a administrației publice; formele de răspundere juridică a autorităților publice; răspunderea patrimonială a autorităților publice și răspunderea administrativă a acestor subiecte de drept administrativ.

În conținutul lucrării sunt puse în discuție unele aspecte puțin cercetate în doctrină cum ar fi:

• instituția răspunderii juridice a autorităților publice în general;
• instituția răspunderii administrative (detașată de răspunderea disciplinară, contravențională și patrimonială);
• instituția ilicitului administrativ (separat de ilicitul contravențional și abaterea disciplinară) etc.;
Sunt interpretate și analizate dispozițiile unor acte normative recent intrate în vigoare cu impact asupra subiectului; Se propune o viziune distinctă asupra răspunderii patrimoniale a autorităților publice; se argumentează necesitatea recunoașterii existenței răspunderii administrative a autorităților publice (inclusiv, pentru vătămarea drepturilor omului) cu sancțiuni administrative distincte; Se demonstrează necesitatea circumscrierii răspunderii patrimoniale și răspunderii administrative a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului în conceptul de răspundere în contenciosul administrativ; Se formulează concluzii și recomandări relevante pentru soluționarea unei probleme științifice importante din cadrul teoriei dreptului administrativ autohton.

 În lucrare s-a încercat să se fundamenteze teoria răspunderii juridice a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului, fapt ce a permis identificarea formelor concrete de răspundere juridică de care sunt pasibili acești subiecți de drept public (administrativă și patrimonială), precum și clarificarea procedurii și sancțiunilor aplicabile pentru vătămarea drepturilor omului, momente indispensabile creării bazei teoretice necesare pentru cunoașterea domeniului și, ca urmare, optimizarea legislației aferente și a mecanismului de aplicare eficientă a acesteia.

342.7 / I-76 III-149081

Ionașcu, Vitalie. Prevenirea și combaterea discriminării și a altor fapte ilicite săvârșite pe motiv de prejudecată : Monografie colectivă / Vitalie Ionașcu, Mariana Pavlencu, Dumitru Russu; recenzenți științifici: Alexandr Cauia [et al.];  Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare". - Chișinǎu : [S. n.], 2025. –88 p. -ISBN: 978-9975-170-20-8

Din curprins:

• Fenomenul discriminării în Republica Moldova: stare și tendințe
• Stereotipuri și prejudecăți discriminatorii
• Cadrul normativ național și standardele internaționale în contextul prevenirii discriminării
• Noțiuni introductive privind discriminarea în contextul respectării drepturilor omului: concepte, tipologii și elemente definitorii
• Actorii principali și rolul lor în promovarea egalității și combaterii discriminării
• Reglementări contravenționale privind prevenirea și combaterea discriminării
• Reglementări juridico-penale privind prevenirea și combaterea discriminării
• Practica judiciară internațională în materie de combatere și prevenire a discriminării

1. Jurisprudența CEDO în combaterea discriminării și infracțiunilor motivate de prejudecată.
2. Jurisprudența internațională pe cazurile din Republica Moldova.

• Tactici și proceduri de cercetare a faptelor ilicite pe motiv de ură și prejudecată
• Comunicarea și interacțiunea instituțiilor de aplicare a legii cu diferite categorii ale comunității în contextul asigurării principiilor egalității și prevenirii discriminării (Romii, SOGI, Fmeile, Refugiații/solicitanții de azil, Persoane du dizabilități)

Monografia colectivă îşi propune să ofere o analiză aprofundată și detaliată a rolului instituțiilor de drept în combaterea discriminării și a faptelor ilicite motivate de prejudecată, cu accent pe măsurile iuridice și instituționale disponibile pentru a interveni în astfel de situatii. Lucrarea se adresează unui public larg, de la teoreticieni şi cercetatori în domeniul dreptului, la practicieni inclusiv magıstraţı, avocați şi poliţişti, oferind baza solidă de cunoștinţe și solutii practice pentru abordarea eficientă a acestor problematici.

Structura monografiei include o analiză teoretică extinsă privind conceptele fundamentale de discriminare, egalitate de șanse și drepturile fundamentale precum și o evaluare a cadrului legislativ naţional și internaţional aplicabil. 

Capitolele oferă o perspectivă comparativă asupra diferitelor forme de discriminare, abordând atât discriminarea directă, cât și cea indirectă, precum și impactul stereotipurilor şi prejudecaților asupra grupurilor vulnerabile. În acest context, sunt prezentate detalii relevante despre mecanismele de prevenire și protecţie disponibile în Republica Moldova, punând accent pe eficienţa și aplicabilitatea acestora în diferite situații practice.

Această monografie îşi propune să contribuie semnificativ la dezvoltarea cunoștinţelor în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, având drept scop principal furnizarea unor instrumente teoretice și practice care să sprijine profesioniștii din domeniul juridic și al aplicării legii în demersurile lor de a asigura respectarea drepturilor și libertăţilor fundamentale pentru toti cetăţenii. Prin aprofundarea tematicilor abordate, lucrarea urmărește să sprijine crearea unui climat social și juridic în care egalitatea și diversitatea să fie valori respectate și promovate.

