Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta e-publicaţii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta e-publicaţii. Afișați toate postările

e-publicații: Zilele europene ale patrimoniului 2026: Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare

European Heritage Days 2026. Heritage at Risk: Revive, Resist, Reimagine: Brochure / Council of Europe; European Union, 2026. - 26 p. - URL: https://www.europeanheritagedays.com/sites/default/files/2026-03/PREMS%20034226%20GBR%202534%20European%20days%20Brochure%202026%20A4_25032026_1.pdf (accesat: 26.07.2026).

„Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare” (Heritage at Risk: Revive, Resist, Reimagine) este tema Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, cea mai amplă inițiativă participativă dedicată patrimoniului cultural din Europa, organizată anual de Consiliul Europei și Uniunea Europeană. Tema invită cetățenii, instituțiile culturale și comunitățile locale să reflecteze asupra provocărilor care amenință patrimoniul european și să contribuie activ la protejarea și transmiterea acestuia către generațiile viitoare.

Într-o perioadă marcată de schimbări climatice, urbanizare accelerată, migrație, conflicte armate și transformări digitale, patrimoniul cultural și natural al Europei este supus unor presiuni fără precedent. Nu sunt amenințate doar monumentele istorice și siturile arheologice, ci și patrimoniul viu: tradițiile, meșteșugurile, limbile regionale și minoritare, poveștile transmise din generație în generație și practicile care definesc identitatea comunităților europene.

Trei direcții pentru protejarea patrimoniului


Tema ediției 2026 este construită în jurul a trei concepte-cheie:

Revitalizare (Revive) – readucerea la viață a tradițiilor, meșteșugurilor și patrimoniului aflat în pericol prin ateliere, festivaluri, proiecte educaționale și inițiative comunitare;

Reziliență (Resist) – consolidarea capacității comunităților de a proteja patrimoniul în fața efectelor schimbărilor climatice, dezvoltării urbane necontrolate, conflictelor și altor amenințări contemporane;

Reimaginare (Reimagine) – utilizarea tehnologiilor digitale, a creativității și a cooperării internaționale pentru a face patrimoniul mai accesibil, mai atractiv și mai relevant pentru societatea actuală.



Patrimoniul european în fața noilor provocări

Broșura din acest an analizează principalele riscuri care afectează patrimoniul european. Printre acestea se numără:

  • efectele schimbărilor climatice asupra monumentelor istorice, peisajelor culturale și patrimoniului natural;
  • impactul digitalizării asupra transmiterii tradițiilor și cunoștințelor între generații;
  • presiunea urbanizării și dezvoltării economice asupra siturilor istorice și comunităților locale;
  • migrația și conflictele armate, care contribuie la distrugerea patrimoniului și la dispariția unor limbi, tradiții și identități culturale.

Un accent deosebit este pus pe conservarea patrimoniului imaterial și pe protejarea limbilor regionale și minoritare, considerate componente esențiale ale diversității culturale europene și ale memoriei colective.

Patrimoniul – o responsabilitate comună


Publicația prezintă și instrumentele dezvoltate de Consiliul Europei pentru protejarea patrimoniului, precum Convențiile de la Granada, Valletta, Faro și Convenția Europeană a Peisajului, alături de Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, Strategia europeană pentru patrimoniul secolului XXI (Strategy 21), Rețeaua HEREIN și Programul Itinerarelor Culturale ale Consiliului Europei. Totodată, sunt evidențiate programele și inițiativele Uniunii Europene care sprijină conservarea patrimoniului prin cercetare, inovare și cooperare internațională.



70 de idei pentru evenimente dedicate patrimoniului

Un element deosebit de valoros al broșurii îl reprezintă cele 70 de exemple de activități propuse organizatorilor Zilelor Europene ale Patrimoniului. Acestea includ expoziții, tururi ghidate, ateliere de meșteșuguri tradiționale, festivaluri gastronomice, proiecte de istorie orală, activități dedicate limbilor regionale și minoritare, competiții pentru tineri, proiecte digitale, expoziții fotografice, aplicații de realitate augmentată și inițiative de implicare a comunităților locale.

