Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Statul de drept și de ce contează – EXPLICAT

Tot ce ați vrut să știți despre statul de drept, dar v-a fost teamă să întrebați

Un nou ghid explicativ elaborat de experți europeni își propune să facă acest concept mai accesibil publicului larg

https://www.coe.int/en/web/portal/the-rule-of-law-and-why-it-matters-explained#page-8

Un tip similar de criză a afectat țări din întreaga Europă și din lume: instanțele judecătorești au fost influențate, uneori sunt pronunțate hotărâri arbitrare, persoane aflate în funcții de autoritate par să acționeze cu impunitate, unii politicieni contestă chiar ideea că legea trebuie să se aplice tuturor, legea este folosită pentru hărțuirea adversarilor politici, iar oamenii ajung să perceapă sistemul ca fiind nedrept. Toate acestea au dus la o diminuare a încrederii în societățile noastre democratice.

Adesea, aceste tulburări sunt considerate deficiențe ale democrației. În realitate însă, ele pot fi rezumate drept crize ale statului de drept. Într-adevăr, statul de drept se află tot mai mult sub presiune în Europa și la nivel mondial. Cu toate acestea, mulți oameni fie consideră statul de drept un lucru de la sine înțeles, fie nu îi înțeleg pe deplin importanța. Pentru a remedia această situație, este necesar ca statul de drept să fie mai bine înțeles.

Dar ce este statul de drept?

Pe scurt, statul de drept înseamnă că legea guvernează.

El reprezintă o garanție a justiției și responsabilității, precum și a drepturilor și libertăților fiecărei persoane în fața legii.

Dar ce înseamnă acest lucru în practică? Pentru a face acest concept, care poate părea uneori abstract sau excesiv de juridic, accesibil unui public larg, a fost elaborat un nou ghid: „Statul de drept și de ce contează – EXPLICAT”.

Ghidul urmărește să consolideze înțelegerea acestui concept în rândul majorității cetățenilor care nu se opun statului de drept, dar care au nevoie de explicații clare și relevante despre importanța sa în viața de zi cu zi.

Publicația a fost elaborată de Consiliul Europei împreună cu specialiști în comunicare din alte opt organizații europene importante care activează în domeniul drepturilor omului.

Cum funcționează ghidul explicativ despre statul de drept?

Diferitele principii ale statului de drept sunt prezentate asemenea unei hărți de metrou care menține funcționalitatea unui oraș. La prima vedere, este doar o rețea de linii colorate și stații. Însă, odată ce o folosești, înțelegi că ea este cea care pune întregul oraș în mișcare.

Fiecare linie reprezintă un principiu al statului de drept: egalitatea în fața legii, prevenirea abuzului de putere și altele asemenea. De cele mai multe ori nu ne gândim la ele – ne continuăm viața și presupunem că sistemul funcționează. Atunci când semnăm un contract de muncă, închiriem o locuință, deschidem o afacere sau apelăm la justiție, ne bazăm pe această rețea și avem încredere că ne va conduce la destinația dorită.

Toate aceste „linii” ale statului de drept sunt interconectate și niciuna nu poate funcționa de una singură. Dacă una dintre ele se defectează, perturbarea și haosul se răspândesc rapid. Dacă legile sunt neclare, oamenii nu își pot planifica viața. Dacă instanțele nu sunt independente, încrederea se prăbușește. Dacă puterea statului nu este controlată, represiunea devine inevitabilă, iar sistemul ajunge instabil și nesigur.

La fel ca într-o rețea de metrou, defectarea unei singure linii încetinește întregul sistem și poate duce la blocarea lui completă. În schimb, atunci când toate principiile statului de drept sunt respectate și clar definite, cetățenii își pot desfășura viața cu încredere, știind că sistemul funcționează pentru toată lumea. De aceea, echitatea și egalitatea în fața legii reprezintă esența statului de drept.

Cui se adresează acest ghid?

Ghidul este destinat în primul rând organizațiilor societății civile, guvernelor, organizațiilor internaționale, instituțiilor pentru drepturile omului, organismelor pentru egalitate și educatorilor – tuturor celor care au nevoie de modalități accesibile și corecte de a explica statul de drept.

În cele din urmă, beneficiarul principal este publicul larg, în special tinerii și cetățenii care nu înțeleg pe deplin relevanța acestui concept. Respectarea statului de drept este esențială într-o societate democratică, iar beneficiile sale ne privesc pe toți.

Principiile sunt explicate într-un limbaj simplu, dar riguros, și sunt ilustrate prin exemple concrete din viața de zi cu zi: de la contracte de muncă și reglementări economice până la libertatea mass-media și inteligența artificială. Astfel se demonstrează de ce statul de drept este important pentru fiecare persoană și cum pot societățile să consolideze respectarea acestuia.

Ce organizații au contribuit la elaborarea ghidului?

Ghidul a fost realizat de Grupul C11, o rețea informală care reunește experți de rang înalt în comunicare din principalele organizații internaționale și cvasi-guvernamentale europene care activează în domeniul drepturilor omului, inclusiv Consiliul Europei, Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și altele.

Rețeaua își pune în comun expertiza și coordonează activitățile de informare pentru a spori impactul comunicării privind drepturile omului în Europa. Anterior, grupul a elaborat și ghidul de succes „10 chei pentru comunicarea eficientă a drepturilor omului”, tradus în aproximativ 30 de limbi.

CoE: e- publicații recente - Raportul anual de activitate (2025) al GRETA

15th GENERAL REPORT ON GRETA’S ACTIVITIES covering the period from 1 January to 31 December 2025 / Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings (GRETA) . - Council of Europe, 2026. - 67 p. -URL: https://rm.coe.int/15th-general-report-of-greta-prems-059526-gbr-2578-15th-general-report/48802c1f5c (accesat: 13.06.2026).

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin activități infracționale este în creștere în Europa. Acesta necesită măsuri urgente din partea guvernelor pentru a proteja victimele de grupările criminale care le exploatează vulnerabilitățile și pentru a preveni criminalizarea acestora, concluzionează cel mai recent raport anual al Grupului de experți al Consiliului Europei pentru lupta împotriva traficului de ființe umane (GRETA).

Raportul analizează progresele în implementarea Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane de către statele părți și examinează provocările și tendințele emergente.

Persoane traficate obligate să participe la trafic de droguri, infracțiuni patrimoniale și spălare de bani

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin activități infracționale, în care victimele sunt constrânse să comită infracțiuni, este adesea legat de alte forme de criminalitate organizată, precum traficul de droguri, infracțiunile împotriva patrimoniului, traficul ilegal de migranți, spălarea banilor, falsificarea documentelor și fraudele online.

În raportul său, GRETA evidențiază factorii de vulnerabilitate exploatați de traficanți pentru a constrânge victimele să desfășoare activități infracționale, inclusiv sărăcia, lipsa adăpostului, șomajul, statutul migrator precar, dizabilitățile și dependențele. Copiii și tinerii sunt expuși numeroșilor factori de risc, în special minorii neînsoțiți sau separați de familie, copiii aflați în instituții rezidențiale și cei proveniți din comunități dezavantajate.