343.2 / R-95 III-149079

Rusu, Oleg. Prevenirea actelor de tortură și rele tratamente aplicate persoanelor aflate în custodia serviciilor de ordine publică și facilitarea semnalării și investigării cazurilor suspecte : Studiu teoretico-aplicativ / Oleg Rusu, Rozalia Matei; Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare".- Chișinău : [s. n.] , 2025.  -187 p.- ISBN: 978-9975-170-19-2

Din cuprins:

I. Cadrul legal privind interzicerea torturii și altor rele tratamente

II. Mecanisme internaționale și naționale de prevenire și combatere a torturii și altor tratamente inumane sau degradante

III. Protejarea grupurilor vulnerabile aflate în detenție

IV. Măsuri de securitate întreprinse în contextul unor situații specifice mediului de detenție

V. Standarde privind condițiile, asistența medicală și personalul locurilor de detenție

VI. Facilitarea semnalării și investigării cazurilor de tortură și altor rele tratament

Actele internaționale la care Republica Moldova este parte, stabilesc o serie de obligații de ordin instituțional, jurisdicțional și de substanță privind prevenirea și combaterea torturii, adițional la obligațiile ce derivă din aceste acte internaționale.

Adunarea Parlamentară și Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei a atenționat asupra stării instituțiilor democratice din Republica Moldova în repetate rânduri, adoptând recomandări și rezoluții vizând necesitatea ameliorării situației, inclusiv în domeniul prevenirii și combaterii torturii.

Cadrul reformelor democratice din Republica Moldova cuprinde și sarcina de consolidare a capacităților statului în ceea ce privește combaterea și prevenirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante. Aceste sarcini, în mare parte, se referă la activitatea organelor de drept, care, în conformitate cu reglementările constituționale, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor. Din această perspectivă, obiectivul prioritar al consolidării formării profesionale bazate pe competențe ale angajaților din domeniul afacerilor interne trebuie să devină aprofundarea cunoștințelor, abilităților și aptitudinilor în domeniul combaterii și prevenirii fenomenului respectiv.

Comunitatea internațională a elaborat standarde care protejează cetățenii de tortură și alte rele tratamente. Aceste standarde trebuie să fie aplicate în cadrul oricărui sistem de drept. Standardele respective țin cont de diversitatea tradițiilor juridice existente, asigurând garanții minime care trebuie să fie oferite în cadrul fiecărui sistem de drept.

Astfel, fiecare persoană are dreptul la libertate și inviolabilitate personală, inclusiv dreptul de a nu fi arestat sau deținut arbitrar. Dacă statul privează o persoană de libertate, aceasta presupune că statul își asumă obligația de a avea grijă de siguranța acesteia. Persoanele deținute în custodie nu ar trebui să fie supuse nici unor restricții sau constrângeri, cu excepția celor care decurg din faptul privării de libertate.

În acest sens, tortura este absolut interzisă în conformitate cu dreptul internațional și nu poate fi justificată sub nicio formă. Protecția împotriva torturii este un drept non-derogatoriu al omului, care nu admite derogarea din partea statului sub nicio formă, fie pe motiv de stare de urgență publică, securitatea statului sau oricare alt motiv. Tortura și maltratarea sunt de asemenea interzise și în conformitate cu dreptul cutumiar internațional.

27(4) / S-52   III-149323

Sfarghie, Ștefan. Identitatea creştină a noii Europe / Ştefan Sfarghie.- București : Editura Universității din București, 2022. - 454 p. - ISBN: 978-606-16-1284-0

Din cuprins:

Preliminarii 

A. Actualitatea temei

B. Stadiul cercetărilor

C. Uniunea Europeană – scurt istoric și funcționare

D. Instituțiile Uniunii Europene

1. Parlamentul European
2. Consiliul European
3. Consiliul Uniunii Europene
4. Comisia Europeană

III. Creștinismul și Europa unită

III.1. Politicul și spiritualul în Noua Europă – două concepte unificatoare sau antagonice?

III.1.1. Drumul spre unificarea europeană în perspectiva unui model federal

III.1.2. Democrația creștină în Europa

III.1.3. Viziuni despre democrație și relația acesteia cu Creștinismul în UE

III.2. Principiul subsidiarității în UE

III.2.1. Aplicarea principiului subsidiarității în UE

III.3. Religiozitatea europenilor de astăzi

III.3.1. Definirea limitelor dintre Est și Vest

III.3.2. Valorile europene – diferențe ale sensului expresiei

III.3.3. Practica religioasă și afilierea la Creștinism în UE

III.3.4. Religiozitatea în societatea românească

III.3.5. Creștinii ortodocși în Occident

III.4. Rolul religiei creștine în stabilirea coeziunii sociale europene

III.4.1. Religia – o chestiune de alegere personală

III.4.2. „Experiența de sfințenie”, o necesitate?

III.4.3. Religia și cultura, elemente unificatoare într-o Europă diversă

III.5. Educația religioasă în contextul secularizării actuale

III.5.1. Studiul religiei în țările Uniunii Europene

IV. Identitatea creștină a Europei contemporane

IV.1. Multiculturalismul și Pluralismul religios în Europa contemporană

IV.1.1. Identități multiculturale în Europa unită și manifestarea acestora

IV.1.2. Neo-identități musulmane în Europa Occidentală

IV.1.3. Identitatea creștină într-o Europă pluralistă și postmodernă

IV.2. Bisericile creștine în Uniunea Europeană – reprezentare

IV.2.1. Punerea în aplicare de către Parlamentul European a Articolului 17 din TFUE

IV.2.2. Punerea în aplicare de către Comisia Europeană a Articolului 17 din TFUE

IV.2.3. Punerea în aplicare de către Consiliul UE a Articolului 17 din TFUE

IV.3. Revigorarea identității creștine în Postmodernitate prin asumarea vocației creștine

IV.3.1. Piedici în calea impactului misionar al Ortodoxiei în Postmodernitate

IV.3.2. Sfânta Liturghie, arvuna vieții veșnice din Împărăția cerurilor

IV.3.3. Unitatea dintre Liturghie și Filantropia socială din perspectivă ortodoxă

Această lucrare abordează o temă deosebit de importantă pentru viața Bisericii, în special, și a societății europene, în general. Deoarece creștinismul este un element esențial al identității europene, Europa fiind singurul continent care, spre deosebire de celelalte, a fost încreștinat în totalitate, este necesară legarea într-un mod armonios și echilibrat a termenilor identitate și creștin. 

