Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Ziua Siguranței pe Internet 2026 la BNRM

Ziua Siguranței pe Internet 2026 (Safer Internet Day – SID) este marcată la nivel internațional și național  la data de 10 februarie, iar activitățile dedicate acestei inițiative se desfășoară pe parcursul  lunii februarie.

În 2026, tema propusă este:„Tehnologie smart, alegeri sigure – Explorarea utilizării sigure și responsabile a Inteligenței Artificiale”(Smart tech, safe choices – Exploring the safe and responsible use of AI). Într-un context digital aflat într-o continuă transformare, Inteligența Artificială joacă un rol tot mai important în educație, comunicare și viața socială. SID 2026 își propune să contribuie la dezvoltarea unei culturi a siguranței online, promovând utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale, în conformitate cu valorile europene, drepturile fundamentale și principiile protecției datelor.

Obiective

• promovarea utilizării sigure, etice și responsabile a Inteligenței Artificiale;
• consolidarea competențelor digitale și a gândirii critice;
• creșterea nivelului de informare privind securitatea cibernetică;
• încurajarea unor alegeri informate în mediul online.

În mod tradițional, CPESC organizează activități educaționale și interactive dedicate Zilei Siguranței pe Internet. Ediția 2026 propune un format creativ și inovativ, care va îmbina: sesiuni tematice și prezentări interactive; exerciții practice, jocuri șii provocări educaționale; concursuri axate pe utilizarea responsabilă a tehnologiei.

Un accent deosebit va fi pus pe Inteligența Artificială și securitatea cibernetică, adaptate diferitelor grupuri-țintă.

Activitățile SID 2026 vor fi realizate cu sprijinul partenerilor de încredere ai CPESC: La Strada Moldova – reprezentant oficial al Zilei Siguranței pe Internet în Republica Moldova; Centrul Internațional “La Strada” ( Moldova), Institutul European de Studii Politice din Moldova (IESPM) , Oficiul Consiliului Europei la Chișinău și Europe Café.

Agenda completă a activităților, formatul evenimentelor și informațiile privind participarea vor fi publicate în curând.

*     *     *

10 februarie 2026

Brain Ring „Cybersmart”

Pe 10 februarie 2026, Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (CPESC), în parteneriat cu Meta Moldova, a marcat Ziua Siguranței pe Internet (Safer Internet Day – SID 2026) printr-un eveniment educațional interactiv dedicat utilizării sigure și responsabile a tehnologiei și Inteligenței Artificiale – „Cyber-Smart Brain-Ring”.

Activitatea s-a desfășurat în contextul temei europene din acest an:„Tehnologie smart, alegeri sigure – Explorarea utilizării sigure și responsabile a Inteligenței Artificiale”, care promovează dezvoltarea competențelor digitale, gândirea critică și comportamentul responsabil în mediul online.

Evenimentul a fost inaugurat prin mesaje de salut din partea organizatorilor și partenerilor: Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Lange , Directorul General al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, Elena Pintilei, Natalia Spînu, expert în securitate cibernetică, director al Institutului European de Studii Politice din Moldova, Larisa Guzun, director META Moldova (Comunitatea Profesorilor din Moldova)  Aceștia au subliniat rolul educației digitale în formarea unor cetățeni informați și responsabili, precum și necesitatea unei utilizări etice și sigure a Inteligenței Artificiale.

Activitatea a fost moderată de Natalia Spînu, expert în securitate cibernetică, director al Institutului European de Studii Politice din Moldova și guvernator pentru Inteligența Artificială Responsabilă a Moldovei în cadrul Consiliului Global pentru AI 

Prezentarea sa, dinamică și captivantă, a fost îmbogățită cu cele mai recente tendințe și cercetări din domeniul Inteligenței Artificiale și al securității digitale. Intervenția s-a desfășurat într-un dialog permanent cu participanții, încurajând întrebările, reflecția critică și schimbul de experiențe privind utilizarea tehnologiei în viața cotidiană.

Elevii au avut ocazia să discute despre oportunitățile oferite de IA, dar și despre riscuri precum dezinformarea, manipularea digitală, phishing-ul, deepfake-urile sau protecția datelor personale.

