CoE: e-publicații: Set de instrumente pentru orele de istorie – Demontarea știrilor false și promovarea gândirii critice

Toolkit for history classes – Debunking fake news and fostering critical thinking / María Sabiote, González Marcos, Rebollo Fidalgo, Alfonso Cebrián Rey, Félix González Chicote, Cosme J. Gómez Carrasco, Juan Ramón Moreno Vera, Jairo Rodríguez Medina, Pedro Miralles Martínez. - Strasbourg: Council of Europe, 2024. - 158 p. - (Accesat la 12.03.2025).

ISBN 978-92-871-9512-8
Disponibil: https://rm.coe.int/histolab-toolkit-for-history-classes-web-pdf/1680b22b08

Prin intermediul HISTOLAB, Consiliul Europei și Uniunea Europeană au elaborat un set de instrumente pentru identificarea și demontarea știrilor false în orele de istorie, în colaborare cu grupul de cercetare DICSO (Universitatea din Murcia, Spania). Acest set include 11 activități educaționale, menite să dezvolte competențe în analiza informațiilor istorice, recunoașterea știrilor false și a discursului instigator la ură din perspectivă istorică.

Pentru a evalua eficiența acestor activități și a setului de instrumente în ansamblu, a fost conceput un curs de formare pentru profesori, care le permite acestora să implementeze activitățile în propriile lor clase.

În ultimele două decenii, utilizarea internetului și a rețelelor sociale a permis un acces mai larg și mai rapid la informație în întreaga lume. Totuși, acest progres a deschis și calea pentru dezinformare, manipulare, știri false și propagandă politică. Fiecare industrie, instituție și individ a trebuit să se adapteze acestui flux de informații nesigure, iar multe organizații au început să adopte noi politici și să emită recomandări despre cum să gestioneze această nouă realitate.

Publicația „Set de instrumente pentru orele de istorie – Demontarea știrilor false și promovarea gândirii critice” reprezintă un răspuns coordonat al Uniunii Europene și al Consiliului Europei la acest fenomen. Acest set de instrumente este o resursă destinată profesorilor de istorie, pentru a-i ajuta să îi învețe pe elevi cum să analizeze și să pună la îndoială știrile false, utilizând surse și teme istorice care leagă trecutul de prezent.

Setul de instrumente este în concordanță cu valorile și prioritățile Uniunii Europene și ale Consiliului Europei, deoarece ambele instituții lucrează de ani de zile pentru a atrage atenția asupra pericolelor cauzate de dezinformare și manipularea istoriei.

Acest ghid a fost conceput pentru a-i ajuta pe profesori să le arate elevilor nu doar cum să recunoască știrile false, ci și de ce au fost create și cine sunt comunitățile minoritare care sunt cel mai adesea ținta acestor informații manipulate.

Setul de instrumente include 11 activități educaționale:

1. Dezbaterea asupra rolului Spaniei în comerțul transatlantic cu sclavi
2. Propaganda de război: scufundarea navei Maine, 1898
3. Gripa spaniolă sau gripa din 1918? Informații influențate de efortul de război
4. Propaganda de război: fabricile de cadavre germane în Primul Război Mondial (1914-1918)
5. Boicotul Jocurilor Olimpice din 1936
6. Știri false despre refugiați: primirea exilaților republicani în Franța, februarie 1939
7. Știri false despre mișcarea sufragetelor
8. Rolul dezinformării în consolidarea statelor totalitare: Uniunea Sovietică sub Stalin
9. Memoria și istoria Holocaustului: Dovezi și negare
10. Holocaustul romilor
11. Utilizarea dezinformării împotriva migranților în timpul referendumului privind Brexit-ul

Educația în spiritul valorilor democratice, evaluarea credibilității surselor și formarea profesorilor și elevilor pentru recunoașterea narativelor manipulate sunt cele trei direcții principale ale acestui set de activități, având scopul de a învăța cum să demontăm știrile false și discursul instigator la ură prin istorie.

Mai mult

• https://rm.coe.int/2024-03-histolab-toolkit/1680af086d
• https://histolab.coe.int/activities/toolkit
• VIDEO - https://player.vimeo.com/video/1034235396
• https://www.euractiv.com/section/politics/opinion/teaching-history-for-civic-engagement-a-toolkit-to-debunk-fake-news-in-history-classes/

 VEZI DE ASEMENEA

Istorii comune pentru o Europă fără linii de demarcaţie
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/07/coe-achizitii-recente-2023-i.html
Pandemiile și catastrofele naturale reflectate în predarea istoriei:
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/07/coe-achizitii-recente-2023-i.html
Învățarea istoriei, înrădăcinarea democrației
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/11/coe-e-publicatii-invatarea-istoriei.html
Raport general privind situația predării istoriei în Europa
https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/11/coe-e-publicatii-raport-general-privind.htm
Colecţii: H.1.1 Educaţie primară, medie, extraşcolară

https://cpescmdlib.blogspot.com/2013/02/colectii-h11-educatie-primara-medie.html

CoE: e-publicații: Jurnalul rezilienței pentru adolescenți

Husic, Sabiha. Jurnalul rezilienței pentru adolescenți / Sabiha Husic; Proiectul Consiliului Europei ”Consolidarea protecției drepturilor omului ale refugiaților și migranților din Republica Moldova”. - Consiliul Europei, iunie 2024. - 92 p. - (Accesat 08.11.2024).