Creștinismul a fost și este elementul care dă în continuare vigoare continentului european, confruntat, ca de altfel întreaga lume, cu procesul secularizării, cu ateismul și cu nihilismul. 

Subiectul referitor la identitatea creștină a noii Europe este destul de controversat astăzi, controversă apărută nu pe fondul conceptului de identitate luat în sine, ci mai ales de nerecunoașterea acestuia în spațiul public, atunci când el este legat de creștinism, de moștenirea creștină și de valorile creștine ale Europei. 

În ansamblul ei, lucrarea propune o redescoperire a identității creștine a Europei, precum și o asumare sinceră a acestei identități în Hristos pentru europeanul postmodern, întrucât aceasta ar însemna în mod real o nouă șansă în menținerea unității creștinilor, în promovarea și în păstrarea adevăratelor valori, în deschiderea față de celălalt ca toleranță unită cu responsabilitate și discernământ.

Ai trimis

Lucrarea este structurată în 2 părți ce cuprind cîte 2 capitole fiecare, precedate de sețiunea intitulată Preliminarii, în care autorul vorbeste despre noutatea și actualitatea temei, precum și despre stadiul cercetărilor în domeniul teologic.  Tot în cadrul sectıunii Preliminarii  sunt întocmite un profil al Uniunii Europene și modul acesteia de funcționare, fiind prezentate principalele instituţii ale Uniunii (Parlamentul European; Consiliul European; Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană) cu specificitatea fiecăruia dintre ele.

În al treilea capitol, autorul demonstrează că Europa unită este o construcție de esență creștină și faptul că religia creștină a avut în istorie un rol decisiv în stabilirea și păstrarea coeziunii sociale europene. Obiectivul cercetării nu a fost limitat doar la o apologie a creștinismului și a culturii în general, ci a fost extins și în privința educației religioase din UE, în contextul secularizării actuale.

În al patrulea capitol, Pr. Dr. Ștefan Sfarghie prezintă multiplele identități culturale din Europa, modul în care acestea sunt percepute de Biserici, de asociațiile umaniste și seculare, de partidele naționale, ori de migranții tot mai numeroși în țările vest-europene, precum și modul diferit de manifestare al acestor identități multiple.

Expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”

Ziua Mondială a Mediului 2026 este marcată  pe data de 5 iunie 2026, cu tema globală orientată spre urgența schimbărilor climatice: „Inspired by Nature. For Climate. For Our Future” (Inspirat de natură. Pentru climă. Pentru viitorul nostru). 

Cu această ocazie și în contextul inițiativei internaționale Săptămâna Guvernării Deschise, Centrul Pro-european al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova propune publicului expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”, accesibilă în perioada 5 iunie – 5 octombrie 2026.

Expoziția aduce în atenția vizitatorilor publicații, documente de referință, convenții internaționale, rapoarte și resurse electronice care ilustrează eforturile depuse la nivel european și național pentru protejarea mediului, gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice.

Protecția mediului reprezintă astăzi una dintre cele mai importante provocări globale. Conservarea biodiversității, utilizarea responsabilă a resurselor naturale, reducerea poluării și adaptarea la schimbările climatice necesită acțiuni comune, politici coerente și participarea activă a cetățenilor. În acest context, organizațiile europene și internaționale, statele membre și comunitățile locale dezvoltă instrumente și mecanisme menite să asigure un echilibru între dezvoltarea economică și protejarea patrimoniului natural.

Standardele CoE pentru protecția mediului

Primul compartiment prezintă contribuția Consiliului Europei la consolidarea cadrului european de protecție a mediului. Sunt expuse publicații consacrate convențiilor și instrumentelor juridice care promovează conservarea biodiversității, protecția peisajelor, gestionarea patrimoniului natural și dezvoltarea durabilă.

Consiliul Europei a susținut de mult timp protecția mediului, corelând-o strâns cu drepturile omului.Prin intermediul convențiilor sale esențiale, Consiliul Europei se asigură că conservarea biodiversității, rezistența la dezastre și protejarea mediului sunt legate de demnitatea umană și de bunăstarea acesteia. Două convenții stabilesc standardele în domeniul protecției mediului – Convenția de la Berna, care protejează fauna sălbatică și habitatele europene, și Convenția privind peisajul, care se concentrează pe protejarea peisajelor naturale și culturale ale continentului. Într-un pas decisiv pentru protecția mediului la nivel global, Convenția privind protecția mediului prin drept penal a fost deschisă pentru semnare la 3 decembrie 2025. Aceasta oferă baza pentru un răspuns coerent, la nivelul justiției penale, din partea statelor față de criminalitatea în domeniul mediului, inclusiv peste frontiere.

Grupul ad-hoc multidisciplinar pentru mediu (GME) a ​​fost înființat pentru a dezvolta o strategie a Consiliului Europei privind mediul. Acesta face parte din procesul de la Reykjavík, care își propune să consolideze angajamentul Consiliului față de protejarea drepturilor omului în contextul triplei crize planetare reprezentate de poluare, schimbări climatice și pierderea biodiversității. Consiliul Europei și-a intensificat recent eforturile, adoptând în mai 2025 Strategia Consiliului Europei privind mediul (2025-2030), care adoptă o abordare multidisciplinară și orientată spre viitor, urmărind să integreze protecția mediului cu promovarea justiției, a guvernării democratice și a coeziunii sociale.

