Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

Aplicarea drepturilor de autor în mediul inteligenței artificiale

Traducere neoficială

Versiuni oficiale

Copyright enforcement in the artificial intelligence environment

La protection du droit d’auteur dans l’environnement de l’intelligence artificielle

Adunarea Parlamentară recunoaște rolul esențial pe care legislația privind drepturile de autor îl joacă în susținerea industriilor creative din Europa. Aceste sectoare se confruntă cu provocări generate de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), în special prin utilizarea conținutului protejat fără permisiune în procesul de antrenare a sistemelor IA, iar legislația actuală este insuficientă pentru a răspunde acestor provocări. Rezoluția solicită reglementări clare pentru protejarea titularilor de drepturi, propunând un echilibru între inovație și drepturile creatorilor. Raportul cere acțiuni concrete, inclusiv transparență obligatorie din partea furnizorilor de IA cu privire la datele utilizate, remunerare echitabilă pentru creatori și reguli privind etichetarea conținutului generat de IA. De asemenea, se pune accent pe protejarea drepturilor la personalitate ale cetățenilor și a muncii artiștilor interpreți împotriva deepfake-urilor, precum și pe promovarea educației media și informaționale ca instrument pentru înțelegerea publică a IA.

Rezoluția 2654 (2026)
(adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la 23 aprilie 2026, în cadrul sesiunii de primăvară a APCE)

1. Adunarea Parlamentară subliniază că drepturile de proprietate intelectuală reprezintă un factor fundamental pentru inovare și investiții în diverse sectoare industriale.
   
   
2. Adunarea apreciază faptul că industriile culturale și creative constituie o forță economică semnificativă în Europa, având milioane de angajați. Aceste industrii depind de legislația privind drepturile de autor pentru protejarea drepturilor și intereselor autorilor și ale altor titulari de drepturi, precum și pentru remunerarea creațiilor și contribuțiilor lor.
   
   
3. Adunarea recunoaște că apariția erei inteligenței artificiale a generat un set de probleme deosebit de complexe pentru sectorul creativ.
   
   
4. Pentru a alimenta sistemele lor dependente de date, companiile de IA extrag date de pe internet fără permisiune prealabilă și fără a remunera creatorii de conținut, pe baza unor prevederi legislative care nu sunt nici clare, nici adecvate scopului.
   
   
5. Antrenarea IA presupune realizarea de copii în diferite etape: de la colectarea inițială a datelor de pe internet și crearea, publicarea online și descărcarea seturilor de date, până la antrenarea propriu-zisă și utilizarea modelului rezultat. Aceste copii, dacă sunt protejate prin drepturi de autor, constituie acte de reproducere și ar necesita autorizarea titularilor de drepturi, cu excepția cazurilor în care sunt acoperite de excepții sau limitări legale.
   
   
6. Adunarea constată că legislația actuală a Uniunii Europene nu oferă o soluție adecvată acestei probleme. Așa-numitele excepții pentru „minarea textelor și datelor” (TDM), adoptate înainte de apariția IA generative, plasează responsabilitatea asupra titularilor de drepturi de a se retrage din această excepție și nu prevăd nicio formă de remunerare.
   
   
7. Există, de asemenea, îndoieli privind aplicabilitatea acestor excepții la IA generativă, în special deoarece acestea trebuie să respecte articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29/CE, care prevede că excepțiile se aplică doar în „anumite cazuri speciale care nu intră în conflict cu exploatarea normală a operei și nu prejudiciază în mod nejustificat interesele legitime ale titularilor de drepturi”.
   
   
8. Adunarea subliniază că acest mediu juridic avantajează în mod special companiile din SUA și China. Fără condiții echitabile, inovația și concurența în Europa vor avea de suferit, iar disparitățile existente în ceea ce privește bogăția și puterea vor fi amplificate. Sistemul juridic actual nu este capabil să corecteze aceste dezechilibre, întrucât autoritățile de reglementare și competitorii mai mici nu dispun de resursele financiare necesare pentru a egala cheltuielile juridice ale marilor companii tehnologice. În plus, procedurile judiciare nu sunt adecvate pentru a aborda bunuri publice precum informația de încredere și infrastructura digitală sau externalități precum dezinformarea și daunele de mediu.
   
   
9. În special, sustenabilitatea ecosistemului media de știri poate fi pusă în pericol din cauza valorii economice imediate și efemere a conținutului jurnalistic. Litigiile îndelungate nu reprezintă o soluție eficientă pentru pierderea veniturilor atunci când platformele utilizează acest conținut fără o remunerație corectă. În timpul proceselor, platformele pot genera venituri din publicitate și își pot consolida poziția pe piață, în timp ce editorii pierd venituri irecuperabile pe termen lung.
   
   
10. Capacitățile impresionante ale IA generative de a crea conținut nou ridică și alte probleme legate de drepturile de autor.
    
    
11. Există o dezbatere juridică în curs privind posibilitatea protejării prin drepturi de autor a operelor create cu ajutorul IA și privind titularul acestor drepturi. Deși este evident că un sistem IA nu poate deține drepturi, este posibil să fie necesară o analiză de la caz la caz pentru a stabili dacă o persoană fizică poate fi considerată autorul unei opere create cu ajutorul IA.
    
    
12. În orice caz, conținutul generat de IA pe baza unor materiale protejate poate încălca drepturile de reproducere, comunicare și punere la dispoziția publicului ale titularilor de drepturi.
    
    
13. Conținutul generat de IA destinat inducerii în eroare (deepfake-urile) reprezintă un motiv major de îngrijorare. Deși nu sunt în mod inerent dăunătoare și pot avea utilizări legale (de exemplu, parodia), acestea pot fi folosite pentru dezinformare, manipularea opiniei publice în procesele electorale și pot încălca drepturile la personalitate prin utilizarea imaginii și vocii unei persoane, afectând în mod deosebit minorii.
    
    
14. Având în vedere aceste aspecte, Adunarea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să adopte o abordare de reglementare echilibrată, care să armonizeze drepturile și interesele furnizorilor de IA și ale titularilor de drepturi, astfel încât inovația să nu se realizeze în detrimentul creatorilor și pentru a proteja cetățenii și democrația împotriva abuzurilor. În acest sens, statele ar trebui în special:

14.1 să clarifice în legislația națională că excepțiile privind drepturile de autor, precum cele referitoare la minarea textelor și datelor, nu se aplică antrenării sistemelor de IA;

14.2 să semneze și să ratifice Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept și să asigure măsuri adecvate de transparență și supraveghere;

14.3 să oblige furnizorii de IA să dezvăluie datele de antrenare;

14.4 să introducă prezumția că sistemele comerciale de IA au fost antrenate pe materiale protejate în lipsa transparenței;

14.5 să introducă reguli de remunerare echitabilă și să sprijine schemele de licențiere colectivă;

14.6 să instituie mecanisme obligatorii de arbitraj în caz de eșec al negocierilor;

14.7 să impună etichetarea clară a conținutului generat de IA;

14.8 să declare ilegală distribuirea neautorizată a imitațiilor digitale realiste ale caracteristicilor personale;

14.9 să protejeze artiștii împotriva utilizării neautorizate a prestațiilor generate de IA;

14.10 să promoveze educația media și civică pentru dezvoltarea gândirii critice în raport cu IA.

15. Adunarea solicită furnizorilor de IA să asigure transparența datelor utilizate pentru antrenare și să manifeste deschidere și bună-credință în dialogul cu titularii de drepturi.

Informații suplimentare:

Consiliul Europei și Inteligența Artificială: Dosar tematic

CoE: e-publicații: Orașe interculturale: Rezultatele sondajului anual 2025

Intercultural Cities: Annual survey report 2025 /  The Intercultural Cities Programme of the Council of Europe. - Strasbourg, 2026. - 26 p. - URL: https://rm.coe.int/icc-annual-survey-2025-results/1680b67bdc (accesat: 03.04.2026)

Interculturalitatea la nivel local este un element esențial în construirea unor comunități incluzive, coezive și reziliente – un obiectiv care se regăsește în recomandările Programului „Intercultural Cities” al Consiliului Europei, bazat pe valorile egalității, diversității, interacțiunii și participării cetățenilor.