Victimele exploatării prin activități infracționale sunt adesea recrutate online

Exploatarea prin constrângerea la activități infracționale a devenit principala formă de exploatare a copiilor victime ale traficului de persoane în Regatul Unit, afectând în principal copii britanici. În Croația, exploatarea criminală a reprezentat aproape o treime din victimele identificate în perioada 2020–2024. În Albania, Republica Moldova, Danemarca și Țările de Jos, traficul în scopul exploatării prin activități infracționale a reprezentat între 7% și 15% din totalul victimelor.

Deși acest tip de trafic este în creștere în multe țări europene, GRETA observă că fenomenul este insuficient reflectat – sau chiar absent – în datele colectate de unele state.

„Recrutarea victimelor este adesea inițiată online, prin anunțuri de angajare, reclame pentru servicii, platforme de jocuri și rețele sociale. Victimele sunt constrânse sau forțate să desfășoare activități care constituie infracțiuni sau alte fapte ilegale. Neidentificarea acestora ca victime ale traficului de ființe umane conduce la arestarea, urmărirea penală, încarcerarea și/sau deportarea lor”, a declarat Conny Rijken.

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin activități infracționale este direct legat de aplicarea principiului nepedepsirii prevăzut de Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane. Acesta obligă statele să prevadă posibilitatea de a nu aplica sancțiuni victimelor traficului pentru implicarea lor în activități ilegale, în măsura în care acestea au fost constrânse să le comită.

„Dintre cele 47 de state evaluate de GRETA, 22 au adoptat dispoziții juridice specifice privind nepedepsirea victimelor traficului de ființe umane. Numărul acestor state a crescut ca urmare a recomandărilor formulate de GRETA. Cu toate acestea, progresele rămân incomplete și solicităm statelor părți să continue consolidarea cadrului legislativ și a practicilor lor”, a subliniat președinta GRETA.

În anul 2025, GRETA a publicat 13 rapoarte de evaluare privind Albania, Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Georgia, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegru, România, Republica Slovacă și Ucraina.

UE - e-publicații: Pactul Verde European în contextul extinderii UE. Provocările și oportunitățile autorităților locale și regionale

 

European Green Deal and EU enlargement. Challenges and opportunities of local and regional authorities/ Giovanni Carletti, Fran Gallego, Mariya Gancheva [et al.]; European Committee of the Regions: Commission for the Environment, Climate Change and Energy, Milieu Consulting SRL . - [Bruxelles], 2025. - 118 p. - PDF ISBN: 978-92-895-3889-3.  - URL:

https://data.europa.eu/doi/10.2863/6935910 (accesat: 20.05.2026)

Pactul Verde european și extinderea Uniunii Europene. Provocările și oportunitățile autorităților locale și regionale

Autoritățile locale și regionale sunt recunoscute tot mai mult drept actori esențiali în procesul de extindere, iar Pactul verde european le recunoaște contribuția vitală la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene. 

Domeniile de politică ale Pactului verde au devenit elemente centrale ale procesului de aderare, evidențiind importanța reformelor de mediu și climatice ca părți integrante ale strategiei de extindere a UE. Prin urmare, este esențială înțelegerea provocărilor cu care se confruntă autoritățile locale și regionale în cadrul acestui proces. 

Acest demers este esențial pentru instituirea unor mecanisme adecvate de sprijin și pentru facilitarea integrării acestora în Uniunea Europeană prin reducerea decalajelor de politici dintre acestea și orașele și regiunile din UE. 

Studiul analizează: 

1. situația actuală privind integrarea Pactului verde european în fiecare stat candidat sau potențial candidat la aderare; 
2.  principalele oportunități disponibile pentru autoritățile locale și regionale, inclusiv oportunitățile transfrontaliere, în raport cu Pactul verde european; 
3. principalele provocări cu care se confruntă autoritățile locale și regionale în aceste domenii de politică.

Studiul se concentrează asupra a cinci domenii de politică ale Pactului verde european (EGD):

• obiective climatice ambițioase, 
• energia curată și accesibilă, 
• economie circulară și sustenabilă
• biodiversitatea și protecția naturii, 
• reducerea poluării la zero.

Țările candidate la extindere sunt așteptate să se alinieze legislației și obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene și să adopte strategii pentru cele cinci domenii. 

Implementarea este sprijinită prin diverse inițiative. De exemplu, anumite inițiative locale, precum Comunitatea Energetică sau Agenda verde pentru Balcanii de Vest (GAWB), contribuie la elaborarea unor obiective specifice și la punerea în aplicare a politicilor. 

Uniunea Europeană sprijină aceste eforturi prin finanțare și asistență tehnică, în special prin Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA III), programul de Asistență Tehnică și Schimb de Informații (TAIEX) și instrumente de sprijin dedicate anumitor regiuni sau țări. 

Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) oferă linii de credit și sprijin pentru proiectele de tranziție verde. Autoritățile locale și regionale (ALR) se pot alătura unor platforme voluntare, precum Convenția Primarilor, care le sprijină în eforturile lor de tranziție verde prin planificare și consolidarea capacităților.

Țările candidate la extindere înregistrează progrese în toate cele cinci domenii de politică. Cu toate acestea, autoritățile locale și regionale din țările candidate se confruntă cu dificultăți majore în implementarea politicilor asociate Pactului verde european. Aceste provocări includ finanțarea insuficientă, expertiza tehnică limitată, gradul scăzut de implicare a cetățenilor, sprijinul politic insuficient, deficiențele în materie de guvernanță și coordonare, infrastructura inadecvată pentru gestionarea deșeurilor și dependența puternică de cărbune. 

Cu toate acestea, autoritățile locale și regionale pot beneficia de oportunități semnificative, precum sprijinul pentru consolidarea capacităților oferit de Uniunea Europeană și de partenerii internaționali, susținerea procesului de aderare la Uniunea Europeană, consolidarea cooperării regionale și internaționale și creșterea utilizării energiei regenerabile și a eficienței energetice.

Soluționarea dificultăților identificate reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru Uniunea Europeană, statele sale membre și autoritățile locale și regionale de a colabora cu partenerii din țările aflate în proces de extindere pentru a oferi finanțare și  pentru a face schimb de cunoștințe, experiențe și 

bune practici.

Din cuprins:
Pactul verde european și extinderea Uniunii Europene

• Obiectivele Pactului verde european în procesul de extindere
• Sprijin instituțional al Uniunii Europene pentru țările candidate la extindere

Fișe de țară

• Albania
• Bosnia și Herțegovina
• Georgia
• Kosovo
• Moldova - p. 42-50

• Muntenegru
• Macedonia de Nord
• Serbia
• Turcia
• Ucraina

Provocări și oportunități pentru autoritățile locale și regionale

• Provocări
• Oportunități și condiții favorizante
• Concluzii și direcții pentru prioritățile viitoare

 Vezi de asemenea

• https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/european-green-deal/
• https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro
• https://www.europarl.europa.eu/topics/ro/article/20200618STO81513/pactul-verde-cheia-unei-uniuni-neutre-climatic-si-sustenabile
• https://commission.europa.eu/publications/factsheets-european-green-deal_ro
• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/api/files/attachment/859167/What_is_the_European_Green_Deal_ro.pdf
• https://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/24214/Conf-TehStiint-UTM-StudMastDoct-2023-v3-p-198-200.pdf?sequence=1&isAllowed=y
• https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/76-77_82.pdf
• https://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2022/03/SPOS-nr.-3_Pactul-ecologic_final_site.pdf

