Golubović Dragan. Stigmatisation of non-governmental organisation in Europe / Dragan Golubović; Expert Council on NGO Law; Conference of INGOs of the Council of Europe. - Strasbourg, 2024. - 54 p.
Disponibil: https://rm.coe.int/study-on-stigmatisation-of-ngos-in-europe-final-for-publication-20-03-/1680aef8c5
Accesat la 22.03.2024
Un sondaj realizat de Consiliul de Experți pentru Legislația ONG-urilor al Conferinței INGO-urilor a Consiliului Europei indică o stigmatizare serioasă a ONG-urilor din Europa, pe baza a 55 de răspunsuri la un chestionar, oferite de ONG-uri care activează în 31 de state membre ale Consiliului Europei[1], plus Rusia, precum și de la două ONG-uri internaționale. Studiul a vizat și situația din Republica Moldova. Sondajul a constatat că ONG-urile care lucrează în domeniile drepturilor omului și minorităților, ca organizații de supraveghere (împotriva corupției și jurnalism de investigație) și pentru mediu s-au dovedit a fi în mod particular supuse stigmatizării.
Autoritățile publice sau politicienii de rang înalt din partidele aflate la putere au fost cel mai des menționați ca sursă de stigmatizare, urmați de mijloacele de comunicare pro-guvernamentale sau cele care promovează sau susțin vederi populiste și xenofobe. O altă sursă a venit din anumite segmente ale publicului, inclusiv cei care se opun drepturilor LGBTIQ+, care au vederi nesimpatice față de solicitanții de azil și migranți și cei care au prejudecăți împotriva populației musulmane.
Formele de stigmatizare raportate în sondaj includ măsuri legislative, protecție legală inadecvată, campanii mediatice de defăimare, atacuri fizice împotriva conducerii și membrilor ONG-urilor, acces limitat la fonduri publice și excluderea din procesul decizional. Unul dintre metodele remarcabile utilizate împotriva ONG-urilor este abuzul procedurilor judiciare, inclusiv procesele judecătorești strategice împotriva participării publice (așa-numitele SLAPP-uri). O tendință de stigmatizare pe termen lung în mai multe țări, în ciuda unui "mecanism robust de monitorizare" instituit atât de Consiliul Europei, cât și de Uniunea Europeană, este "deosebit de îngrijorătoare", conform studiului, care solicită mai multă "implicare robustă și eforturi coordonate" pentru contracararea acestei tendințe.
Cu toate acestea, studiul găsește și vești pozitive în măsura în care ONG-urile se confruntă cu stigmatizarea prin advocacy, implicarea cu actorii interni și internaționali, contactul cu instituțiile independente și inițierea proceselor legale la nivel național și european. În timp ce nivelurile de stigmatizare variază de la o țară la alta și sunt supuse unor evoluții continue, constatările sunt consistente și complementare cu cele găsite în studiile anterioare ale Consiliului Expert pe teme similare. Se speră că studiul va aduce lumină suplimentară asupra stigmatizării în curs de desfășurare a anumitor tipuri de ONG-uri și va facilita discuțiile între părțile interesate din Europa cu privire la măsurile cele mai potrivite pentru abordarea sau atenuarea acestei probleme.
Studiul subliniază că șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei la Summitul Reykjavik din 2023 au reafirmat că "societatea civilă este un prerechizit pentru o democrație funcțională". De asemenea, a remarcat angajamentul Summitului de a sprijini și menține un "mediu sigur și propice în care societatea civilă, precum și apărătorii drepturilor omului, pot opera fără obstacole, nesiguranță și violență."
[1] Albania; Austria; Azerbaidjan; Bosnia și Herțegovina; Cipru; Cehia; Danemarca; Estonia; Finlanda; Georgia; Grecia; Ungaria; Irlanda; Italia; Letonia; Malta; Republica Moldova; Monaco; Muntenegru; Macedonia de Nord; Norvegia; Polonia; Serbia; Slovacia; Spania; Suedia; Elveția; România; Turcia; Ucraina; și Regatul Unit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu