Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

UE - e-publicații: Pactul Verde European în contextul extinderii UE. Provocările și oportunitățile autorităților locale și regionale

 

European Green Deal and EU enlargement. Challenges and opportunities of local and regional authorities/ Giovanni Carletti, Fran Gallego, Mariya Gancheva [et al.]; European Committee of the Regions: Commission for the Environment, Climate Change and Energy, Milieu Consulting SRL . - [Bruxelles], 2025. - 118 p. - PDF ISBN: 978-92-895-3889-3.  - URL:

https://data.europa.eu/doi/10.2863/6935910 (accesat: 20.05.2026)

Pactul Verde european și extinderea Uniunii Europene. Provocările și oportunitățile autorităților locale și regionale

Autoritățile locale și regionale sunt recunoscute tot mai mult drept actori esențiali în procesul de extindere, iar Pactul verde european le recunoaște contribuția vitală la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene. 

Domeniile de politică ale Pactului verde au devenit elemente centrale ale procesului de aderare, evidențiind importanța reformelor de mediu și climatice ca părți integrante ale strategiei de extindere a UE. Prin urmare, este esențială înțelegerea provocărilor cu care se confruntă autoritățile locale și regionale în cadrul acestui proces. 

Acest demers este esențial pentru instituirea unor mecanisme adecvate de sprijin și pentru facilitarea integrării acestora în Uniunea Europeană prin reducerea decalajelor de politici dintre acestea și orașele și regiunile din UE. 

Studiul analizează: 

1. situația actuală privind integrarea Pactului verde european în fiecare stat candidat sau potențial candidat la aderare; 
2.  principalele oportunități disponibile pentru autoritățile locale și regionale, inclusiv oportunitățile transfrontaliere, în raport cu Pactul verde european; 
3. principalele provocări cu care se confruntă autoritățile locale și regionale în aceste domenii de politică.

Studiul se concentrează asupra a cinci domenii de politică ale Pactului verde european (EGD):

• obiective climatice ambițioase, 
• energia curată și accesibilă, 
• economie circulară și sustenabilă
• biodiversitatea și protecția naturii, 
• reducerea poluării la zero.

Țările candidate la extindere sunt așteptate să se alinieze legislației și obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene și să adopte strategii pentru cele cinci domenii. 

Implementarea este sprijinită prin diverse inițiative. De exemplu, anumite inițiative locale, precum Comunitatea Energetică sau Agenda verde pentru Balcanii de Vest (GAWB), contribuie la elaborarea unor obiective specifice și la punerea în aplicare a politicilor. 

Uniunea Europeană sprijină aceste eforturi prin finanțare și asistență tehnică, în special prin Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA III), programul de Asistență Tehnică și Schimb de Informații (TAIEX) și instrumente de sprijin dedicate anumitor regiuni sau țări. 

Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) oferă linii de credit și sprijin pentru proiectele de tranziție verde. Autoritățile locale și regionale (ALR) se pot alătura unor platforme voluntare, precum Convenția Primarilor, care le sprijină în eforturile lor de tranziție verde prin planificare și consolidarea capacităților.

Țările candidate la extindere înregistrează progrese în toate cele cinci domenii de politică. Cu toate acestea, autoritățile locale și regionale din țările candidate se confruntă cu dificultăți majore în implementarea politicilor asociate Pactului verde european. Aceste provocări includ finanțarea insuficientă, expertiza tehnică limitată, gradul scăzut de implicare a cetățenilor, sprijinul politic insuficient, deficiențele în materie de guvernanță și coordonare, infrastructura inadecvată pentru gestionarea deșeurilor și dependența puternică de cărbune. 

Cu toate acestea, autoritățile locale și regionale pot beneficia de oportunități semnificative, precum sprijinul pentru consolidarea capacităților oferit de Uniunea Europeană și de partenerii internaționali, susținerea procesului de aderare la Uniunea Europeană, consolidarea cooperării regionale și internaționale și creșterea utilizării energiei regenerabile și a eficienței energetice.

Soluționarea dificultăților identificate reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru Uniunea Europeană, statele sale membre și autoritățile locale și regionale de a colabora cu partenerii din țările aflate în proces de extindere pentru a oferi finanțare și  pentru a face schimb de cunoștințe, experiențe și 

bune practici.

Din cuprins:
Pactul verde european și extinderea Uniunii Europene

• Obiectivele Pactului verde european în procesul de extindere
• Sprijin instituțional al Uniunii Europene pentru țările candidate la extindere

Fișe de țară

• Albania
• Bosnia și Herțegovina
• Georgia
• Kosovo
• Moldova - p. 42-50

• Muntenegru
• Macedonia de Nord
• Serbia
• Turcia
• Ucraina

Provocări și oportunități pentru autoritățile locale și regionale

• Provocări
• Oportunități și condiții favorizante
• Concluzii și direcții pentru prioritățile viitoare

 Vezi de asemenea

• https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european-green-deal/
• https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro
• https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20200618STO81513/pactul-verde-cheia-unei-uniuni-neutre-climatic-si-sustenabile
• https://commission.europa.eu/publications/factsheets-european-green-deal_ro
• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/api/files/attachment/859167/What_is_the_European_Green_Deal_ro.pdf
• https://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/24214/Conf-TehStiint-UTM-StudMastDoct-2023-v3-p-198-200.pdf?sequence=1&isAllowed=y
• https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/76-77_82.pdf
• https://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2022/03/SPOS-nr.-3_Pactul-ecologic_final_site.pdf

Achiziții noi - Aprilie - iunie 2026

327 (478) / M-46  II-734467

Manual privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană = Руководство по ведению переговоров о вступлении Республики Молдова в Европейский Союз / Vladimir Međak, Aljoša Race; Guvernul Republicii Moldova. – Chișinău : Arc, 2025 . – 88 p.- ISBN: 978-9975-0-1012-2; 

Varianta electronica a ediției 2024 este diosponibilă în limba română: https://eu4moldova.eu/wp-content/uploads/2024/11/Manual-privind-negocierile-de-aderare-la-Uniunea-Europeana.pdf

Varianta electronica a ediției 2024 este diosponibilă în limba engleză:

https://www.eeas.europa.eu/sites/default/files/documents/2024/Handbook%20for%20Negotiations_ENG_fin.pdf

Manualul oferă o privire detaliată asupra procesului de aderare, incluzând informații despre UE , structura instituțiilor și principiile sale fundamentale. Sunt abordate subiecte precum istoria extinderii UE, criteriile pentru statele candidate, relația dintre UE și Republica Moldova și efectele Acordului de Asociere. Cartea detaliază și pașii negocierilor de aderare, de la deschiderea până la închiderea capitolelor tematice, și include exemple practice din experiențele altor state membre, evidențiind bune practici și provocări.

Manualul se adresează în primul rând factorilor de decizie și funcționarilor publici implicați direct sau indirect în procesul de negocieri și care pot avea niveluri diferite de cunoștințe și experiență.

Manualul este, de asemenea, destinat reprezentanților societății civile, precum și jurnaliștilor,studenților, cercetătorilor și tuturor cetățenilor interesați.

34/P-93      III- 734539

Provocări actuale în securitatea frontierei și protecția internațională : Conferința științifică națională cu participare internațională : culegere de articole științifice / Coordonator : Svetlana Slusarenco ; Avocatul Poporului Ombudsman, UNHCR The UN Refugee Agency, Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova .- Chișinău : [S. n.], 2025 . - 430 p.- ISBN: 978-9975; Idem [Resursă electronică]. –URL:
https://msuir.usm.md/server/api/core/bitstreams/47dba258-bd22-45c0-8675-ff926edc0410/content

În ultimii trei ani, Republica Moldova a depus eforturi considerabile pentru a face față unor provocări complexe legate de securitatea națională, securitatea frontierelor, aspectele social- economice și respectarea drepturilor persoanelor care necesită protecție internațională, majoritatea provenind din Ucraina. Creșterea semnificativă a fluxului de persoane (peste 100.000) a generat presiuni asupra sistemului public în diverse domenii, inclusiv accesul în teritoriu, protecția, integrarea, securitatea și garantarea drepturilor fundamentale. Gestionarea acestor provocări necesită o abordare multidimensională și o analiză doctrinară în vederea formulării propunerilor pentru îmbunătățirea cadrului normativ și a politicilor publice. În acest context, conferința și-a propus să ofere o platformă de discuție și schimb de idei asupra problemelor stringente privind drepturile omului și protecția internațională, să identifice soluții inovatoare pentru securitatea națională și a frontierelor, precum și să exploreze strategii de integrare a persoanelor strămutate din Ucraina, atât din perspectivă teoretică, cât și practică, în cadrul următoarelor secțiuni tematice: 

1. Drepturile omului și protecția internațională a persoanelor strămutate; 

2. Securitatea națională și a frontierelor în contextul actual;

 3. Provocări în integrarea persoanelor strămutate.

La conferință au fost abordate diverse subiecte, precum: 

• situația și protecția persoanelor strămutate în RM; 
• oportunitățile de integrare a refugiaților, 
• riscurile asupra securității naționale, ordinii publice și de drept în contextul afluxului de persoane strămutate; 
• rolul instituției Ombudsmanului în domeniul monitorizării respectării drepturilor omului;
•  rolul poliției de frontieră, poliției naționale, serviciului de informații și securitate, inspectorilor de migrație în asigurarea drepturilor persoanelor străine.
  

Din cuprins

• Refugiații - protecție internațională vs măsuri restrictive / Slusarenco Svetlana, Zubco Alexandru
• Securitate prin cooperare: parteneriate frontaliere ale Republicii Moldova cu țările vecine și influența lor asupra securității naționale și funcționării frontierei de stat / Radu Corneliu
• Provocările de securitate și politică internă și externă ale Republicii Moldova în contextul actual / Crigan Tudor
• Riscuri asupra securității naționale în contextul fluxului migrațional / Erhan Ianuș
• Trecerea ilegală a frontierei de stat vs dreptul la azil în contextul războiului din Ucraina / Mihalaș Ion
• Perspectiva europeană de asigurare a protecției internaționale la frontieră / Buzev Anatoli
• Aplicabilitatea principiului ne bis in idem în procesul penal. perspectiva Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene / Marin Liana-Georgiana
• Securitate și protecție la frontiere / Ţîrlea Mariana Rodica
• Protecția refugiaților în Republica Moldova: reglementare, instituții naționale și organizații locale / Sprincean Serghei, Grigoriu Inga, Guigov Alexandru
• Drepturile omului la frontierele internaționale / Morari Victor
• Dreptul la libertate și siguranța a refugiaților – standarde internaționale și naționale / Cheptene Veronica
• Garantarea exercitării libertății de întrunire a cetățenilor străini și beneficiarilor de azil în contextul menținerii securității transfrontaliere / Roșu Cristian-Marius
• Imperativul coeziunii sociale între comunitățile gazdă și grupurile de persoane strămutate: provocări și soluții pentru Republica Moldova / Grigoriu Inga
• Reglementări și mecanisme internaționale ale protecției refugiaților în Republica Moldova / Sprincean Serghei, Grigoriu Inga, Guigov Alexandru
• Current challenges in wildlife protection on the european continent /MUREȘAN Bianca-Patricia
• Provocări actuale în asigurarea protecției faunei, ca urmare a survolării frontierelor Uniunii Europene în spațiul aerian/ ALEXĂNDRESCU Elena-Casiana

342.7 /P-43

Evaluare națională de bază privind afacerile și drepturile omului în Republica Moldova / [Olesea Perean]; [coord. : Ceslav Panico et al.]; Avocatul Poporului Ombudsman.- Chișinǎu : [s. n.] , 2025 .- 156 p.- ISBN: 978-9975-48-293-6 ; Idem [Resursă electronică]. –URL: https://ombudsman.md/evaluarea-nationala-de-baza-privind-afacerile-si-drepturile-omului-in-republica-moldova/

342.7 /R-22  III-149463

Raport anual privind respectarea drepturlor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2024 / Avocatul Poporului Ombudsman. - Chișinău : Oficiul Avocatului Poporului, 2025. - 256 p. ; Idem [Resursă electronică]. –URL: https://ombudsman.md/wp-content/uploads/2025/04/raport-anual-privind-respectarea-drepturilor-si-libertatilor-omului-in-anul-2024.pdf

Din cuprins:

Cuvânt de salut al Avocatului Poporului

Cuvânt de salut al Avocatului Poporului pentru drepturile copilului

Rezumatul Raportului anual privind respectarea drepturilor omului în anul 2024

Capitolul I. Drepturile omului

Capitolul II. Drepturile copilului

Capitolul III. Prevenirea torturii

Capitolul IV. Protecția refugiaților și solicitanților de azil în contextul conflictului armat din Ucraina

Capitolul V. Promovarea Drepturilor omului

Anexe

Raportul reflectă rezultatele procesului continuu și detaliat de monitorizare și evaluare a respectării drepturilor fundamentale în Republica Moldova de către echipa Oficiului Avocatului Poporului.  Raportul în sine nu este doar o reflectare a situației actuale, ci și un instrument esențial pentru promovarea statului de drept, consolidarea echității sociale și apărarea persoanei împotriva oricăror forme de injustiție sau abuz.

În cadrul Capitolului I  se subliniază că, deși în societate au fost implementate multiple reforme pentru consolidarea drepturilor și libertăților omului, încă persistă anumite restricții care limitează exercitarea deplină a acestora. În domeniul asigurării dreptului celui mai înalt standard de sănătate, Avocatul Poporului subliniază că planurile și programele naționale adoptate în 2024, inclusiv Planul Național de Dezvoltare 2024-2026 și Programul Național de Combatere a Hepatitelor Virale 2024-2028, au pus accent pe prevenție, accesibilitate și îmbunătățirea infrastructurii medicale.

În Capitolul II, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a evidențiat atât progresele, dar și provocări semnificative în asigurarea drepturilor copilului în Republica Moldova, în special în ceea ce privește protecția împotriva violenței, accesul la educație, îngrijirea alternativă și respectarea interesului superior al copilului în toate deciziile care îi privesc. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a monitorizat atent aceste aspecte, intervenind acolo unde a fost necesar și formulând recomandări concrete pentru îmbunătățirea cadrului normativ și a politicilor publice.

În Capitolul III  se evidențiază că în 2024 au fost realizate 58 vizite (în 2023 – 28 vizite, în 2022 -72 vizite,) preventive, tematice și de monitorizare în locurile privative de libertate. Urmare a vizitelor realizate au fost elaborate 17 rapoarte de vizită cu 152 recomandări (în 2023: 23 rapoarte de vizită cu 356 recomandări, în 2022: 29 rapoarte de vizită cu 570 recomandări,). La fel, au fost elaborate 7 rapoarte tematice complexe cu 130 recomandări. OAP a intervenit în 2 cauze de interes social sporit cu 2 rapoarte speciale (în 2023 – 4 rapoarte speciale, în 2022 - 7 rapoarte speciale) , a elaborat 8 rapoarte semestriale tematice periodice privind siguranța în locurile privative de libertate .

În Capitolul IV este evidențiat că pe parcursul anului de raportare, Oficiul Avocatului Poporului a continuat monitorizarea situației refugiaților, identificând problemele întâmpinate și formulând recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și a practicilor administrative.

În Capitolul V,  Avocatul Poporului prezintă acțiunile și inițiativele instituției în 2024, menite să consolideze respectarea și protecția drepturilor fundamentale în Republica Moldova. OAP a desfășurat activități ample pentru educația, conștientizarea și sensibilizarea publicului, implicând atât autoritățile publice, cât și societatea civilă și partenerii internaționali.

  351 / B-41; III-149069

Belecciu  Ştefan. Răspunderea juridică a autorităţilor administraţiei publice pentru vătămarea drepturilor omului / Ştefan Belecciu, Igor Şevcenco; Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. – Chişinău: [S. n.], 2025. – 175 p. - ISBN 978-9975-170-21-5; Idem [Resursă electronică]. – URL:  https://dspace.academy.police.md/wp-content/uploads/2025/09/belecciu_sevcenco_monografie.pdf

Din cuprins:

1. Vătămarea drepturilor prin activitate administrativă ca temei al răspunderii juridice a autorităților publice

2. Formele de răspundere a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului

Autorii acestei cărți și-au propus orientarea studiului de doctorat în două direcții de cercetare distincte: 1) vătămarea drepturilor prin activitate administrativă ca temei al răspunderii juridice a autorităților publice – direcție în cadrul căreia s-a urmărit să se  clarifice: respectarea drepturilor omului ca principiu fundamental al administrației publice; activitatea administrativă ca factor de vătămare a drepturilor omului; vătămarea drepturilor omului prin activitate administrativă a autorităților publice și apărarea drepturilor vătămate de autorități publice prin activitate administrativă; și 2) formele de răspundere juridică a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului – direcție în cadrul căreia s-a urmărit: originea și evoluția ideii de răspundere a administrației publice; formele de răspundere juridică a autorităților publice; răspunderea patrimonială a autorităților publice și răspunderea administrativă a acestor subiecte de drept administrativ.

În conținutul lucrării sunt puse în discuție unele aspecte puțin cercetate în doctrină cum ar fi:

• instituția răspunderii juridice a autorităților publice în general;
• instituția răspunderii administrative (detașată de răspunderea disciplinară, contravențională și patrimonială);
• instituția ilicitului administrativ (separat de ilicitul contravențional și abaterea disciplinară) etc.;
Sunt interpretate și analizate dispozițiile unor acte normative recent intrate în vigoare cu impact asupra subiectului; Se propune o viziune distinctă asupra răspunderii patrimoniale a autorităților publice; se argumentează necesitatea recunoașterii existenței răspunderii administrative a autorităților publice (inclusiv, pentru vătămarea drepturilor omului) cu sancțiuni administrative distincte; Se demonstrează necesitatea circumscrierii răspunderii patrimoniale și răspunderii administrative a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului în conceptul de răspundere în contenciosul administrativ; Se formulează concluzii și recomandări relevante pentru soluționarea unei probleme științifice importante din cadrul teoriei dreptului administrativ autohton.

 În lucrare s-a încercat să se fundamenteze teoria răspunderii juridice a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului, fapt ce a permis identificarea formelor concrete de răspundere juridică de care sunt pasibili acești subiecți de drept public (administrativă și patrimonială), precum și clarificarea procedurii și sancțiunilor aplicabile pentru vătămarea drepturilor omului, momente indispensabile creării bazei teoretice necesare pentru cunoașterea domeniului și, ca urmare, optimizarea legislației aferente și a mecanismului de aplicare eficientă a acesteia.

351.8 / D-39

Democrația sub asediu. Provocări la adresa securității naționale și contracararea amenințărilor hibride în Republica Moldova : Studiu  / [Sanda Sandu, Elena Mârzac, Natalia Albu etc.]; [coord. : Rodica Panța]; PISA : Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare.- Chișinǎu : [s. n.] , 2025 ,- 182 p. - ISBN: 978-9975-48-276-9 ; Idem [Resursă electronică]. – URL:

https://pisa.md/wp-content/uploads/2025/10/Studiu.-Democratia-sub-asediu.pdf

Studiul își propune să identifice principalele amenințari hibride cu care Republica Moldova s-a confruntat în perioada 2020–2025, să evalueze impactul lor asupra funcționării instituțiilor statului și a coeziunii sociale și să formuleze concluzii și recomandări relevante pentru consolidarea rezilienței naționale. Totodată, el urmărește să contribuie la sensibilizarea opiniei publice, a factorilor de decizie și a partenerilor internaționali, în special din Uniunea Europeană și NATO, în ceea ce privește natura, amploarea și posibilele scenarii generate de evoluțiile dintr-un context de război hibrid.

