Advisory Committee on the Framework Convention for the Protection of National Minorities. 15th activity report covering the period from 1 June 2024 to 31 May 2026 / Council of Europe. – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 53 p. – URL: https://rm.coe.int/15th-acfc-activity-report-en-final/48802dc72b (accesat la 24.09.2026).
Al 15-lea raport de activitate al Comitetului consultativ al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, care acoperă perioada 1 iunie 2024 – 31 mai 2026.
Potrivit Comitetului consultativ, ultimii doi ani au fost marcați de provocări tot mai mari pentru drepturile minorităților naționale. Intensificarea tensiunilor geopolitice și declinul multilateralismului au creat un context favorabil instrumentalizării relațiilor interetnice și politizării drepturilor minorităților. Printre cele mai preocupante tendințe identificate se numără creșterea ostilității față de minoritățile naționale, apariția sau consolidarea unor ierarhii între grupurile minoritare, excluderea persistentă și discriminarea romilor și a nomazilor (Travellers), diminuarea resurselor financiare destinate politicilor de incluziune, precum și lipsa unor date fiabile privind situația diferitelor comunități.
În același timp, Comitetul consultativ evidențiază eforturile pozitive depuse de numeroase state părți la Convenția-cadru. Acestea au adoptat măsuri pentru consolidarea cadrului juridic și a politicilor publice, sprijinirea limbilor și culturilor minoritare, promovarea participării reprezentanților minorităților și menținerea unui dialog constructiv cu aceștia. Comitetul consideră că asemenea practici pot inspira progrese și în alte state și demonstrează că, chiar într-un context dificil, protecția drepturilor minorităților poate fi consolidată prin angajament instituțional și implicarea autentică a tuturor actorilor.
Raportul atrage atenția asupra faptului că persoanele care se identifică cu minorități naționale se confruntă tot mai frecvent cu ostilitate și retorică polarizantă, inclusiv din partea unor persoane cu funcții publice și a grupurilor care promovează discursuri de ură. Sunt semnalate persistența unor ierarhii între minorități, justificarea unor discursuri de excludere și acordarea unui tratament preferențial anumitor minorități în baza unor acorduri bilaterale, în detrimentul unei protecții bazate pe mecanismele multilaterale de drepturile omului. Comitetul avertizează că asemenea evoluții pot alimenta diviziunile sociale și tensiunile dintre state și pot afecta în special grupurile care nu dispun de un „stat înrudit”, precum romii și nomazii.
Un alt aspect important îl constituie restrângerea spațiului civic și diminuarea mecanismelor democratice de protecție. Potrivit raportului, persoanele care se identifică cu minorități naționale pot deveni mai reticente în a-și declara liber apartenența și în a participa pe deplin la viața socială, economică și politică. Prezentarea protecției drepturilor minorităților drept un privilegiu, precum și campaniile de dezinformare și manipulare îndreptate împotriva acestora pot afecta coeziunea socială și fundamentul democratic al societății.
O atenție deosebită este acordată situației romilor și nomazilor, care continuă să se confrunte cu discriminare și stigmatizare și cu bariere în domenii precum educația, ocuparea forței de muncă, locuirea, sănătatea și participarea la viața publică.
Raportul subliniază, de asemenea, importanța asigurării unor resurse financiare stabile, suficiente și previzibile pentru politicile de combatere a discriminării și de protecție a minorităților. În contextul instabilității internaționale, al războaielor și al presiunilor economice, resursele publice sunt tot mai mult orientate spre apărare, securitate și situații de urgență, iar finanțarea pe termen scurt, bazată predominant pe proiecte, nu poate înlocui soluțiile structurale și durabile.
Disponibilitatea unor date fiabile este considerată esențială pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor care se identifică cu minorități naționale, elaborarea politicilor publice și evaluarea impactului acestora. Comitetul atrage atenția însă asupra diminuării informațiilor privind apartenența etnică, lingvistică și religioasă, pe fondul transformării modalităților tradiționale de realizare a recensămintelor și al extinderii sistemelor bazate pe registre.
În domeniul digital, raportul evidențiază atât oportunitățile, cât și riscurile tehnologiilor noi și ale inteligenței artificiale. Digitalizarea poate facilita accesul la conținut în limbile minoritare și poate contribui la diversificarea vocilor prezente în spațiul public, însă prejudecățile algoritmice, stereotipurile și inegalitățile existente pot fi, la rândul lor, amplificate prin utilizarea tehnologiilor digitale.
Republica Moldova este menționată în contextul mecanismului de monitorizare a Convenției-cadru. Comitetul consultativ a primit raportul național al Republicii Moldova la 1 aprilie 2025, în cadrul celui de-al șaselea ciclu de monitorizare. În perioada analizată a avut loc, la 13 decembrie 2024, o activitate de monitorizare ulterioară (follow-up) pentru Republica Moldova, în cadrul celui de-al cincilea ciclu de monitorizare.
Raportul consemnează, de asemenea, că Republica Moldova a semnat Convenția-cadru la 13 iulie 1995, a ratificat-o la 20 noiembrie 1996, iar aceasta a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 1 februarie 1998. Republica Moldova este, astfel, parte la Convenția-cadru și participă la mecanismul de monitorizare instituit în temeiul acesteia.
Este important de precizat că prezentul raport este un raport de activitate al Comitetului consultativ și nu constituie o evaluare detaliată a situației minorităților naționale din Republica Moldova. Informațiile referitoare la Moldova sunt prezentate în principal în contextul ciclurilor de monitorizare, al dialogului de urmărire și al aplicării Convenției-cadru.
În concluzie, Comitetul consultativ reafirmă că protecția drepturilor persoanelor care se identifică cu minorități naționale reprezintă o componentă esențială a securității democratice și a unor societăți incluzive și coezive. În viziunea Comitetului, protejarea acestor drepturi trebuie să facă parte din eforturile mai ample de consolidare a democrației în Europa, inclusiv în cadrul inițiativei Consiliului Europei „New Democratic Pact for Europe”.