Priorități pentru protecția mediului în Consiliul Europei includ: 

• Consolidarea activității  în cadrul Consiliului Europei privind aspectele legate de drepturile omului în ceea ce privește mediul, pe baza recunoașterii politice a dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil ca drept al omului. 
• Lansarea noii Convenții privind protecția mediului prin drept penal, reflectând natura transnațională a amenințărilor la adresa mediului și necesitatea unor standarde juridice unificate.
• Integrarea protecției mediului în legislația privind drepturile omului, recunoscând că un mediu sănătos este esențial pentru exercitarea drepturilor fundamentale.

Acțiunile Consiliul Europei pentru protecția mediului 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărâri în peste 300 de cazuri legate de mediu, aplicând dreptul la viață, respectarea vieții private și de familie, libertatea de exprimare și de întrunire, dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate la o gamă largă de probleme, inclusiv poluarea, dezastrele ecologice, accesul la informații și procedurile judiciare. Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a emis hotărâri separate privind cazuri legate de schimbările climatice. În cazul Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției, Curtea a constatat încălcări ale articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și ale articolului 6 § 1 (accesul la instanță) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului din cauza incapacității Elveției de a implementa măsuri suficiente pentru combaterea schimbărilor climatice. Curtea a recunoscut, de asemenea, principiul conform căruia asociațiile de mediu pot acționa legal pentru a apăra drepturile și interesele persoanelor împotriva amenințărilor reprezentate de schimbările climatice.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat, la 24 octombrie 2024, Recomandarea CM/Rec(2024)6 privind tinerii și acțiunile climatice,  o recomandare inovatoare care vizează abordarea provocărilor generate de criza climatică cu care se confruntă tinerii. Acest prim instrument internațional care abordează această problemă subliniază necesitatea protejării drepturilor tinerilor, a implicării lor în procesele decizionale privind clima și a combaterii tuturor formelor de discriminare, cu un accent special pe justiția climatică.

Comitetul permanent al Convenției de la Berna monitorizează modul în care țările își respectă angajamentele față de conservarea naturii și biodiversitate. Convenția acoperă cea mai mare parte a Europei și părți din Africa, promovând cooperarea și conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale. Comitetul identifică problemele de mediu, efectuează evaluări științifice și ajută țările să ia măsuri legale și politice.

Comitetul director pentru cultură, patrimoniu și peisaj supraveghează lucrările desfășurate în cadrul Convenției privind peisajul, consolidând legătura dintre drepturile omului și mediu și subliniind rolul peisajului în bunăstare și calitatea vieții.

Acordul EUR-OPA privind riscurile majore reunește țările pentru a aborda reducerea, prevenirea și pregătirea riscurilor de dezastre în Europa și Marea Mediterană și a dezvoltat centre specializate pentru proiecte de creștere a gradului de conștientizare și a rezilienței la riscurile majore.

Comitetul European pentru Drepturi Sociale a stabilit legătura dintre degradarea mediului și drepturile consacrate în Carta Socială Europeană, cum ar fi dreptul la protecția sănătății, dreptul la condiții de muncă echitabile, dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase și dreptul la locuință.

Repere ale realizărilor Consiliului Europei în domeniul protejării mediului

Diploma Europeană pentru Arii Protejate este o distincție internațională prestigioasă acordată încă din 1965 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. Aceasta recunoaște zonele și peisajele naturale și seminaturale de importanță europeană excepțională pentru conservarea diversității biologice, geologice și peisagistice, care sunt gestionate într-un mod exemplar.

Rețeaua Emerald (de Smarald) este un sistem european de arii protejate conceput pentru a conserva biodiversitatea, care include acum peste 3.500 de situri.

Premiul pentru Peisaj al Consiliului Europei este o distincție care poate fi acordată autorităților locale și regionale și grupărilor acestora care au instituit, în cadrul politicii peisagistice a unei părți la Convenția privind peisajul, o politică sau măsuri de protejare, gestionare și/sau planificare a peisajului lor, care s-au dovedit a fi eficiente în mod durabil și pot servi astfel drept exemplu pentru alte autorități teritoriale ale părților. Distincția poate fi acordată și organizațiilor neguvernamentale care au adus contribuții deosebit de remarcabile la protejarea, gestionarea sau planificarea peisajului.

Vizitatorii pot consulta documente referitoare la:

• Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa;
• Convenția Europeană a Peisajului;
• Rețeaua Emerald;
• Diploma Europeană pentru Arii Protejate;
• acordurile parțiale și programele Consiliului Europei dedicate dezvoltării durabile și gestionării riscurilor de mediu.

Compartimentul evidențiază, de asemenea, actualitatea politicilor și inițiativelor promovate de Consiliul Europei în anul 2026, precum și participarea Republicii Moldova la mecanismele europene de protecție a mediului în calitate de stat membru al organizației.

Politicile UE pentru un viitor sustenabil

Cel de-al doilea compartiment este dedicat politicilor și strategiilor Uniunii Europene în domeniul mediului și dezvoltării durabile.

Europa se confruntă cu probleme de mediu complexe, de la schimbările climatice și pierderea biodiversității până la epuizarea resurselor și poluare. Pentru a aborda aceste provocări, UE a pus în aplicare un set amplu de politici de mediu care au adus preocupările legate de mediu în fruntea agendei politice a UE. Cele patru principii-cheie ale politicii europene de mediu sunt cele de precauție, prevenire, remediere a poluării la sursă și „poluatorul plătește”.

Politicile de mediu ale Uniunii Europene caută să protejeze, să conserve și să amelioreze mediul pentru generațiile prezente și viitoare, promovând în același timp dezvoltarea durabilă.