Prezentul studiu își propune să identifice principalele amenințari hibride cu care Republica Moldova s-a confruntat în perioada 2020–2025 și să evalueze impactul lor asupra funcționării instituțiilor statului și a coeziunii sociale. Amenințările hibride investigate combină mijloace convenționale și neconvenționale, vizând manipularea percepțiilor, erodarea încrederii în instituții și exploatarea vulnerabilităților sistemice. Studiul și propune nu doar să analizeze în mod independent mecanismele și particularitățile amenințărilor hibride care vizează Republica Moldova, ci și să formuleze concluzii și recomandări relevante pentru consolidarea rezilienței naționale. Totodată, el urmărește să contribuie la sensibilizarea opiniei publice, a factorilor de decizie și a partenerilor internaționali, în special din Uniunea Europeană și NATO, în ceea ce privește natura, amploarea și posibilele scenarii generate de evoluțiile dintr-un context de război hibrid. 

Obiective specifice ale studiului: 

• Conturarea actorilor și instrumentelor hibride – identificarea actorilor statali și non-statali implicați, precum și a mijloacelor utilizate (militare, economice, informaționale, cibernetice, etc.) în exercitarea presiunii hibride asupra Republicii Moldova; 
• Evidențierea unor scenario de impact – analiza dinamicii posibilelor evoluții ale amenințărilor hibride, în funcție de contextul intern și regional;
•  Evidențierea necesității de dezvoltare și consolidare a unui mecanism funcțional de avertizare timpurie, conceput pentru a permite detectarea, monitorizarea și gestionarea coordonată a amenințărilor hibride; Formularea de recomandări și măsuri de răspuns menite să completeze și să consolideze măsurile existente de contracarare a amenințărilor hibride, cu aplicabilitate pe termen mediu și lung; 
• Propunerea unei agende de cercetare și acțiune viitoare – identificarea direcțiilor prioritare pentru aprofundarea studiilor privind războiul hibrid și consolidarea unei rețele de expertiză multidisciplinară în securitatea națională.

Vezi de  asemenea 

Democrația sub asediu. Provocări la adresa securității naționale și contracararea amenințărilor hibride în Republica Moldova : Constatări-cheie

https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/02/achizitii-noi-ianuarie-martie-2026.html: 

342.7 / I-76 III-149081

Ionașcu, Vitalie. Prevenirea și combaterea discriminării și a altor fapte ilicite săvârșite pe motiv de prejudecată : Monografie colectivă / Vitalie Ionașcu, Mariana Pavlencu, Dumitru Russu; recenzenți științifici: Alexandr Cauia [et al.];  Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare". - Chișinǎu : [S. n.], 2025. –88 p. -ISBN: 978-9975-170-20-8

Din curprins:

• Fenomenul discriminării în Republica Moldova: stare și tendințe
• Stereotipuri și prejudecăți discriminatorii
• Cadrul normativ național și standardele internaționale în contextul prevenirii discriminării
• Noțiuni introductive privind discriminarea în contextul respectării drepturilor omului: concepte, tipologii și elemente definitorii
• Actorii principali și rolul lor în promovarea egalității și combaterii discriminării
• Reglementări contravenționale privind prevenirea și combaterea discriminării
• Reglementări juridico-penale privind prevenirea și combaterea discriminării
• Practica judiciară internațională în materie de combatere și prevenire a discriminării

1. Jurisprudența CEDO în combaterea discriminării și infracțiunilor motivate de prejudecată.
2. Jurisprudența internațională pe cazurile din Republica Moldova.

• Tactici și proceduri de cercetare a faptelor ilicite pe motiv de ură și prejudecată
• Comunicarea și interacțiunea instituțiilor de aplicare a legii cu diferite categorii ale comunității în contextul asigurării principiilor egalității și prevenirii discriminării (Romii, SOGI, Fmeile, Refugiații/solicitanții de azil, Persoane du dizabilități)

Monografia colectivă îşi propune să ofere o analiză aprofundată și detaliată a rolului instituțiilor de drept în combaterea discriminării și a faptelor ilicite motivate de prejudecată, cu accent pe măsurile iuridice și instituționale disponibile pentru a interveni în astfel de situatii. Lucrarea se adresează unui public larg, de la teoreticieni şi cercetatori în domeniul dreptului, la practicieni inclusiv magıstraţı, avocați şi poliţişti, oferind baza solidă de cunoștinţe și solutii practice pentru abordarea eficientă a acestor problematici.

Structura monografiei include o analiză teoretică extinsă privind conceptele fundamentale de discriminare, egalitate de șanse și drepturile fundamentale precum și o evaluare a cadrului legislativ naţional și internaţional aplicabil. 

Capitolele oferă o perspectivă comparativă asupra diferitelor forme de discriminare, abordând atât discriminarea directă, cât și cea indirectă, precum și impactul stereotipurilor şi prejudecaților asupra grupurilor vulnerabile. În acest context, sunt prezentate detalii relevante despre mecanismele de prevenire și protecţie disponibile în Republica Moldova, punând accent pe eficienţa și aplicabilitatea acestora în diferite situații practice.

Această monografie îşi propune să contribuie semnificativ la dezvoltarea cunoștinţelor în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, având drept scop principal furnizarea unor instrumente teoretice și practice care să sprijine profesioniștii din domeniul juridic și al aplicării legii în demersurile lor de a asigura respectarea drepturilor și libertăţilor fundamentale pentru toti cetăţenii. Prin aprofundarea tematicilor abordate, lucrarea urmărește să sprijine crearea unui climat social și juridic în care egalitatea și diversitatea să fie valori respectate și promovate.

343.2 / R-95 III-149079

Rusu, Oleg. Prevenirea actelor de tortură și rele tratamente aplicate persoanelor aflate în custodia serviciilor de ordine publică și facilitarea semnalării și investigării cazurilor suspecte : Studiu teoretico-aplicativ / Oleg Rusu, Rozalia Matei; Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare".- Chișinău : [s. n.] , 2025.  -187 p.- ISBN: 978-9975-170-19-2

Din cuprins:

I. Cadrul legal privind interzicerea torturii și altor rele tratamente

II. Mecanisme internaționale și naționale de prevenire și combatere a torturii și altor tratamente inumane sau degradante

III. Protejarea grupurilor vulnerabile aflate în detenție

IV. Măsuri de securitate întreprinse în contextul unor situații specifice mediului de detenție

V. Standarde privind condițiile, asistența medicală și personalul locurilor de detenție

VI. Facilitarea semnalării și investigării cazurilor de tortură și altor rele tratament

Actele internaționale la care Republica Moldova este parte, stabilesc o serie de obligații de ordin instituțional, jurisdicțional și de substanță privind prevenirea și combaterea torturii, adițional la obligațiile ce derivă din aceste acte internaționale.

Adunarea Parlamentară și Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei a atenționat asupra stării instituțiilor democratice din Republica Moldova în repetate rânduri, adoptând recomandări și rezoluții vizând necesitatea ameliorării situației, inclusiv în domeniul prevenirii și combaterii torturii.

