Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta predarea istoriei. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta predarea istoriei. Afișați toate postările

CoE: e-publicații 2026: Abolirea pedepsei cu moartea in predarea istoriei

The abolishing of the death penalty in History teaching:  Ad hoc study / The Observatory on History Teaching in Europe. - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 63 p. _ ISBN 978-92-871-9689-7. - URL: https://rm.coe.int/2026-ohte-adhoc-study-abolition-deathpenalt-web-high-res-en/48802c2b83 (accesat: 09.10.2026).

Un nou studiu al Consiliului Europei arată că programele școlare și manualele de istorie pun accentul pe execuții, iar profesorii au nevoie de mai mult sprijin.

În Europa se observă o revenire a discursurilor favorabile pedepsei cu moartea, care subminează valori europene fundamentale, precum demnitatea umană și dreptul la viață. Un studiu recent analizează dacă sistemele de educație ar putea oferi o bază mai solidă pentru susținerea abolirii acestei pedepse. Studiul constată că, deși exemplele de aplicare a pedepsei capitale sunt frecvent abordate în procesul de predare, motivele abolirii acesteia sunt adesea omise.

De-a lungul istoriei omenirii, s-a considerat, în general, că persoanele care comit infracțiuni trebuie să fie pedepsite. Cu toate acestea, modalitățile considerate acceptabile de aplicare a pedepselor s-au schimbat de-a lungul timpului, la fel ca societățile care le-au instituit. Un tip de pedeapsă deosebit de controversat este – termen care desemnează executarea unei persoane în mod legal, în baza unei sancțiuni autorizate de stat.

Studiul ad-hoc al Observatorului pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE), intitulat „Abolirea pedepsei cu moartea în predarea istoriei”, analizează modul în care acest subiect este prezentat în programele școlare și manualele de istorie din ale Observatorului pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE). De asemenea, studiul invită profesorii din statele membre ale OHTE să împărtășească experiențele lor privind predarea și studierea în clasă a pedepsei cu moartea și a procesului de abolire a acesteia.

O atenție deosebită este acordată mișcărilor pentru abolirea pedepsei capitale și eforturilor depuse de Consiliul Europei* pentru ca Europa să devină un spațiu în care pedeapsa cu moartea să fie aproape complet eliminată. Studiul nu examinează execuțiile extrajudiciare.

Metodologia studiului stabilește trei direcții tematice:

  • Studierea procesului de luare a deciziilor juridice privind pedeapsa cu moartea;
  • Argumentele utilizate în favoarea sau împotriva abolirii pedepsei cu moartea;
  • Predarea și studierea aspectelor morale legate de abolirea pedepsei cu moartea.

este principalul partener de cercetare. Rețeaua Academică Internațională pentru Abolirea Pedepsei Capitale (și oferă expertiză de specialitate în acest domeniu.

Studiul a fost prezentat, de asemenea, la Congresul Mondial împotriva Pedepsei cu Moartea, care a avut loc la Paris în iunie 2026, consolidând contribuția Consiliului Europei la acest eveniment.

„Abolirea universală trebuie să rămână obiectivul nostru” – Alain Berset

„Concluziile acestui studiu reprezintă un apel la acțiune pentru promovarea strategiilor de abolire și aprofundarea conștientizării, în rândul tinerilor, a importanței acestei probleme fundamentale privind drepturile omului. Nimeni, nicăieri în lume, nu își poate permite ca asemenea drepturi să fie erodate. Abolirea universală trebuie să rămână obiectivul nostru. Existența pedepsei cu moartea oriunde în lume ne afectează propria umanitate și, odată cu aceasta, temelia democrațiilor noastre”, a subliniat Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, în prefața studiului.

„Nu putem manifesta nicio atitudine de complacere în lupta pentru abolire. Iar educarea tinerilor este esențială”, a adăugat acesta.

Studiul constată că, în cele 19 țări europene analizate, programele școlare și manualele de istorie includ în mod obișnuit exemple de aplicare a pedepsei cu moartea – de la Codul lui Hammurabi din Babilon până la procesele-spectacol din perioada regimului stalinist în Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, ele explică rareori de ce a fost abolită pedeapsa capitală, care au fost argumentele filosofice ale mișcărilor abolitioniste sau rolul instituțiilor internaționale în realizarea acestei schimbări.

Cercetarea mai arată că profesorii abordează adesea subiectul pedepsei cu moartea din proprie inițiativă și și-ar dori mai multe îndrumări și materiale didactice, în special pentru prezentarea abolirii pedepsei capitale dintr-o perspectivă globală.

De ce este importantă abolirea pedepsei cu moartea în prezent?

După cum menționează profesorii Luis Arroyo Zapatero și William Schabas, reprezentanți ai REPECAP, în preambulul studiului:

„Mulți tineri din Europa s-au născut și au crescut într-o lume în care pedeapsa cu moartea este o relicvă a trecutului. Înțelegerea evoluției istorice a pedepsei cu moartea și a procesului de abolire a acesteia oferă numeroase lecții valoroase, nu în ultimul rând în ceea ce privește recunoașterea progreselor înregistrate în domeniul drepturilor și libertăților omului, în general.”