Acest model arată cum orașele pot valorifica diversitatea culturală ca resursă socială și culturală, încurajând politici și practici care sprijină coeziunea socială și participarea activă a tuturor locuitorilor, indiferent de originea lor. Pentru Republica Moldova, chiar dacă nu există, în prezent, orașe membre declarate ale rețelei Intercultural Cities, abordările promovate de Consiliul Europei sunt direct relevante pentru activitatea bibliotecilor ca spații civice și culturale: bibliotecile pot deveni centre de incluziune, dialog și învățare interculturală, promovând accesul egal la informație și servicii pentru grupuri diverse, adaptând programe culturale și educaționale care să reflecte pluralismul societății și sprijinind comunitățile locale în a combaterea stereotipurilor și discriminării. Prin astfel de practici, bibliotecarii pot contribui concret la dezvoltarea unei identități comunitare bazate pe respect reciproc și participare civică, consolidând rolul bibliotecii nu doar ca depozit de carte, ci ca platformă activă de incluziune socială și schimb de experiențe culturale – în linie cu valorile moderne de „interculturalitate” promovate la nivel european

1. Context și scopul sondajului

Raportul „ICC Annual Survey 2025 Results” este rezultatul unui sondaj anual realizat de Programul Orașelor Interculturale (Intercultural Cities – ICC) al Consiliului Europei, care se desfășoară de peste 15 ani. Programul reunește orașe din întreaga lume pentru a promova incluziunea socială, diversitatea și coeziunea într‑o societate interculturală. 

Scopul sondajului (realizat între 17 decembrie 2024 și 24 ianuarie 2025) a fost:

• să evalueze ce instrumente și activități folosesc orașele membre pentru promovarea incluziunii interculturale;
• să măsoare nivelul de angajament în cadrul Programului ICC;
• să identifice nevoile orașelor pentru viitor și impactul pe care îl are Programul asupra politicilor locale.

În total, 169 de orașe membre au fost invitate să răspundă, iar 37 au completat chestionarul – din Europa, Asia, Australia și America de Nord.

2. Instrumente și practici interculturale folosite de orașe

Programul ICC oferă orașelor o serie de instrumente pentru a sprijini politicile locale de incluziune, printre care:

a) ICC Index

• Este un instrument de autoevaluare care ajută orașele să urmărească progresul politicilor interculturale.
• În 2025, majoritatea orașelor care au răspuns folosesc ICC Index sau plănuiesc să îl adopte în viitor pentru a monitoriza evoluția propriilor strategii.

b) Metodologia anti‑rumori

• Aceasta este o abordare contra stereotipurilor și prejudecăților despre comunitățile minoritare.
• Un procent semnificativ de orașe desfășoară campanii anti‑rumori sau intenționează să o facă, ceea ce arată că narativele publice reprezintă o zonă de interes major.

c) Strategii și planuri interculturale

• Majoritatea orașelor au adoptat sau actualizat planuri, strategii sau politici integrate care urmăresc valori precum egalitatea, diversitatea, participarea civică și incluziunea socială.
• Aceste strategii diferă ca structură, dar sunt din ce în ce mai orientate spre integrarea valorilor interculturale în toate domeniile administrative.

d) Tipuri de activități desfășurate

Orașele răspund prin:

• proiecte locale;
• ateliere și sesiuni de training;
• campanii media și comunicare publică;
• consultări cu cetățenii și dialoguri comunitare;
• sprijinirea societății civile implicate în probleme de incluziune.

Aceste activități ajută la consolidarea coeziunii sociale și la crearea unor politici locale mai incluzive.

3. Angajamentul orașelor și cooperarea în rețea

a) Participarea la activitățile ICC

Răspunsurile arată că implicarea în evenimentele, întâlnirile și formările ICC este relativ stabilă în comparație cu anii anteriori. Orașele participă activ la:

• reuniuni regionale și internaționale;
• schimburi de bune practici;
• întâlniri ale coordonatorilor ICC.

b) Cooperare între orașe

Un aspect semnalat ca fiind tot mai important este cooperarea între orașe:

• orașele își împărtășesc experiențele și instrumentele;
• se organizează evenimente comune;
• se dezvoltă rețele locale naționale și internaționale.

Acest schimb facilitează învățarea reciprocă și adoptarea de soluții inovatoare.

4. Nevoi identificate și impactul Programului

Răspunsurile orașelor au evidențiat atât puncte forte, cât și provocări:

a) Nevoi și priorități

• Sprijin continuu din partea Secretariatului ICC — orașele apreciază facilitarea accesului la instrumente, resurse și orientări pentru politici eficiente.
• Resurse financiare și umane — multe orașe semnalează că resursele limitate pot afecta implementarea strategiilor interculturale.
• Adaptarea la schimbări politice — contextul politic național sau local poate reprezenta un obstacol în promovarea incluziunii sociale.

b) Impactul principal al Programului ICC

Orașele au raportat:

• creșterea gradului de conștientizare asupra valorilor interculturale la nivel administrativ și comunitar;
• îmbunătățirea colaborării între sectoare ale administrației locale;
• creșterea vizibilității inițiativelor de incluziune interculturală;
• un accent mai mare pe măsurarea progresului, datorită instrumentelor precum ICC Index.

5. Concluzii

Raportul concluzionează că:

• Instrumentele ICC continuă să fie relevante și utile pentru orașele membre.
• Există un angajament puternic în program, dar și provocări noi, în special legate de contextul economic și politic.
• Cooperarea și schimbul de bune practici între orașe rămân esențiale pentru dezvoltarea politicilor interculturale.

În ansamblu, raportul sugerează că Programul ICC joacă un rol semnificativ în sprijinirea orașelor pentru crearea unor comunități mai incluzive, diverse și reziliente, iar sondajul anual este un instrument important pentru adaptarea sprijinului oferit în continuare. 

6. Câteva date concrete

• 65 % dintre orașele respondent au folosit ICC Index în 2025 pentru a măsura progresul.
• Majoritatea orașelor au cel puțin o strategie sau plan de incluziune interculturală adoptat sau în curs de actualizare.
• Programele anti‑rumori și activitățile de comunicare interculturală sunt printre cele mai utilizate instrumente.

Achiziții noi - Aprilie - iunie 2026

 342.7 /R-22  III-149463

Raport anual privind respectarea drepturlor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2024 / Avocatul Poporului Ombudsman. - Chișinău : Oficiul Avocatului Poporului, 2025. - 256 p. ; Idem [Resursă electronică]. –URL: https://ombudsman.md/wp-content/uploads/2025/04/raport-anual-privind-respectarea-drepturilor-si-libertatilor-omului-in-anul-2024.pdf

Din cuprins:

Cuvânt de salut al Avocatului Poporului

Cuvânt de salut al Avocatului Poporului pentru drepturile copilului

Rezumatul Raportului anual privind respectarea drepturilor omului în anul 2024

Capitolul I. Drepturile omului

Capitolul II. Drepturile copilului

Capitolul III. Prevenirea torturii

Capitolul IV. Protecția refugiaților și solicitanților de azil în contextul conflictului armat din Ucraina

Capitolul V. Promovarea Drepturilor omului

Anexe

Raportul reflectă rezultatele procesului continuu și detaliat de monitorizare și evaluare a respectării drepturilor fundamentale în Republica Moldova de către echipa Oficiului Avocatului Poporului.  Raportul în sine nu este doar o reflectare a situației actuale, ci și un instrument esențial pentru promovarea statului de drept, consolidarea echității sociale și apărarea persoanei împotriva oricăror forme de injustiție sau abuz.

