Faceți căutări pe acest blog

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC)

Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este  o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop  promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.

Crearea centrelor de informare europeana este o necesitate, fiecare din ele avand drept scop atat lichidarea vidului informational privind insitutiilor europene, cat si valorile democratice promovate de aceste institutii.

„EUROPEANA – o călătorie virtuală prin patrimoniul cultural european” : Sesiuni educațional-informative interactive


În octombrie 2026, Biblioteca Națională a Republicii Moldova continuă să promoveze patrimoniul cultural digital european prin intermediul sesiunilor educațional-informative interactive cu genericul „EUROPEANA – o călătorie virtuală prin patrimoniul cultural european”, organizate de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare (CPESC) și Centrul Național de Digtalizare BNRM.

Activitățile oferă participanților oportunitatea de a descoperi platforma Europeana, de a explora colecțiile digitale ale instituțiilor culturale europene și de a se familiariza cu instrumentele digitale pentru cercetarea, cunoașterea și valorificarea patrimoniului cultural.

Un accent aparte va fi pus pe explorarea resurselor digitale, utilizarea acestora în scopuri educaționale și creative, precum și pe respectarea drepturilor de autor și reutilizarea responsabilă a conținuturilor digitale.

Participanții vor descoperi, de asemenea, resursele Bibliotecii Naționale Digitale Moldavica, care contribuie la promovarea patrimoniului documentar și cultural al Republicii Moldova în spațiul digital european.

Prin aceste inițiative, CPESC și Centrul Național de Digitalizare își propun să stimuleze interesul tinerilor pentru patrimoniul cultural, să dezvolte competențele digitale și să promoveze noi modalități de învățare și explorare a culturii europene.


29.10/2026

În cadrul unei sesiuni dedicate viitoarelor cadre didactice, studenții anilor al II-lea și al III-lea de la Facultatea de Științe ale Educației, specializarea Pedagogia învățământului primar, a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău au descoperit resursele patrimoniului cultural digital și modalitățile de valorificare a acestora în procesul educațional.



Activitatea organizată de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare si Centrul Național de Digitalizare din cadrul BNRM, a avut drept scop dezvoltarea competențelor digitale ale viitoarelor cadre didactice și familiarizarea acestora cu instrumentele moderne de cercetare, documentare și explorare a patrimoniului cultural.

Activitatea s-a înscris și în contextul temei Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, „Patrimoniul în pericol: revitalizare, reziliență, reimaginare”, care atrage atenția asupra necesității protejării patrimoniului cultural și asupra amenințărilor la adresa acestuia. În cadrul prezentarii, au fost abordate principalele riscuri care pot afecta monumentele, colecțiile și alte forme ale patrimoniului cultural, printre care schimbările climatice, conflictele armate și urbanizarea. Aceste fenomene pot conduce la deteriorarea sau distrugerea unor bunuri culturale și pot limita transmiterea valorilor istorice și culturale către generațiile viitoare

În prima parte a sesiunii, studenții s-au familiarizat cu platforma digitală europeană Europeana, care oferă acces la patrimoniul cultural digitalizat ce aparține bibliotecilor, muzeelor, arhivelor și altor instituții culturale europene

Participanții au descoperit modul în care aceste resurse pot fi utilizate pentru documentare, cercetare și pregătirea activităților didactice, contribuind la diversificarea metodelor de predare și la stimularea interesului elevilor pentru istorie, artă și cultură.

O componentă importantă a sesiunii a constituit-o aplicarea practică a metodelor de căutare și identificare a resurselor în baza de date Europeana. Prin activități practice, studenții au învățat să utilizeze motorul de căutare, să formuleze interogări pe baza cuvintelor-cheie, să exploreze colecții tematice și să aplice filtre pentru selectarea rezultatelor în funcție de criterii relevante.




Exercițiile le-au oferit posibilitatea să identifice materiale digitale care pot fi integrate în lecții, fișe de lucru, prezentări și alte activități educaționale. Astfel, viitoarele cadre didactice au putut descoperi modalități concrete de a transforma resursele patrimoniului cultural într-un suport atractiv pentru învățare, stimulând curiozitatea, gândirea critică și creativitatea elevilor.

Un subiect important abordat în cadrul sesiunii a vizat respectarea drepturilor de autor și condițiile de utilizare a materialelor identificate pe platformele digitale.Studenții au fost familiarizați cu informațiile privind licențele de utilizare, inclusiv cu licențele Creative Commons, și cu importanța verificării statutului juridic al fiecărei resurse înainte de reutilizarea acesteia.În acest context, a fost subliniată necesitatea verificării licenței indicate pentru fiecare material, a respectării condițiilor de reutilizare și a menționării sursei și a autorului, atunci când acest lucru este prevăzut. Cunoașterea acestor reguli este esențială pentru realizarea responsabilă a proiectelor școlare, a prezentărilor și a materialelor didactice, precum și pentru dezvoltarea unei conduite etice în mediul digital.

Un loc aparte în cadrul activității l-a ocupat prezentarea Bibliotecii Naționale Digitale Moldavica, prin intermediul căreia patrimoniul documentar și cultural al Republicii Moldova este conservat, valorificat și făcut accesibil în format digital.

Studenții au descoperit resurse din colecțiile digitalizate ale BNRM, inclusiv cărți poștale vechi, periodice și publicații rare, care oferă mărturii valoroase despre istoria, cultura și evoluția societății din Republica Moldova. Explorarea acestor documente le-a oferit participanților posibilitatea de a înțelege importanța digitizării pentru protejarea patrimoniului documentar și pentru facilitarea accesului la surse istorice și culturale. Totodată, resursele Moldavica pot constitui un suport valoros pentru activitățile didactice, oferindu-le elevilor oportunitatea de a descoperi trecutul prin intermediul documentelor autentice și al imaginilor de epocă.

Pentru viitoarele cadre didactice, familiarizarea cu aceste subiecte reprezintă o oportunitate de a integra educația pentru patrimoniu în procesul de învățământ și de a-i încuraja pe elevi să înțeleagă valoarea moștenirii culturale și responsabilitatea fiecăruia în protejarea acesteia.

Prin îmbinarea prezentărilor interactive cu exercițiile practice de căutare în baza de date Europeana, explorarea colecțiilor Moldavica și discuțiile despre protejarea patrimoniului cultural, sesiunea a oferit studenților o perspectivă amplă asupra posibilităților de utilizare a resurselor digitale în educație.

La finalul activitatii , studenții au participat la o activitate creativă inspirată de operele de artă descoperite în colecțiile digitale. Prin interpretări proprii ale personajelor și scenelor din picturi, aceștia au transformat explorarea patrimoniului cultural într-o experiență interactivă, îmbinând cunoașterea cu imaginația și expresivitatea artistică. 





Activitatea a evidențiat potențialul resurselor Europeana de a inspira metode creative de predare și de a stimula interesul elevilor pentru artă și cultură. Prin asemenea inițiative, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, prin intermediul Centrului Pro-European de Servicii și Comunicare și al Centrului Național de Digitalizare, contribuie la promovarea


22.10.2026

Elevii clasei a VIII-a de la Liceul Teoretic „Academia Copiilor” au participat la sesiunea educațional-informativă dedicată platformei Europeana – portalul european al patrimoniului cultural digital, organizată de Centrul Pro-European de Servicii și Comunicare (CPESC), în parteneriat cu Centrul Național de Digitalizare din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM).

În contextul temei Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026 marcate sub genericul  „Patrimoniul în pericol: revitalizare, reziliență, reimaginare” discuțiile au vizat factorii care pun în pericol patrimoniul cultural, printre care schimbările climatice, conflictele armate și urbanizarea. Elevii s-au familiarizat și cu expoziția virtuală Heritage at Risk („Patrimoniul în pericol” https://www.europeana.eu/ro/exhibitions/heritage-at-risk )), disponibilă pe platforma Europeana, care evidențiază importanța protejării și conservării patrimoniului cultural amenințat.


În cadrul lecției interactive, elevii au explorat patrimoniul cultural digitalizat și au aflat cum contribuie tehnologia la protejarea, conservarea și transmiterea valorilor culturale către noile generații.


Participanții au învățat să utilizeze eficient motorul de căutare al platformei Europeana, explorând galerii tematice, colecții de artă și resurse multimedia provenite din muzee și biblioteci din întreaga Europă.



Formatorii le-au explicat importanța utilizării responsabile a conținuturilor digitale, a verificării licențelor Creative Commons și a respectării drepturilor de autor în realizarea proiectelor școlare și în activitățile desfășurate în mediul online.

Prin exerciții practice, elevii au explorat diverse metode de căutare în baza de date Europeana, utilizând cuvinte-cheie și căutări tematice, precum și filtre pentru selectarea rezultatelor în funcție de diferite criterii.







Activitățile le-au oferit oportunitatea de a identifica resurse digitale relevante și de a-și dezvolta și consolida competențele digitale.

Elevii au descoperit și prezentarea contribuției Republicii Moldova la platforma Europeana prin intermediul Bibliotecii Digitale Moldavica. Elevii au au explorat cărți poștale vechi, periodice și publicații rare din colecțiile de patrimoniu digitalizate.