Achiziții noi - Aprilie - iunie 2026

327 (478) / M-46  II-734467

Manual privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană = Руководство по ведению переговоров о вступлении Республики Молдова в Европейский Союз / Vladimir Međak, Aljoša Race; Guvernul Republicii Moldova. – Chișinău : Arc, 2025 . – 88 p.- ISBN: 978-9975-0-1012-2; 

Varianta electronica a ediției 2024 este diosponibilă în limba română: https://eu4moldova.eu/wp-content/uploads/2024/11/Manual-privind-negocierile-de-aderare-la-Uniunea-Europeana.pdf

Varianta electronica a ediției 2024 este diosponibilă în limba engleză:

https://www.eeas.europa.eu/sites/default/files/documents/2024/Handbook%20for%20Negotiations_ENG_fin.pdf

Manualul oferă o privire detaliată asupra procesului de aderare, incluzând informații despre UE , structura instituțiilor și principiile sale fundamentale. Sunt abordate subiecte precum istoria extinderii UE, criteriile pentru statele candidate, relația dintre UE și Republica Moldova și efectele Acordului de Asociere. Cartea detaliază și pașii negocierilor de aderare, de la deschiderea până la închiderea capitolelor tematice, și include exemple practice din experiențele altor state membre, evidențiind bune practici și provocări.

Manualul se adresează în primul rând factorilor de decizie și funcționarilor publici implicați direct sau indirect în procesul de negocieri și care pot avea niveluri diferite de cunoștințe și experiență.

Manualul este, de asemenea, destinat reprezentanților societății civile, precum și jurnaliștilor,studenților, cercetătorilor și tuturor cetățenilor interesați.

34/P-93      III- 734539

Provocări actuale în securitatea frontierei și protecția internațională : Conferința științifică națională cu participare internațională : culegere de articole științifice / Coordonator : Svetlana Slusarenco ; Avocatul Poporului Ombudsman, UNHCR The UN Refugee Agency, Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Moldova .- Chișinău : [S. n.], 2025 . - 430 p.- ISBN: 978-9975; Idem [Resursă electronică]. –URL:
https://msuir.usm.md/server/api/core/bitstreams/47dba258-bd22-45c0-8675-ff926edc0410/content

În ultimii trei ani, Republica Moldova a depus eforturi considerabile pentru a face față unor provocări complexe legate de securitatea națională, securitatea frontierelor, aspectele social- economice și respectarea drepturilor persoanelor care necesită protecție internațională, majoritatea provenind din Ucraina. Creșterea semnificativă a fluxului de persoane (peste 100.000) a generat presiuni asupra sistemului public în diverse domenii, inclusiv accesul în teritoriu, protecția, integrarea, securitatea și garantarea drepturilor fundamentale. Gestionarea acestor provocări necesită o abordare multidimensională și o analiză doctrinară în vederea formulării propunerilor pentru îmbunătățirea cadrului normativ și a politicilor publice. În acest context, conferința și-a propus să ofere o platformă de discuție și schimb de idei asupra problemelor stringente privind drepturile omului și protecția internațională, să identifice soluții inovatoare pentru securitatea națională și a frontierelor, precum și să exploreze strategii de integrare a persoanelor strămutate din Ucraina, atât din perspectivă teoretică, cât și practică, în cadrul următoarelor secțiuni tematice: 

1. Drepturile omului și protecția internațională a persoanelor strămutate; 

2. Securitatea națională și a frontierelor în contextul actual;

 3. Provocări în integrarea persoanelor strămutate.

La conferință au fost abordate diverse subiecte, precum: 

• situația și protecția persoanelor strămutate în RM; 
• oportunitățile de integrare a refugiaților, 
• riscurile asupra securității naționale, ordinii publice și de drept în contextul afluxului de persoane strămutate; 
• rolul instituției Ombudsmanului în domeniul monitorizării respectării drepturilor omului;
•  rolul poliției de frontieră, poliției naționale, serviciului de informații și securitate, inspectorilor de migrație în asigurarea drepturilor persoanelor străine.
  

Din cuprins

• Refugiații - protecție internațională vs măsuri restrictive / Slusarenco Svetlana, Zubco Alexandru
• Securitate prin cooperare: parteneriate frontaliere ale Republicii Moldova cu țările vecine și influența lor asupra securității naționale și funcționării frontierei de stat / Radu Corneliu
• Provocările de securitate și politică internă și externă ale Republicii Moldova în contextul actual / Crigan Tudor
• Riscuri asupra securității naționale în contextul fluxului migrațional / Erhan Ianuș
• Trecerea ilegală a frontierei de stat vs dreptul la azil în contextul războiului din Ucraina / Mihalaș Ion
• Perspectiva europeană de asigurare a protecției internaționale la frontieră / Buzev Anatoli
• Aplicabilitatea principiului ne bis in idem în procesul penal. perspectiva Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene / Marin Liana-Georgiana
• Securitate și protecție la frontiere / Ţîrlea Mariana Rodica
• Protecția refugiaților în Republica Moldova: reglementare, instituții naționale și organizații locale / Sprincean Serghei, Grigoriu Inga, Guigov Alexandru
• Drepturile omului la frontierele internaționale / Morari Victor
• Dreptul la libertate și siguranța a refugiaților – standarde internaționale și naționale / Cheptene Veronica
• Garantarea exercitării libertății de întrunire a cetățenilor străini și beneficiarilor de azil în contextul menținerii securității transfrontaliere / Roșu Cristian-Marius
• Imperativul coeziunii sociale între comunitățile gazdă și grupurile de persoane strămutate: provocări și soluții pentru Republica Moldova / Grigoriu Inga
• Reglementări și mecanisme internaționale ale protecției refugiaților în Republica Moldova / Sprincean Serghei, Grigoriu Inga, Guigov Alexandru
• Current challenges in wildlife protection on the european continent /MUREȘAN Bianca-Patricia
• Provocări actuale în asigurarea protecției faunei, ca urmare a survolării frontierelor Uniunii Europene în spațiul aerian/ ALEXĂNDRESCU Elena-Casiana

342.7 /P-43   III-149641

Perean Olesea. Evaluare națională de bază privind afacerile și drepturile omului în Republica Moldova / Olesea Perean; [coord. : Ceslav Panico et al.]; Avocatul Poporului Ombudsman.- Chișinǎu : [s. n.] , 2025 .- 156 p.- ISBN: 978-9975-48-293-6 ; Idem [Resursă electronică]. –URL: https://ombudsman.md/evaluarea-nationala-de-baza-privind-afacerile-si-drepturile-omului-in-republica-moldova/

Prezentul raport analizează măsura în care cadrul legal, instituțional și practicile din Republica Moldova sunt aliniate cu Principiile Directoare ale ONU privind Afacerile și Drepturile Omului (UNGPs), structurate în jurul a trei piloni: 

a. obligația statului de a proteja drepturile omului în contextul activităților de business;
b. responsabilitatea întreprinderilor de a respecta drepturile omului și 
c. asigurarea accesului la remedii eficiente. 