În cadrul Capitolului I  se subliniază că, deși în societate au fost implementate multiple reforme pentru consolidarea drepturilor și libertăților omului, încă persistă anumite restricții care limitează exercitarea deplină a acestora. În domeniul asigurării dreptului celui mai înalt standard de sănătate, Avocatul Poporului subliniază că planurile și programele naționale adoptate în 2024, inclusiv Planul Național de Dezvoltare 2024-2026 și Programul Național de Combatere a Hepatitelor Virale 2024-2028, au pus accent pe prevenție, accesibilitate și îmbunătățirea infrastructurii medicale.

În Capitolul II, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a evidențiat atât progresele, dar și provocări semnificative în asigurarea drepturilor copilului în Republica Moldova, în special în ceea ce privește protecția împotriva violenței, accesul la educație, îngrijirea alternativă și respectarea interesului superior al copilului în toate deciziile care îi privesc. Avocatul Poporului pentru drepturile copilului a monitorizat atent aceste aspecte, intervenind acolo unde a fost necesar și formulând recomandări concrete pentru îmbunătățirea cadrului normativ și a politicilor publice.

În Capitolul III  se evidențiază că în 2024 au fost realizate 58 vizite (în 2023 – 28 vizite, în 2022 -72 vizite,) preventive, tematice și de monitorizare în locurile privative de libertate. Urmare a vizitelor realizate au fost elaborate 17 rapoarte de vizită cu 152 recomandări (în 2023: 23 rapoarte de vizită cu 356 recomandări, în 2022: 29 rapoarte de vizită cu 570 recomandări,). La fel, au fost elaborate 7 rapoarte tematice complexe cu 130 recomandări. OAP a intervenit în 2 cauze de interes social sporit cu 2 rapoarte speciale (în 2023 – 4 rapoarte speciale, în 2022 - 7 rapoarte speciale) , a elaborat 8 rapoarte semestriale tematice periodice privind siguranța în locurile privative de libertate .

În Capitolul IV este evidențiat că pe parcursul anului de raportare, Oficiul Avocatului Poporului a continuat monitorizarea situației refugiaților, identificând problemele întâmpinate și formulând recomandări pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și a practicilor administrative.

În Capitolul V,  Avocatul Poporului prezintă acțiunile și inițiativele instituției în 2024, menite să consolideze respectarea și protecția drepturilor fundamentale în Republica Moldova. OAP a desfășurat activități ample pentru educația, conștientizarea și sensibilizarea publicului, implicând atât autoritățile publice, cât și societatea civilă și partenerii internaționali.

  351 / B-41; III-149069

Belecciu  Ştefan. Răspunderea juridică a autorităţilor administraţiei publice pentru vătămarea drepturilor omului / Ştefan Belecciu, Igor Şevcenco; Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. – Chişinău: [S. n.], 2025. – 175 p. - ISBN 978-9975-170-21-5; Idem [Resursă electronică]. – URL:  https://dspace.academy.police.md/wp-content/uploads/2025/09/belecciu_sevcenco_monografie.pdf

Din cuprins:

1. Vătămarea drepturilor prin activitate administrativă ca temei al răspunderii juridice a autorităților publice

2. Formele de răspundere a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului

Autorii acestei cărți și-au propus orientarea studiului de doctorat în două direcții de cercetare distincte: 1) vătămarea drepturilor prin activitate administrativă ca temei al răspunderii juridice a autorităților publice – direcție în cadrul căreia s-a urmărit să se  clarifice: respectarea drepturilor omului ca principiu fundamental al administrației publice; activitatea administrativă ca factor de vătămare a drepturilor omului; vătămarea drepturilor omului prin activitate administrativă a autorităților publice și apărarea drepturilor vătămate de autorități publice prin activitate administrativă; și 2) formele de răspundere juridică a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului – direcție în cadrul căreia s-a urmărit: originea și evoluția ideii de răspundere a administrației publice; formele de răspundere juridică a autorităților publice; răspunderea patrimonială a autorităților publice și răspunderea administrativă a acestor subiecte de drept administrativ.

În conținutul lucrării sunt puse în discuție unele aspecte puțin cercetate în doctrină cum ar fi:

• instituția răspunderii juridice a autorităților publice în general;
• instituția răspunderii administrative (detașată de răspunderea disciplinară, contravențională și patrimonială);
• instituția ilicitului administrativ (separat de ilicitul contravențional și abaterea disciplinară) etc.;
Sunt interpretate și analizate dispozițiile unor acte normative recent intrate în vigoare cu impact asupra subiectului; Se propune o viziune distinctă asupra răspunderii patrimoniale a autorităților publice; se argumentează necesitatea recunoașterii existenței răspunderii administrative a autorităților publice (inclusiv, pentru vătămarea drepturilor omului) cu sancțiuni administrative distincte; Se demonstrează necesitatea circumscrierii răspunderii patrimoniale și răspunderii administrative a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului în conceptul de răspundere în contenciosul administrativ; Se formulează concluzii și recomandări relevante pentru soluționarea unei probleme științifice importante din cadrul teoriei dreptului administrativ autohton.

 În lucrare s-a încercat să se fundamenteze teoria răspunderii juridice a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului, fapt ce a permis identificarea formelor concrete de răspundere juridică de care sunt pasibili acești subiecți de drept public (administrativă și patrimonială), precum și clarificarea procedurii și sancțiunilor aplicabile pentru vătămarea drepturilor omului, momente indispensabile creării bazei teoretice necesare pentru cunoașterea domeniului și, ca urmare, optimizarea legislației aferente și a mecanismului de aplicare eficientă a acesteia.

342.7 / I-76 III-149081

Ionașcu, Vitalie. Prevenirea și combaterea discriminării și a altor fapte ilicite săvârșite pe motiv de prejudecată : Monografie colectivă / Vitalie Ionașcu, Mariana Pavlencu, Dumitru Russu; recenzenți științifici: Alexandr Cauia [et al.];  Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare". - Chișinǎu : [S. n.], 2025. –88 p. -ISBN: 978-9975-170-20-8

Din curprins:

• Fenomenul discriminării în Republica Moldova: stare și tendințe
• Stereotipuri și prejudecăți discriminatorii
• Cadrul normativ național și standardele internaționale în contextul prevenirii discriminării
• Noțiuni introductive privind discriminarea în contextul respectării drepturilor omului: concepte, tipologii și elemente definitorii
• Actorii principali și rolul lor în promovarea egalității și combaterii discriminării
• Reglementări contravenționale privind prevenirea și combaterea discriminării
• Reglementări juridico-penale privind prevenirea și combaterea discriminării
• Practica judiciară internațională în materie de combatere și prevenire a discriminării

1. Jurisprudența CEDO în combaterea discriminării și infracțiunilor motivate de prejudecată.
2. Jurisprudența internațională pe cazurile din Republica Moldova.

• Tactici și proceduri de cercetare a faptelor ilicite pe motiv de ură și prejudecată
• Comunicarea și interacțiunea instituțiilor de aplicare a legii cu diferite categorii ale comunității în contextul asigurării principiilor egalității și prevenirii discriminării (Romii, SOGI, Fmeile, Refugiații/solicitanții de azil, Persoane du dizabilități)

Monografia colectivă îşi propune să ofere o analiză aprofundată și detaliată a rolului instituțiilor de drept în combaterea discriminării și a faptelor ilicite motivate de prejudecată, cu accent pe măsurile iuridice și instituționale disponibile pentru a interveni în astfel de situatii. Lucrarea se adresează unui public larg, de la teoreticieni şi cercetatori în domeniul dreptului, la practicieni inclusiv magıstraţı, avocați şi poliţişti, oferind baza solidă de cunoștinţe și solutii practice pentru abordarea eficientă a acestor problematici.

Structura monografiei include o analiză teoretică extinsă privind conceptele fundamentale de discriminare, egalitate de șanse și drepturile fundamentale precum și o evaluare a cadrului legislativ naţional și internaţional aplicabil. 

Capitolele oferă o perspectivă comparativă asupra diferitelor forme de discriminare, abordând atât discriminarea directă, cât și cea indirectă, precum și impactul stereotipurilor şi prejudecaților asupra grupurilor vulnerabile. În acest context, sunt prezentate detalii relevante despre mecanismele de prevenire și protecţie disponibile în Republica Moldova, punând accent pe eficienţa și aplicabilitatea acestora în diferite situații practice.