Numărul țărilor care aplică pedeapsa cu moartea la nivel mondial continuă să scadă. Cu toate acestea, numărul execuțiilor în țările care mențin această pedeapsă este în creștere, iar discursurile favorabile pedepsei capitale revin în prim-plan chiar și în Europa.

Din 1997, în niciunul dintre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei nu a mai fost executată o condamnare la moarte – o realizare pe care generațiile tinere ar putea ajunge să o considere firească.

Unul dintre profesorii participanți la studiu a subliniat importanța evidențierii faptului că, deși pedeapsa cu moartea este analizată în context istoric, ea continuă să existe din punct de vedere juridic și este aplicată în prezent, de exemplu, în Statele Unite și China.

În mai 2023, pe fondul intensificării discursurilor favorabile pedepsei cu moartea în Europa, liderii Consiliului Europei au decis, în cadrul Summitului de la Reykjavik, să dea un nou impuls activităților organizației privind abolirea pedepsei capitale.

Inițiativa are două obiective: prevenirea reintroducerii pedepsei cu moartea și contribuția la abolirea sa la nivel mondial, în toate locurile și în toate circumstanțele.

Tinerii au avut un rol central în proiectele lansate ulterior, inclusiv prin crearea unei rețele de tineri ambasadori împotriva pedepsei cu moartea. Studiul constituie o componentă importantă a acestor eforturi.

Despre Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE)

Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa este un acord parțial extins al Consiliului Europei, înființat în 2020. Acesta promovează educația de calitate în domeniul istoriei ca fundament al culturii democratice.

OHTE elaborează rapoarte generale și tematice privind situația predării istoriei. Studiul de față este prima sa cercetare ad-hoc, realizată în cooperare cu Coordonatorul Consiliului Europei pentru abolirea pedepsei cu moartea.

State membre ale Observatorului (19): Albania, Andorra, Armenia, Cipru, Franța, Georgia, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Muntenegru, Macedonia de Nord, Portugalia, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, Spania, Türkiye și Ucraina.

Stat observator: Republica Moldova.

CoE: e-publicații: Crizele economice în predarea istoriei

Economic crises in history teaching: Thematic report / Observatory on History Teaching in Europe. - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2025. - 142 p. - ISBN 978-92-871-9585-2; Idem [Resursă electronică]. - URL: https://rm.coe.int/ohte-economic-crises-in-history-teaching-eng-web-2-/488028de04

 

De la începutul secolului XXI, consecințele economice ale crizelor datoriei din 2007 și 2008, ale pandemiei de Covid-19 și ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei au pus în mod continuu la încercare mijloacele de trai ale multor familii din Europa și din întreaga lume. Înțelegerea crizelor economice dintr-o perspectivă istorică permite elevilor să răspundă mai bine la experiențele prezente și viitoare ale unor astfel de crize.

Al doilea raport tematic al OHTE „Crize economice în predarea istoriei” investighează măsura și modalitățile prin care elevii sunt pregătiți să înțeleagă și să facă față acestor crize prin educația istorică în sistemele publice de învățământ ale statelor membre OHTE. Raportul combină analiza curriculumului și a manualelor cu un studiu exploratoriu al experiențelor profesorilor și rezumă cele mai semnificative concluzii în 10 constatări cheie enumerate în capitolul introductiv și în videoclipul de mai sus.

Cuvântul „criză” provine din greaca pentru „decizie” în domeniile juridic, teologic și medical din societate: „Termenul implica alternative dificile: bine sau rău, mântuire sau condamnare, viață sau moarte” (Koselleck 1982: 617). Din perioada modernă timpurie, a fost aplicat și în numeroase alte domenii ale societății, inclusiv în economie, iar natura procesuală și reproducibilitatea crizelor au fost de asemenea mai mult analizate (Koselleck ibid.: 627).

Predarea despre crizele economice în orele de istorie contribuie la dezvoltarea abilităților de gândire critică, rezilienței și înțelegerii democrației – aceasta este o concluzie esențială a raportului „Crize economice în predarea istoriei” al Observatorului Consiliului Europei pentru Predarea Istoriei în Europa. Această concluzie se bazează pe analiza modului în care 17 țări abordează crizele economice în curriculumul școlar, manuale și sălile de clasă.

Aspecte importante ale raportului


Acest al doilea raport tematic explorează modul în care elevii învață despre cauzele și consecințele evenimentelor din Antichitate, prin Marea Depresiune și până la criza financiară globală din 2008 – și cum aceste lecții contribuie la educația civică și la conștientizarea electorală.

Raportul arată că crizele economice fac parte din curriculumurile naționale de istorie în toate cele 17 țări studiate, iar în 16 dintre ele reprezintă un subiect obligatoriu. Marea Depresiune rămâne exemplul cel mai predat, servind adesea ca punct de plecare pentru a discuta despre inegalitatea socială, instabilitatea politică și răspunsurile democratice.

Profesorii raportează că subiectul ajută elevii să facă conexiuni între economie, politică și societate, stimulând abilitățile analitice și de gândire critică. Totuși, sunt necesare mai multe abordări interdisciplinare și resurse educaționale adecvate pentru a explora impactul uman și social al crizelor.

Raportul evidențiază modul în care învățarea despre crizele din trecut ajută elevii să reziste narațiunilor de a căuta țapi ispășitori și extremismului, pregătindu-i să evalueze mai acut situația economică și politică actuală.

Un instrument pentru securitatea democratică

Raportul subliniază că predarea crizelor economice prin prisma istoriei promovează competențele esențiale definite în Cadrul de Referință al Consiliului Europei pentru Cultura Democrată, inclusiv empatia, deschiderea față de ceilalți, cooperarea și toleranța față de ambiguitate.

„În acest moment de inegalitate crescândă, diviziune socială și polarizare, focusul conferinței din acest an pe crize economice este foarte oportun, și salut raportul tematic cuprinzător al Observatorului pe acest subiect”, a declarat Bjørn Berge, Secretar General Adjunct al Consiliului Europei. „Crizele din finanțele publice și monedele naționale, precum și creșterea inflației, au provocat instabilitate economică în numeroase țări europene. Aceasta a fost strâns legată de creșterea inegalității sociale, xenofobiei și punerea sub semnul întrebării a capacității instituțiilor politice de a livra ceea ce oamenii așteaptă și speră. Acest raport demonstrează, de asemenea, că învățarea istoriei contribuie la capacitatea tinerilor de a aprecia complexitatea și de a rezista tentației narațiunilor simpliste.”

Aceasta se aliniază procesului de consultare al Consiliului Europei privind un Nou Pact Democratic pentru Europa, care reprezintă răspunsul colectiv al organizației și partenerilor săi la frustrarea generată de slăbirea democrației, dezinformare și autoritarism. Promovarea unei gândiri critice mai bune în sfera politică, printre alte soluții creative, este esențială pentru consolidarea fundamentelor democrației, stimularea implicării democratice și întărirea securității democratice.

Prezentarea raportului

Raportul a fost prezentat în cadrul conferinței „Istoria cu orice preț?”, cea de-a cincea conferință anuală a Observatorului, pe 17 octombrie, în sesiunea sa plenară. Constatările raportului au fost discutate cu un public format din politicieni, academicieni și un număr mare de elevi din întreaga Europă. Scopul a fost un schimb deschis de opinii despre modul în care educația istorică poate pregăti mai bine tinerii să facă față provocărilor contemporane.

Ce conține raportul și cum a fost elaborat?

Pentru a analiza modalitățile prin care statele membre predau despre crizele economice în cadrul orelor de istorie, acest raport adoptă o metodologie cuprinzătoare, combinând analiza curriculumului și a manualelor cu un studiu exploratoriu al experiențelor profesorilor și folosind metode cantitative și calitative.

Documentele de curriculum au fost identificate pe baza informațiilor transmise de reprezentanții Consiliului de Conducere al statelor membre și a cercetărilor efectuate de experți. Toate documentele selectate au fost revizuite de experți. În caz de dubii cu privire la care versiuni ale curriculumului erau în vigoare, documentele relevante au fost verificate la cererea expertului de către autoritatea competentă a statului membru. Acest proces a fost coordonat de Secretariatul OHTE.

Pentru toate țările, curricula analizată în prezentul raport era în vigoare pentru anul școlar 2023/24. Lista completă a curriculumurilor este disponibilă în Anexa 1. În unele țări, documentele de curriculum au fost ulterior actualizate sau revizuite.

Eșantionul de manuale conține 350 de manuale din 16 dintre cele 17 state membre OHTE.

Au fost selectate trei manuale pe an/clasă și țară pentru analiză, conform criteriilor detaliate în raport.

Chestionarul a fost distribuit profesorilor prin rețeaua și canalele de comunicare ale OHTE, GEI, asociațiilor europene și naționale ale profesorilor de istorie și ministerelor educației din statele membre OHTE. În studiul exploratoriu au participat 800 de profesori de istorie; distribuția lor pe țări este detaliată în Tabelul 5.1 (Capitolul 5). S-a colectat un minimum de 30 de chestionare completate din fiecare țară, cu excepția celor cu cel mai mic număr de profesori de istorie dintre statele membre OHTE.

Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa este un Acord Parțial Extins al Consiliului Europei, înființat în 2020. El promovează educația istorică de calitate ca fundament pentru cultura democratică. Acesta este al doilea raport tematic al Observatorului, urmând studiul său din 2023 privind „Pandemiile și dezastrele naturale în predarea istoriei”.