Într-un context global marcat de crize multiple și de interdependențe economice și sociale profunde, integrarea drepturilor omului în activitățile economice a devenit o condiție esențială pentru dezvoltare durabilă și incluziune. Activitățile economice contribuie la crearea de locuri de muncă, generarea de venituri, stimularea inovației și furnizarea de bunuri și servicii necesare pentru realizarea drepturilor omului. Cu toate acestea, companiile, fie ele locale sau multinaționale, publice sau private, pot avea și un impact negativ asupra drepturilor indivizilor și comunităților. 

Pentru Republica Moldova, implementarea Principiilor Directoare ale ONU și alinierea la evoluțiile legislative și de politică ale Uniunii Europene privind conduita responsabilă în afaceri constituie un reper esențial în procesul de armonizare cu acquis-ul european. Acest cadru contribuie la consolidarea statului de drept, la creșterea transparenței economice și la protecția drepturilor fundamentale în contextul activităților economice.

342.7 /R-22  III-149463

Raport anual privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2024 / Avocatul Poporului Ombudsman. - Chișinău : Oficiul Avocatului Poporului, 2025. - 256 p. ; Idem [Resursă electronică]. –URL: https://ombudsman.md/wp-content/uploads/2025/04/raport-anual-privind-respectarea-drepturilor-si-libertatilor-omului-in-anul-2024.pdf

Din cuprins:

Cuvânt de salut al Avocatului Poporului

Cuvânt de salut al Avocatului Poporului pentru drepturile copilului

Rezumatul Raportului anual privind respectarea drepturilor omului în anul 2024

Capitolul I. Drepturile omului

Capitolul II. Drepturile copilului

Capitolul III. Prevenirea torturii

Capitolul IV. Protecția refugiaților și solicitanților de azil în contextul conflictului armat din Ucraina

Capitolul V. Promovarea Drepturilor omului

Anexe

Raportul reflectă rezultatele procesului continuu și detaliat de monitorizare și evaluare a respectării drepturilor fundamentale în Republica Moldova de către echipa Oficiului Avocatului Poporului.  Raportul în sine nu este doar o reflectare a situației actuale, ci și un instrument esențial pentru promovarea statului de drept, consolidarea echității sociale și apărarea persoanei împotriva oricăror forme de injustiție sau abuz.

În cadrul Capitolului I  se subliniază că, deși în societate au fost implementate multiple reforme pentru consolidarea drepturilor și libertăților omului, încă persistă anumite restricții care limitează exercitarea deplină a acestora. În domeniul asigurării dreptului celui mai înalt standard de sănătate, Avocatul Poporului subliniază că planurile și programele naționale adoptate în 2024, inclusiv Planul Național de Dezvoltare 2024-2026 și Programul Național de Combatere a Hepatitelor Virale 2024-2028, au pus accent pe prevenție, accesibilitate și îmbunătățirea infrastructurii medicale.

În Capitolul II, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a evidențiat atât progresele, dar și provocări semnificative în asigurarea drepturilor copilului în Republica Moldova, în special în ceea ce privește protecția împotriva violenței, accesul la educație, îngrijirea alternativă și respectarea interesului superior al copilului în toate deciziile care îi privesc. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a monitorizat atent aceste aspecte, intervenind acolo unde a fost necesar și formulând recomandări concrete pentru îmbunătățirea cadrului normativ și a politicilor publice.

În Capitolul III  se evidențiază că în 2024 au fost realizate 58 vizite (în 2023 – 28 vizite, în 2022 -72 vizite,) preventive, tematice și de monitorizare în locurile privative de libertate. Urmare a vizitelor realizate au fost elaborate 17 rapoarte de vizită cu 152 recomandări (în 2023: 23 rapoarte de vizită cu 356 recomandări, în 2022: 29 rapoarte de vizită cu 570 recomandări,). La fel, au fost elaborate 7 rapoarte tematice complexe cu 130 recomandări. OAP a intervenit în 2 cauze de interes social sporit cu 2 rapoarte speciale (în 2023 – 4 rapoarte speciale, în 2022 - 7 rapoarte speciale) , a elaborat 8 rapoarte semestriale tematice periodice privind siguranța în locurile privative de libertate .

În Capitolul IV este evidențiat că pe parcursul anului de raportare, Oficiul Avocatului Poporului a continuat monitorizarea situației refugiaților, identificând problemele întâmpinate și formulând recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și a practicilor administrative.

În Capitolul V,  Avocatul Poporului prezintă acțiunile și inițiativele instituției în 2024, menite să consolideze respectarea și protecția drepturilor fundamentale în Republica Moldova. OAP a desfășurat activități ample pentru educația, conștientizarea și sensibilizarea publicului, implicând atât autoritățile publice, cât și societatea civilă și partenerii internaționali.

343.1 / I-70

Investigații speciale moderne împotriva criminalității : fundamente, realități și perspectivă europeană / [Boris Glavan, Valerii Cușnir, ALexandru Cicala, Ilie Botnari]; Academia "Ștefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne, Catedra "Activitate Specială de investigații și Anticorupție"
.- Chișinău : [s. n.] , 2025 .- 636 p.. - ISBN: 978-5-86654-596-4-

Lucrarea propune o analiză amplă și riguroasă a fundamentelor teoretice, a cadrului normativ și a practicilor actuale privind investigațiile speciale, plasate în contextul statului de drept. Sunt examinate originile și evoluția conceptului de investigații speciale, structura, finalitățile și principiile care guvernează aplicarea măsurilor speciale, precum și relația acestora cu alte instrumente investigative.

Monografia abordează comparativ reglementările naționale și europene, standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, garanțiile de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale, precum și cerințele de proporționalitate și control care trebuie respectate în procesul de autorizare și aplicare a măsurilor speciale de investigații. Un capitol important este dedicat regimului juridic al acestor măsuri, incluzând temeiurile și condițiile de aplicare, procedurile de autorizare, mecanismele de control și responsabilitățile autorităților competente.

De asemenea, sunt analizate mijloacele tehnice și informaționale utilizate în activitatea de investigații speciale, modalitățile de valorificare a datelor obținute – atât sub aspect procesual, cât și extraprocesual – precum și direcțiile de armonizare legislativă necesare în raport cu realitățile practice și standardele europene.

Prin conținutul său, lucrarea se adresează mediului academic – studenți, masteranzi, doctoranzi și cadre didactice universitare – precum și practicienilor din domeniul justiției și al aplicării legii, constituind un instrument valoros pentru aprofundarea și perfecționarea cunoștințelor privind măsurile și mijloacele speciale moderne de prevenire și combatere a infracționalității în context european.

343.2 / C-51     III-149793

CHEPTENE, Veronica. Libertate după gratii. Drepturile omului în justiția penală : standarde, încălcări, recomandări  / Veronica Cheptene; [red. : Alexandru Arseni]; Universitatea de Stat din Moldova ; Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice . - Chișinău : [s. n.] , 2025 - 364 p. - ISBN: 978-5-36241-639-3

Cercetarea a vizat analiza standardelor aplicate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare - CtEDO), a acțiunilor implementate de către Republica Moldova pentru executarea hotărârii adoptate de tribunalul european, a încălcărilor comise de către autorități în cazuri individuale, precum și examinarea încălcării repetate a dreptului fundamental de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman și degradant. Totodată, sunt formulate recomandări pentru fiecare autoritate de stat responsabilă de respectarea drepturilor omului, a căror implementare va diminua numărul încălcărilor sistemice și va asigura creșterea gradului de respectare a drepturilor persoanelor, aflate în custodia statului. 