Această monografie îşi propune să contribuie semnificativ la dezvoltarea cunoștinţelor în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, având drept scop principal furnizarea unor instrumente teoretice și practice care să sprijine profesioniștii din domeniul juridic și al aplicării legii în demersurile lor de a asigura respectarea drepturilor și libertăţilor fundamentale pentru toti cetăţenii. Prin aprofundarea tematicilor abordate, lucrarea urmărește să sprijine crearea unui climat social și juridic în care egalitatea și diversitatea să fie valori respectate și promovate.

343.2 / R-95 III-149079

Rusu, Oleg. Prevenirea actelor de tortură și rele tratamente aplicate persoanelor aflate în custodia serviciilor de ordine publică și facilitarea semnalării și investigării cazurilor suspecte : Studiu teoretico-aplicativ / Oleg Rusu, Rozalia Matei; Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare".- Chișinău : [s. n.] , 2025.  -187 p.- ISBN: 978-9975-170-19-2

Din cuprins:

I. Cadrul legal privind interzicerea torturii și altor rele tratamente

II. Mecanisme internaționale și naționale de prevenire și combatere a torturii și altor tratamente inumane sau degradante

III. Protejarea grupurilor vulnerabile aflate în detenție

IV. Măsuri de securitate întreprinse în contextul unor situații specifice mediului de detenție

V. Standarde privind condițiile, asistența medicală și personalul locurilor de detenție

VI. Facilitarea semnalării și investigării cazurilor de tortură și altor rele tratament

Actele internaționale la care Republica Moldova este parte, stabilesc o serie de obligații de ordin instituțional, jurisdicțional și de substanță privind prevenirea și combaterea torturii, adițional la obligațiile ce derivă din aceste acte internaționale.

Adunarea Parlamentară și Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei a atenționat asupra stării instituțiilor democratice din Republica Moldova în repetate rânduri, adoptând recomandări și rezoluții vizând necesitatea ameliorării situației, inclusiv în domeniul prevenirii și combaterii torturii.

Cadrul reformelor democratice din Republica Moldova cuprinde și sarcina de consolidare a capacităților statului în ceea ce privește combaterea și prevenirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante. Aceste sarcini, în mare parte, se referă la activitatea organelor de drept, care, în conformitate cu reglementările constituționale, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor. Din această perspectivă, obiectivul prioritar al consolidării formării profesionale bazate pe competențe ale angajaților din domeniul afacerilor interne trebuie să devină aprofundarea cunoștințelor, abilităților și aptitudinilor în domeniul combaterii și prevenirii fenomenului respectiv.

Comunitatea internațională a elaborat standarde care protejează cetățenii de tortură și alte rele tratamente. Aceste standarde trebuie să fie aplicate în cadrul oricărui sistem de drept. Standardele respective țin cont de diversitatea tradițiilor juridice existente, asigurând garanții minime care trebuie să fie oferite în cadrul fiecărui sistem de drept.

Astfel, fiecare persoană are dreptul la libertate și inviolabilitate personală, inclusiv dreptul de a nu fi arestat sau deținut arbitrar. Dacă statul privează o persoană de libertate, aceasta presupune că statul își asumă obligația de a avea grijă de siguranța acesteia. Persoanele deținute în custodie nu ar trebui să fie supuse nici unor restricții sau constrângeri, cu excepția celor care decurg din faptul privării de libertate.

În acest sens, tortura este absolut interzisă în conformitate cu dreptul internațional și nu poate fi justificată sub nicio formă. Protecția împotriva torturii este un drept non-derogatoriu al omului, care nu admite derogarea din partea statului sub nicio formă, fie pe motiv de stare de urgență publică, securitatea statului sau oricare alt motiv. Tortura și maltratarea sunt de asemenea interzise și în conformitate cu dreptul cutumiar internațional.

27(4) / S-52   III-149323

Sfarghie, Ștefan. Identitatea creştină a noii Europe / Ştefan Sfarghie.- București : Editura Universității din București, 2022. - 454 p. - ISBN: 978-606-16-1284-0

Din cuprins:

Preliminarii 

A. Actualitatea temei

B. Stadiul cercetărilor

C. Uniunea Europeană – scurt istoric și funcționare

D. Instituțiile Uniunii Europene

1. Parlamentul European
2. Consiliul European
3. Consiliul Uniunii Europene
4. Comisia Europeană

III. Creștinismul și Europa unită

III.1. Politicul și spiritualul în Noua Europă – două concepte unificatoare sau antagonice?

III.1.1. Drumul spre unificarea europeană în perspectiva unui model federal

III.1.2. Democrația creștină în Europa

III.1.3. Viziuni despre democrație și relația acesteia cu Creștinismul în UE

III.2. Principiul subsidiarității în UE

III.2.1. Aplicarea principiului subsidiarității în UE

III.3. Religiozitatea europenilor de astăzi

III.3.1. Definirea limitelor dintre Est și Vest

III.3.2. Valorile europene – diferențe ale sensului expresiei

III.3.3. Practica religioasă și afilierea la Creștinism în UE

III.3.4. Religiozitatea în societatea românească

III.3.5. Creștinii ortodocși în Occident

III.4. Rolul religiei creștine în stabilirea coeziunii sociale europene

III.4.1. Religia – o chestiune de alegere personală

III.4.2. „Experiența de sfințenie”, o necesitate?

III.4.3. Religia și cultura, elemente unificatoare într-o Europă diversă

III.5. Educația religioasă în contextul secularizării actuale

III.5.1. Studiul religiei în țările Uniunii Europene

IV. Identitatea creștină a Europei contemporane

IV.1. Multiculturalismul și Pluralismul religios în Europa contemporană

IV.1.1. Identități multiculturale în Europa unită și manifestarea acestora

IV.1.2. Neo-identități musulmane în Europa Occidentală

IV.1.3. Identitatea creștină într-o Europă pluralistă și postmodernă

IV.2. Bisericile creștine în Uniunea Europeană – reprezentare

IV.2.1. Punerea în aplicare de către Parlamentul European a Articolului 17 din TFUE

IV.2.2. Punerea în aplicare de către Comisia Europeană a Articolului 17 din TFUE

IV.2.3. Punerea în aplicare de către Consiliul UE a Articolului 17 din TFUE

IV.3. Revigorarea identității creștine în Postmodernitate prin asumarea vocației creștine

IV.3.1. Piedici în calea impactului misionar al Ortodoxiei în Postmodernitate

IV.3.2. Sfânta Liturghie, arvuna vieții veșnice din Împărăția cerurilor

IV.3.3. Unitatea dintre Liturghie și Filantropia socială din perspectivă ortodoxă

Această lucrare abordează o temă deosebit de importantă pentru viața Bisericii, în special, și a societății europene, în general. Deoarece creștinismul este un element esențial al identității europene, Europa fiind singurul continent care, spre deosebire de celelalte, a fost încreștinat în totalitate, este necesară legarea într-un mod armonios și echilibrat a termenilor identitate și creștin. 

Creștinismul a fost și este elementul care dă în continuare vigoare continentului european, confruntat, ca de altfel întreaga lume, cu procesul secularizării, cu ateismul și cu nihilismul. 

Subiectul referitor la identitatea creștină a noii Europe este destul de controversat astăzi, controversă apărută nu pe fondul conceptului de identitate luat în sine, ci mai ales de nerecunoașterea acestuia în spațiul public, atunci când el este legat de creștinism, de moștenirea creștină și de valorile creștine ale Europei. 

În ansamblul ei, lucrarea propune o redescoperire a identității creștine a Europei, precum și o asumare sinceră a acestei identități în Hristos pentru europeanul postmodern, întrucât aceasta ar însemna în mod real o nouă șansă în menținerea unității creștinilor, în promovarea și în păstrarea adevăratelor valori, în deschiderea față de celălalt ca toleranță unită cu responsabilitate și discernământ.