Cadrul reformelor democratice din Republica Moldova cuprinde și sarcina de consolidare a capacităților statului în ceea ce privește combaterea și prevenirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante. Aceste sarcini, în mare parte, se referă la activitatea organelor de drept, care, în conformitate cu reglementările constituționale, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor. Din această perspectivă, obiectivul prioritar al consolidării formării profesionale bazate pe competențe ale angajaților din domeniul afacerilor interne trebuie să devină aprofundarea cunoștințelor, abilităților și aptitudinilor în domeniul combaterii și prevenirii fenomenului respectiv.

Comunitatea internațională a elaborat standarde care protejează cetățenii de tortură și alte rele tratamente. Aceste standarde trebuie să fie aplicate în cadrul oricărui sistem de drept. Standardele respective țin cont de diversitatea tradițiilor juridice existente, asigurând garanții minime care trebuie să fie oferite în cadrul fiecărui sistem de drept.

Astfel, fiecare persoană are dreptul la libertate și inviolabilitate personală, inclusiv dreptul de a nu fi arestat sau deținut arbitrar. Dacă statul privează o persoană de libertate, aceasta presupune că statul își asumă obligația de a avea grijă de siguranța acesteia. Persoanele deținute în custodie nu ar trebui să fie supuse nici unor restricții sau constrângeri, cu excepția celor care decurg din faptul privării de libertate.

În acest sens, tortura este absolut interzisă în conformitate cu dreptul internațional și nu poate fi justificată sub nicio formă. Protecția împotriva torturii este un drept non-derogatoriu al omului, care nu admite derogarea din partea statului sub nicio formă, fie pe motiv de stare de urgență publică, securitatea statului sau oricare alt motiv. Tortura și maltratarea sunt de asemenea interzise și în conformitate cu dreptul cutumiar internațional.

27(4) / S-52   III-149323

Sfarghie, Ștefan. Identitatea creştină a noii Europe / Ştefan Sfarghie.- București : Editura Universității din București, 2022. - 454 p. - ISBN: 978-606-16-1284-0

Din cuprins:

Preliminarii 

A. Actualitatea temei

B. Stadiul cercetărilor

C. Uniunea Europeană – scurt istoric și funcționare

D. Instituțiile Uniunii Europene

1. Parlamentul European
2. Consiliul European
3. Consiliul Uniunii Europene
4. Comisia Europeană

III. Creștinismul și Europa unită

III.1. Politicul și spiritualul în Noua Europă – două concepte unificatoare sau antagonice?

III.1.1. Drumul spre unificarea europeană în perspectiva unui model federal

III.1.2. Democrația creștină în Europa

III.1.3. Viziuni despre democrație și relația acesteia cu Creștinismul în UE

III.2. Principiul subsidiarității în UE

III.2.1. Aplicarea principiului subsidiarității în UE

III.3. Religiozitatea europenilor de astăzi

III.3.1. Definirea limitelor dintre Est și Vest

III.3.2. Valorile europene – diferențe ale sensului expresiei

III.3.3. Practica religioasă și afilierea la Creștinism în UE

III.3.4. Religiozitatea în societatea românească

III.3.5. Creștinii ortodocși în Occident

III.4. Rolul religiei creștine în stabilirea coeziunii sociale europene

III.4.1. Religia – o chestiune de alegere personală

III.4.2. „Experiența de sfințenie”, o necesitate?

III.4.3. Religia și cultura, elemente unificatoare într-o Europă diversă

III.5. Educația religioasă în contextul secularizării actuale

III.5.1. Studiul religiei în țările Uniunii Europene

IV. Identitatea creștină a Europei contemporane

IV.1. Multiculturalismul și Pluralismul religios în Europa contemporană

IV.1.1. Identități multiculturale în Europa unită și manifestarea acestora

IV.1.2. Neo-identități musulmane în Europa Occidentală

IV.1.3. Identitatea creștină într-o Europă pluralistă și postmodernă

IV.2. Bisericile creștine în Uniunea Europeană – reprezentare

IV.2.1. Punerea în aplicare de către Parlamentul European a Articolului 17 din TFUE

IV.2.2. Punerea în aplicare de către Comisia Europeană a Articolului 17 din TFUE

IV.2.3. Punerea în aplicare de către Consiliul UE a Articolului 17 din TFUE

IV.3. Revigorarea identității creștine în Postmodernitate prin asumarea vocației creștine

IV.3.1. Piedici în calea impactului misionar al Ortodoxiei în Postmodernitate

IV.3.2. Sfânta Liturghie, arvuna vieții veșnice din Împărăția cerurilor

IV.3.3. Unitatea dintre Liturghie și Filantropia socială din perspectivă ortodoxă

Această lucrare abordează o temă deosebit de importantă pentru viața Bisericii, în special, și a societății europene, în general. Deoarece creștinismul este un element esențial al identității europene, Europa fiind singurul continent care, spre deosebire de celelalte, a fost încreștinat în totalitate, este necesară legarea într-un mod armonios și echilibrat a termenilor identitate și creștin. 

Creștinismul a fost și este elementul care dă în continuare vigoare continentului european, confruntat, ca de altfel întreaga lume, cu procesul secularizării, cu ateismul și cu nihilismul. 

Subiectul referitor la identitatea creștină a noii Europe este destul de controversat astăzi, controversă apărută nu pe fondul conceptului de identitate luat în sine, ci mai ales de nerecunoașterea acestuia în spațiul public, atunci când el este legat de creștinism, de moștenirea creștină și de valorile creștine ale Europei. 

În ansamblul ei, lucrarea propune o redescoperire a identității creștine a Europei, precum și o asumare sinceră a acestei identități în Hristos pentru europeanul postmodern, întrucât aceasta ar însemna în mod real o nouă șansă în menținerea unității creștinilor, în promovarea și în păstrarea adevăratelor valori, în deschiderea față de celălalt ca toleranță unită cu responsabilitate și discernământ.

Ai trimis

Lucrarea este structurată în 2 părți ce cuprind cîte 2 capitole fiecare, precedate de sețiunea intitulată Preliminarii, în care autorul vorbeste despre noutatea și actualitatea temei, precum și despre stadiul cercetărilor în domeniul teologic.  Tot în cadrul sectıunii Preliminarii  sunt întocmite un profil al Uniunii Europene și modul acesteia de funcționare, fiind prezentate principalele instituţii ale Uniunii (Parlamentul European; Consiliul European; Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană) cu specificitatea fiecăruia dintre ele.

În al treilea capitol, autorul demonstrează că Europa unită este o construcție de esență creștină și faptul că religia creștină a avut în istorie un rol decisiv în stabilirea și păstrarea coeziunii sociale europene. Obiectivul cercetării nu a fost limitat doar la o apologie a creștinismului și a culturii în general, ci a fost extins și în privința educației religioase din UE, în contextul secularizării actuale.

În al patrulea capitol, Pr. Dr. Ștefan Sfarghie prezintă multiplele identități culturale din Europa, modul în care acestea sunt percepute de Biserici, de asociațiile umaniste și seculare, de partidele naționale, ori de migranții tot mai numeroși în țările vest-europene, precum și modul diferit de manifestare al acestor identități multiple.