Brain-Ring educațional – competiție, cunoaștere și gândire critică

Partea interactivă a evenimentului a fost reprezentată de competiția Cyber-Smart Brain-Ring, în cadrul căreia echipele participante au răspuns la întrebări tematice pregătite de expertă, axate pe:

• utilizarea responsabilă a Inteligenței Artificiale;
• securitatea cibernetică;
• comportamentul responsabil online;
• identificarea riscurilor digitale.

Un element inovator al competiției a fost provocarea de lucru direct cu resurse educaționale ale Consiliului Europei. Echipele au primit publicația „Ghidul drepturilor omului pentru utilizatorii de internet” și au avut sarcina de a identifica rapid informații relevante pentru a răspunde la întrebări legate de drepturile digitale, protecția datelor și siguranța online.

Această activitate a evidențiat importanța consultării surselor credibile și a alfabetizării informaționale într-un mediu digital în continuă schimbare.

La eveniment au participat elevi și studenți din:Colegiul Universității Tehnice a Moldovei, Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale, Centrul de excelenţă în medicină şi farmacie "Raisa Pacal", Instituția Publică Liceul Teoretic cu Profil de Arte ”Mihail Berezovschi”.

Interesul și implicarea activă a participanților au confirmat relevanța temelor abordate și necesitatea continuării activităților educaționale dedicate siguranței digitale.

Rezultatele competiției

În urma competiției Brain-Ring:

Locul I – echipa studenților de la Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale;

Locul II – două echipe clasate la egalitate: 

• echipa studenților de la Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale împreună cu  elevii din  IPLT ”Mihail Berezovschi” și 
• echipa colegiului  Universității Tehnice a Moldovei;

Locul III – echipa colegiului Centrul de excelenţă în medicină şi farmacie "Raisa Pacal".

Participanții au demonstrat cunoștințe solide, spirit de echipă și capacitatea de a analiza critic informațiile din mediul digital.

Cele mai active echipe au fost premiate cu materiale informative și premii oferite de:

• Oficiul Consiliului Europei;
• Europe Café.

Premiile au reprezentat o recunoaștere a implicării participanților și a interesului manifestat față de utilizarea responsabilă a tehnologiei.

Evenimentul a evidențiat rolul esențial al resurselor Consiliului Europei dedicate Educației pentru Cetățenie Digitală, care sprijină dezvoltarea competențelor necesare pentru utilizarea sigură, etică și responsabilă a internetului.

Astfel de inițiative contribuie la formarea unei culturi a siguranței online și la consolidarea rezilienței societății în fața provocărilor digitale.

Evenimentul „Cyber-Smart Brain-Ring” marchează începutul seriei de activități organizate de CPESC pe parcursul lunii februarie în contextul Zilei Siguranței pe Internet 2026, realizate împreună cu partenerii 

Aceste activități vor continua să promoveze utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale, educația pentru cetățenie digitală și valorile europene în mediul online.

FOTO

-

*     *      *

13 februarie 2026
Sesiunea interactivă „Hai să utilizăm IA în siguranță"

În contextul Zilei Siguranței pe Internet 2026, Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova  în parteneriat cu Centrul Internațional „La Strada” a realizat, o activitate educațională cu genericul „Hai să utilizăm inteligența artificială (IA) în siguranță!” cu participarea elevilor din clasele a VIII-a și a IX-a din Liceul Teoretic ,,Pro Succes"

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Campaniei naționale „Hai să utilizăm inteligența artificială (IA) în siguranță!”, lansată de Centrul Internațional „La Strada” în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Inspectoratul General al Poliției.

Centrul Internațional „La Strada” (Moldova), începând cu anul 2017, reprezintă Comitetul Zilei Siguranței pe Internet în Republica Moldova și coordonează anual, împreună cu autoritățile relevante, activități de informare și sensibilizare privind siguranța copiilor în mediul online.Totodată, din anul 2020, Centrul Internațional „La Strada” este membru al Programului european al Centrelor de Siguranță Digitală (Safer Internet Centre plus), finanțat de Comisia Europeană. Programul reunește organizații care promovează protecția copiilor în mediul digital prin activități de conștientizare, servicii de consiliere pentru copii și părinți, implicarea activă a tinerilor și servicii de raportare a materialelor ilegale online. În Republica Moldova, aceste servicii sunt oferite prin platforma www.siguronline.md, care, din aprilie 2023, include și opțiunea de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor, acreditată internațional de rețeaua globală INHOPE.