Ai trimis

Lucrarea este structurată în 2 părți ce cuprind cîte 2 capitole fiecare, precedate de sețiunea intitulată Preliminarii, în care autorul vorbeste despre noutatea și actualitatea temei, precum și despre stadiul cercetărilor în domeniul teologic.  Tot în cadrul sectıunii Preliminarii  sunt întocmite un profil al Uniunii Europene și modul acesteia de funcționare, fiind prezentate principalele instituţii ale Uniunii (Parlamentul European; Consiliul European; Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană) cu specificitatea fiecăruia dintre ele.

În al treilea capitol, autorul demonstrează că Europa unită este o construcție de esență creștină și faptul că religia creștină a avut în istorie un rol decisiv în stabilirea și păstrarea coeziunii sociale europene. Obiectivul cercetării nu a fost limitat doar la o apologie a creștinismului și a culturii în general, ci a fost extins și în privința educației religioase din UE, în contextul secularizării actuale.

În al patrulea capitol, Pr. Dr. Ștefan Sfarghie prezintă multiplele identități culturale din Europa, modul în care acestea sunt percepute de Biserici, de asociațiile umaniste și seculare, de partidele naționale, ori de migranții tot mai numeroși în țările vest-europene, precum și modul diferit de manifestare al acestor identități multiple.

Achiziții noi - Ianuarie- martie 2026

https://shorturl.at/9mMEz

327(478) / C-29    II-733897

 Casiadi, Oleg.Integrarea europeană : Curs universitar / Oleg Casiadi, Lavinia-Carmen Casiadi.- Chișinău : [s. n.] , 2025 . - 270 p. -  ISBN: 978-5-85748-221-6

Bibliogr. : p. 258-269 (148 tit.) și în notele de subsol

Integrarea europeană a devenit, de-a lungul ultimelor decenii, nu doar un proces complex de construcție instituțională și politică, ci și un reper fundamental al evoluției statelor din spațiul european, inclusiv pentru Republica Moldova. Fenomenul europeanizării, modelarea standardelor democratice, consolidarea statului de drept, promovarea drepturilor omului și alinierea la acquis-ul comunitar reprezintă astăzi pilonii esențiali ai politicilor interne și externe ale numeroaselor state aspirante sau membre ale Uniunii Europene.

Lucrarea de față își propune să ofere o viziune sistematică și actualizată asupra mecanismelor de integrare europeană, punând accent pe implicațiile pe care acest proces le are asupra Republicii Moldova, în contextul parcursului său de asociere, preaderare și deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În egală măsură, manualul analizează fundamentele teoretice ale integrării, abordând principalele paradigme explicative dezvoltate în literatura de specialitate – de la funcționalism și neofuncționalism, până la perspectivele instituționaliste, interguvernamentale și constructiviste –, oferind cititorului reperele conceptuale esențiale pentru înțelegerea logicii și dinamicii procesului de integrare europeană.

Demersul propus este susținut de o bibliografie amplă și variată, fundamentată atât pe literatura academică de referință consacrată la nivel european, cât și pe lucrări recente elaborate în spațiul românesc și moldovenesc, reflectând multiplele fațete ale integrării europene.

Integrarea europeană a Republicii Moldova a depășit în ultima perioadă granița dezbaterilor doctrinare și a ajuns să se reflecte profund în politica internă, în agenda de reforme structurale, în dialogul cu partenerii europeni și în aspirațiile societății moldovenești. În acest sens, volumul se dorește a fi nu doar un instrument de studiu pentru mediul academic, ci și un sprijin metodologic pentru practicienii domeniului, pentru factori decizionali și pentru publicul larg interesat de parcursul european al țării.

Lucrarea a fost elaborată într-un context istoric aparte, marcat de noile extinderi ale Uniunii Europene, de crizele regionale de securitate, de schimbările geopolitice profunde și de adaptările instituționale care au redefinit atât politica de extindere a Uniunii Europene, cât și prioritățile de dezvoltare ale statelor aflate pe drumul aderării. Toate aceste realități conferă lucrării o dimensiune pragmatică și contemporană, esențială pentru formarea unei perspective analitice riguroase asupra integrării europene.

327(478) / R-79     II-733893

 
Roșca, Ludmila.Politicile europene : obiective prioritare : Note de curs / Ludmila Roșca, Universitatea de Stat din Moldova.- Chișinău : [s. n.] , 2025 . - 196 p. - ISBN: 978-5-85748-222-3

Cursul universitar sintetizează experiența diplomatică a statelor moderne, care au pregătit condiții favorabile pentru implementarea statului democratic de drept în realitatea social-politică. Atenția este concentrată asupra instrumentelor diplomației europene, aflată în serviciul statelor membre și a instituțiilor comunitare. Un obiectiv important al cursului este dezvoltarea deprinderii de a aplica limbajul de specialitate al istoriei relațiilor internaționale, a termenilor tehnici și a conceptelor de bază din domeniul științelor politice, științelor administrative, filosofiei și sociologiei politice.

Misiunea principală a cursului este: a dezvolta gândirea critică, atitudinea și responsabilitatea civică la cetățenii Republicii Moldova, chemați să se implice în pregătirea țării pentru integrarea în Uniunea Europeană. Cursul contribuie la dezvoltarea competențelor necesare pentru a face față exigențelor unei cariere ce necesită o solidă bază teoretică în domeniul relațiilor internaționale, al administrației publice și abilități profesionale specifice: capacitate de sinteză și analiză, comunicare scrisă și verbală, negociere, creativitate etc.

Cursul introduce studenții în tematica elaborării și implementării politicilor publice, în analiza de conținut a documentelor de Politici Europene.

Cuprins

Introducere

Prelegerea 1. Politici comunitare: obiective prioritare

Prelegerea 2. Politica externă și de securitate comună (PSAC) a UE

Prelegerea 3. Instrumentul de parteneriat al UE

Prelegerea 4. Politica europeană de vecinătate: principii, instrumente, obiective

Prelegerea 5. Politica de coeziune a UE

Prelegerea 6. Cooperarea transfrontalieră – componentă esențială a politicii de dezvoltare regională

Prelegerea 7. Fondurile structurale ale Uniunii Europene

Prelegerea 8. Politica socială. Modelul social al UE

Prelegerea 9. Societatea civilă – factor important în aprofundarea și extinderea europenizării cetățenilor Republicii Moldova

327(478) / I-56   IV-69949

Implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în contextul demarării procesului de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană : Culegere de lucrări : Masa rotundă, 13 februarie 2025, Chișinău, Republica Moldova / [com. org. : Catan Petru etc.]; Universitatea de Studii Europene din Moldova.- Chișinău : USEM, 2025. - 82 p.- ISBN: 978-9975-3683-2-2

În cadrul Mesei rotunde, realizată de USEM în parteneriat cu Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM,  au fost discutate subiecte precum:mediul european de securitate în contextul reconfigurării politicilor Statelor Unite ale Americii,viziuni teoretico-metodologice privind abordarea regionalismului,domeniul securității internaționale în contextul noii arhitecturi geopolitice mondiale,subiectul bunii guvernări în sistemul de relații putere-societate, etc.