Sesiunea s-a încheiat cu o vizită ghidată la Centrul Național de Digitilizare al BNRM, în cadrul căreia elevii au făcut cunoștință cu echipamentele specializate și au aflat despre etapele procesului de digitizare a cărților și documentelor de patrimoniu, în scopul conservării și asigurării accesului la acestea pentru generațiile viitoare.






Foto


20.10.2026

La prima sesiune educațional-informativă interactivă au participat viitoarele profesoare de la  Centrul de Excelență în Pedagogie „Alexei Mateevici” din Chișinău. 



Tinerele s-au familiarizat cu platforma Europeana, care oferă acces la colecții digitale din biblioteci, muzee și arhive europene, descoperind diversitatea resurselor disponibile pentru studiu, documentare și activități educaționale.


Prin exerciții practice, participantele au explorat baza de date Europeana, au exersat căutarea și identificarea resurselor digitale și au descoperit materiale utile pentru pregătirea lecțiilor și desfășurarea activităților didactice.

De asemenea, au aflat cum pot identifica și interpreta informațiile privind licențele de utilizare a conținuturilor digitale, condițiile de reutilizare a acestora și respectarea drepturilor de autor.Un loc aparte l-a ocupat explorarea resurselor Bibliotecii Naționale Digitale Moldavica, care reflectă patrimoniul documentar și cultural al Republicii Moldova.




Sesiunea s-a încheiat cu o activitate creativă de recreare a unor opere de artă. Viitoarele profesoare au dat viață personajelor și scenelor din picturi prin interpretări proprii, transformând descoperirea patrimoniului cultural într-o experiență interactivă și captivantă.







Prin astfel de inițiative, BNRM promovează patrimoniul cultural digital european și național și încurajează integrarea resurselor digitale și a metodelor creative în procesul educațional.


FOTO

8





#EuropeanHeritageDays #EHD2026

Zilele Europene ale Patrimoniului 2026: Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare


#EHD 2019-2025 la BNRM

Carta Sociala Europeană - instrument cu impact major în Europa: Expoziție aniversară (1961-2026)


Aniversarea a 65 de ani de la adoptarea Cartei Sociale Europene, marcată la 18 octombrie, oferă prilejul de a evidenția importanța acestui tratat al Consiliului Europei pentru protejarea drepturilor sociale și promovarea demnității umane. Carta consacră principii și drepturi fundamentale privind munca, protecția socială, sănătatea, educația, locuința și egalitatea de șanse, contribuind la consolidarea coeziunii sociale și la îmbunătățirea condițiilor de viață.

Prin intermediul publicațiilor, documentelor de referință și resurselor informaționale prezentate, expoziția va familiariza publicul cu evoluția Cartei, cu mecanismele sale de protecție și cu relevanța acesteia pentru statele europene, inclusiv pentru Republica Moldova. Inițiativa urmărește să promoveze cultura drepturilor omului și să sublinieze faptul că drepturile sociale reprezintă o componentă esențială a unei societăți democratice, echitabile și incluzive.

Expoziția va fi accesibilă publicului în perioada 19 octombrie - 19 decembrie 2026, în blocul central al BNRM, et 3, Spațiul expozițional al Centrului Pro-European.



Structura  expoziției

1. Carta Socială Europeană – de la originile sale la constituirea Europei sociale

Istoria Cartei, evoluția sa, principiile fundamentale și rolul Consiliului Europei în promovarea și protejarea drepturilor sociale.

Acest compartiment prezintă geneza și dezvoltarea Cartei Sociale Europene, document fundamental al Consiliului Europei în domeniul drepturilor economice și sociale. Accentul este pus pe evoluția conceptului de drepturi sociale, pe extinderea protecției oferite persoanelor și pe consolidarea cadrului european de garantare a acestor drepturi.

Procesul de la Torino – o Europă în care drepturile sociale contează

În acest subcapitol merită explicat faptul că Procesul de la Torino nu este un tratat distinct, ci o inițiativă politică și instituțională lansată în cadrul conferinței de nivel înalt organizate la Torino, la 17–18 octombrie 2014. Obiectivul său este consolidarea Cartei în cadrul Consiliului Europei și în relația acesteia cu dreptul Uniunii Europene, precum și promovarea ratificării Cartei revizuite și a acceptării procedurii reclamațiilor colective de către toate statele membre.

2. Drepturile sociale în acțiune – garanții, monitorizare și reclamații colective

Dreptul la muncă și la condiții echitabile de muncă, protecția sănătății, securitatea socială, sprijinul pentru familii și copii, drepturile persoanelor vulnerabile și egalitatea de șanse.