Activitatea desfășurată la Centrul Pro-european al BNRM a avut drept scop dezvoltarea competențelor digitale și a gândirii critice în rândul elevilor, în contextul utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale în procesul educațional, comunicare și viața cotidiană.

Evenimentul a fost moderat de Ecaterina Marin, formator, coordonator Activități de prevenire, Centrul internațional „La Strada” (Moldova), care a ghidat participanții printr-o serie de activități interactive, bazate pe dialog, reflecție critică și lucru în echipă.

Programul a inclus exerciții interactive și activități de reflecție, printre care:

• identificarea modului în care inteligența artificială este prezentă în viața de zi cu zi;
• analiza unor situații și scenarii legate de siguranța online;
• discuții privind riscurile asociate utilizării tehnologiilor digitale;
• activități de lucru în echipă și prezentarea concluziilor.

Alături de aceste exerciții, au fost realizate și alte activități educaționale menite să stimuleze dialogul, responsabilitatea digitală și conștientizarea riscurilor din mediul online.

Discuțiile interactive au demonstrat interesul elevilor pentru utilizarea responsabilă a tehnologiei și necesitatea unor activități educaționale continue privind siguranța digitală. Elevii au manifestat deschidere față de oportunitățile oferite de inteligența artificială, dar și preocupare pentru riscurile legate de dezinformare, protecția datelor personale și influența mediului online asupra comportamentului și relațiilor sociale.

La finalul activității echipa Centrului Internațional „La Strada” a oferit liceului materiale educaționale pentru a fi utilizate ulterior la activitătile privind siguranța online.

Astfel de inițiative contribuie la formarea unor tineri informați și responsabili, capabili să utilizeze tehnologia în mod sigur, etic și conștient.

Activitatea  face parte din seria acțiunilor organizate de CPESC în cadrul Zilei Siguranței pe Internet 2026, dedicate promovării educației pentru cetățenie digitală, utilizării responsabile a tehnologiei și consolidării culturii siguranței online în rândul tinerilor.

Foto

23.02.2026

Sesiunea „Cyberbullying-ul – responsabilitate, consecințe, soluții”

Centrul Pro-european al BNRM a organizat o sesiune interactivă dedicată prevenirii și combaterii fenomenului de cyberbullying, cu genericul „Cyberbullying-ul – responsabilitate, consecințe, soluții”.

Activitatea a reunit elevii claselor a VII-a și a IX-a ai Liceului Teoretic „Academician C. Sibirschi” din Chișinău și s-a desfășurat în contextul Zilei Siguranței pe Internet 2026, promovând utilizarea responsabilă și conștientă a mediului digital.

Evenimentul a avut drept scop:

• analizarea critică a situațiilor reale de cyberbullying;
• înțelegerea consecințelor emoționale, reputaționale și juridice ale comportamentelor abuzive online;
• clarificarea diferenței dintre conflict online și hărțuire repetată;
• conștientizarea răspunderii legale pentru faptele comise în mediul digital;

Sesiunea a fost moderată de formatoarea în educație media Natalia Ghimpu din cadrul Serviciului educație mediatică a IP BNRM, care a ghidat participanții printr-o prezentare interactivă și exerciții aplicative.

Elevii au analizat studii de caz privind:

• crearea conturilor false pentru defăimare;
• distribuirea imaginilor fără consimțământ;
• implicarea pasivă prin „like” sau redistribuire;
• hărțuirea repetată și cyberstalking-ul.

Un accent deosebit a fost pus pe conceptul de amprentă digitală și pe ideea că „online-ul nu înseamnă anonimitate și nici lipsă de consecințe”.

Un moment important al activității l-a constituit prezentarea cadrului legal din Republica Moldova privind hărțuirea online, instigarea la ură, discursul de ură și actele de persecuție.

Au fost discutate modificările recente ale Codului penal, inclusiv prevederile privind actele de persecuție (stalking), care sancționează hărțuirea sistematică realizată inclusiv prin mijloace electronice, etc.