Monografia este destinată, în egală măsură, atât teoreticienilor, cât și practicienilor în domeniu, fiindcă prezintă, pe de o parte, o viziune doctrinară asupra drepturilor persoanelor private de libertate, și, pe de altă parte, analizează cazurile practice concrete, oferind soluții bazate pe drepturile omului, pe de altă parte

Studiul de față cuprinde un segment larg de încălcări din domeniul justiției penale, care continuă să fie constatate de către CtEDO. Astfel, au fost incluse subiecte, precum aplicarea forței excesive la reținere și percheziție, neinvestigarea plângerilor de aplicare a relelor tratamente, nerespectarea drepturilor persoanelor aflate în custodia statului și calitatea nesatisfăcătoare a asistenței medicale acordate deținuților, nerespectarea drepturilor copiilor în sistemul penitenciar, cât și aplicarea „torturii clasice”. 

Scopul monografiei  constă în examinarea și evaluarea încălcărilor drepturilor omului în justiția penală a Republicii Moldova, în baza jurispruden- ței CtEDO referitoare la articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante, în perioada anilor 2019-2023. Lucrarea urmărește să identifice tipologiile de abuzuri, cauzele lor sistemice și să ofere recomandări practice pentru remedierea acestor probleme, în vederea alinierii la standardele internaționale privind drepturile omului.

Cuprins
Prefață
Introducere
1.Aplicarea forței fizice excesive
 1.1. Aplicarea forței excesive la reținere 1.2. Abuz de forță la efectuarea percheziției 1.3. Aplicarea forței fizice excesive la reținere de către persoanele fizice 1.4. Neinvestigarea plângerilor de aplicare a relelor tratamente
2.Nerespectarea drepturilor deținuților 
2.1. Pretinsa contaminare a reclamantei cu hepatită și neinvestigarea plângerii ei de către autorități 2.2. Calitatea nesatisfăcătoare a asistenței medicale în detenție, acordate deținutului care suferea de ciroză în stare terminală 
2.3. Alte încălcări sistemice constatate de către CtEDO
3.Nerespectarea drepturilor copiilor în justiția penală 
3.1. Nerespectarea drepturilor copiilor în sistemul penitenciar
 3.2. Neinvestigarea violului și abuzului sexual în privința unui minor
 3.3. Neintervenția în cazul violenței în familie
4.Aplicarea torturii „clasice” în perioada 1998-2014

 4.1. Aplicarea torturii care a determinat moartea deținutului și neinvestigarea decesului lui în anul 2005 4.2. Aplicarea relelor tratamente și încălcarea drepturilor omului în legătură cu protestele din aprilie 2009 

4.3. Aplicarea torturii sub formă de „spânzurarea palestiniană” în anul 2014
Concluzii

Bibliografie

Indice tabelar: Hotărârile CtEDO, adoptate de Camera și Marea Cameră, de constatare a încălcării art. 3 de către Republica Moldova în perioada 2019-2023

  351 / B-41; III-149069

Belecciu  Ştefan. Răspunderea juridică a autorităţilor administraţiei publice pentru vătămarea drepturilor omului / Ştefan Belecciu, Igor Şevcenco; Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. – Chişinău: [S. n.], 2025. – 175 p. - ISBN 978-9975-170-21-5; Idem [Resursă electronică]. – URL:  https://dspace.academy.police.md/wp-content/uploads/2025/09/belecciu_sevcenco_monografie.pdf

Din cuprins:

1. Vătămarea drepturilor prin activitate administrativă ca temei al răspunderii juridice a autorităților publice

2. Formele de răspundere a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului

Autorii acestei cărți și-au propus orientarea studiului de doctorat în două direcții de cercetare distincte: 1) vătămarea drepturilor prin activitate administrativă ca temei al răspunderii juridice a autorităților publice – direcție în cadrul căreia s-a urmărit să se  clarifice: respectarea drepturilor omului ca principiu fundamental al administrației publice; activitatea administrativă ca factor de vătămare a drepturilor omului; vătămarea drepturilor omului prin activitate administrativă a autorităților publice și apărarea drepturilor vătămate de autorități publice prin activitate administrativă; și 2) formele de răspundere juridică a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului – direcție în cadrul căreia s-a urmărit: originea și evoluția ideii de răspundere a administrației publice; formele de răspundere juridică a autorităților publice; răspunderea patrimonială a autorităților publice și răspunderea administrativă a acestor subiecte de drept administrativ.

În conținutul lucrării sunt puse în discuție unele aspecte puțin cercetate în doctrină cum ar fi:

• instituția răspunderii juridice a autorităților publice în general;
• instituția răspunderii administrative (detașată de răspunderea disciplinară, contravențională și patrimonială);
• instituția ilicitului administrativ (separat de ilicitul contravențional și abaterea disciplinară) etc.;
Sunt interpretate și analizate dispozițiile unor acte normative recent intrate în vigoare cu impact asupra subiectului; Se propune o viziune distinctă asupra răspunderii patrimoniale a autorităților publice; se argumentează necesitatea recunoașterii existenței răspunderii administrative a autorităților publice (inclusiv, pentru vătămarea drepturilor omului) cu sancțiuni administrative distincte; Se demonstrează necesitatea circumscrierii răspunderii patrimoniale și răspunderii administrative a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului în conceptul de răspundere în contenciosul administrativ; Se formulează concluzii și recomandări relevante pentru soluționarea unei probleme științifice importante din cadrul teoriei dreptului administrativ autohton.

 În lucrare s-a încercat să se fundamenteze teoria răspunderii juridice a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului, fapt ce a permis identificarea formelor concrete de răspundere juridică de care sunt pasibili acești subiecți de drept public (administrativă și patrimonială), precum și clarificarea procedurii și sancțiunilor aplicabile pentru vătămarea drepturilor omului, momente indispensabile creării bazei teoretice necesare pentru cunoașterea domeniului și, ca urmare, optimizarea legislației aferente și a mecanismului de aplicare eficientă a acesteia.

351.8 / D-39

Democrația sub asediu. Provocări la adresa securității naționale și contracararea amenințărilor hibride în Republica Moldova : Studiu  / [Sanda Sandu, Elena Mârzac, Natalia Albu etc.]; [coord. : Rodica Panța]; PISA : Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare.- Chișinǎu : [s. n.] , 2025 ,- 182 p. - ISBN: 978-9975-48-276-9 ; Idem [Resursă electronică]. – URL:

https://pisa.md/wp-content/uploads/2025/10/Studiu.-Democratia-sub-asediu.pdf

Studiul își propune să identifice principalele amenințari hibride cu care Republica Moldova s-a confruntat în perioada 2020–2025, să evalueze impactul lor asupra funcționării instituțiilor statului și a coeziunii sociale și să formuleze concluzii și recomandări relevante pentru consolidarea rezilienței naționale. Totodată, el urmărește să contribuie la sensibilizarea opiniei publice, a factorilor de decizie și a partenerilor internaționali, în special din Uniunea Europeană și NATO, în ceea ce privește natura, amploarea și posibilele scenarii generate de evoluțiile dintr-un context de război hibrid.