Principalele obiective de mediu ale UE sunt:

• atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și a obiectivului neutralității climatice până în 2050
• consolidarea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice
• promovarea unui model de creștere regenerativă, decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor și degradarea mediului și accelerarea tranziției către o economie circulară
• urmărirea obiectivului ambițios de reducere la zero a poluării, inclusiv pentru aer, apă și sol și protejarea sănătății și bunăstării europenilor
• protejarea, conservarea și refacereabiodiversității și îmbunătățirea capitalului natural
• reducerea presiunilor generate de producție și consum asupra mediului și climei

Politici climatice
Luarea de măsuri împotriva schimbărilor climatice este esențială pentru un viitor sigur și prosper, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Acesta este motivul pentru care UE se angajează să devină, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acțiunile în domeniul climei trec dincolo de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: inițiativele noastre stimulează inovarea și competitivitatea industriei europene, sprijină creșterea ecologică, îmbunătățesc securitatea și consolidează reziliența. UE colaborează cu statele membre pentru a stimula și pune în aplicare o tranziție justă din punct de vedere social, care să aducă beneficii tuturor europenilor.

Principalele obiective ale politicii UE în domeniul climei sunt:decarbonizarea și reducerea emisiilor pentru ca economia europeană să devină mai competitivă

• integrarea acțiunilor climatice în toate politicile UE
• stimularea inovării prin cercetare și investiții
• plasarea cetățenilor în centrul tranziției curate și juste
• punerea la dispoziția comunităților a mijloacelor de care au nevoie pentru a se adapta și a-și consolida reziliența la impactul schimbărilor climatice
• orientarea eforturile globale de atenuare a schimbărilor climatice, de adaptare la acestea și de finanțare a acțiunilor necesare.

Publicațiile expuse reflectă prioritățile europene privind:

• Pactul Ecologic European;
• combaterea schimbărilor climatice;
• tranziția către o economie verde și circulară;
• protecția biodiversității;
• utilizarea eficientă a resurselor;
• educația pentru dezvoltare durabilă și responsabilitate ecologică.

Documentele prezentate evidențiază modul în care Uniunea Europeană promovează integrarea obiectivelor de mediu în toate domeniile de politică publică, în vederea construirii unei societăți mai reziliente și mai sustenabile.

Republica Moldova: politici și acțiuni pentru protecția mediului

Ultimul compartiment este consacrat eforturilor Republicii Moldova în domeniul protecției mediului și al alinierii la standardele europene.

Sunt prezentate documente strategice, politici publice, acte normative și materiale informative care reflectă:

• armonizarea legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene;
• implementarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere RM–UE;
• 
  procesul de negociere pentru aderarea la UE,  Clusterul 4 - Agenda verde și conectivitatea sustenabilă  si in special Capitolul 27: Mediu și schimbări climatice, care vizează standarde riguroase pentru calitatea aerului, gestionarea deșeurilor și protecția resurselor de apă.

Partea narativă Capitolul 27
Anexa A Capitol 27
Anexa B Capitol 27

 

• măsurile de combatere a schimbărilor climatice;
• protecția biodiversității și a resurselor naturale;
• dezvoltarea economiei verzi;
• promovarea educației și culturii ecologice.

Compartimentul evidențiază progresele realizate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și consolidarea capacităților instituționale necesare pentru implementarea politicilor moderne de mediu.

Prin această expoziție, Centrul Pro-european își propune să contribuie la informarea și sensibilizarea publicului privind importanța protecției mediului, promovând valorile responsabilității, solidarității și cooperării europene pentru un viitor durabil.

CoE: e-publicații: Realități Imersive

Immersive Realities – Benefits and Challenges to Freedom of Expression: Feasibility Study / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI); Brittan Heller, Stanford Law School. - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 59 p. URL: https://rm.coe.int/cdmsi-2025-10-draft-feasibility-study-benefits-and-challenges-to-foe-i/488029b847 (Accesat: 25.05.2026).

Realități Imersive – Beneficii și provocări pentru libertatea de exprimare: Studiu de fezabilitate /  Comitetul Director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI); Brittan Heller, Stanford Law School. - Strasbourg: Consiliul Europei, 2026. - 59 p.

Tehnologiile imersive – realitatea virtuală, augmentată și mixtă (XR) – transformă modul în care oamenii comunică, creează și interacționează. Caracteristicile lor specifice, precum prezența, imersiunea și întruchiparea experienței (embodiment), extind posibilitățile de exercitare a libertății de exprimare, dar introduc și noi riscuri pentru viața privată, autonomie, demnitate și participare democratică.

Acest studiu al Council of Europe examinează modul în care Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se aplică formelor de exprimare din mediile XR. Studiul identifică provocări esențiale, inclusiv moderarea conținutului și a comportamentului, utilizarea datelor biometrice, expresia simbolică și artistică, precum și adecvarea garanțiilor juridice existente.

Scopul studiului este de a evalua dacă sunt necesare noi orientări sau instrumente pentru a asigura protecția efectivă a libertății de exprimare pe măsură ce realitățile imersive evoluează și pentru a contribui la viitoarea activitate normativă și de politici publice a Consiliului Europei în acest domeniu aflat într-o dezvoltare rapidă.