Disponibil: https://rm.coe.int/jurnalul-rezilientei-pentru-adolescenti/1680b08002

Versiunea în limba ucraineană - https://rm.coe.int/-/1680b08004
Versiunea în limba engleză - https://rm.coe.int/resilience-journal-for-adolescents/1680b08003

Adolescenții se confruntă cu diverse situații stresante, cum ar fi dificultățile legate de angajamentele și cerințele școlare, provocările legate de maturizare și violența din partea colegilor sau a adulților. Adesea, ei se confruntă cu dificultăți de adaptare la noi persoane, mediu și obiceiuri.

Aceștia și-ar fi pierdut casele, părinții sau prietenii atunci când au plecat din localitatea lor de origine. În timpul strămutării, călătorind prin țări pentru a ajunge într-un loc sigur, precum și la sosire în țara de destinație, ei sunt deosebit de sensibili și vulnerabili.

Jurnalul rezilienței pentru adolescenți își propune să îi ajute pe tineri să își recunoască emoțiile, precum și să își câștige încrederea și respectul de sine. Cu ajutorul jurnalului, ei pot să își antreneze abilitățile de comunicare, să își valorifice realizările și să știe unde să caute sfaturi sau ajutor.

Prin recunoașterea sentimentelor lor și prin promovarea gândirii pozitive, adolescenții își pot dezvolta reziliența în viața de zi cu zi, astfel încât să facă față în mod eficient situațiilor stresante cu care se confruntă.

REZILIENȚA este abilitatea de a te „recupera” după situații și momente dificile, de a încerca lucruri noi, de a recunoaște punctele forte, capacitățile, emoțiile, de a îmbunătăți abilitățile de comunicare și de a învăța cum să ceri ajutor de la alții atunci când este necesar. Reziliența nu se dobândește la naștere, ci mai degrabă se învață și se dezvoltă.
JURNALUL nu este doar un spațiu pentru scris, ci și un instrument care îi ajută pe copii să se înțeleagă mai bine pe ei înșiși și să își dezvolte reziliența emoțională, încrederea și respectul de sine.
DE CE ESTE IMPORTANT JURNALUL REZILIENȚEI? Jurnalul rezilienței pentru adolescenți îi ajută pe aceștia să se descopere, să se înțeleagă și să se accepte pe ei înșiși precum și să învețe cum să facă față provocărilor și situațiilor din viață într-un mod pozitiv și util. În acest fel, adolescenții își recunosc propriile reacții care au loc în corpul, emoțiile și gândurile lor, care le afectează adesea starea de spirit și comportamentul. În timpul utilizării Jurnalului, adolescenții își recunosc propriile forțe și emoții în fiecare pas pe care îl fac, în fiecare cuvânt pe care îl scriu, simbol pe care îl desenează, propoziție pe care o finisează, în fiecare poveste scrisă, precum și în timpul liber și în timpul relaxării.

CUM SE UTILIZEAZĂ JURNALUL REZILIENȚEI? 

• Cadrele didactice, psihologii și alte persoane de încredere care înțeleg noțiunea de stres și traumă le prezintă adolescenților importanța utilizării Jurnalului rezilienței. 

• Metodologia Jurnalului recunoaște faptul că fiecare adolescent este unic, deoarece poate răspunde la aceleași întrebări, instrucțiuni, sarcini, în felul său unic, recunoscându-și propriile reacții și puncte forte, căutând soluții care i se potrivesc. În cadrul acestuia se utilizează un limbaj și simboluri care să îi descrie.

 • Adolescenții pot folosi Jurnalul cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână, sau chiar mai frecvent, în funcție de nevoile, motivația și disponibilitatea lor. 

• Este necesar să se asigure un timp dedicat conversațiilor cu adolescenții despre realizările și schimbările lor în timpul procesului de utilizare a Jurnalului rezilienței, pentru a-i încuraja să continue și pentru a-i felicita.

Prezentul Jurnal a fost realizat în cadrul proiectului ConsiliuluiEuropei ”Consolidarea protecțieidrepturilor omului ale refugiaților și migranților din RepublicaMoldova”.