Broșura oferă, de asemenea, recomandări privind colaborarea dintre instituțiile culturale, biblioteci, arhive, muzee, universități, organizații neguvernamentale și comunitățile locale, subliniind că protejarea patrimoniului este o responsabilitate comună.

Un apel la implicare


Mesajul ediției 2026 este unul puternic: patrimoniul nu reprezintă doar mărturia trecutului, ci și fundamentul identității și al viitorului nostru comun. Protejarea patrimoniului înseamnă păstrarea memoriei colective, a diversității culturale și a valorilor europene pentru generațiile următoare.

Prin tema „Patrimoniul în pericol: Revitalizare, Reziliență, Reimaginare”, Zilele Europene ale Patrimoniului 2026 invită fiecare cetățean să descopere, să valorifice și să contribuie la conservarea patrimoniului cultural și natural, transformând această inițiativă într-un adevărat exercițiu european de solidaritate și responsabilitate.

Cuprins

  • Introducere
  • Patrimoniul în pericol: înțelegerea amenințărilor la adresa patrimoniului cultural
  • Limbile regionale și minoritare: o parte esențială a mozaicului cultural al Europei
  • Consiliul Europei: protejarea patrimoniului în fața provocărilor contemporane
  • Eforturile Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului aflat în pericol
  • Conservarea patrimoniului nostru pentru generațiile viitoare
  • Cum vă puteți implica
  • Idei de evenimente
  • Resurse


UE - e-publicații recente - Orientările în materie de etică privind utilizarea inteligenței artificiale și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele didactice

                                                                                                                               Actualizat  august 2026
Orientări privind utilizarea etică a inteligenței artificiale și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele didactice
/ Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură.- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026 .- 48 p .- ISBN 978-92-68-33219-1 .- URL : https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/f692aa0b-17a7-11f1-8870-01aa75ed71a1 (accesat :05.08.2026)

Înțelegerea și utilizarea Inteligenței Artificiale (IA) în educație într-un mod etic și responsabil au devenit din ce în ce mai presante. De la prima versiune a prezentelor orientări, publicată în 2022, s-a înregistrat o creștere exponențială a utilizării IA de către cadrele didactice și cursanți, ca urmare a valului declanșat de accesul public la IA generativă.
Prezentele orientări se bazează pe Strategia privind uniunea competențelor, lansată în 2025. În cadrul acestei strategii, Comisia a prezentat o primă propunere de recomandare a UE-27 privind capitalul uman, invitând statele membre să acorde prioritate investițiilor în educație și în dezvoltarea competențelor, în special în contextul transformării digitale și al IA.
În cursul acestui an este prezentâ, ca parte a pachetului privind educația, Foaia de parcurs pentru 2030 privind viitorul educației și al competențelor digitale. Scopul Foii de parcurs este asigurarea faptului că sistemele noastre de învățământ sunt favorabile incluziunii, pregătite pentru viitor, reziliente și sigure în era IA.
În 2022, s-au pus baze importante prin publicarea primelor Orientări în materie de etică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele didactice, elaborate în cadrul Planului de acțiune pentru educația digitală. Deși aceste orientări rămân extrem de relevante și apreciate pe scară largă, contextul și natura utilizării IA în școli au evoluat rapid.
„Prin această ediție actualizată, consolidăm sprijinul acordat profesorilor și educatorilor din întreaga UE. Orientările se adresează în primul rând cadrelor didactice și directorilor unităților de învățământ, care iau zilnic decizii privind modul în care este utilizată IA în sălile lor de clasă. Ele oferă instrumente practice și exemple concrete de utilizare a IA în educație, evidențiind în același timp principalele considerente etice și practice”. Roxana Mînzatu - Vicepreședinte executiv Drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
Prezentele orientări nu au caracter obligatoriu și sunt menite să sprijine cadrele didactice, directorii unităților de învățământ și autoritățile din domeniul educației în promovarea unor medii de educație digitală sigure, favorabile incluziunii și de încredere, în conformitate cu valorile europene și cu legislația aplicabilă a UE. Acest text include exemple de instrumente, resurse și inițiative digitale, precum și denumirile întreprinderilor sau organizațiilor care le furnizează. Trimiterile au doar un scop ilustrativ și nu implică autorizarea de către Comisia Europeană.
Autorii au urmărit să includă exemple accesibile gratuit, utilizate pe scară largă și diverse – în special cele din Europa – ori de câte ori a fost posibil. Acest document este destinat să ofere sprijin cadrelor didactice și educatorilor atunci când utilizează inteligența artificială. Scopul documentului nu este să ofere orientări cu privire la asigurarea respectării Regulamentului UE privind Inteligența Artificială [Regulamentul (UE) 2024/1689].