Cuprins

Capitolul 1. Introducere

  • Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa
  • De ce sunt crizele economice un subiect relevant pentru predarea istoriei?
  • Definirea crizelor economice
  • Rezumatul principalelor constatări

Capitolul 2. Metodologie

  • Organizarea procesului de cercetare
  • Instrumente de cercetare
  • Colectarea datelor
  • Metode de analiză

Capitolul 3. Analiza curriculumului

  • Crizele economice în curriculumurile de istorie – obligatoriu sau opțional?
  • Dimensiunea temporală
  • Dimensiunea geografică
  • Abordări și perspective
  • Reprezentarea diversității societăților
  • Perspective macro- și micro-istorice
  • Competențe, metode și legături transcurriculare
  • Observații finale

Capitolul 4. Analiza manualelor

  • Dimensiunea temporală
  • Dimensiunea geografică
  • Abordări și perspective
  • Perspective macro- și micro-istorice
  • Reprezentarea diversității societăților
  • Crizele economice ca provocare pentru democrație și teren fertil pentru dictatură
  • Legături transcurriculare
  • Metode
  • Soluții istorice la crize economice
  • Gradul de dificultate al sarcinilor și exercițiilor
  • Competențe
  • Observații finale

Capitolul 5. Predarea crizelor economice: un studiu exploratoriu asupra opiniilor profesorilor

  • Alocarea timpului
  • Specificațiile temei
  • Importanța predării crizelor economice în percepția profesorilor
  • Interesul perceput al elevilor pentru învățarea despre crize economice
  • Legături transcurriculare
  • Opiniile profesorilor privind predarea transcurriculară
  • Metode de predare
  • Aria geografică
  • Abordări și perspective didactice
  • Utilizarea resurselor educaționale în afara manualelor
  • Gradul de satisfacție al profesorilor față de tratarea crizelor economice în curriculumul național
  • Gradul de satisfacție al profesorilor față de tratarea crizelor economice în materialele didactice
  • Observații finale

Capitolul 6. Concluzii

  • Principalele constatări
  • Abordări actuale și perspective viitoare
  • Bibliografie

Anexa 1. Lista curriculumurilor analizate
Anexa 2. Lista termenilor cheie
Anexa 3. Includerea temelor legate de crize economice în curriculumul național de istorie pe țări
Anexa 4. Lista manualelor analizate

Contributori

Mai mult

CoE: e-publicații: Consolidarea conștiinței istorice și a culturii prin învățământul superior

Reinforcing historical awareness and culture through higher education: Threats and challenges: General report: Third Annual Forum for History Education (Bologna, 15-17 May 2024) / Tony Gallagher; Council of Europe - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2025. - 54 p. ; Idem [Resursă electronică]. –  URL: https://rm.coe.int/prems-015725-gbr-2509-rapport-forum-bologne-web-a4/1680b5152f


Consolidarea conștiinței istorice și a culturii prin învățământul superior: amenințări și provocări. Raport general: Al Treilea Forum anual pentru Educația Istorică, Universitatea din Bologna, 15-17 mai 2024

În cadrul programului interguvernamental privind predarea istoriei, Departamentul de Educație al Consiliului Europei a lansat o serie de forumuri dedicate unor teme esențiale referitoare la rolul istoriei în primele decenii ale secolului XXI.

Al treilea forum din această serie, cu titlul „Consolidarea conștiinței istorice și a culturii prin învățământul superior: amenințări și provocări”, a avut loc la Universitatea din Bologna, în luna mai 2024. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Universitatea din Bologna și în parteneriat cu actori importanți din domeniul învățământului superior: Asociația Internațională a Universităților (IAU), Eurodoc, Uniunea Europeană a Studenților (ESU) și Observatorul Magna Charta.

„Consolidarea conștiinței istorice și a culturii prin învățământul superior: amenințări și provocări” este publicația, care aduce în prim-plan rolul esențial al educației istorice în societățile democratice.

Lucrarea reflectă dezbaterile purtate în cadrul celui de-al treilea Forum pentru Educația Istorică, desfășurat la Universitatea din Bologna în mai 2024, și abordează teme actuale precum libertatea academică, responsabilitatea istoricilor și necesitatea unei memorii colective comune.

Raportul rezultat din forum abordează următoarele teme:
  • integrarea culturii populare în formularea narațiunii istorice;
  • rolul autorităților publice ca garanți ai cadrului de funcționare și finanțare a învățământului superior;
  • importanța libertății academice în definirea unei narațiuni istorice prin predare;
  • necesitatea existenței unei baze istorice comune pentru o coexistență armonioasă în societate.

Aflat la intersecția dintre reflecțiile asupra istoriei în cadrul învățământului superior și dezbaterile privind starea acestui sector – în special în ceea ce privește libertatea academică și autonomia instituțională – Forumul de la Bologna a oferit un cadru pentru discuții extrem de bogate și uneori contradictorii, care sunt reflectate în acest raport.