Acest compartiment ilustrează conținutul Cartei și mecanismele prin care Consiliul Europei verifică respectarea angajamentelor asumate de state. Ideea centrală este că drepturile sociale nu se limitează la formulări juridice: aplicarea lor presupune legislație adecvată, politici publice, servicii accesibile și măsuri concrete pentru protejarea persoanelor.

A. Domeniile drepturilor sociale

Sunt prezentate, în funcție de prevederile relevante ale Cartei:

  • dreptul la muncă și la condiții echitabile de muncă;
  • drepturile sindicale și negocierea colectivă;
  • securitatea și asistența socială;
  • protecția sănătății;
  • dreptul la educație și formare profesională;
  • protecția copiilor, a familiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități;
  • drepturile lucrătorilor migranți și ale familiilor acestora;
  • dreptul la locuință și protecția împotriva sărăciei și excluziunii sociale;
  • egalitatea de șanse și nediscriminarea.

Este pus în evidență și caracterul complementar al drepturilor sociale față de drepturile civile și politice, toate făcând parte din sistemul european de protecție a drepturilor omului.

B. Monitorizarea aplicării Cartei

O secțiune distinctă explică rolul Comitetului European al Drepturilor Sociale (CEDS), organism format din experți independenți, care evaluează conformitatea legislației și practicilor statelor cu prevederile Cartei pe care acestea le-au acceptat.

Monitorizarea se realizează în principal prin două mecanisme:

1. Procedura rapoartelor naționale. Statele transmit rapoarte despre modul în care aplică prevederile acceptate, în legislație și în practică. Comitetul examinează informațiile și adoptă concluzii privind conformitatea situației naționale cu Carta.

2. Procedura reclamațiilor colective. Organizațiile eligibile pot sesiza Comitetul în legătură cu posibila aplicare necorespunzătoare a prevederilor Cartei de către un stat care a acceptat această procedură. Comitetul examinează admisibilitatea reclamației și fondul acesteia, apoi adoptă o decizie.

În funcție de rezultate, Comitetul de Miniștri poate interveni în cadrul procedurilor de urmărire a aplicării Cartei, inclusiv prin recomandări adresate statului vizat. Este important de precizat că deciziile și concluziile CEDS nu sunt hotărâri ale unei instanțe naționale și nu se execută în sistemul intern în același mod ca o hotărâre judecătorească națională.

C. Reclamațiile colective – vocea organizațiilor și a societății civile

Această parte evidențiază importanța Protocolului adițional adoptat în 1995 și intrat în vigoare în 1998. 

Procedura oferă organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale și anumitor organizații neguvernamentale eligibile posibilitatea de a sesiza direct CEDS, fără a fi necesară introducerea unei plângeri individuale de către fiecare persoană afectată.

Expoziția oferă informații care pot explica:

  • cine are dreptul să depună reclamații;
  • ce condiții trebuie îndeplinite pentru admisibilitate;
  • cum este examinată o reclamație;
  • ce tip de decizii poate adopta Comitetul;
  • cum sunt urmărite măsurile întreprinse de stat după constatarea unei neconformități.

Pentru o abordare documentară, sunt selectate câteva cauze relevante din baza de jurisprudență HUDOC Charter, care ilustrează impactul mecanismului asupra protecției drepturilor sociale în Europa.


3. Republica Moldova și Carta Socială Europeană – angajamente și responsabilități 

Parcursul Republicii Moldova în cadrul Cartei, angajamentele asumate, mecanismele de monitorizare ale Consiliului Europei și contribuția drepturilor sociale la dezvoltarea unei societăți echitabile și incluzive.


Situația actuală – repere de evidențiat

  • 71 din 98 de paragrafe acceptate ale Cartei Sociale Europene revizuite.

  • 35 de paragrafe rămân neacceptate, ceea ce face relevantă prezentarea mecanismului de acceptare progresivă a prevederilor.

  • Procedura reclamațiilor colective nu este acceptată de Republica Moldova.

Mai multe informații:

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: Rezoluția 2644 (2026)Conferință la nivel înalt a Consiliului Europei privind Drepturile Sociale (Chisinau, 2026)Colecţii: E.7. Carta socială / Charte sociale / Social CharterCoE: e- publicații recente : Drepturile sociale și criza costului viețiiBV : CoE-RM: Carta Sociala Europeana (Revizuita). Republica Moldova. Concluzii 2022 (Grupul tematic "Dreptul muncii") Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei



Cautare in

Traduceti