Din cuprins :
  •  Utilizarea IA în educație în întreaga UE
  •  Exemple de utilizare a IA în educație
  •  Politicile UE privind educația digitală și cadrul de reglementare privind IA
  •  Considerente de ordin etic și cerințe care stau la baza utilizării IA în educație
  •  Orientări pentru cadrele didactice și directorii unităților de învățământ
  •  Luarea în considerare a alfabetizării în domeniul IA și a competențelor digitale



Orientări în materie de etică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele didactice

Ethical guidelines on the use of artificial intelligence (AI) and data in teaching and learning for educators/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture,. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 39 p.

Disponibil :
(rom) https://op.europa.eu/s/xjmc [Accesat 13.12.2022] 
(eng) https://op.europa.eu/s/xddY [Accesat 24.10.2022]

Orientările în materie de etică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) și a datelor în procesul de predare și învățare pentru cadrele se referă la modalitățile de utilizare a IA în școli, pentru a sprijini atât cadrele didactice și elevii în procesul de predare și învățare, cât și activitățile administrative din cadrul structurilor de învățământ. Orientările fac parte din Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) și au fost elaborate de un grup de experți al Comisiei Europene special creat, care a reunit o gamă largă de practicieni din domeniul educației și al formării, din mediul academic, din sectorul privat și din organizații internaționale.

Orientările vor ajuta cadrele didactice din învățământul primar și secundar, indiferent de experiența lor în educația digitală. Obiectivul urmărit este clarificarea anumitor concepții greșite populare și larg răspândite despre IA, care ar putea cauza confuzie sau anxietate cu privire la utilizarea sa, în special în educație. Sunt abordate inclusiv considerente și cerințe etice, prin sfaturi practice oferite cadrelor didactice și directorilor unităților de învățământ cu privire la modul de planificare a unei utilizări eficace a IA și a datelor în școli.. De exemplu, orientările oferă consiliere cu privire la modul de utilizare a tehnologiilor pentru a adapta procesul de predare la capacitatea fiecărui cursant sau la modul de pregătire a intervențiilor individualizate pentru elevii cu nevoi speciale. În fine, orientările reprezintă o bază solidă pentru a aborda competențele emergente pentru o utilizare etică a IA și a datelor în rândul cadrelor didactice și al educatorilor și propun modalități de sensibilizare și dialog cu comunitatea.

 ....aș dori să invit toți profesorii și educatorii europeni să profite de aceste orientări și să își împărtășească feedbackul cu privire la aplicarea lor practică și la experiențele avute, deoarece astfel ne vor sprijini în eforturile noastre legate de tranziția digitală în educație. Totodată, ne vor fi de mare folos opiniile și experiența elevilor noștri, ale familiilor lor și ale tuturor părților interesate din domeniul educației cu privire la utilizarea și impactul IA în activitatea lor de zi cu zi și la modul în care aceasta poate fi și mai benefică, evitând, în același timp, riscurile și efectele negative asupra drepturilor omului și asupra valorilor noastre fundamentale din UE

Mariya Gabriel, Comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret

Vezi de asemenea : 

Rezumatul raportului final al Grupului de experți al Comisiei privind inteligența artificială și utilizarea datelor în domeniul educației și al formării

Final report of the Commission expert group on artificial intelligence and data in education and training. A executive summary. - 
Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 11 p.

Disponibil : https://op.europa.eu/s/xddZ (Accesat 24.10.2022)

Rezumatul raportului final al Grupului de experți al Comisiei privind inteligența artificială și datele în educație și formare reprezintă un document de sprijin pentru elaborarea orientărilor în materie de etică. Raportul prezintă eforturile Grupului de experți privind inteligența artificială (IA) și datele în educație și formare, de a informa Comisia cu privire la interacțiunea actuală dintre IA, date și utilizarea lor etică în educație și pentru a consolida activitatea conceptuală a Grupului de experți în ceea ce privește oferirea unui fundal etic solid și justificat pentru elaborarea orientărilor în materie de etică.

Informații suplimentare :

UE: e-publicații recente - Orientări pentru profesori și cadrele didactice privind combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare

Actualizat aprilie 2026


Guidelines for teachers and educators on tackling disinformation and promoting digital literacy through education and training/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture. - Luxembourg: Publications Office of the European Union. - 2026. - 80 p. - PDF ISBN 978-92-68-32866-8. - URL:
https://data.europa.eu/doi/10.2766/5220136 (accesat: 01.04.2026)

Aceste orientări, actualizate în 2026, se adresează profesorilor de la toate nivelurile de învățământ care doresc să îi ajute pe elevi să își dezvolte competențele de alfabetizare digitală și să utilizeze aceste competențe pentru a face față provocării tot mai mari reprezentate de dezinformare. Aceste orientări oferă sfaturi și sugestii practice pe care profesorii le pot aplica în clasă, valorificând propriile cunoștințe de specialitate și experiența profesională.

Orientările includ mai multe analize aprofundate ale unor subiecte deosebit de relevante, precum:
  • natura dezinformării, 
  • rolul inteligenței artificiale generative (GenAI), 
  • rolul platformelor de socializare și al influencerilor,  
  • descrieri ale unor strategii specifice de combatere a dezinformării, inclusiv prevenirea dezinformării.
Pe lângă recomandări și informații utile, orientările includ și mai multe planuri de lecție care pot fi utilizate de profesori pentru a aborda fenomenul dezinformării. De asemenea, aceste orientări cuprind o serie de recomandări menite să sprijine directorii instituțiilor de învățământ și alți factori de decizie în promovarea alfabetizării digitale în sălile de clasă și în școli.

"Prin această actualizare (ediția 2026),obiectivul nostru este de a extinde sprijinul oferit comunității largi și diverse de profesori și educatori și de a răspunde direct experiențelor tinerilor din mediul online, ținând cont de cele mai recente evoluții tehnologice și societale. Am inclus o serie de secțiuni noi privind subiecte: inteligența artificială generativă, rețelele sociale, influencerii, combaterea dezinformării, precum și planuri de lecție. O secțiune dedicată se adresează acum și factorilor de decizie și conducerii instituțiilor de învățământ, oferind orientări suplimentare pentru promovarea schimbărilor sistemice".
Pia Ahrenkilde Hansen, Director General pentru Educație, Tineret, Sport și Cultură

Din cuprins:
  • Utilizarea ghidului în educație și formare
  • Stabilirea contextului
  • Dezvoltarea competențelor de alfabetizare digitală în clasă și în școală: formarea cetățenilor digitali
  • Dezinformarea: despre ce vorbim?
  • Inteligența artificială generativă și dezinformarea
  • Platformele de socializare și influencerii din mediul online
  • Prevenirea dezinformării
  • Evaluarea și aprecierea competențelor de alfabetizare digitală în școală și în clasă
  • Recomandări pentru conducerea școlilor și factorii de decizie

Guidelines for teachers and educators on tackling disinformation and promoting digital literacy through education and training/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 39 p. - PDF ISBN 978-92-76-55108-9. - URL: : https://op.europa.eu/s/xddX (eng)
Orientări pentru profesori și cadrele didactice privind combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare


Orientările oferă sprijin practic profesorilor și cadrelor didactice și includ definiții ale conceptelor tehnice, exerciții de efectuat în clasă și modalități de încurajare a obiceiurile „sănătoase” de folosire a mediului online. Acest set de instrumente acoperă 3 teme principale:

  1. dezvoltarea competențelor digitale,
  2. combaterea dezinformării și
  3. evaluarea competențelor digitale.
Orientările au fost elaborate cu sprijinul grupului de experți al Comisiei pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare, grup care reunește o gamă largă de practici din domeniul educației și formării, din radiodifuziune, din mediul academic, din domeniul rețelelor sociale și al jurnalismului. 