CoE: e-publicații: Tații - consumatori de droguri

Giacomello Corina. Fathers. Men in drug treatment services share their life paths and the processes and feelings of becoming and being parents / Council of Europe International Co operation Group on Drugs and Addictions (Pompidou Group). - Strasbourg, 2026. - 78 p.; URL: https://rm.coe.int/fathers-men-in-drug-treatment-services-share-their-life/48802b02b5 (accesat: 09.06.2026)

TAȚII. Bărbați aflați în servicii de tratament pentru consumul de droguri își împărtășesc parcursurile de viață, precum și experiențele, procesele și trăirile asociate devenirii și exercitării rolului de părinte.

Publicația începe cu mărturii cutremurătoare și revelatoare. Ele deschid o fereastră către experiențele de viață ale bărbaților care consumă substanțe și sunt tați – un subiect care, în mod surprinzător, este adesea trecut cu vederea.

Aceste mărturii reprezintă doar o mică parte din experiențele profund dureroase, dar în același timp remarcabil de reziliente, ale celor 94 de tați din 11 țări diferite care au făcut posibilă această publicație. Țările care au participat la proiect sunt, în ordine alfabetică: Bosnia, Croația, Cipru, Cehia, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Mexic, Maroc și Elveția. Interviurile au fost realizate de persoane care activează în servicii de tratament și reducere a riscurilor, precum și în penitenciare (în cazul Croației), ori de profesioniști din domeniul dependențelor și al sprijinului pentru familii.

Toate persoanele implicate în realizarea, traducerea și transcrierea interviurilor sunt menționate în Anexa 1, iar lista întrebărilor poate fi consultată în Anexa 2. Tații care au acceptat să participe la interviuri au făcut acest lucru după ce au primit explicații detaliate privind conținutul interviului și scopul studiului și după ce au semnat un formular de consimțământ. Toți participanții sunt tați, iar majoritatea au copii cu vârsta sub 18 ani.

Ei ne invită să privim acolo unde, de obicei, presupunem că nu există prea multe de observat: la intersecția dintre masculinitate, parentalitate și consumul de substanțe.

Acest studiu face parte din proiectul Grupului Pompidou „Copiii ai căror părinți consumă droguri”, lansat în 2020 și aflat încă în desfășurare la momentul publicării acestei lucrări. Este un proiect bazat pe drepturile omului, situat la intersecția dintre drepturile copilului la sănătate, educație, dezvoltare, participare și un nivel de trai adecvat, precum și dreptul de a nu fi separat de familie. În același timp, proiectul promovează dreptul persoanelor dependente de substanțe de a nu fi stigmatizate, discriminate sau criminalizate din cauza dependenței lor.

De la lansarea proiectului au fost publicate cinci lucrări cu ISBN (Giacomello 2022, 2023a, 2023b, 2023c, 2024), inclusiv ghidul practic „Integrarea perspectivei de gen și a drepturilor copilului în serviciile destinate familiilor afectate de consumul de droguri”, publicat în noiembrie 2024. Au fost elaborate, de asemenea, două rapoarte (Grupul Pompidou 2021a, 2021b), iar proiectul a fost promovat pe scară largă la nivel mondial.

În anul 2023, autoarea acestui studiu a realizat o cercetare preliminară privind tații care consumă substanțe. Aceasta a fost publicată pe pagina dedicată proiectului sub titlul „Paternitatea și dependența de substanțe: cercetare preliminară pentru elaborarea de propuneri” (Grupul Pompidou, 2023).

Pentru cercetarea preliminară au fost organizate grupuri de discuții cu experți și profesioniști din Irlanda, Italia, Malta, Mexic, Cehia și Cipru. În total au fost realizate opt interviuri: cinci în Italia și trei în Malta. Rezultatele cercetării și conținutul interviurilor au demonstrat necesitatea aprofundării acestui subiect și implicării unui număr mai mare de țări.

Statele membre ale Grupului Pompidou au fost invitate să participe la un efort mai amplu de a face vizibile experiențele taților. Implicarea atât a profesioniștilor, cât și a taților a fost remarcabilă și entuziastă. Rezultatele prezentate în această publicație nu urmăresc să concentreze sau să reducă la câteva concluzii toate nuanțele experiențelor și contribuțiilor unice ale bărbaților și profesioniștilor implicați. Dimpotrivă, această lucrare își propune să constituie o piatră de temelie pentru dezvoltarea unor noi inițiative de participare și implicare a taților și pentru împărtășirea unor reflecții asupra unui subiect relativ invizibil, care afectează nu doar bărbații, ci și femeile și copiii.

Tații care au participat la acest studiu au făcut-o în acest spirit, iar cercetarea își propune, în principal prin intermediul vocilor lor, să contribuie la îmbunătățirea situației taților, copiilor și familiilor în ansamblu, precum și la dezvoltarea serviciilor de sprijin.

Restul studiului este structurat în următoarele capitole:

• Capitolul 3 prezintă informații cantitative despre bărbații care au participat la interviuri și despre copiii lor.
• Capitolul 4 oferă informații despre modul în care tații își descriu copilăria: cine i-a făcut să se simtă în siguranță și ce experiențe sau persoane le-au provocat suferință ori i-au făcut să se simtă nesiguri, neglijați sau nedoriți. Aceste aspecte sunt apoi corelate cu experiențele lor privind consumul de substanțe.
• Capitolul 5 se concentrează asupra temei principale a cercetării – devenirea ca părinte. Tații participanți vorbesc despre parcursul lor ca părinți, despre sentimentele și preocupările lor și despre modul în care parentalitatea se intersectează cu dependența de substanțe.

Un subcapitol este dedicat rețelelor de sprijin și evidențiază rolul femeilor, întrucât partenerele de viață apar frecvent ca un factor esențial de protecție și ca principalele persoane responsabile de menținerea bunăstării copiilor și a bărbaților, în cadrul unei organizări tradiționale a rolurilor de gen.

Studiul se încheie cu reflecțiile taților asupra rolului parental și cu dorințele și recomandările lor adresate lor înșiși, altor bărbați, copiilor și serviciilor de sprijin.

Mărturiile constituie coloana vertebrală a acestui studiu și ocupă un loc central, cu intenția de a face auzite cât mai multe voci din toate țările participante.

CUPRINSUL

MULȚUMIRI

CAPITOLUL 1 – MĂRTURII INTRODUCTIVE

CAPITOLUL 2 – INTRODUCERE

• 2.1. Context
• 2.2. Conținut

CAPITOLUL 3 – INFORMAȚII DESPRE TAȚI ȘI COPIII LOR

CAPITOLUL 4 – EXPERIENȚE DIN COPILĂRIE ȘI CONSUMUL DE SUBSTANȚE

• 4.1. Experiențe adverse în copilărie
• 4.2. Parcursuri ale consumului de substanțe

CAPITOLUL 5 – DEVENIREA ȘI EXERCITAREA ROLULUI DE TATĂ

• 5.1. Experiențe, sentimente și preocupări
• 5.2. Tați singuri
• 5.3. Relatări și practici privind consumul de substanțe și parentalitatea
• 5.4. Impactul consumului de droguri
• 5.5. Provocările egalității de gen și ale integrării perspectivei parentale în servicii

CAPITOLUL 6 – OBSERVAȚII FINALE ȘI RECOMANDĂRI

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

ANEXA 1 – SERVICIILE ȘI PROFESIONIȘTII IMPLICAȚI ÎN CERCETARE

ANEXA 2 – CHESTIONARUL

• Notă pentru intervievator
• Informații despre participanți și întrebări

Informații suplimentare:

Pagina Grupului Pompidou

• Drepturile omului în centrul politicilor în materie de droguri: cea de-a 50-a aniversare a Grupului Pompidou
• Politici europene în combaterea drogurilor
• Colecţii CoE: J.3. Droguri

Expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”

Ziua Mondială a Mediului 2026 este marcată  pe data de 5 iunie 2026, cu tema globală orientată spre urgența schimbărilor climatice: „Inspired by Nature. For Climate. For Our Future” (Inspirat de natură. Pentru climă. Pentru viitorul nostru). 

Cu această ocazie și în contextul inițiativei internaționale Săptămâna Guvernării Deschise, Centrul Pro-european al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova propune publicului expoziția tematică „Protecția mediului – responsabilitate comună europeană”, accesibilă în perioada 5 iunie – 5 octombrie 2026.

Expoziția aduce în atenția vizitatorilor publicații, documente de referință, convenții internaționale, rapoarte și resurse electronice care ilustrează eforturile depuse la nivel european și național pentru protejarea mediului, gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice.

Protecția mediului reprezintă astăzi una dintre cele mai importante provocări globale. Conservarea biodiversității, utilizarea responsabilă a resurselor naturale, reducerea poluării și adaptarea la schimbările climatice necesită acțiuni comune, politici coerente și participarea activă a cetățenilor. În acest context, organizațiile europene și internaționale, statele membre și comunitățile locale dezvoltă instrumente și mecanisme menite să asigure un echilibru între dezvoltarea economică și protejarea patrimoniului natural.

Standardele CoE pentru protecția mediului

Primul compartiment prezintă contribuția Consiliului Europei la consolidarea cadrului european de protecție a mediului. Sunt expuse publicații consacrate convențiilor și instrumentelor juridice care promovează conservarea biodiversității, protecția peisajelor, gestionarea patrimoniului natural și dezvoltarea durabilă.

Consiliul Europei a susținut de mult timp protecția mediului, corelând-o strâns cu drepturile omului.Prin intermediul convențiilor sale esențiale, Consiliul Europei se asigură că conservarea biodiversității, rezistența la dezastre și protejarea mediului sunt legate de demnitatea umană și de bunăstarea acesteia. Două convenții stabilesc standardele în domeniul protecției mediului – Convenția de la Berna, care protejează fauna sălbatică și habitatele europene, și Convenția privind peisajul, care se concentrează pe protejarea peisajelor naturale și culturale ale continentului. Într-un pas decisiv pentru protecția mediului la nivel global, Convenția privind protecția mediului prin drept penal a fost deschisă pentru semnare la 3 decembrie 2025. Aceasta oferă baza pentru un răspuns coerent, la nivelul justiției penale, din partea statelor față de criminalitatea în domeniul mediului, inclusiv peste frontiere.

Grupul ad-hoc multidisciplinar pentru mediu (GME) a ​​fost înființat pentru a dezvolta o strategie a Consiliului Europei privind mediul. Acesta face parte din procesul de la Reykjavík, care își propune să consolideze angajamentul Consiliului față de protejarea drepturilor omului în contextul triplei crize planetare reprezentate de poluare, schimbări climatice și pierderea biodiversității. Consiliul Europei și-a intensificat recent eforturile, adoptând în mai 2025 Strategia Consiliului Europei privind mediul (2025-2030), care adoptă o abordare multidisciplinară și orientată spre viitor, urmărind să integreze protecția mediului cu promovarea justiției, a guvernării democratice și a coeziunii sociale.

Priorități pentru protecția mediului în Consiliul Europei includ: 

• Consolidarea activității  în cadrul Consiliului Europei privind aspectele legate de drepturile omului în ceea ce privește mediul, pe baza recunoașterii politice a dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil ca drept al omului. 
• Lansarea noii Convenții privind protecția mediului prin drept penal, reflectând natura transnațională a amenințărilor la adresa mediului și necesitatea unor standarde juridice unificate.
• Integrarea protecției mediului în legislația privind drepturile omului, recunoscând că un mediu sănătos este esențial pentru exercitarea drepturilor fundamentale.

Acțiunile Consiliul Europei pentru protecția mediului 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărâri în peste 300 de cazuri legate de mediu, aplicând dreptul la viață, respectarea vieții private și de familie, libertatea de exprimare și de întrunire, dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate la o gamă largă de probleme, inclusiv poluarea, dezastrele ecologice, accesul la informații și procedurile judiciare. Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a emis hotărâri separate privind cazuri legate de schimbările climatice. În cazul Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției, Curtea a constatat încălcări ale articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) și ale articolului 6 § 1 (accesul la instanță) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului din cauza incapacității Elveției de a implementa măsuri suficiente pentru combaterea schimbărilor climatice. Curtea a recunoscut, de asemenea, principiul conform căruia asociațiile de mediu pot acționa legal pentru a apăra drepturile și interesele persoanelor împotriva amenințărilor reprezentate de schimbările climatice.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat, la 24 octombrie 2024, Recomandarea CM/Rec(2024)6 privind tinerii și acțiunile climatice,  o recomandare inovatoare care vizează abordarea provocărilor generate de criza climatică cu care se confruntă tinerii. Acest prim instrument internațional care abordează această problemă subliniază necesitatea protejării drepturilor tinerilor, a implicării lor în procesele decizionale privind clima și a combaterii tuturor formelor de discriminare, cu un accent special pe justiția climatică.

Comitetul permanent al Convenției de la Berna monitorizează modul în care țările își respectă angajamentele față de conservarea naturii și biodiversitate. Convenția acoperă cea mai mare parte a Europei și părți din Africa, promovând cooperarea și conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale. Comitetul identifică problemele de mediu, efectuează evaluări științifice și ajută țările să ia măsuri legale și politice.

Comitetul director pentru cultură, patrimoniu și peisaj supraveghează lucrările desfășurate în cadrul Convenției privind peisajul, consolidând legătura dintre drepturile omului și mediu și subliniind rolul peisajului în bunăstare și calitatea vieții.