Elevii au aflat că astfel de fapte pot atrage:

• amendă;
• muncă neremunerată în folosul comunității;
• pedeapsă cu închisoarea;
• înscrierea în cazierul judiciar, cu impact asupra angajării, studiilor sau mobilității internaționale.

De asemenea, au fost abordate noțiuni precum daunele morale, consecințele defăimării și responsabilitatea penală în cazurile grave, inclusiv instigarea la suicid.

Prin exerciții de tip „Linia responsabilității” și elaborarea unui cod de conduită digitală, participanții au reflectat asupra propriilor comportamente online și au identificat alternative responsabile:

•  Nu distribuim fără consimțământ
•  Nu comentăm la impuls
•  Raportăm conținutul abuziv
•  Susținem victimele
•  Respectăm diversitatea și demnitatea umană

Discuțiile au fost deschise și mature, demonstrând interesul real al tinerilor pentru siguranța digitală și pentru înțelegerea consecințelor juridice ale acțiunilor lor.

Evenimentul reafirmă angajamentul CPESC de a promova educația pentru cetățenie digitală și cultura responsabilității în mediul online, contribuind la formarea unor tineri informați, empatici și conștienți de impactul propriilor acțiuni.

Sesiunea din 23 februarie face parte din seria activităților organizate pe parcursul lunii februarie în contextul Zilei Siguranței pe Internet 2026, dedicate consolidării unui mediu digital sigur pentru toți.

Foto https://www.facebook.com/cpescmdbnrm/posts/pfbid02aLxZGDFrVXCxtDimJefmiqnJVJvaL79HZDaggrgP3bSJSURjQxUmMUwyRegWcK66l?locale=ro_RO

Resurse 

https://better-internet-for-kids.europa.eu/en/learning-corner/teachers-educators

În acest context, Consiliul Europei pune la dispoziția educatorilor și bibliotecarilor resurse dedicate

•   Educației pentru Cetățenie Digitală, menite să sprijine copiii și tinerii în utilizarea sigură, responsabilă și creativă a tehnologiei. 
• Inteligenței Artificială IA 

Ghidul recent publicat, Pași simpli pentru a ajuta elevii să devină cetățeni digitali, evidențiază importanța accesului echitabil la mediul online, a bunăstării digitale, a respectării drepturilor și a comportamentului etic, oferind exemple concrete de activități care pot fi integrate în procesul educațional zilnic. Astfel de resurse contribuie la consolidarea mesajului Zilei Siguranței pe Internet, promovând formarea unor cetățeni digitali informați, responsabili și implicați, atât online, cât și offline.

Resurse: SigurOnline.md

•  https://yurl.lastrada.md/8gusp
•  https://yurl.lastrada.md/vup64
•  https://yurl.lastrada.md/k712m

https://shorturl.at/jbdhv

CoE: E_publicații 2026: Dezvoltarea și promovarea educației pentru cetățenie digitală – Stadiul actual

Implementation of Recommendation CM/Rec(2019)10 on Developing and Promoting Digital Citizenship Education – State of Play / Council of Europe. -  Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 74 p. -   ISBN 978-92-871-9614-9; Idem [Resursă electronică]. -  ISBN (PDF) 978-92-871-9615-6. - URL: https://rm.coe.int/prems-015426-gbr-2553-implementation-of-recommendation-cmrec-2019-10-b/48802a99d2 (accesat: 22.02.2026)

Publicația „Implementarea Recomandării CM/Rec(2019)10 privind dezvoltarea și promovarea educației pentru cetățenie digitală – Stadiul actual” oferă prima analiză amplă a modului în care statele membre ale Consiliului Europei implementează Recomandarea privind educația pentru cetățenie digitală adoptată în 2019. Raportul examinează politicile, strategiile și inițiativele naționale din 46 de state membre, analizând integrarea principiilor educației pentru cetățenie digitală în contexte educaționale formale, non-formale și informale.

Studiul evidențiază modul în care educația pentru cetățenie digitală răspunde provocărilor societății digitale, inclusiv participarea online, siguranța pe internet, alfabetizarea media, dezvoltarea competențelor digitale și implicarea democratică în mediul digital. Rezultatele arată că, deși multe state au dezvoltat politici și strategii care includ elemente ale educației digitale, doar un număr limitat de țări fac referire explicită la Recomandarea CM/Rec(2019)10 în legislație, politici publice sau curricula națională.