Structura raportului include:

Introducere
Rezumat executiv
Raportul raportorului general
Sesiunea de deschidere – Istorie incluzivă
Sesiunea plenară 1 – Rolul educației și cercetării istorice în/din societățile democratice
  • Observatorul Magna Charta
Sesiunea plenară 2 – Identități, roluri și responsabilități ale istoricilor în învățământul superior
  • Educația istorică contemporană: amenințări și oportunități
  • Libertatea academică în Albania: comunismul și moștenirea sa
Sesiunea plenară 3 – Rolul învățământului superior în valorizarea culturii istorice în societate
  • Disputele asupra istoriei în Statele Unite ale Americii
  • Educația istorică pentru viitor
  • Promovarea valorilor democratice prin istorie: perspectiva studenților asupra rolului învățământului superior
Sesiunea finală – Sustenabilitate și perspective de viitor pentru educația istorică în învățământul superior
  • O nouă teorie a responsabilității istoricilor, bazată pe drepturile omului (pe scurt)
Discuții de grup
Anexe

CoE: e-publicații: Set de instrumente pentru orele de istorie – Demontarea știrilor false și promovarea gândirii critice

Toolkit for history classes – Debunking fake news and fostering critical thinking / María Sabiote, González Marcos, Rebollo Fidalgo, Alfonso Cebrián Rey, Félix González Chicote, Cosme J. Gómez Carrasco, Juan Ramón Moreno Vera, Jairo Rodríguez Medina, Pedro Miralles Martínez. - Strasbourg: Council of Europe, 2024. - 158 p. - (Accesat la 12.03.2025).

ISBN 978-92-871-9512-8
Disponibil: https://rm.coe.int/histolab-toolkit-for-history-classes-web-pdf/1680b22b08

Prin intermediul HISTOLAB, Consiliul Europei și Uniunea Europeană au elaborat un set de instrumente pentru identificarea și demontarea știrilor false în orele de istorie, în colaborare cu grupul de cercetare DICSO (Universitatea din Murcia, Spania). Acest set include 11 activități educaționale, menite să dezvolte competențe în analiza informațiilor istorice, recunoașterea știrilor false și a discursului instigator la ură din perspectivă istorică.

Pentru a evalua eficiența acestor activități și a setului de instrumente în ansamblu, a fost conceput un curs de formare pentru profesori, care le permite acestora să implementeze activitățile în propriile lor clase.

În ultimele două decenii, utilizarea internetului și a rețelelor sociale a permis un acces mai larg și mai rapid la informație în întreaga lume. Totuși, acest progres a deschis și calea pentru dezinformare, manipulare, știri false și propagandă politică. Fiecare industrie, instituție și individ a trebuit să se adapteze acestui flux de informații nesigure, iar multe organizații au început să adopte noi politici și să emită recomandări despre cum să gestioneze această nouă realitate.

Publicația „Set de instrumente pentru orele de istorie – Demontarea știrilor false și promovarea gândirii critice” reprezintă un răspuns coordonat al Uniunii Europene și al Consiliului Europei la acest fenomen. Acest set de instrumente este o resursă destinată profesorilor de istorie, pentru a-i ajuta să îi învețe pe elevi cum să analizeze și să pună la îndoială știrile false, utilizând surse și teme istorice care leagă trecutul de prezent.

Setul de instrumente este în concordanță cu valorile și prioritățile Uniunii Europene și ale Consiliului Europei, deoarece ambele instituții lucrează de ani de zile pentru a atrage atenția asupra pericolelor cauzate de dezinformare și manipularea istoriei.

Acest ghid a fost conceput pentru a-i ajuta pe profesori să le arate elevilor nu doar cum să recunoască știrile false, ci și de ce au fost create și cine sunt comunitățile minoritare care sunt cel mai adesea ținta acestor informații manipulate.

Setul de instrumente include 11 activități educaționale:

  1. Dezbaterea asupra rolului Spaniei în comerțul transatlantic cu sclavi
  2. Propaganda de război: scufundarea navei Maine, 1898
  3. Gripa spaniolă sau gripa din 1918? Informații influențate de efortul de război
  4. Propaganda de război: fabricile de cadavre germane în Primul Război Mondial (1914-1918)
  5. Boicotul Jocurilor Olimpice din 1936
  6. Știri false despre refugiați: primirea exilaților republicani în Franța, februarie 1939
  7. Știri false despre mișcarea sufragetelor
  8. Rolul dezinformării în consolidarea statelor totalitare: Uniunea Sovietică sub Stalin
  9. Memoria și istoria Holocaustului: Dovezi și negare
  10. Holocaustul romilor
  11. Utilizarea dezinformării împotriva migranților în timpul referendumului privind Brexit-ul
Educația în spiritul valorilor democratice, evaluarea credibilității surselor și formarea profesorilor și elevilor pentru recunoașterea narativelor manipulate sunt cele trei direcții principale ale acestui set de activități, având scopul de a învăța cum să demontăm știrile false și discursul instigator la ură prin istorie.

Mai mult

 VEZI DE ASEMENEA

Istorii comune pentru o Europă fără linii de demarcaţie
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/07/coe-achizitii-recente-2023-i.html
Pandemiile și catastrofele naturale reflectate în predarea istoriei:
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/07/coe-achizitii-recente-2023-i.html
Învățarea istoriei, înrădăcinarea democrației
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/11/coe-e-publicatii-invatarea-istoriei.html
Raport general privind situația predării istoriei în Europa
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/11/coe-e-publicatii-raport-general-privind.htm
Colecţii: H.1.1 Educaţie primară, medie, extraşcolară

CoE: Achizițiii noi 2024: Istorie, Cultură, Limbi

Din Donația oferită de către Reprezentanța Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei și de către Oficiului Consiliul Europei la Chişinău

 

H.2.3/2023/CU      338.4 / C-94   III-144349


Cultural Routes of the Council of Europe [2024] / [forew. : Patrick Engelberg, Urszula Ślązak] ; Cultural route of the Council of Europe.- Strasbourg : Council of Europe Publications, 2023. - 72 p. : fig., fot.


În 1987, Consiliul Europei a inaugurat Programul Rutelor Culturale ale Consiliului Europei, care permite descoperirea și promovarea moștenirii culturale europene prin călătorii în timp și spațiu. Prin Acordul Parțial Extins privind Rutile Culturale ale Consiliului Europei (EPA), statelor membre li se permite să coopereze mai strâns și să promoveze programul. Certificarea "Rută Culturală a Consiliului Europei" este acordată anual de către reprezentanții EPA, în urma unei metodologii riguroase de evaluare. Sediul programului este la Mănăstirea Neumünster din Luxemburg, unde funcționează și Institutul European al Rutelor Culturale (EICR). 

Programul a devenit un simbol de calitate recunoscut în Europa și dincolo de aceasta, beneficiind de cooperare strânsă cu diverse organizații internaționale. Astăzi, există 47 de "Rute Culturale ale Consiliului Europei" certificate, acoperind o gamă largă de teme și implementând activități diverse în domeniul cercetării științifice, artei și turismului cultural. Aceste rețele transnaționale permit sinergii între autoritățile naționale, regionale și locale, încurajând participarea cetățenilor și accesul direct la patrimoniul european comun.

Această publicație oferă o serie de itinerarii de călătorie în spațiu și timp, permițând descoperirea, pe teme și pe țări, a celor 47 de Rute Culturale ale Consiliului Europei.

*     *     *

H.2.3/2022/CU

Cultural Routes of the Council of Europe [2022] : Activity Report  / [forew. : Patrick Engelberg [et al.] ; Cultural route of the Council of Europe].- Strasbourg : Council of Europe Publications, 2022. - 102 p. : fig., fot., h. ; 30 cm.
Appendices : p. 100-101
338.4 / C-94
IV-66859


În 2022, Programul Rutelor Culturale al Consiliului Europei a înregistrat mai multe realizări semnificative:

- Extindere și consolidare: Programul a continuat să își extindă influența și să-și consolideze misiunea, cu trei noi state membre (Albania, Liban și Macedonia de Nord) și acordarea statutului de observator Republicii Cehe. Aceste adiții au adus mai multă diversitate și resurse la nivelul programului.

- Certificarea de noi rute culturale: În cadrul ciclului de evaluare 2021-2022, trei noi rute au fost certificate ca Rute Culturale ale Consiliului Europei:
Ruta Cafenelelor istorice
Ruta Poveștilor europene
Ruta femeilor-scriitoare
Aceste noi rute promit să avanseze misiunea programului de a oferi turism sustenabil, educațional și responsabil, care traversează frontierele.

- Creșterea bugetului și implicare activă: Bugetul EPA a înregistrat o creștere semnificativă, iar activitățile organizate de statele membre ale EPA, precum și contribuțiile voluntare din partea Franței, Elveției și Luxemburgului la bugetele EPA și EICR, au demonstrat un angajament puternic pentru sprijinirea programului în promovarea patrimoniului cultural național și dezvoltarea locală.

- Evenimente de impact: Forumul Consultativ Anual al Rutelor Culturale, găzduit în Chania, Grecia, a adus împreună peste 400 de părți interesate și 100 de vorbitori din Europa și dincolo. Acest eveniment a oferit o platformă pentru discuții despre valorile și patrimoniul european, dialogul intercultural, diplomația culturală și turismul cultural durabil.