Acordul EUR-OPA privind riscurile majore reunește țările pentru a aborda reducerea, prevenirea și pregătirea riscurilor de dezastre în Europa și Marea Mediterană și a dezvoltat centre specializate pentru proiecte de creștere a gradului de conștientizare și a rezilienței la riscurile majore.

Comitetul European pentru Drepturi Sociale a stabilit legătura dintre degradarea mediului și drepturile consacrate în Carta Socială Europeană, cum ar fi dreptul la protecția sănătății, dreptul la condiții de muncă echitabile, dreptul la condiții de muncă sigure și sănătoase și dreptul la locuință.

Repere ale realizărilor Consiliului Europei în domeniul protejării mediului

Diploma Europeană pentru Arii Protejate este o distincție internațională prestigioasă acordată încă din 1965 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. Aceasta recunoaște zonele și peisajele naturale și seminaturale de importanță europeană excepțională pentru conservarea diversității biologice, geologice și peisagistice, care sunt gestionate într-un mod exemplar.

Rețeaua Emerald (de Smarald) este un sistem european de arii protejate conceput pentru a conserva biodiversitatea, care include acum peste 3.500 de situri.

Premiul pentru Peisaj al Consiliului Europei este o distincție care poate fi acordată autorităților locale și regionale și grupărilor acestora care au instituit, în cadrul politicii peisagistice a unei părți la Convenția privind peisajul, o politică sau măsuri de protejare, gestionare și/sau planificare a peisajului lor, care s-au dovedit a fi eficiente în mod durabil și pot servi astfel drept exemplu pentru alte autorități teritoriale ale părților. Distincția poate fi acordată și organizațiilor neguvernamentale care au adus contribuții deosebit de remarcabile la protejarea, gestionarea sau planificarea peisajului.

Vizitatorii pot consulta documente referitoare la:

• Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa;
• Convenția Europeană a Peisajului;
• Rețeaua Emerald;
• Diploma Europeană pentru Arii Protejate;
• acordurile parțiale și programele Consiliului Europei dedicate dezvoltării durabile și gestionării riscurilor de mediu.

Compartimentul evidențiază, de asemenea, actualitatea politicilor și inițiativelor promovate de Consiliul Europei în anul 2026, precum și participarea Republicii Moldova la mecanismele europene de protecție a mediului în calitate de stat membru al organizației.

Politicile UE pentru un viitor sustenabil

Cel de-al doilea compartiment este dedicat politicilor și strategiilor Uniunii Europene în domeniul mediului și dezvoltării durabile.

Europa se confruntă cu probleme de mediu complexe, de la schimbările climatice și pierderea biodiversității până la epuizarea resurselor și poluare. Pentru a aborda aceste provocări, UE a pus în aplicare un set amplu de politici de mediu care au adus preocupările legate de mediu în fruntea agendei politice a UE. Cele patru principii-cheie ale politicii europene de mediu sunt cele de precauție, prevenire, remediere a poluării la sursă și „poluatorul plătește”.

Politicile de mediu ale Uniunii Europene caută să protejeze, să conserve și să amelioreze mediul pentru generațiile prezente și viitoare, promovând în același timp dezvoltarea durabilă.

Principalele obiective de mediu ale UE sunt:

• atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și a obiectivului neutralității climatice până în 2050
• consolidarea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității la schimbările climatice
• promovarea unui model de creștere regenerativă, decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor și degradarea mediului și accelerarea tranziției către o economie circulară
• urmărirea obiectivului ambițios de reducere la zero a poluării, inclusiv pentru aer, apă și sol și protejarea sănătății și bunăstării europenilor
• protejarea, conservarea și refacereabiodiversității și îmbunătățirea capitalului natural
• reducerea presiunilor generate de producție și consum asupra mediului și climei

Politici climatice
Luarea de măsuri împotriva schimbărilor climatice este esențială pentru un viitor sigur și prosper, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Acesta este motivul pentru care UE se angajează să devină, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acțiunile în domeniul climei trec dincolo de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: inițiativele noastre stimulează inovarea și competitivitatea industriei europene, sprijină creșterea ecologică, îmbunătățesc securitatea și consolidează reziliența. UE colaborează cu statele membre pentru a stimula și pune în aplicare o tranziție justă din punct de vedere social, care să aducă beneficii tuturor europenilor.

Principalele obiective ale politicii UE în domeniul climei sunt:decarbonizarea și reducerea emisiilor pentru ca economia europeană să devină mai competitivă

• integrarea acțiunilor climatice în toate politicile UE
• stimularea inovării prin cercetare și investiții
• plasarea cetățenilor în centrul tranziției curate și juste
• punerea la dispoziția comunităților a mijloacelor de care au nevoie pentru a se adapta și a-și consolida reziliența la impactul schimbărilor climatice
• orientarea eforturile globale de atenuare a schimbărilor climatice, de adaptare la acestea și de finanțare a acțiunilor necesare.

Publicațiile expuse reflectă prioritățile europene privind:

• Pactul Ecologic European;
• combaterea schimbărilor climatice;
• tranziția către o economie verde și circulară;
• protecția biodiversității;
• utilizarea eficientă a resurselor;
• educația pentru dezvoltare durabilă și responsabilitate ecologică.

Documentele prezentate evidențiază modul în care Uniunea Europeană promovează integrarea obiectivelor de mediu în toate domeniile de politică publică, în vederea construirii unei societăți mai reziliente și mai sustenabile.

Republica Moldova: politici și acțiuni pentru protecția mediului

Ultimul compartiment este consacrat eforturilor Republicii Moldova în domeniul protecției mediului și al alinierii la standardele europene.

Sunt prezentate documente strategice, politici publice, acte normative și materiale informative care reflectă:

• armonizarea legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene;
• implementarea angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere RM–UE;
• 
  procesul de negociere pentru aderarea la UE,  Clusterul 4 - Agenda verde și conectivitatea sustenabilă  si in special Capitolul 27: Mediu și schimbări climatice, care vizează standarde riguroase pentru calitatea aerului, gestionarea deșeurilor și protecția resurselor de apă.

Partea narativă Capitolul 27
Anexa A Capitol 27
Anexa B Capitol 27

 

• măsurile de combatere a schimbărilor climatice;
• protecția biodiversității și a resurselor naturale;
• dezvoltarea economiei verzi;
• promovarea educației și culturii ecologice.

Compartimentul evidențiază progresele realizate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și consolidarea capacităților instituționale necesare pentru implementarea politicilor moderne de mediu.

Prin această expoziție, Centrul Pro-european își propune să contribuie la informarea și sensibilizarea publicului privind importanța protecției mediului, promovând valorile responsabilității, solidarității și cooperării europene pentru un viitor durabil.