Raportul evidențiază o gamă largă de inițiative inovatoare, inclusiv reforme curriculare, programe de formare pentru profesori, resurse educaționale adaptate copiilor, platforme digitale educaționale și campanii naționale de conștientizare. Un accent special este pus pe importanța implicării părților interesate în procesul de elaborare și implementare a politicilor, deși există dovezi mai limitate privind participarea sistematică în procesele de monitorizare și evaluare.

De asemenea, publicația subliniază rolul cooperării internaționale, inclusiv prin rețele specializate și parteneriate cu organizații internaționale, precum rețeaua promotorilor educației pentru cetățenie digitală și centrele pentru siguranța pe internet.

Pe baza constatărilor, raportul formulează recomandări pentru consolidarea implementării recomandării europene, inclusiv: alinierea cadrelor naționale la principiile Consiliului Europei privind cetățenia digitală, îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare și evaluare, extinderea programelor de formare a profesorilor, intensificarea eforturilor de traducere și diseminare a resurselor și consolidarea cooperării internaționale, în special în contextul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025.

Publicația reafirmă angajamentul Consiliului Europei de a sprijini statele membre în promovarea unei educații digitale incluzive, bazate pe drepturi fundamentale și valori democratice, care să permită cetățenilor de toate vârstele să participe în mod sigur, etic și responsabil într-o societate tot mai digitalizată.

CUPRINS:

CUVÂNT ÎNAINTE

CAPITOLUL 1 – REZUMAT EXECUTIV

• Scopul, obiectivele și abordarea studiului
• Constatări cheie
• Recomandări

CAPITOLUL 2 – INTRODUCERE

• Obiectivele și domeniul de aplicare al studiului
• Abordarea metodologică

CAPITOLUL 3 – CADRE EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE RELEVANTE PENTRU EDUCAȚIA PENTRU CETĂȚENIE DIGITALĂ

CAPITOLUL 4 – ACȚIUNILE ȘI INIȚIATIVELE STATELOR MEMBRE RELEVANTE PENTRU EDUCAȚIA PENTRU CETĂȚENIE DIGITALĂ

• Implementarea politicilor privind Recomandarea privind educația pentru cetățenie digitală
• Acțiuni de promovare a Recomandării privind educația pentru cetățenie digitală în contexte educaționale formale, non-formale și informale
• Cadruri de evaluare a impactului Recomandării privind educația pentru cetățenie digitală
• Participarea părților interesate
• Cadruri de cooperare între sectoarele public, privat, civil și instituțiile educaționale
• Participarea statelor membre la cadre de cooperare internațională
• Informații suplimentare privind implementarea
• Formarea profesorilor și a profesioniștilor din educație

CAPITOLUL 5 – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

• Cadre europene și internaționale relevante pentru educația pentru cetățenie digitală
• Integrarea educației pentru cetățenie digitală în politicile naționale, legislație și curricula
• Acțiuni de promovare a Recomandării privind educația pentru cetățenie digitală și inițiative conexe
• Cadre de evaluare a impactului Recomandării privind educația pentru cetățenie digitală
• Implicarea părților interesate în proiectare, implementare și evaluare
• Cadre de cooperare între sectoarele public, privat, civil și educațional
• Participarea statelor membre la cadre de cooperare internațională

ANEXE

• Anexa 1 – Logica de intervenție a Recomandării CM/Rec(2019)10
• Anexa 2 – Cadrul analitic

REFERINȚE

*     *     *

Informații suplimentare:

Educația pentru Cetățenie Digitală, 

CoE: E_publicații: Tipologiile spălării banilor și finanțării terorismului: Raport MONEYVAL

Practice of using virtual assets, virtual asset service providers in the laundering of criminal property, Financing of Terrorism, and the Evasion of Sanctions: Typologies report  / The Committee of Experts on the Evaluation of Anti-Money Laundering Measures and the Financing of Terrorism - MONEYVAL. — Strasbourg : Council of Europe, 2025. — 59 p. — [Resursă electronică]. URL: https://rm.coe.int/moneyval-2025-26-typologies/48802a9b (Accesat 12.02.2026).