Această publicație oferă:
  • orientări practice pentru profesori și cadrele didactice, 
  • sfaturi practice, 
  • planuri de activități, 
  • informații privind anumite teme,
  • atenționări bazate pe ceea ce funcționează în ceea ce privește alfabetizarea digitală și educația și formarea. 
Orientările reprezintă o inițiativă-cheie a Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) al Comisiei Europene și au la bază activitatea unui grup de experți al Comisiei creat în acest sens. Orientările au ca obiectiv să ducă la:
  • o înțelegere mai largă a alfabetizării digitale obținute prin educație și formare, 
  • să promoveze utilizarea responsabilă și în condiții de siguranță a tehnologiilor digitale,
  • o mai bună sensibilizare și cunoaștere de către public a dezinformării. 
Publicația oferă expertiză pedagogică cu privire la consolidarea aptitudinilor de gândire critică ale tinerilor noștri în vederea consolidării rezilienței acestora în lumea digitală. De asemenea, sunt explorate posibilități de creare a unui climat de încredere în clasă și a unui spațiu sigur pentru elevi și profesori pentru a discuta chestiuni sensibile. Orientările sunt destinate profesorilor/cadrelor didactice din învățământul primar și secundar care predau diferite materii și au niveluri diferite de experiență și de cunoștințe în domeniu.

Vezi de asemenea :

Final report of the Commission expert group on tackling disinformation and promoting digital literacy through education and training. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 99 p.

Disponibil : https://op.europa.eu/s/xddV

Raportul analizează rolul educației și formării în combaterea dezinformării și prezintă soluții posibile prin intermediul politicilor la nivelul UE și la nivel național.
Raportul final al grupului de experți oferă informații cu privire la rolul-cheie pe care îl joacă educația și formarea în înzestrarea tinerilor cu competențele necesare pentru lumea digitală de astăzi, inclusiv în ceea ce privește combaterea dezinformării, subliniind, în același timp, principalele provocări și soluțiile potențiale în acest domeniu complex și dinamic. El face trimitere la politica existentă la nivelul UE și la inițiativele internaționale, subliniind valoarea adăugată a valorificării lucrărilor existente. 
Raportul prezintă patru dimensiuni principale ale combaterii dezinformării și promovării alfabetizării digitale prin educație și formare referitoare la natura tehnologică și psihologică a dezinformării, dimensiunile-cheie ale alfabetizării digitale, nevoile profesorilor și ale cadrelor didactice și, în cele din urmă, abordările eficiente adoptate în statele membre.

Informații suplimentare :

Mai multe resurse/ publicații :


RESURSE /PUBLICAȚII UE

https://tinyurl.com/vdy73rmh
https://tinyurl.com/n7hhkftb
https://tinyurl.com/5n6vbbnh
EUvs Dezinfo https://tinyurl.com/38x4da2k
Dezinformarea privind coronavirusul https://tinyurl.com/3amxmx29
FACT, ghid de dezinformare digitală https://tinyurl.com/ejwncj26
Cum să identificăm și să combatem dezinformarea?: set de instrumente https://tinyurl.com/538mvtmc
Coronavirus ‘crush test’: Rezistența la dezinformare a statelor EaP și a Românie ihttps://tinyurl.com/yknzt22z