Cuprins

1. INTRODUCERE – 5
2. ÎNȚELEGEREA TEHNOLOGIILOR XR – 7
   2.1 Caracteristicile tehnice-cheie ale XR – 7
   2.2 Caracteristicile psihologice-cheie ale XR – 10
   2.3 Tendințe emergente în XR – 13
   2.4 Provocări de guvernanță în XR – 14
3. IMPACTUL XR ASUPRA LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE – 17
   3.1 Importanța libertății de exprimare – 17
   3.2 Oportunități pentru libertatea de exprimare – 20
   3.4 Riscuri pentru libertatea de exprimare în XR – 25
4. CADRE POLITICE ȘI JURIDICE PRIVIND XR ȘI LIBERTATEA DE EXPRIMARE – 31
   4.1 Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – 31
   4.2 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – 36
   4.3 Ghiduri și recomandări relevante ale Consiliului Europei – 38
5. CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI – 41

REFERINȚE – 45

*     *     *

Constatări și recomandări

Tehnologiile imersive extind spațiile în care indivizii comunică, creează și participă la viața publică. În aceste medii, exprimarea devine mai complexă, incluzând nu doar comunicarea verbală sau vizuală, ci și interacțiunea spațială, gesturile, mișcările și alte forme de exprimare întruchipată sau comportamentală. Astfel de modalități de comunicare estompează distincțiile tradiționale dintre discurs, comportament și experiență, provocând categoriile analitice consacrate în standardele privind libertatea de exprimare.

Caracterul lor întruchipat și interactiv ridică, de asemenea, noi întrebări legate de viața privată, demnitate, egalitate și participare democratică – domenii pe care cadrele actuale de guvernanță le abordează doar parțial.

Constatările și recomandările prezentate în acest studiu se bazează pe etape succesive de consultare desfășurate sub egida Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). Studiul de fezabilitate a fost prezentat pentru prima dată în decembrie 2024 și ulterior actualizat în urma discuțiilor din plenara CDMSI din iunie 2025. Comentariile statelor membre și contribuțiile obținute prin consultări multi-actor au fost integrate în versiunea revizuită. Un atelier final de experți, desfășurat la Strasbourg în octombrie 2025, a analizat concluziile preliminare și a rafinat pașii următori propuși.

Aceste consultări au confirmat că cadrul oferit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în special Articolul 10, constituie o bază suficient de flexibilă pentru abordarea libertății de exprimare în realitățile imersive. Doctrina „instrumentului viu” a Convenției permite evoluția acesteia odată cu inovația tehnologică și transformările sociale.

În același timp, sunt necesare analize și activități suplimentare de politici în cadrul Consiliului Europei pentru a îmbunătăți înțelegerea – fără a prejudicia autoritatea interpretativă a European Court of Human Rights – privind modul în care principiile consacrate ale Articolului 10 și instrumentele de tip soft law aferente se vor aplica în mediile imersive.

În acest context, studiul a identificat mai multe domenii principale pentru activitatea viitoare a CDMSI și, eventual, a Consiliului Europei privind realitățile imersive:

Creșterea gradului de conștientizare

Pentru consolidarea înțelegerii implicațiilor tehnologiilor imersive asupra exercitării libertății de exprimare și a altor drepturi și libertăți fundamentale, asupra funcționării principiilor statului de drept și protecției valorilor democratice promovate de Consiliul Europei.

CDMSI este încurajat să desfășoare activități specifice de sensibilizare atât în cadrul Consiliului Europei, cât și în statele membre, privind beneficiile și provocările pe care aceste realități imersive le prezintă pentru exercitarea libertății de exprimare și a altor drepturi și libertăți.

Aceste activități pot include schimburi tematice, ateliere și evenimente multi-actor – inclusiv cu participarea Curții Europene a Drepturilor Omului, a comitetelor partenere și a altor actori relevanți – având scopul de a disemina concluziile studiului de fezabilitate, de a consolida înțelegerea instituțională și de a sprijini dezvoltarea unor abordări conforme cu drepturile omului și statul de drept în domeniul tehnologiilor XR.

Inițiativele respective ar contribui și la creșterea gradului de conștientizare publică privind modul în care tehnologiile imersive afectează pluralismul media, diversitatea culturală și participarea democratică.

Activitățile de sensibilizare ar putea contribui, de asemenea, la consolidarea capacităților judiciare și de reglementare pentru interpretarea standardelor existente privind libertatea de exprimare în contexte XR, asigurând abordări coerente și bazate pe drepturi în statele membre.

Revizuirea standardelor existente ale Consiliului Europei privind libertatea de exprimare

Scopul este realizarea unei cartografieri a standardelor existente ale Consiliului Europei și ale altor organizații internaționale în acest domeniu emergent și evaluarea relevanței și suficienței acestora, în special pentru protecția libertății de exprimare.

CDMSI ar putea întreprinde o analiză structurată a instrumentelor și standardelor existente ale Consiliului Europei privind libertatea de exprimare, precum și a instrumentelor internaționale relevante, pentru a evalua aplicabilitatea lor potențială în realitățile imersive.

Această analiză ar urmări identificarea instrumentelor și principiilor care rămân adecvate și a domeniilor în care ar putea fi necesare clarificări interpretative suplimentare sau orientări complementare.

Revizuirea ar putea include, printre altele:

• Recomandarea CM/Rec(2022)13 privind tehnologiile digitale și libertatea de exprimare;
• Recomandarea CM/Rec(2020)1 privind impactul sistemelor algoritmice asupra drepturilor omului;
• Recomandarea CM/Rec(2018)2 privind rolurile și responsabilitățile intermediarilor de internet;
• Nota de orientare CDMSI 2021 privind moderarea conținutului – bune practici pentru cadre juridice și procedurale eficiente privind mecanismele de autoreglementare și coreglementare a moderării conținutului.

Pe baza concluziilor sale, CDMSI ar putea propune actualizări sau ajustări pentru a garanta că cadrul de soft law al Consiliului continuă să ofere o protecție eficientă a libertății de exprimare pe măsură ce tehnologiile imersive evoluează.