 

Cuprins

• Repere conceptuale și metodologice în studierea integrării europene la nivel universitar. Abordare politologică / Vasile Andrieș
• Provocările Republicii Moldova la adresa securității cibernetice în contextul integrării în Uniunea Europeană / Marcel Bencheci, Diana Hîrbu, Andrei Fortuna
• Piața Unică Europeană: de la formarea și consolidarea libertăților de circulație la beneficiile aplicării lor / Victor Juc, Maria Diacon
• Republica Moldova între Comunitatea Statelor Independente (CSI) și Uniunea Europeană / Ion Lipcii, Valeria Russu
• Particularitățile hărțuirii de natură sexuală și a hărțuirii bazate pe sex / Nadejda Lutenко
• Viziuni teoretico-metodologice privind abordarea regionalismului / Leonid Moscoviciu, Liliana Beniuc, Valentin Beniuc
• The influence of Heideggerian philosophy to the modern European thought and its relation to law / Grigore Pîrțac, Vitalie Malai
• Rolul argumentației în procesul de comunicare / Ana Pleșca, Vasile Guțu
• Aspectele politicii de mediu și dreptul ecologic în Republica Moldova / Nicolae Slutu, Andrei Bâț, Daniela Sidletchi
• Întreprinderile de stat și municipale ca persoane juridice / Nicolae Slutu, Vitalie Malai
• Reformarea administrației publice prin prisma procesului de integrare europeană / Igor Spînu, Adriana Boaghi
• Researching security issues in the context of methodological and conceptual adjustment needs to new geopolitical realities / Serghei Sprincean
• Security identity in support of sustainable human development / Serghei Sprincean, Grigore Pîrțac
• Infracțiunea de violență în familie la etapa urmăririi penale – problematică și practici / Mihai Stăvilă, Ion Simionel
• Securitatea internațională în contextul noii arhitecturi geopolitice mondiale / Veaceslav Ungureanu

Buna guvernare în sistemul de relații putere–societate / Pantelimon Varzari
340.1 / O-75  IV-69853

Основы государства и права : Учебник / Виорика Урсу, Даниела Пожар, Олег Тэнасе, Юрий Иванов; Universitatea Tehnică a Moldovei, Facultatea Construcţii, Geodezie şi Cadastru, Departamentul Inginerie, Drept şi Evaluarea Imobilului. – Chișinău: Tehnica-UTM, 2025. – 411 p. -ISBN: 978-9975-64-561-4

Цель учебника предоставить студентам Технического университета Молдовы и другим заинтересованным лицам доступный учебный материал, который позволит им понять фундаментальные концепции государства и права. Учебник способствует формированию чёткого представления о структуре государства и роли права в организации и регулировании общественных отношений, включая контекст процесса европейской интеграции, посредством постепенного приведения Республики Молдова в соответствие с ценностями и нормами Европейского союза. Учебник также будет полезен практикующим специалистам, особенно тем, кто находится в начале своей карьеры, предоставляя им руководство по решению теоретических и практических вопросов в данной области.

Дисциплина «Основы государства и права» направлена на предоставление общего представления о ключевых юридических институтах, изложенных в доступной форме и применимых к повседневной реальности. Учебник включает не только базовые понятия о государстве и праве, но и тему, посвящённую Европейскому союзу — с акцентом на его основные ценности, институты ЕС, а также этапы и условия вступления в ЕС.

Цели изучения:

• определение понятия Европейского союза и краткое изложение его истории и целей;
• выделение основных ценностей и главных целей Европейского союза;
• анализ институциональной структуры Европейского союза и описание роли его основных институтов;
• выявление преимуществ членства в Европейском союзе для государств-членов;
• рассмотрение этапов и условий, необходимых для вступления государства в Европейский союз;
• оценка пути Республики Молдова на пути европейской интеграции и выделение достигнутых шагов;
• развитие критического взгляда на процесс европейской интеграции в современном геополитическом контексте;
• поощрение понимания влияния Европейского союза на экономическое, социальное и правовое развитие государств-членов и стран-кандидатов.

Din cuprins:

Тема 3. Европейский Союз и процесс интеграции Республики Молдова

• Европейский союз — краткая история и цели ЕС
• Основные ценности и цели ЕС
• Основные институты ЕС
• Преимущества членства в ЕС
• Процедура вступления в ЕС
• Республика Молдова на пути европейской интеграции

327 / G-88 III-149223

GROSU, Ruslana. Doctrine politico-militare : Suport de curs / Ruslana Grosu ; Academia Militară a Forțelor Armate "Alexandru cel Bun", Facultatea Științe Militare, Catedra Științe Umanistice. - Chișinău: Academia Militară a Forțelor Armate "Alexandru cel Bun", 2025. - 263 p. - ISBN: 978-9975-3698-0-0. - ISBN: 978-9975-3698-1-7 (PDF)

Disciplina Doctrine politico-militare reprezintă un cadru curricular strategic pentru transmiterea cunoștințelor fundamentale necesare în procesul decizional militar, aliniind formarea ofițerilor la valorile societătii democratice, principiile identității naționale și direcțiile asumate în parcursul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Scopul cursului reprezintă familiarizarea cu reperele teoretico-metodologice, în vederea înţelegerii conținutului şi importanţei doctrinelor politice și a celor militare, împreună cu geneza și funcționarea sistemelor politice și militare.

Cursul este structurat în două compartimente: primul conţine conceptualizarea aparatului categoria şi evoluții istorice, cu accent pe anumite conjuncturi geopolitice care au favorizat apariția sistemelor politice și au creat premise pentru elaborarea principalelor doctrine politico-militare; al doilea compartiment conține narativele operante privind doctrinele politico-militare atât ale actorilor cu pondere pe scena politică globală, cât și ale statelor din proximitatea Republicii Moldova, relevând relatia ambelor categorii de actori în raport cu poziţia celei din urmă.

Suportul de curs reprezintă o sinteză, din mai multe surse relevante, inclusiv două suporturi de curs din România, a principalelor subiecte cercetate cu referire la sistemele și doctrinele politico-militare, prin care se așteaptă facilitarea unei întelegeri și evaluări obiective a evoluţiilor internaţionale si a comportamentelor actorilor cu pondere pe scena politică globală, dar si a celor cu statut de centru de putere la nivel regional.

Competenţele studenţilor militari la disciplina dată se definesc în termeni de cunoștinte, capacităţi si aptitudini. De asemenea, acestia vor dobândi și competenţe transversale.

Din cuprins:

Tema 1. Obiectul de studiu al disciplinei doctrine politico-militare. Abordări teoretico-conceptuale și  caracteristica generală a sistemelor și  doctrinelor politice și militare

Tema 2. Cadrul internațional al creării Triplei Alianțe și a  Antantei

Tema 3. Primele doctrine americane. Doctrine de politică externă din perioada Războiului Rece și Postrăzboi Rece

Tema 4. Doctrina NATO. Doctrina militară și sistemele politico-militare ale SUA și Marii Britanii

Tema 5. Strategia Europeană de securitate și politicile Uniunii Europene în domeniul securității și apărării. Doctrina militară și sistemele politico-militare ale Gemaniei, Franței și României

• Strategia Europeană de Securitate, initiativele și politicile Uniunii Europene în domeniul securităţii și apărării
• Sistemul politico-militar al Germaniei
• Doctrina militară a Germaniei
• Sistemul politico-militar al Frantei (1975-2024)
• Doctrina militară a Frantei
• Sistemul politico-militar al României 
• Strategia de securitate națională a României
• Strategia militară a României

Tema 6. Doctrina militară și sistemele politico-militare ale Chinei, Federatiei Ruse și Ucrainei

Tema 7. Sistemul politico-militar și doctrina militară a Republicii Moldova

327 / G-88 III-149219

GROSU, Ruslana. Doctrine politico-militare : Caiet de seminar / Ruslana Grosu; Academia Militară a Forțelor Armate "Alexandru cel Bun", Facultatea Științe Militare, Catedra Științe Umanistice. – Chișinău: Academia Militară a Forțelor Armate "Alexandru cel Bun", 2025. - 72 p. - ISBN: 978-9975-3626-8-9

Disciplina Doctrine politico-militare reprezintă un cadru curricular strategic pentru transmiterea cunoștințelor fundamentale necesare în procesul decizional militar, aliniind formarea ofițerilor la valorile societătii democratice, principiile identității naționale și direcțiile asumate în parcursul de integrare europeană a Republicii Moldova.

Caietul de seminar reprezintă un suport didactic specializat și un instrument de formare academică, conceput pentru dezvoltarea gândirii critice, a competențelor analitice și decizionale ale studenților, în raport cu paradigmele doctrinare și strategiile politico-militare aplicate în mediul internațional de securitate, marcat de crize și conflicte.