Prezentul studiu își propune să identifice principalele amenințari hibride cu care Republica Moldova s-a confruntat în perioada 2020–2025 și să evalueze impactul lor asupra funcționării instituțiilor statului și a coeziunii sociale. Amenințările hibride investigate combină mijloace convenționale și neconvenționale, vizând manipularea percepțiilor, erodarea încrederii în instituții și exploatarea vulnerabilităților sistemice. Studiul și propune nu doar să analizeze în mod independent mecanismele și particularitățile amenințărilor hibride care vizează Republica Moldova, ci și să formuleze concluzii și recomandări relevante pentru consolidarea rezilienței naționale. Totodată, el urmărește să contribuie la sensibilizarea opiniei publice, a factorilor de decizie și a partenerilor internaționali, în special din Uniunea Europeană și NATO, în ceea ce privește natura, amploarea și posibilele scenarii generate de evoluțiile dintr-un context de război hibrid. 

Obiective specifice ale studiului: 

• Conturarea actorilor și instrumentelor hibride – identificarea actorilor statali și non-statali implicați, precum și a mijloacelor utilizate (militare, economice, informaționale, cibernetice, etc.) în exercitarea presiunii hibride asupra Republicii Moldova; 
• Evidențierea unor scenario de impact – analiza dinamicii posibilelor evoluții ale amenințărilor hibride, în funcție de contextul intern și regional;
•  Evidențierea necesității de dezvoltare și consolidare a unui mecanism funcțional de avertizare timpurie, conceput pentru a permite detectarea, monitorizarea și gestionarea coordonată a amenințărilor hibride; Formularea de recomandări și măsuri de răspuns menite să completeze și să consolideze măsurile existente de contracarare a amenințărilor hibride, cu aplicabilitate pe termen mediu și lung; 
• Propunerea unei agende de cercetare și acțiune viitoare – identificarea direcțiilor prioritare pentru aprofundarea studiilor privind războiul hibrid și consolidarea unei rețele de expertiză multidisciplinară în securitatea națională.

Vezi de  asemenea 

Democrația sub asediu. Provocări la adresa securității naționale și contracararea amenințărilor hibride în Republica Moldova : Constatări-cheie

https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/02/achizitii-noi-ianuarie-martie-2026.html: 

342.7 / I-76 III-149081

Ionașcu, Vitalie. Prevenirea și combaterea discriminării și a altor fapte ilicite săvârșite pe motiv de prejudecată : Monografie colectivă / Vitalie Ionașcu, Mariana Pavlencu, Dumitru Russu; recenzenți științifici: Alexandr Cauia [et al.];  Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare". - Chișinǎu : [S. n.], 2025. –88 p. -ISBN: 978-9975-170-20-8

Din curprins:

• Fenomenul discriminării în Republica Moldova: stare și tendințe
• Stereotipuri și prejudecăți discriminatorii
• Cadrul normativ național și standardele internaționale în contextul prevenirii discriminării
• Noțiuni introductive privind discriminarea în contextul respectării drepturilor omului: concepte, tipologii și elemente definitorii
• Actorii principali și rolul lor în promovarea egalității și combaterii discriminării
• Reglementări contravenționale privind prevenirea și combaterea discriminării
• Reglementări juridico-penale privind prevenirea și combaterea discriminării
• Practica judiciară internațională în materie de combatere și prevenire a discriminării

1. Jurisprudența CEDO în combaterea discriminării și infracțiunilor motivate de prejudecată.
2. Jurisprudența internațională pe cazurile din Republica Moldova.

• Tactici și proceduri de cercetare a faptelor ilicite pe motiv de ură și prejudecată
• Comunicarea și interacțiunea instituțiilor de aplicare a legii cu diferite categorii ale comunității în contextul asigurării principiilor egalității și prevenirii discriminării (Romii, SOGI, Fmeile, Refugiații/solicitanții de azil, Persoane du dizabilități)

Monografia colectivă îşi propune să ofere o analiză aprofundată și detaliată a rolului instituțiilor de drept în combaterea discriminării și a faptelor ilicite motivate de prejudecată, cu accent pe măsurile iuridice și instituționale disponibile pentru a interveni în astfel de situatii. Lucrarea se adresează unui public larg, de la teoreticieni şi cercetatori în domeniul dreptului, la practicieni inclusiv magıstraţı, avocați şi poliţişti, oferind baza solidă de cunoștinţe și solutii practice pentru abordarea eficientă a acestor problematici.

Structura monografiei include o analiză teoretică extinsă privind conceptele fundamentale de discriminare, egalitate de șanse și drepturile fundamentale precum și o evaluare a cadrului legislativ naţional și internaţional aplicabil. 

Capitolele oferă o perspectivă comparativă asupra diferitelor forme de discriminare, abordând atât discriminarea directă, cât și cea indirectă, precum și impactul stereotipurilor şi prejudecaților asupra grupurilor vulnerabile. În acest context, sunt prezentate detalii relevante despre mecanismele de prevenire și protecţie disponibile în Republica Moldova, punând accent pe eficienţa și aplicabilitatea acestora în diferite situații practice.

Această monografie îşi propune să contribuie semnificativ la dezvoltarea cunoștinţelor în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, având drept scop principal furnizarea unor instrumente teoretice și practice care să sprijine profesioniștii din domeniul juridic și al aplicării legii în demersurile lor de a asigura respectarea drepturilor și libertăţilor fundamentale pentru toti cetăţenii. Prin aprofundarea tematicilor abordate, lucrarea urmărește să sprijine crearea unui climat social și juridic în care egalitatea și diversitatea să fie valori respectate și promovate.

343.2 / R-95 III-149079

Rusu, Oleg. Prevenirea actelor de tortură și rele tratamente aplicate persoanelor aflate în custodia serviciilor de ordine publică și facilitarea semnalării și investigării cazurilor suspecte : Studiu teoretico-aplicativ / Oleg Rusu, Rozalia Matei; Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare".- Chișinău : [s. n.] , 2025.  -187 p.- ISBN: 978-9975-170-19-2

Din cuprins:

I. Cadrul legal privind interzicerea torturii și altor rele tratamente

II. Mecanisme internaționale și naționale de prevenire și combatere a torturii și altor tratamente inumane sau degradante

III. Protejarea grupurilor vulnerabile aflate în detenție

IV. Măsuri de securitate întreprinse în contextul unor situații specifice mediului de detenție

V. Standarde privind condițiile, asistența medicală și personalul locurilor de detenție

VI. Facilitarea semnalării și investigării cazurilor de tortură și altor rele tratament

Actele internaționale la care Republica Moldova este parte, stabilesc o serie de obligații de ordin instituțional, jurisdicțional și de substanță privind prevenirea și combaterea torturii, adițional la obligațiile ce derivă din aceste acte internaționale.

Adunarea Parlamentară și Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei a atenționat asupra stării instituțiilor democratice din Republica Moldova în repetate rânduri, adoptând recomandări și rezoluții vizând necesitatea ameliorării situației, inclusiv în domeniul prevenirii și combaterii torturii.

Cadrul reformelor democratice din Republica Moldova cuprinde și sarcina de consolidare a capacităților statului în ceea ce privește combaterea și prevenirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante. Aceste sarcini, în mare parte, se referă la activitatea organelor de drept, care, în conformitate cu reglementările constituționale, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor. Din această perspectivă, obiectivul prioritar al consolidării formării profesionale bazate pe competențe ale angajaților din domeniul afacerilor interne trebuie să devină aprofundarea cunoștințelor, abilităților și aptitudinilor în domeniul combaterii și prevenirii fenomenului respectiv.

Comunitatea internațională a elaborat standarde care protejează cetățenii de tortură și alte rele tratamente. Aceste standarde trebuie să fie aplicate în cadrul oricărui sistem de drept. Standardele respective țin cont de diversitatea tradițiilor juridice existente, asigurând garanții minime care trebuie să fie oferite în cadrul fiecărui sistem de drept.

Astfel, fiecare persoană are dreptul la libertate și inviolabilitate personală, inclusiv dreptul de a nu fi arestat sau deținut arbitrar. Dacă statul privează o persoană de libertate, aceasta presupune că statul își asumă obligația de a avea grijă de siguranța acesteia. Persoanele deținute în custodie nu ar trebui să fie supuse nici unor restricții sau constrângeri, cu excepția celor care decurg din faptul privării de libertate.

În acest sens, tortura este absolut interzisă în conformitate cu dreptul internațional și nu poate fi justificată sub nicio formă. Protecția împotriva torturii este un drept non-derogatoriu al omului, care nu admite derogarea din partea statului sub nicio formă, fie pe motiv de stare de urgență publică, securitatea statului sau oricare alt motiv. Tortura și maltratarea sunt de asemenea interzise și în conformitate cu dreptul cutumiar internațional.

27(4) / S-52   III-149323

Sfarghie, Ștefan. Identitatea creştină a noii Europe / Ştefan Sfarghie.- București : Editura Universității din București, 2022. - 454 p. - ISBN: 978-606-16-1284-0

Din cuprins:

Preliminarii 

A. Actualitatea temei

B. Stadiul cercetărilor

C. Uniunea Europeană – scurt istoric și funcționare

D. Instituțiile Uniunii Europene

1. Parlamentul European
2. Consiliul European
3. Consiliul Uniunii Europene
4. Comisia Europeană

III. Creștinismul și Europa unită

III.1. Politicul și spiritualul în Noua Europă – două concepte unificatoare sau antagonice?

III.1.1. Drumul spre unificarea europeană în perspectiva unui model federal

III.1.2. Democrația creștină în Europa

III.1.3. Viziuni despre democrație și relația acesteia cu Creștinismul în UE

III.2. Principiul subsidiarității în UE

III.2.1. Aplicarea principiului subsidiarității în UE

III.3. Religiozitatea europenilor de astăzi

III.3.1. Definirea limitelor dintre Est și Vest

III.3.2. Valorile europene – diferențe ale sensului expresiei

III.3.3. Practica religioasă și afilierea la Creștinism în UE

III.3.4. Religiozitatea în societatea românească

III.3.5. Creștinii ortodocși în Occident

III.4. Rolul religiei creștine în stabilirea coeziunii sociale europene

III.4.1. Religia – o chestiune de alegere personală

III.4.2. „Experiența de sfințenie”, o necesitate?

III.4.3. Religia și cultura, elemente unificatoare într-o Europă diversă

III.5. Educația religioasă în contextul secularizării actuale

III.5.1. Studiul religiei în țările Uniunii Europene

IV. Identitatea creștină a Europei contemporane

IV.1. Multiculturalismul și Pluralismul religios în Europa contemporană

IV.1.1. Identități multiculturale în Europa unită și manifestarea acestora

IV.1.2. Neo-identități musulmane în Europa Occidentală

IV.1.3. Identitatea creștină într-o Europă pluralistă și postmodernă

IV.2. Bisericile creștine în Uniunea Europeană – reprezentare

IV.2.1. Punerea în aplicare de către Parlamentul European a Articolului 17 din TFUE

IV.2.2. Punerea în aplicare de către Comisia Europeană a Articolului 17 din TFUE

IV.2.3. Punerea în aplicare de către Consiliul UE a Articolului 17 din TFUE

IV.3. Revigorarea identității creștine în Postmodernitate prin asumarea vocației creștine

IV.3.1. Piedici în calea impactului misionar al Ortodoxiei în Postmodernitate

IV.3.2. Sfânta Liturghie, arvuna vieții veșnice din Împărăția cerurilor

IV.3.3. Unitatea dintre Liturghie și Filantropia socială din perspectivă ortodoxă

Această lucrare abordează o temă deosebit de importantă pentru viața Bisericii, în special, și a societății europene, în general. Deoarece creștinismul este un element esențial al identității europene, Europa fiind singurul continent care, spre deosebire de celelalte, a fost încreștinat în totalitate, este necesară legarea într-un mod armonios și echilibrat a termenilor identitate și creștin. 

Creștinismul a fost și este elementul care dă în continuare vigoare continentului european, confruntat, ca de altfel întreaga lume, cu procesul secularizării, cu ateismul și cu nihilismul. 

Subiectul referitor la identitatea creștină a noii Europe este destul de controversat astăzi, controversă apărută nu pe fondul conceptului de identitate luat în sine, ci mai ales de nerecunoașterea acestuia în spațiul public, atunci când el este legat de creștinism, de moștenirea creștină și de valorile creștine ale Europei. 

În ansamblul ei, lucrarea propune o redescoperire a identității creștine a Europei, precum și o asumare sinceră a acestei identități în Hristos pentru europeanul postmodern, întrucât aceasta ar însemna în mod real o nouă șansă în menținerea unității creștinilor, în promovarea și în păstrarea adevăratelor valori, în deschiderea față de celălalt ca toleranță unită cu responsabilitate și discernământ.

Ai trimis

Lucrarea este structurată în 2 părți ce cuprind cîte 2 capitole fiecare, precedate de sețiunea intitulată Preliminarii, în care autorul vorbeste despre noutatea și actualitatea temei, precum și despre stadiul cercetărilor în domeniul teologic.  Tot în cadrul sectıunii Preliminarii  sunt întocmite un profil al Uniunii Europene și modul acesteia de funcționare, fiind prezentate principalele instituţii ale Uniunii (Parlamentul European; Consiliul European; Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană) cu specificitatea fiecăruia dintre ele.

În al treilea capitol, autorul demonstrează că Europa unită este o construcție de esență creștină și faptul că religia creștină a avut în istorie un rol decisiv în stabilirea și păstrarea coeziunii sociale europene. Obiectivul cercetării nu a fost limitat doar la o apologie a creștinismului și a culturii în general, ci a fost extins și în privința educației religioase din UE, în contextul secularizării actuale.

În al patrulea capitol, Pr. Dr. Ștefan Sfarghie prezintă multiplele identități culturale din Europa, modul în care acestea sunt percepute de Biserici, de asociațiile umaniste și seculare, de partidele naționale, ori de migranții tot mai numeroși în țările vest-europene, precum și modul diferit de manifestare al acestor identități multiple.

CoE: e-publicații: Tații - consumatori de droguri

Giacomello Corina. Fathers. Men in drug treatment services share their life paths and the processes and feelings of becoming and being parents / Council of Europe International Co operation Group on Drugs and Addictions (Pompidou Group). - Strasbourg, 2026. - 78 p.; URL: https://rm.coe.int/fathers-men-in-drug-treatment-services-share-their-life/48802b02b5 (accesat: 09.06.2026)

TAȚII. Bărbați aflați în servicii de tratament pentru consumul de droguri își împărtășesc parcursurile de viață, precum și experiențele, procesele și trăirile asociate devenirii și exercitării rolului de părinte.