- Academia de Formare: Academia de Formare din 2022, organizată de rețeaua Rutele Impresionismului în asociere cu Institutul European al Rutelor Culturale, Districtul Seine-et-Marne și Ministerul Culturii din Franța, a adunat peste 70 de participanți din 17 țări diferite. Participanții au avut ocazia să își împărtășească experiențele în gestionarea rutelor culturale, contribuind astfel la creșterea notorietății programului.

În ansamblu, realizările din 2022 demonstrează angajamentul continuu față de promovarea identității culturale europene și dezvoltarea durabilă a turismului cultural în regiune.

*     *      *

H.2.3/2022/GLI

008(4) / G-43   II-729214

Gli Itinerari Culturali del Consiglio d'Europa : un patrimonio europeo = The Cultural Routes of the Council of Europe : a European heritage ] / testi di Michele Giacomelli, Stefano Dominioni; [vol. a cura di Roberta Alberotanza].- [S. l.] : Présidence de l'Italie; Conseil de l'Europe, 2021-2022. - 128 p. : fot., h.Indice : p. 109-119

The Cultural Routes of the Council of Europe in Italy: a European heritage

Acest volum reprezintă finalizarea expoziției organizate în cadrul Președinției italiene a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și a fost pregătit de Secretariatul Acordului Parțial Extins privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei (EPA), în cooperare cu Institutul European al Itinerarelor Culturale (Luxemburg).

Expoziția, care a circulat în Italia și în străinătate, ghidează vizitatorii prin cele 29 de Rute Culturale ale Consiliului Europei cu membri ai rețelei italiene, din cele 45 de Rute certificate de Consiliul Europei până în 2021. Fiecare panou spune povestea unei Rute: titlurile pe fundaluri roșii se referă la cele 8 Rute Culturale care au sediul în Italia, în timp ce cele pe fundaluri albastre prezintă cele 21 de Rute care trec prin Italia, deși au sediul instituțional în altă parte.

Fiecare panou conține o hartă care arată toate țările care fac parte din itinerar, și un cod QR care oferă un link către site-ul programului Consiliului Europei.

*   *   *


H2.3/2023/IT

Itinéraires culturels du Conseil de l'Europe en France : Depuis 1987 = Cultural Routes of the Council of Europe in France : Since 1987 / [ed.] : Direction générale des patrimoines et de l'architecture, Mission du patrimoine mondial.- [Strasbourg] : Conseil de l'Europe, 2023. - 1 vol. (pag. nenumerotate) : h., fot.

008(44) / I-87
II-729462

Rutele culturale ale Consiliului Europei în Franța: Începând cu 1987 / Direcția generală pentru patrimonii și arhitectură. Misiunea pentru patrimoniul mondial. - Strasbourg: Consiliul Europei, 2023

Această publicație prezintă Programul și Rutele culturale ale Consiliului Europei care traversează Franța, oferind o călătorie în timp și în spațiu pentru a putea descoperi patrimoniul material și nematerial al acestor teritorii, care constituie patrimoniul nostru comun.  


*     *     *

H.1.1/2023/PA

Pandemics and natural disasters as reflected in history teaching
: thematic report by the Observatory on History Teaching in Europe, 2022  / Observatory on History Teaching in Europe.- Strasbourg : Council of Europe Publications, 2023. - 96 p. 
Appendices : p. 85-95
Bibliogr. : p. 79-82

ISBN: 978-92-871-9333-9

616 / O-17; 616/ P-21
IV-65468
IV-66868


*     *     *

H.1.1/2023/PA

Pandémies et catastrophes naturelles telles que reflétées dans l'enseignement de l'histoire
: rapport thématique de l'Observatoire de l'enseignement de l'histoire en Europe, 2022  / Observatoire de l'enseignement de l'histoire en Europe.- Strasbourg : Conseil de l'Europe, 2023. - 107 p. : fig., tab. ; 30 cm.
Annexes : p. 93-107
Bibliogr. : p. 89-92

ISBN: 978-92-871-9332-2

616 /O-17
IV-66869


De-a lungul întregii istorii umane, pandemiile și dezastrele naturale au avut un impact semnificativ asupra narațiunilor istorice ale omenirii. Aceste evenimente nu numai că subliniază fragilitatea umană și limitele cunoașterii, ci și oferă lecții importante pe care oamenii le pot învăța. Cu toate acestea, în ciuda impactului lor semnificativ, aceste aspecte sunt adesea neglijate în educația istorică.

Primul raport tematic al Observatorului pentru Predarea Istoriei în Europa (OHTE) analizează modul în care pandemiile și dezastrele naturale sunt predate la diferite niveluri de educație.

Misiunea observatorului este de a oferi o imagine clară asupra stării predării istoriei în Europa. În țările care fac parte din observator, acest lucru se face prin rapoartele OHTE privind starea predării istoriei și rapoartele tematice, care explorează domenii de interes particular și modul în care acestea sunt abordate în lecțiile de istorie.

