Immersive Realities –
Benefits and Challenges
to Freedom of Expression: Feasibility Study / Steering Committee
on Media and Information Society (CDMSI); Brittan Heller, Stanford Law School. - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 59 p. URL: https://rm.coe.int/cdmsi-2025-10-draft-feasibility-study-benefits-and-challenges-to-foe-i/488029b847 (Accesat: 25.05.2026).
Realități Imersive – Beneficii și provocări pentru libertatea de exprimare: Studiu de fezabilitate / Comitetul Director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI); Brittan Heller, Stanford Law School. - Strasbourg: Consiliul Europei, 2026. - 59 p.
Tehnologiile imersive – realitatea virtuală, augmentată și mixtă (XR) – transformă modul în care oamenii comunică, creează și interacționează. Caracteristicile lor specifice, precum prezența, imersiunea și întruchiparea experienței (embodiment), extind posibilitățile de exercitare a libertății de exprimare, dar introduc și noi riscuri pentru viața privată, autonomie, demnitate și participare democratică.
Acest studiu al Council of Europe examinează modul în care Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se aplică formelor de exprimare din mediile XR. Studiul identifică provocări esențiale, inclusiv moderarea conținutului și a comportamentului, utilizarea datelor biometrice, expresia simbolică și artistică, precum și adecvarea garanțiilor juridice existente.
Scopul studiului este de a evalua dacă sunt necesare noi orientări sau instrumente pentru a asigura protecția efectivă a libertății de exprimare pe măsură ce realitățile imersive evoluează și pentru a contribui la viitoarea activitate normativă și de politici publice a Consiliului Europei în acest domeniu aflat într-o dezvoltare rapidă.
Cuprins
-
INTRODUCERE – 5
-
ÎNȚELEGEREA TEHNOLOGIILOR XR – 7
2.1 Caracteristicile tehnice-cheie ale XR – 7
2.2 Caracteristicile psihologice-cheie ale XR – 10
2.3 Tendințe emergente în XR – 13
2.4 Provocări de guvernanță în XR – 14
-
IMPACTUL XR ASUPRA LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE – 17
3.1 Importanța libertății de exprimare – 17
3.2 Oportunități pentru libertatea de exprimare – 20
3.4 Riscuri pentru libertatea de exprimare în XR – 25
-
CADRE POLITICE ȘI JURIDICE PRIVIND XR ȘI LIBERTATEA DE EXPRIMARE – 31
4.1 Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – 31
4.2 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene – 36
4.3 Ghiduri și recomandări relevante ale Consiliului Europei – 38
-
CONSTATĂRI ȘI RECOMANDĂRI – 41
REFERINȚE – 45
* * *
Constatări și recomandări
Tehnologiile imersive extind spațiile în care indivizii comunică, creează și participă la viața publică. În aceste medii, exprimarea devine mai complexă, incluzând nu doar comunicarea verbală sau vizuală, ci și interacțiunea spațială, gesturile, mișcările și alte forme de exprimare întruchipată sau comportamentală. Astfel de modalități de comunicare estompează distincțiile tradiționale dintre discurs, comportament și experiență, provocând categoriile analitice consacrate în standardele privind libertatea de exprimare.
Caracterul lor întruchipat și interactiv ridică, de asemenea, noi întrebări legate de viața privată, demnitate, egalitate și participare democratică – domenii pe care cadrele actuale de guvernanță le abordează doar parțial.
Constatările și recomandările prezentate în acest studiu se bazează pe etape succesive de consultare desfășurate sub egida Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). Studiul de fezabilitate a fost prezentat pentru prima dată în decembrie 2024 și ulterior actualizat în urma discuțiilor din plenara CDMSI din iunie 2025. Comentariile statelor membre și contribuțiile obținute prin consultări multi-actor au fost integrate în versiunea revizuită. Un atelier final de experți, desfășurat la Strasbourg în octombrie 2025, a analizat concluziile preliminare și a rafinat pașii următori propuși.
Aceste consultări au confirmat că cadrul oferit de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în special Articolul 10, constituie o bază suficient de flexibilă pentru abordarea libertății de exprimare în realitățile imersive. Doctrina „instrumentului viu” a Convenției permite evoluția acesteia odată cu inovația tehnologică și transformările sociale.
În același timp, sunt necesare analize și activități suplimentare de politici în cadrul Consiliului Europei pentru a îmbunătăți înțelegerea – fără a prejudicia autoritatea interpretativă a European Court of Human Rights – privind modul în care principiile consacrate ale Articolului 10 și instrumentele de tip soft law aferente se vor aplica în mediile imersive.
În acest context, studiul a identificat mai multe domenii principale pentru activitatea viitoare a CDMSI și, eventual, a Consiliului Europei privind realitățile imersive:
Creșterea gradului de conștientizarePentru consolidarea înțelegerii implicațiilor tehnologiilor imersive asupra exercitării libertății de exprimare și a altor drepturi și libertăți fundamentale, asupra funcționării principiilor statului de drept și protecției valorilor democratice promovate de Consiliul Europei.
CDMSI este încurajat să desfășoare activități specifice de sensibilizare atât în cadrul Consiliului Europei, cât și în statele membre, privind beneficiile și provocările pe care aceste realități imersive le prezintă pentru exercitarea libertății de exprimare și a altor drepturi și libertăți.
Aceste activități pot include schimburi tematice, ateliere și evenimente multi-actor – inclusiv cu participarea Curții Europene a Drepturilor Omului, a comitetelor partenere și a altor actori relevanți – având scopul de a disemina concluziile studiului de fezabilitate, de a consolida înțelegerea instituțională și de a sprijini dezvoltarea unor abordări conforme cu drepturile omului și statul de drept în domeniul tehnologiilor XR.