Publicația începe cu mărturii cutremurătoare și revelatoare. Ele deschid o fereastră către experiențele de viață ale bărbaților care consumă substanțe și sunt tați – un subiect care, în mod surprinzător, este adesea trecut cu vederea.

Aceste mărturii reprezintă doar o mică parte din experiențele profund dureroase, dar în același timp remarcabil de reziliente, ale celor 94 de tați din 11 țări diferite care au făcut posibilă această publicație. Țările care au participat la proiect sunt, în ordine alfabetică: Bosnia, Croația, Cipru, Cehia, Grecia, Irlanda, Italia, Malta, Mexic, Maroc și Elveția. Interviurile au fost realizate de persoane care activează în servicii de tratament și reducere a riscurilor, precum și în penitenciare (în cazul Croației), ori de profesioniști din domeniul dependențelor și al sprijinului pentru familii.

Toate persoanele implicate în realizarea, traducerea și transcrierea interviurilor sunt menționate în Anexa 1, iar lista întrebărilor poate fi consultată în Anexa 2. Tații care au acceptat să participe la interviuri au făcut acest lucru după ce au primit explicații detaliate privind conținutul interviului și scopul studiului și după ce au semnat un formular de consimțământ. Toți participanții sunt tați, iar majoritatea au copii cu vârsta sub 18 ani.

Ei ne invită să privim acolo unde, de obicei, presupunem că nu există prea multe de observat: la intersecția dintre masculinitate, parentalitate și consumul de substanțe.

Acest studiu face parte din proiectul Grupului Pompidou „Copiii ai căror părinți consumă droguri”, lansat în 2020 și aflat încă în desfășurare la momentul publicării acestei lucrări. Este un proiect bazat pe drepturile omului, situat la intersecția dintre drepturile copilului la sănătate, educație, dezvoltare, participare și un nivel de trai adecvat, precum și dreptul de a nu fi separat de familie. În același timp, proiectul promovează dreptul persoanelor dependente de substanțe de a nu fi stigmatizate, discriminate sau criminalizate din cauza dependenței lor.

De la lansarea proiectului au fost publicate cinci lucrări cu ISBN (Giacomello 2022, 2023a, 2023b, 2023c, 2024), inclusiv ghidul practic „Integrarea perspectivei de gen și a drepturilor copilului în serviciile destinate familiilor afectate de consumul de droguri”, publicat în noiembrie 2024. Au fost elaborate, de asemenea, două rapoarte (Grupul Pompidou 2021a, 2021b), iar proiectul a fost promovat pe scară largă la nivel mondial.

În anul 2023, autoarea acestui studiu a realizat o cercetare preliminară privind tații care consumă substanțe. Aceasta a fost publicată pe pagina dedicată proiectului sub titlul „Paternitatea și dependența de substanțe: cercetare preliminară pentru elaborarea de propuneri” (Grupul Pompidou, 2023).

Pentru cercetarea preliminară au fost organizate grupuri de discuții cu experți și profesioniști din Irlanda, Italia, Malta, Mexic, Cehia și Cipru. În total au fost realizate opt interviuri: cinci în Italia și trei în Malta. Rezultatele cercetării și conținutul interviurilor au demonstrat necesitatea aprofundării acestui subiect și implicării unui număr mai mare de țări.

Statele membre ale Grupului Pompidou au fost invitate să participe la un efort mai amplu de a face vizibile experiențele taților. Implicarea atât a profesioniștilor, cât și a taților a fost remarcabilă și entuziastă. Rezultatele prezentate în această publicație nu urmăresc să concentreze sau să reducă la câteva concluzii toate nuanțele experiențelor și contribuțiilor unice ale bărbaților și profesioniștilor implicați. Dimpotrivă, această lucrare își propune să constituie o piatră de temelie pentru dezvoltarea unor noi inițiative de participare și implicare a taților și pentru împărtășirea unor reflecții asupra unui subiect relativ invizibil, care afectează nu doar bărbații, ci și femeile și copiii.

Tații care au participat la acest studiu au făcut-o în acest spirit, iar cercetarea își propune, în principal prin intermediul vocilor lor, să contribuie la îmbunătățirea situației taților, copiilor și familiilor în ansamblu, precum și la dezvoltarea serviciilor de sprijin.

Restul studiului este structurat în următoarele capitole:

• Capitolul 3 prezintă informații cantitative despre bărbații care au participat la interviuri și despre copiii lor.
• Capitolul 4 oferă informații despre modul în care tații își descriu copilăria: cine i-a făcut să se simtă în siguranță și ce experiențe sau persoane le-au provocat suferință ori i-au făcut să se simtă nesiguri, neglijați sau nedoriți. Aceste aspecte sunt apoi corelate cu experiențele lor privind consumul de substanțe.
• Capitolul 5 se concentrează asupra temei principale a cercetării – devenirea ca părinte. Tații participanți vorbesc despre parcursul lor ca părinți, despre sentimentele și preocupările lor și despre modul în care parentalitatea se intersectează cu dependența de substanțe.

Un subcapitol este dedicat rețelelor de sprijin și evidențiază rolul femeilor, întrucât partenerele de viață apar frecvent ca un factor esențial de protecție și ca principalele persoane responsabile de menținerea bunăstării copiilor și a bărbaților, în cadrul unei organizări tradiționale a rolurilor de gen.

Studiul se încheie cu reflecțiile taților asupra rolului parental și cu dorințele și recomandările lor adresate lor înșiși, altor bărbați, copiilor și serviciilor de sprijin.

Mărturiile constituie coloana vertebrală a acestui studiu și ocupă un loc central, cu intenția de a face auzite cât mai multe voci din toate țările participante.

CUPRINSUL

MULȚUMIRI

CAPITOLUL 1 – MĂRTURII INTRODUCTIVE

CAPITOLUL 2 – INTRODUCERE

• 2.1. Context
• 2.2. Conținut

CAPITOLUL 3 – INFORMAȚII DESPRE TAȚI ȘI COPIII LOR

CAPITOLUL 4 – EXPERIENȚE DIN COPILĂRIE ȘI CONSUMUL DE SUBSTANȚE

• 4.1. Experiențe adverse în copilărie
• 4.2. Parcursuri ale consumului de substanțe

CAPITOLUL 5 – DEVENIREA ȘI EXERCITAREA ROLULUI DE TATĂ

• 5.1. Experiențe, sentimente și preocupări
• 5.2. Tați singuri
• 5.3. Relatări și practici privind consumul de substanțe și parentalitatea
• 5.4. Impactul consumului de droguri
• 5.5. Provocările egalității de gen și ale integrării perspectivei parentale în servicii

CAPITOLUL 6 – OBSERVAȚII FINALE ȘI RECOMANDĂRI

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

ANEXA 1 – SERVICIILE ȘI PROFESIONIȘTII IMPLICAȚI ÎN CERCETARE

ANEXA 2 – CHESTIONARUL

• Notă pentru intervievator
• Informații despre participanți și întrebări

Informații suplimentare:

Pagina Grupului Pompidou

• Drepturile omului în centrul politicilor în materie de droguri: cea de-a 50-a aniversare a Grupului Pompidou
• Politici europene în combaterea drogurilor
• Colecţii CoE: J.3. Droguri