Practica utilizării activelor virtuale și a furnizorilor de servicii pentru active virtuale în spălarea produselor infracționale, finanțarea terorismului și eludarea sancțiunilor: raport privind tipologiile

Consiliul Europei, prin Comitetul MONEYVAL, a publicat raportul „Typologies Report on Money Laundering and Terrorist Financing Trends and Methods” (2025), un document analitic dedicat evoluției metodelor de spălare a banilor și finanțare a terorismului în contextul transformărilor economice și digitale actuale.

Raportul evidențiază tendințele emergente în criminalitatea financiară, inclusiv utilizarea tehnologiilor digitale, a activelor virtuale și a schemelor financiare complexe transfrontaliere. Documentul oferă exemple practice, analize comparative și recomandări pentru consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a acestor fenomene.

Publicația reprezintă o resursă utilă pentru specialiști, factori de decizie, cercetători și publicul interesat de securitatea financiară, contribuind la o mai bună înțelegere a riscurilor actuale și a necesității cooperării internaționale în acest domeniu.

Raportul MONEYVAL 2025 analizează evoluția tipologiilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului (AML/CFT) în statele membre ale Consiliului Europei și din jurisdicțiile evaluate, punând accent pe metodele emergente, vulnerabilitățile sistemice și impactul tehnologiilor digitale asupra criminalității financiare.

Documentul evidențiază faptul că transformarea digitală a economiei a creat noi oportunități pentru infracțiuni financiare, inclusiv utilizarea criptomonedelor, platformelor online și serviciilor financiare inovatoare pentru disimularea provenienței fondurilor ilicite.

Tendințe majore identificate:

• Digitalizarea infracționalității financiare - Creșterea utilizării activelor virtuale și a platformelor fintech facilitează transferuri rapide și anonime de fonduri, complicând monitorizarea și investigarea tranzacțiilor suspecte.
• Complexitatea schemelor de spălare a banilor - Infractorii utilizează structuri corporative opace, jurisdicții multiple și intermediari financiari pentru a fragmenta fluxurile financiare și a evita detectarea.
• Vulnerabilități în sectoarele non-financiare - Sectorul imobiliar, jocurile de noroc, comerțul cu bunuri de lux și profesiile juridice sau contabile pot fi exploatate pentru spălarea banilor dacă mecanismele de control sunt insuficiente.
• Legătura cu criminalitatea cibernetică - Fraudele online, ransomware și atacurile informatice generează venituri ilicite care necesită mecanisme sofisticate de „curățare” a fondurilor.

Concluzii principale ale raportului:

• Spălarea banilor devine tot mai sofisticată și digitalizată.
• Cooperarea internațională este esențială pentru combaterea criminalității financiare.
• Sistemele naționale trebuie adaptate rapid la noile tehnologii.
• Prevenția și educația financiară rămân componente-cheie.
• Reglementarea activelor virtuale devine o prioritate strategică.

Recomandări evidențiate de raport

Pentru autorități publice

• Consolidarea cadrului legislativ AML/CFT.
• Monitorizarea tranzacțiilor digitale și a activelor virtuale.
• Intensificarea cooperării internaționale.
• Dezvoltarea capacităților instituțiilor de supraveghere.

Pentru sectorul financiar și economic

• Implementarea unor mecanisme avansate de conformitate.
• Creșterea transparenței beneficiarilor reali.
• Evaluarea continuă a riscurilor.

Pentru educație și societate

• Creșterea gradului de conștientizare privind fraudele financiare.
• Promovarea culturii integrității financiare.

Posibil impact asupra Republicii Moldova

Raportul este relevant pentru Republica Moldova din mai multe perspective:

• Consolidarea sistemului AML/CFT - Moldova este deja monitorizată în cadrul mecanismelor MONEYVAL, iar adaptarea la noile tipologii este esențială pentru credibilitatea financiară internațională.
• Combaterea criminalității financiare digitale - Creșterea utilizării serviciilor digitale și a criptomonedelor necesită instrumente legislative și tehnice actualizate.
• Integrarea europeană - Respectarea standardelor Consiliului Europei și FATF contribuie la apropierea de practicile europene și la consolidarea statului de drept.
• Educație financiară și digitală - Instituțiile educaționale și organizațiile publice pot utiliza concluziile raportului pentru programe de informare și prevenție.