Raport de analiză a compatibilității legislației Republicii Moldova cu prevederile Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice/ Coordonator: Angelina Zaporojan-Pîrgari;  grupul de autori: Angelina Zaporojan-Pîrgari, Iurie Perevoznic, Arina Ţurcanu-Donţu;  Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, Centrul de Drept al Femeilor. – Chişinău : [S. n.], 2025 (Bons Offices). – 276 p. - ISBN 978-5-36241-498-6; Idem [Resursă electronică]. - URL:https://www.undp.org/ro/moldova/publications/raport-de-analiza-compatibilitatii-legislatiei-republicii-moldova-cu-prevederile-conventiei-consiliului-europei-privind

Din cuprins:

Capitolul I.  Scopuri, definiţii, egalitate şi nediscriminare, obligaţii generale

Capitolul II. Politici integrate şi colectarea datelor

Capitolul III. Prevenire

Capitolul IV. Protecție și sprijin

Capitolul V. Dreptul material

Capitolul VI. Investigaţie, urmărire judiciară, legislaţie procedurală şi măsuri de protecţie

Capitolul VII .  Migrație și azil

Prezentul raport, elaborat de Centrul de Drept al Femeilor, oferă o analiză detaliată a gradului de compatibilitate dintre legislația națională a Republicii Moldova și prevederile Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (cunoscute și ca Convenția de la Istanbul). 

Documentul evaluează:

• cadrul legal existent în domenii-cheie precum prevenirea, 
• protecția victimelor, 
• urmărirea penală a agresorilor, 
• cooperarea instituțională și colectarea de date.

Analiza evidențiază progresele realizate de Republica Moldova în alinierea legislației sale cu standardele internaționale, inclusiv modificările aduse Codului Penal și Codului Contravențional, precum și dezvoltarea unor mecanisme de protecție, cum ar fi ordinul de restricție de urgență. Totodată, raportul identifică lacune și neconcordanțe care necesită intervenții legislative și instituționale suplimentare pentru a asigura o protecție efectivă și cuprinzătoare a victimelor violenței de gen.

Printre recomandările formulate se numără:

• necesitatea introducerii unei definiții clare și exhaustive a violenței împotriva femeilor în legislația națională, 
• consolidarea măsurilor de prevenire, 
• crearea de servicii specializate pentru victime,
• asigurarea formării continue a profesioniștilor care interacționează cu victimele (polițiști, judecători, procurori, asistenți sociali etc.).

Raportul constituie un instrument esențial pentru factorii de decizie, societatea civilă și partenerii de dezvoltare, oferind o bază solidă pentru ajustările normative și instituționale necesare în procesul de ratificare și implementare deplină a Convenției de la Istanbul în Republica Moldova.

Raportul de analiză a compatibilității legislației Republicii Moldova cu prevederile Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice a fost elaborat de către Centrul de Drept al Femeilor la solicitarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Suediei, PNUD Moldova, UNFPA Moldova, și expertiză din partea oficiului Consiliului Europei în Moldova.

34 / S-81     III-148713

Statul, securitatea și drepturile omului în era digitală : Materialele conferinței științifico-practice internaționale = State, Security and Human Rights in Digital Age : Materials of the scientific-practical international conference : [12-13 decembrie 2024, Chișinău] /  coord., (red.) : Rodica Ciobanu;  Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova ; Universitatea de Stat din Moldova. - Chișinău : Cartea juridică, 2025. - 666 p. -  ISBN: 978-9975-3418-7-5 

Culegerea de studii și articole a fost elaborată în baza rapoartelor și comunicărilor prezentate la Conferința științifico-practică internațională „Statul, securitatea și drepturile omului în era digitală”, eveniment organizat în contextul realizării subprogramului de cercetare Consolidarea mecanismelor socio-economice și juridice de asigurare a bunăstării și securității cetățenilor (01.05.02), 12-13 decembrie 2024, Chișinău. Universitatea de Stat din Moldova. 

În lucrare sunt abordate tematici complexe, precum:

• securitatea și drepturile omului; tactici și tehnici de propagandă;
• amenințări emergente asupra statului în condiții de corupție strategică;F
• libertatea economică; politicile statului și fundamentul constituțional;
• interacțiuni instituționale în domeniul asigurării securității;
• provocările justiției în tranziție și ale justiției predictive;
• deficiențe ale sistemului de asigurare medicală;
• impactul inteligenței artificiale asupra activității oamenilor și instituțiilor;
• fundamente ale dreptului la un trai decent și ale serviciilor publice de calitate;
• amenințările climatice;
• riscurile financiare; criza refugiaților etc.

Prezenta culegere cuprinde analize cuprinzătoare ale unui spectru vast de problematici, concluzii și recomandări privind eficientizarea pe termen mediu și lung a politicilor și strategiilor de dezvoltare statale și instituționale.

Din cuprins:

• Consecinte securitare ale recunoasterii independenţei Transnistriei în contextul ,,Crizei energetice" de la începutul anului 2025/ Serghei SPRINCEAN
• Democrație accesibilă și incluzivă – cercetări empirice/ Svetlana SLUSARENCO
• Rolul instituției Ombudsmanului în realizarea supravegherii activității organelor securității statului/ Alexandru ZUBCO
• ICAR și Dilemele puterii: Limitele tehnologiei și drepturile omului în era digitală/ Arina ANTOCI
• Unele aspecte din jurisprudența CtEDO privind echilibrarea drepturilor: Protecția datelor, libertatea de exprimare și accesul la informații/ Lilia CHIRTOACĂ
• Obligațiile negative ale statelor în baza Convenției Europene a drepturilor omului/ Gheorghe RENIȚĂ
• Garantarea dreptului la viață prevăzut de art. 2 al Convenției Europene a drepturilor omului de către instanțele de contencios administrativ/ Cristina Ioana DRAGOMIR GALAN
• Empowering refugees in the digital economy: Human rights perspectives online labor markets/ Maria ROȘCA
• Educația financiară ca instrument pentru eradicarea sărăciei și promovarea egalității: Analiza impactului asupra ODD1 și ODD10/ Maria Cojocaru, Maria –Lavinia BULEAC
• Rolul Curții Europene a drepturilor omului în stabilirea standardelor pentru excluderea probelor/ Svetlana LEONTIEVA
• Analiza hotărârii CtEDO de constatre a încălcării art. 3 de către Republica Moldova prin pretinsa contaminare a deținutei cu hepatita în sistem penitenciar/ Veronica CHEPTENE
• Ensuring high-quality education: the case of the Ukraine refugees’ children in the Republic of Moldova/ Gabriel ESHUN

342(478) / S-81     III-148683

Statul de drept în Republica Moldova și criza de securitate  / Coord. : Rodica Ciobanu;  Universitatea de Stat din Moldova. - Chişinău : Cartea juridică,  2025. -  220 p. - ISBN: 978-9975-3418-8-2

Compartimentele reflectă o perspectivă diversificată, cu accentuarea unor probleme specifice Republicii Moldova, abordate comparativ cu cele din alte contexte socio-juridice. În lucrare se realizează analiza pericolelor actuale cu privire la adresa securității statului de drept și a democrației în Republica Moldova, cu unele referințe și la probleme similare din România.

Cercetările includ abordări ale aspectelor definitorii, realităților actuale și specificului cercetării provocărilor la adresa securității și drepturilor fundamentale, cu impact asupra bunăstării cetățenilor.

Monografia este structurată în trei compartimente ce includ studii ale cercetătorilor privind: 

• aprofundarea riscurilor de securitate și parcursul spre conștientizarea intervențiilor și soluțiilor; 
• aspecte specifice cu privire la securitatea socială și bunăstarea persoanei în condițiile digitizării; 
• aspecte specifice ce vizează cadrul de intervenție normativ și instituțional, în vederea găsirii soluțiilor de garantare a securității și menținerea ordinii juridice.

În concluzie, monografia colectıvă  poate fi calificată ca o cercetare științifică veritablă a celor mai stringente probleme din domeniul juridic al Republicii Moldova, cu privire specıală asupra securıtăţii, cu accente metodologice adecvate, recurs la doctrină străină și normatıvitate diversă, fapt pentru care recomand această lucrare celor ce sunt cu adevărat preocupați de problemele de democratizare, consolidare a statului de drept și de asigurare a unui mediu de securitate în Republica Moldova.