Pentru promovarea unei abordări comune și coerente a provocărilor conexe și bazându-se pe activitatea și standardele existente, CDMSI ar putea elabora orientări specifice, actualizate și evolutive privind protejarea libertății de exprimare și a altor drepturi interconectate în mediile imersive.

Consolidarea abordărilor privind statul de drept și drepturile omului în guvernanța globală XR

La un nivel mai general, Consiliul Europei este încurajat să participe activ la discuțiile internaționale mai ample privind guvernanța tehnologiilor imersive, contribuind cu perspectiva sa distinctă bazată pe drepturile omului, democrație și statul de drept.

Peisajul internațional al guvernanței XR evoluează rapid. Instituții internaționale, atât din sectorul public, cât și din cel privat, au început să dezvolte instrumente și cadre axate pe inovare, etică sau politici culturale. Totuși, puține dintre aceste inițiative analizează în profunzime implicațiile tehnologiilor imersive asupra libertății de exprimare și a altor drepturi fundamentale, precum și importanța principiilor statului de drept.

Consiliul Europei se află într-o poziție privilegiată pentru a contribui, pe baza CEDO și a jurisprudenței aferente, la asigurarea dezvoltării XR ca mediu guvernat de statul de drept și pentru ca instrumentele sale să reprezinte repere autoritative în protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în acest spațiu.

Acest lucru este esențial pentru a preveni transformarea spațiilor imersive în medii nesigure, supuse arbitrariului și vulnerabile la abuzuri și încălcări ale drepturilor.

În același timp, sunt necesare cercetări suplimentare și dialog politic privind aspecte precum jurisdicția, probele și aplicarea normelor în mediile virtuale, precum și dimensiunile transnaționale ale XR. Consolidarea cooperării și promovarea schimburilor de drept comparat între statele membre și cadrele internaționale ar putea contribui la aplicarea coerentă a principiilor libertății de exprimare și, în general, ale drepturilor omului, prevenind fragmentarea juridică între jurisdicții.

Acțiunea rapidă este un factor esențial. Actorii din sectorul privat stabilesc deja standarde de facto privind moderarea conținutului, guvernanța datelor și gestionarea identității în mediile imersive. În lipsa unui cadru articulat, bazat pe drepturi, există riscul ca aceste norme industriale să se consolideze înainte ca principiile drepturilor omului să fie suficient definite.

Cele două direcții identificate – sensibilizarea și revizuirea standardelor – constituie o bază coerentă pentru viitoarea activitate interguvernamentală și expertiză privind realitățile imersive în cadrul Consiliului Europei.

Inițierea activităților de sensibilizare și a procesului de revizuire a aplicabilității standardelor în următoarele 12–18 luni ar fi atât pragmatică, cât și strategică. Implicarea timpurie ar permite Consiliului Europei să ofere orientări coerente statelor membre, să contribuie semnificativ la dezbaterile globale și să evite fragmentarea dintre regimurile europene și internaționale de guvernanță.

Aceasta ar reprezenta încă un pas important în contribuția Organizației la alinierea inovației și evoluției tehnologice cu principiile drepturilor omului și valorile democratice.

Informații suplimentare:

Colecţii F.9 Mass-media şi internet

CoE: achiziții noi 2023 (II): Mass-media, internetul, inteligență artificială, protecția datelor

Colecţii E.1 CONVENŢIA ŞI REFERINŢE 

Consiliul Europei salută Adoptarea Rezoluției istorice a Adunării Generale ONU privind combaterea schimbărilor climatice

Adunarea Generală a ONU a adoptat la 20 mai 2026 o rezoluție istorică care consolidează obligațiile legale ale statelor de a combate schimbările climatice și de a proteja generațiile actuale și viitoare. Documentul a fost propus de statul insular Vanuatu și susținut de o largă majoritate globală.

Detaliile cheie ale rezoluției:

• Baza legală: Textul confirmă și susține avizul consultativ emis anterior de Curtea Internațională de Justiție (CIJ).
• Responsabilitatea statelor: Stabilește clar că țările au obligația legală de a lua măsuri pentru a preveni și reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
• Justiția climatică: Promovează protecția statelor vulnerabile în fața impactului devastator al schimbărilor climatice (creșterea nivelului mării, fenomene meteo extreme).

Rezoluția 

La 21 mai 2026, Președintele APCE, Petra Bayr a salutat rezoluția Adunării Generale a ONU care consolidează obligațiile statelor în materie de climă și dreptul la un mediu sănătos

Adoptarea, la 20 mai 2026, de către Adunarea Generală a ONU a unei rezoluții privind opinia consultativă a Curții Internaționale de Justiție privind schimbările climatice transmite un mesaj puternic și oportun: acțiunile climatice și drepturile omului sunt inseparabile.

Rezoluția reafirmă că statele au obligații în temeiul dreptului internațional de a preveni daunele climatice și de a proteja dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil. În acest sens, aceasta reflectă procedurile consultative din fața Curții Internaționale de Justiție privind obligațiile statelor în ceea ce privește schimbările climatice, contribuind astfel la consolidarea responsabilității internaționale și a acțiunii colective ca răspuns la criza climatică.

În acest scop, Consiliul Europei ar trebui să recunoască fără întârziere dreptul la un mediu sănătos, așa cum solicită Adunarea Parlamentară din 2021. APCE rămâne activ angajată în promovarea unei protecții mai puternice a mediului, a dialogului democratic privind sustenabilitatea și a respectării obligațiilor statelor în materie de climă.