Inițiativele respective ar contribui și la creșterea gradului de conștientizare publică privind modul în care tehnologiile imersive afectează pluralismul media, diversitatea culturală și participarea democratică.
Activitățile de sensibilizare ar putea contribui, de asemenea, la consolidarea capacităților judiciare și de reglementare pentru interpretarea standardelor existente privind libertatea de exprimare în contexte XR, asigurând abordări coerente și bazate pe drepturi în statele membre.
Revizuirea standardelor existente ale Consiliului Europei privind libertatea de exprimareScopul este realizarea unei cartografieri a standardelor existente ale Consiliului Europei și ale altor organizații internaționale în acest domeniu emergent și evaluarea relevanței și suficienței acestora, în special pentru protecția libertății de exprimare.
CDMSI ar putea întreprinde o analiză structurată a instrumentelor și standardelor existente ale Consiliului Europei privind libertatea de exprimare, precum și a instrumentelor internaționale relevante, pentru a evalua aplicabilitatea lor potențială în realitățile imersive.
Această analiză ar urmări identificarea instrumentelor și principiilor care rămân adecvate și a domeniilor în care ar putea fi necesare clarificări interpretative suplimentare sau orientări complementare.
Revizuirea ar putea include, printre altele:
-
Recomandarea CM/Rec(2022)13 privind tehnologiile digitale și libertatea de exprimare;
-
Recomandarea CM/Rec(2020)1 privind impactul sistemelor algoritmice asupra drepturilor omului;
-
Recomandarea CM/Rec(2018)2 privind rolurile și responsabilitățile intermediarilor de internet;
-
Nota de orientare CDMSI 2021 privind moderarea conținutului – bune practici pentru cadre juridice și procedurale eficiente privind mecanismele de autoreglementare și coreglementare a moderării conținutului.
Pe baza concluziilor sale, CDMSI ar putea propune actualizări sau ajustări pentru a garanta că cadrul de soft law al Consiliului continuă să ofere o protecție eficientă a libertății de exprimare pe măsură ce tehnologiile imersive evoluează.
Pentru promovarea unei abordări comune și coerente a provocărilor conexe și bazându-se pe activitatea și standardele existente, CDMSI ar putea elabora orientări specifice, actualizate și evolutive privind protejarea libertății de exprimare și a altor drepturi interconectate în mediile imersive.
Consolidarea abordărilor privind statul de drept și drepturile omului în guvernanța globală XRLa un nivel mai general, Consiliul Europei este încurajat să participe activ la discuțiile internaționale mai ample privind guvernanța tehnologiilor imersive, contribuind cu perspectiva sa distinctă bazată pe drepturile omului, democrație și statul de drept.
Peisajul internațional al guvernanței XR evoluează rapid. Instituții internaționale, atât din sectorul public, cât și din cel privat, au început să dezvolte instrumente și cadre axate pe inovare, etică sau politici culturale. Totuși, puține dintre aceste inițiative analizează în profunzime implicațiile tehnologiilor imersive asupra libertății de exprimare și a altor drepturi fundamentale, precum și importanța principiilor statului de drept.
Consiliul Europei se află într-o poziție privilegiată pentru a contribui, pe baza CEDO și a jurisprudenței aferente, la asigurarea dezvoltării XR ca mediu guvernat de statul de drept și pentru ca instrumentele sale să reprezinte repere autoritative în protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în acest spațiu.
Acest lucru este esențial pentru a preveni transformarea spațiilor imersive în medii nesigure, supuse arbitrariului și vulnerabile la abuzuri și încălcări ale drepturilor.
În același timp, sunt necesare cercetări suplimentare și dialog politic privind aspecte precum jurisdicția, probele și aplicarea normelor în mediile virtuale, precum și dimensiunile transnaționale ale XR. Consolidarea cooperării și promovarea schimburilor de drept comparat între statele membre și cadrele internaționale ar putea contribui la aplicarea coerentă a principiilor libertății de exprimare și, în general, ale drepturilor omului, prevenind fragmentarea juridică între jurisdicții.
Acțiunea rapidă este un factor esențial. Actorii din sectorul privat stabilesc deja standarde de facto privind moderarea conținutului, guvernanța datelor și gestionarea identității în mediile imersive. În lipsa unui cadru articulat, bazat pe drepturi, există riscul ca aceste norme industriale să se consolideze înainte ca principiile drepturilor omului să fie suficient definite.
Cele două direcții identificate – sensibilizarea și revizuirea standardelor – constituie o bază coerentă pentru viitoarea activitate interguvernamentală și expertiză privind realitățile imersive în cadrul Consiliului Europei.
Inițierea activităților de sensibilizare și a procesului de revizuire a aplicabilității standardelor în următoarele 12–18 luni ar fi atât pragmatică, cât și strategică. Implicarea timpurie ar permite Consiliului Europei să ofere orientări coerente statelor membre, să contribuie semnificativ la dezbaterile globale și să evite fragmentarea dintre regimurile europene și internaționale de guvernanță.
Aceasta ar reprezenta încă un pas important în contribuția Organizației la alinierea inovației și evoluției tehnologice cu principiile drepturilor omului și valorile democratice.
Informații suplimentare:
Colecţii F.9 Mass-media şi internetColecţii E.1 CONVENŢIA ŞI REFERINŢE
Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) inaugurat la 10 mai 2011 este o subdiviziune a Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova, situat in subordonarea administrative a Directorului General al Bibliotecii Nationale a Republicii Moldova si are drept scop promovarea valorilor si mentalitatii europene si sprijinirea procesului de integrare europeana a Moldovei.