Din cuprins:

• RM în fața provocărilor de securitate
• Securitatea socială și bunăstarea persoanei între tradițional și digital
• Contribuții specifice în asigurarea ordinii și garantarea securității

327(478) / M-46    II-733597

MEĐAK, Vladimir. Manual privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană = Довідник переговори щодо приєднання Республіки Молдова до Європейського Союзу / [Vladimir Međak, Aljoša Race]; [trad. din engl. : Maria Mursa]; Guvernul Republicii Moldova.  - Chișinǎu : Arc, 2025. - 88 p. - ISBN: 978-9975-0-0976-8

Manualul oferă o privire detaliată asupra procesului de aderare, incluzând informații despre UE , structura instituțiilor și principiile sale fundamentale.

Sunt abordate subiecte precum istoria extinderii UE, criteriile pentru statele candidate, relația dintre UE și Republica Moldova și efectele Acordului de Asociere.

Cartea detaliază pașii negocierilor de aderare, de la deschiderea până la închiderea capitolelor tematice, și include exemple practice din experiențele altor state membre, evidențiind bune practici și provocări.

Vezi de asemenea ediția 2024 :

https://cpescmdlib.blogspot.com/2024/11/achizitii-noi-octombrie-decembrie-2024.html

351.8 / D-39      III-149135

Democrația sub asediu. Provocări la adresa securității naționale și contracararea amenințărilor hibride în Republica Moldova : Constatări-cheie / Sanda Sandu, Elena Mârzac, Natalia Albu [ et al.]; [coord. : Rodica Panța ; PISA : Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare]. - Chișinău : [s. n.] , 2025 (CEP UPSC). - 48 p. - ISBN: 978-9975-48-272-1 ; Idem [Resursă electronică]. – URL:

https://pisa.md/wp-content/uploads/2025/09/SUMAR.-Democratia-sub-asediu.-Provocari-la-adresa-securitatii-nationale-si-contracararea-amenintarilor-hibride-in-Republica-Moldova.pdf

Cuprins:

Capitolul 1 Instrumentalizarea drepturilor democratice: de la libertăți deturnate la arme ale destabilizării 

Capitolul 2 Alegeri capturate: manipularea electorală ca armă hibridă împotriva democrației

Capitolul 3 Economia fragilă: de la șantaj financiar la arme hibride împotriva suveranității

Capitolul 4 Corupția și justiția: între vulnerabilitate și reziliență

Capitolul 5 Criza permanentă: șantajul hibrid și dependența energetică a Republicii Moldova

Capitolul 6 Apărarea în zona gri: presiuni hibride asupra sectorului militar

Capitolul 7 Capturarea spațiului informațional: de la pluralism distorsionat la instrumente de control hibrid

Capitolul 8 Instrumentalizarea identității: religia, limba și memoria istorică în mâinile propagandei

Capitolul 9 Războiul fără tancuri: spațiul cibernetic sub atac 

Capitolul 10 Societatea civilă sub presiune: de la delegitimare la constrângere

Constatări și concluzii ale studiului "Democrația sub asediu. Provocări la adresa securității naționale și contracararea amenințărilor hibride în Republica Moldova" evidențiază vulnerabilitățile existente, tacticile utilizate și măsurile de răspuns adoptate, oferind o imagine de ansamblu asupra contextului național de securitate. Analiza detaliată și argumentele extinse pot fi consultate în versiunea integrală a studiului.

Studiul pornește de la premisa că experiența Republicii Moldova oferă lecții utile și altor state, constituind un veritabil „laborator strategic” pentru analiza modului în care vulnerabilitățile critice pot fi exploatate de actori ostili. În perioada 2020–2025, asupra căreia se concentrează autorii, Moldova a fost expusă la amenințări hibride constante și complexe, provenite în special din partea Federației Ruse, care urmărește extinderea influenței sale în regiune prin destabilizarea instituțiilor democratice, cultivarea sentimentului de insecuritate și subminarea coeziunii sociale.

Studiul identifică actorii implicați și a instrumentele hibride utilizate de aceștia, analizează scenariile de impact și formulează recomandări concrete pentru consolidarea rezilienței instituționale și naționale. În acest sens, este promovată o abordare sistemică, care corelează dimensiunile informațională, energetică, economică, militară și juridică ale securității, inclusiv aspectele legate de statul de drept. Totodată, este subliniată importanța cooperării internaționale, a schimbului de expertiză și a consolidării rolului societății civile în contracararea amenințărilor hibride.

Metodologia studiului îmbină analiza documentară, interviuri cu experți, chestionare, sondaje și instrumente bazate pe inteligență artificială pentru evaluarea fenomenelor de dezinformare online. Datele colectate sunt interpretate prin metode de analiză calitativă și cantitativă, iar scenariile prospective explorează atât o traiectorie optimistă, cât și una pesimistă, în funcție de evoluțiile postelectorale. Totuși, concluziile studiului sunt condiționate de accesul limitat la date clasificate, valabilitatea temporală redusă a unor informații și dinamica accelerată a tehnicilor hibride emergente.

Concluziile generale ale studiului evidențiază că, indiferent de evoluția conflictului din Ucraina, Federația Rusă va rămâne o amenințare strategică majoră pentru Moldova și securitatea europeană. Vulnerabilitățile democratice, economice, energetice și informaționale pot fi exploatate cu ușurință în scopuri de destabilizare.

Vezi de asemenea- Democrația sub asediu.  Provocări la adresa securității naționale și contracararea amenințărilor hibride în Republica Moldova: Studiu:  https://pisa.md/wp-content/uploads/2025/10/Studiu.-Democratia-sub-asediu.pdf

351.8 / D-39      III-149137

Democracy under siege. Challenges to national security and countering hybrid threats in the Republic of Moldova : Key-findings / [Sanda Sandu, Elena Mârzac, Natalia Albu etc.]; [coord. : Rodica Panța ; PISA : The Platform for Security and Defense Initiatives].- Chișinǎu : [s. n.] , 2025 (CEP UPSC). - 46 p. - ISBN: 978-9975-48-274-5; Idem [Resursă electronică]. – URL: https://pisa.md/wp-content/uploads/2025/09/EN_Sumar-2-1-1.pdf

This executive summary presents the main findings and conclusions of the study Democracy under Siege. Challenges to National Security and Countering Hybrid Threats in the Republic of Moldova. The summary points to the existing vulnerabilities, hybrid tactics used, and the response measures adopted, providing an overview of the national security context. A detailed analysis and extensive argumentation can be found in the full version of the study. The study begins from the premise that the experience of the Republic of Moldova provides valuable lessons for other states, serving as a genuine "strategic laboratory" for examining how hostile actors exploit critical vulnerabilities. Between 2020 and 2025 – the period analysed by the authors, Moldova faced constant and multifaceted hybrid threats, primarily from the Russian Federation, which seeks to expand its influence in the region by destabilizing democratic institutions, cultivating a sense of insecurity, and undermining social cohesion.

The study maps the actors involved and the hybrid instruments they employ, examines potential impact scenarios, and formulates concrete recommendations for strengthening institutional and national resilience. It advocates a systemic approach that integrates the informational, energy, economic, military, and legal dimensions of security, while stressing the importance of rule of law. The study also underlines the need for international cooperation, expertise sharing, and a stronger role for civil society in countering hybrid threats. The study's methodology combines documentary research, expert interviews, questionnaires, surveys, and AI-based tools for assessing online disinformation. The date collected is analysed using both qualitative and quantitative methods, and prospective scenarios outline optimistic and pessimistic trajectories depending on post-election developments. Nonetheless, the study's findings are constrained by limited access to classified data, the short-lived relevance of certain information, and the rapid evolution of hybrid techniques.

You can see also :https://pisa.md/wp-content/uploads/2025/10/Studiu.-Democratia-sub-asediu.pdf