Concluzie generală

Raportul MONEYVAL 2025 confirmă că spălarea banilor și finanțarea terorismului evoluează rapid, fiind influențate de digitalizare, globalizare și complexitatea sistemelor financiare moderne. Pentru statele europene, inclusiv Republica Moldova, adaptarea la aceste realități implică consolidarea cooperării internaționale, modernizarea cadrului legislativ și creșterea rezilienței instituționale.

*     *     *

Cuprins

Abrevieri și acronime

Rezumat executiv

Introducere

Constatări principale

Secțiuni tematice

1. Conformitatea statelor membre MONEYVAL cu Standardele FATF privind activele virtuale (VA) și furnizorii de servicii de active virtuale (VASP)

1.1 Cadrul de reglementare privind evaluarea riscurilor
1.2 Cadrul de reglementare privind licențierea/înregistrarea
1.3 Identificarea și combaterea furnizorilor de servicii de active virtuale neautorizați sau neînregistrați
1.4 Supravegherea
1.5 Ghiduri și orientări
1.6 Sancțiuni
1.7 Măsuri preventive, obligații privind sancțiunile financiare țintite și cooperarea internațională

2. Înțelegerea riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului generate de utilizarea abuzivă a activelor virtuale și a furnizorilor de servicii de active virtuale

2.1 Identificarea și evaluarea riscurilor
2.2 Provocări în colectarea datelor
2.3 Domeniul evaluărilor
2.4 Tipologii emergente privind activele virtuale și furnizorii de servicii aferenți
2.5 Consolidarea capacităților și cooperarea public-privat
2.6 Sinteza inițiativelor de parteneriat public-privat în diferite jurisdicții

3. Supravegherea furnizorilor de servicii de active virtuale în statele membre MONEYVAL

3.1 Informații generale
3.2 Diferite tipuri de active virtuale și furnizori de servicii aferenți
3.3 Cadrul de reglementare
3.4 Regimul de licențiere sau înregistrare
3.5 Supravegherea sau monitorizarea în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului (AML/CFT)

4. Aplicarea legii și furnizorii de servicii de active virtuale

4.1 Aplicarea legii
4.2 Calitatea rapoartelor de tranzacții suspecte depuse de furnizorii de servicii de active virtuale
4.3 Infracțiuni predicat subiacente
4.4 Capacități de investigare
4.5 Înghețarea și confiscarea activelor virtuale
4.6 Formare și perfecționare profesională
4.7 Statistici privind investigațiile, confiscarea, înghețarea și sechestrarea activelor virtuale
4.8 Studii de caz
4.9 Mixere, tumblere și active virtuale orientate spre confidențialitate

5. Furnizorii de servicii de active virtuale și sancțiunile financiare țintite

5.1 Supravegherea conformității activelor virtuale și furnizorilor de servicii cu sancțiunile financiare țintite și sancțiunile disponibile
5.2 Formare privind activele virtuale, furnizorii de servicii și sancțiunile financiare țintite
5.3 Orientări pentru furnizorii de servicii privind sancțiunile financiare țintite
5.4 Rapoarte de tranzacții suspecte legate de active virtuale și eludarea sancțiunilor financiare țintite
5.5 Jocuri electronice și jocuri de noroc online
5.6 Evaluarea riscurilor privind activele virtuale și furnizorii de servicii, inclusiv evitarea sancțiunilor financiare țintite
5.7 Reglementarea serviciilor DeFi din perspectiva sancțiunilor financiare țintite
5.8 Autoritățile de aplicare a legii responsabile de implementarea sancțiunilor financiare țintite

6. Conformitatea cu „Regula de transfer” (Travel Rule)

6.1 Informații generale
6.2 Definiția regulii de transfer și obligațiile principale
6.3 Implementarea regulii de transfer și provocări

Anexa I

Linkuri către registrele furnizorilor de servicii de active virtuale și/sau cerințele de licențiere/înregistrare, pe jurisdicții

Anexa II

Linkuri către site-uri care oferă orientări pentru furnizorii de servicii de active virtuale, pe jurisdicții