Ca parlamentari, avem responsabilitatea de a contribui la transformarea acestor angajamente în acțiuni concrete. În întreaga Europă, parlamentele naționale joacă un rol esențial în promovarea politicilor climatice și în asigurarea faptului că acțiunile de mediu rămân întemeiate pe drepturile omului, democrație și statul de drept.

Votul de astăzi este, de asemenea, o reamintire a faptului că cooperarea internațională trebuie să rămână în centrul acțiunii climatice globale. PACE va continua să colaboreze cu parlamentarii din întreaga Europă pentru a sprijini politici durabile și a consolida eforturile colective de abordare a crizei climatice.

Sursa

La 9 martie 2026 Comisarul CoE pentru Drepturile Omului, Michael O'Flaherty, a emis o mențiune privind Acțiune climatică și responsabilitate pentru supraviețuire

În întreaga lume, sirenele crizei climatice s-au transformat de la avertismente îndepărtate la realități devastatoare. Nu numai că ducem planeta noastră la punctul culminant, dar suntem și martori la impacturi grave asupra drepturilor omului. Vedem dovezi în fiecare zi: se pierd vieți omenești, sănătatea este în pericol, iar oamenii sunt strămutați cu forța, pe măsură ce locuințele sunt devastate, iar mijloacele de trai sunt șterse.

Cel mai greu preț este plătit de cei mai vulnerabili. Impactul schimbărilor climatice subminează structura noastră socială, alimentează insecuritatea și instabilitatea politică și drenează economiile naționale. În special, acestea îi afectează pe cei care sunt adesea cel mai puțin responsabili pentru încălzirea planetei noastre, exacerbând inegalitățile existente.

Cu toate acestea, protecția și angajamentele de mediu sunt reduse în prea multe locuri, adesea în urmărirea unor câștiguri politice și economice. Perspectiva pe termen scurt, negarea schimbărilor climatice și atacurile asupra științei continuă să submineze acțiunile climatice globale. Cei care se exprimă pentru a proteja planeta noastră se confruntă prea adesea cu represiuni atunci când ar trebui să fie sprijiniți.

Instanțele internaționale și regionale, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea sa istorică din 2024, KlimaSeniorinnen, și Curtea Internațională de Justiție (CIJ) în istoricul său aviz consultativ din 2025, au oferit îndrumări cu privire la modul în care obligațiile statelor în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului și nu numai sunt acționabile în contextul schimbărilor climatice. Legea este clară: statele au datoria de a limita și de a aborda impactul negativ al schimbărilor climatice asupra drepturilor omului. Neluarea măsurilor adecvate reprezintă o încălcare a obligației care are o serie de consecințe juridice.

Îndeplinirea acestor responsabilități necesită limitarea încălzirii globale la 1,5°C prin luarea de măsuri eficiente pentru reducerea emisiilor, inclusiv a celor cauzate de actori privați. De asemenea, este necesară construirea rezilienței prin măsuri de adaptare care răspund nevoilor specifice de protecție și protejarea drepturilor tuturor oamenilor de a accesa justiție, informații și participare efectivă.

Respectarea principiului responsabilităților comune, dar diferențiate și a capacităților respective ale statelor rămâne esențială. Prin asigurarea unei tranziții juste de la combustibilii fosili la energia curată și alinierea investițiilor cu strategiile bazate pe drepturi, putem sprijini acțiunile climatice echitabile și durabile și proteja comunitățile vulnerabile. Deoarece niciun stat nu poate naviga singur în această furtună devastatoare, cooperarea internațională este singura navă care va rezista.

De aceea, urmăresc cu atenție negocierile actuale de la New York privind un proiect de rezoluție către Adunarea Generală a ONU, introdus de conducerea Republicii Vanuatu și de Grupul de State Centrale. Această inițiativă își propune să transpună Avizul Consultativ al CIJ din 2025 în acțiuni concrete, multilaterale. Cei mai afectați oameni din lume solicită o punte între planurile juridice și acțiuni climatice semnificative - una care să operaționalizeze responsabilitatea statelor, să crească transparența și să abordeze pierderile și daunele legate de climă, precum și reparațiile. Aceste eforturi ar trebui consolidate și sprijinite - nu diluate prin compromisuri.

La sfârșitul lunii aprilie, la trei ani după ce Adunarea Generală a solicitat pentru prima dată îndrumarea CIJ, statele membre ale ONU își vor exprima voturile. Recunosc că astăzi ochii noștri sunt, pe bună dreptate, ațintiți asupra realității devastatoare a războaielor de pe glob și asupra nevoii imediate de pace. Cu toate acestea, nu ne putem permite să tratăm criza climatică ca pe o preocupare secundară. Aceasta rămâne una dintre cele mai mari amenințări existențiale la adresa umanității și a planetei noastre, acționând ca un multiplicator al instabilității globale și al suferinței umane.

Îndemn statele membre ale Consiliului Europei să dea exemplu prin sponsorizarea și asigurarea adoptării acestei rezoluții. Avem știința și cadrul juridic; acum avem nevoie de voința politică de a le pune în practică. Viitorul umanității depinde de dacă acționăm pentru a construi o lume în care pacea, drepturile omului, democrația, statul de drept și protecția climei sunt tratate ca misiunea unică și inseparabilă pe care o reprezintă.

Sursa

Rezoluția 2545 (2024) Integrarea dreptului omului la un mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil în cadrul procesului de la Reykjavik

Rezoluția 2396 (2021) Consolidarea dreptului la un mediu sănătos: necesitatea unei acțiuni sporite din partea Consiliului Europei

Recomandarea 2211 (2021) Consolidarea dreptului la un mediu sănătos: necesitatea unei acțiuni sporite din partea Consiliului Europei