Viziunea observatorului este încorporată de motto-ul său: "Predarea istoriei, fundamentul democrației". În practică, acest lucru înseamnă că promovează o educație istorică de calitate pentru a îmbunătăți înțelegerea culturii democratice în rândul tinerilor. Observatorul pentru Predarea Istoriei în Europa este un acord parțial extins al Consiliului Europei.

*     *     *


H.1.3/2023/LI 
81'24 / L-74     IV-66852


Limbile pe care le întâlnește Lara pe parcursul călătoriei sale
  / Consiliul Europei.- [S. L.] : Consiliul Europei, 2021. - 
50 p. : il. color.



*     *     *

H.1.3/2021/LA  81'24 / L-24  IV-66851


Languages Lara encounters on her journey / Council of Europe.- [S. L.] : Council of Europe, 2021. - 50 p. : il. color.




Limbile pe care le vei întâlni în paginile broșurii reflectă diversitatea culturilor și tradițiilor care există alături unul de altul pe continentul nostru. Unele dintre cele aproximativ 225 de limbi native Europei sunt vorbite de milioane de oameni, iar altele, vorbite doar de câteva persoane, sunt, din păcate, pe cale de dispariție.

În această scurtă călătorie, vei descoperi multe similitudini. Limbile europene se încadrează în mare parte în trei categorii principale: slave, romanice și germanice, limbile din fiecare grup având aceleași rădăcini - cu toate acestea, de-a lungul secolelor, acestea s-au dezvoltat în direcții distincte. Vei afla, de asemenea, despre diferențele lor: varietatea de alfabete (cum ar fi latin, chirilic, grecesc, armean și georgian), folosind adesea scripturi artistice; modul în care abordează crearea de cuvinte pentru noile inventii și originea lor uneori misterioasă. Toate au o identitate unică și propria lor poveste de spus!






Holocaustul – o tragedie a umanității

În cadrul Campaniei naționale de comemorare a victimelor Holocaustului și Săptămânii Memoriei (22-28 ianuarie 2024), Biblioteca Națională a Republicii Moldova organizează o suită de activități https://www.facebook.com/events/921426719709450?ref=newsfeed,

Inclusiv și
Expoziția tematică „Holocaustul – o tragedie a umanităț
ii” (23.01-12.02.2024) în spațiul expozițional, et. 2, blocul central (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”).http://tinyurl.com/5ffy8szf

Expoziție tematică „Holocaustul – o tragedie a umanității” are scopul de a promova și valorifica documentele cu conținut științific și didactic despre fenomenul Holocaust, soarta evreilor din spațiul românesc și evreilor de pretutindeni.



Centrul Pro-European de servicii si comunicare (CPESC) a contribuit la această expoziție cu 2 compartimente:
1. Compartimentul „Transmiterea memoriei Holocaustului în Europa": conține documente și publicații ale Consiliului Europei și Uniunii Europene cu privire la politicile europene de păstrare a memoriei Holocaustului și de prevenire a crimelor împotriva umanității.

2. Compartimentul „Educația despre Holocaust în Europa”: prezintă o serie de resurse și instrumente pentru activități educaționale, care pot fi folosite de cadrele didactice pentru a preda elevilor istoria Holocaustului, și a promova respectul pentru diversitate și nediscriminare.

Tradițional sunt expuse publicații și documente din colecțiile Centrului, în special cărți in lmbile engleză și franceză, editate de Consiliul Europei și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), dar și resurse/ publicații online .

În perioada după expoziția vernisată cu aceeași ocazie în 2020, http://tinyurl.com/rvwm8h5t , au văzut lumina noi documente, disponibile și online.

Compartimentul „Transmiterea memoriei Holocaustului în Europa" a fost completat cu documente oficiale ale:

  • Recomandarea CM/Rec(2022)5 a Comitetului Miniștrilor către statele membre privind transmiterea memoriei Holocaustul-ui și prevenirea crimelor împotriva umanității,care vizează angajamentul Consiliului Europei de a promova unitatea între statele membre și valorile democratice, subliniind importanța înțelegerii istoriei pentru prevenirea recurenței crimelor împotriva umanității. http://tinyurl.com/3n4em7mj
  • Recomandarea de politică generală Nr 9 a ECRI (Revizuită) privind prevenirea și combaterea Antisemitismului (Adoptată pe 1 iulie 2021)/ Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI)  http://tinyurl.com/2p976y3k



Publicațiile din Compartimentul 2 oferă publicului ocazia să cunoască noutățile editoriale privind predarea/învățarea despre Holocaust, inclusiv în română, în contextul abordarii interdisciplinare și/sau predării istoriei, educației pentru drepturile omului și educației interculturale.

Vedeți, spre exemplu: http://tinyurl.com/yc3atxde  precum și Raport general privind situația predării istoriei în Europa



Rezumatele publicațiilor și link-urile la versiunea lor originală 
pot fi accesate aici: http://tinyurl.com/yc3atxde 
Tot aici sunt oferite resurse și publicații suplimentare.

Cautare in

Traduceti