RESURSE / PUBLICAȚII Consiliului Europei
https://tinyurl.com/2p9bnn7z
https://tinyurl.com/ynj4xstn
Rezistenţa digitală:Manual pentru profesori/ Digital Resistance.An empowering handbook for teachers on how to support their students to recognise fake news and false information found in the online environment  https://tinyurl.com/2yp7sajd
Information Disorder : Toward an interdisciplinary framework for research and policy making - https://tinyurl.com/37pu6vpe
Links between freedom of expression and other Human Rights - https://tinyurl.com/2w4byt7f
Supporting Quality Journalism through Media and Information Literacy - https://tinyurl.com/22jkdtm3
Regulatory Authorities for Electronic Media and Media Literacy - Comparative analysis of the best European practices - https://tinyurl.com/49ennpmu
Manual pentru factorii de decizie politică cu privire la drepturile copilului în mediul digital - https://tinyurl.com/4dnfbeee
Manual pentru educaţia cetăţeniei digitale - https://tinyurl.com/4vtfybjx
Ghidul "Cetățenia digitală ... și copilul dvs. - Ceea ce fiecare părinte trebuie să știe și să facă" - https://tinyurl.com/3xrbe4av
Dezvoltarea abilității studenților de a evalua informațiile din rețelele media și rețelele sociale - https://tinyurl.com/3v8bwbxz
Orientările pentru respectarea, protejarea și realizarea drepturilor copilului în mediul digital - https://tinyurl.com/mvv9jj27
Află despre drepturile tale în mediul digital. Orientările Consiliului Europei pentru respectarea, protejarea și îndeplinirea drepturilor copilului în mediul digital – versiunea simplifi cată pentru copii Prezentat pentru copii și tineri cu vârsta sub 18 ani - https://tinyurl.com/2rhput59

Colecții CPESC
Dezinformarea: Achizitii recente - https://tinyurl.com/2dtkxpv4
Fake News și dezinformare online: recunoaște și verifică : Manual pentru toți utilizatorii de internet - https://tinyurl.com/2ar478jc
Combaterea știrilor false în condițiile provocărilor de securitate - COVID 19 - https://tinyurl.com/4yjzx2ef
Propaganda și contrapropaganda : Ghid teoretico-practic de orientare - https://tinyurl.com/3s9sh823
Educație pentru media - https://tinyurl.com/3rmer37k
Educație pentru societate : Ghidul profesorului - https://tinyurl.com/mwx3nhvj
Dezvoltarea abilității studenților de a evalua informațiile din rețelele media și rețelele sociale: Un set de instrumente pentru formarea cadrelor didactice în domeniul cetățeniei și al educației pentru drepturile omului - https://tinyurl.com/39ymzt26
Words and wars - Ukraine facing Kremlin propaganda - https://tinyurl.com/yshaem95
Weeding out fake news - https://tinyurl.com/2snnbssr

CoE: E-publicații 2025: Cadrul de referință al competențelor pentru cultura democratică: Ghid

Reference Framework of Competences for Democratic Culture: Guidance document for Education for Sustainable Development / Natalija Aceska, Martyn Barrett, Felisa Tibbitts. - Strasbourg: Council of Europe, September 2025. - 118 p. - ISBN 978-92-871-9605-7 (PDF)Idem [Resursă electronică]. -  URL: https://rm.coe.int/prems-055025-gbr-2511-contextualising-competences-for-democratic-cultu/4880289cc2


În fața provocărilor complexe de durabilitate cu care ne confruntăm astăzi, este esențial să îi împuternicim pe tineri să acționeze democratic în domeniile mediului și drepturilor omului, pentru a consolida sănătatea planetei, justiția socială și bunăstarea personală. Consiliul Europei recunoaște că dezvoltarea durabilă este indisolubil legată de drepturile omului, democrație și statul de drept. Educația trebuie să reflecte această inseparabilitate, oferind tinerilor competențele necesare pentru a construi un viitor durabil pentru toți.

Departamentul pentru Educație al Consiliului Europei a lansat un nou document de orientare privind aplicarea Cadrului de Referință al Competențelor pentru Cultura Democratică (RFCDC) în Educația pentru Dezvoltare Durabilă (ESD). Publicația îi ajută pe factorii de decizie și pe cadrele didactice să conecteze învățarea pentru sustenabilitate cu participarea democratică și drepturile omului, utilizând modelul de competențe al RFCDC.

Acest document de orientare explorează modul în care Cadrul de Referință al Competențelor pentru Cultura Democratică (RFCDC) al Consiliului Europei poate fi aplicat în Educația pentru Dezvoltare Durabilă (ESD). El evidențiază beneficiile bazării ESD pe RFCDC, în special în ceea ce privește creșterea implicării democratice și reducerea nivelurilor de eco-anxietate.

Educația pentru dezvoltare durabilă este cea mai eficientă atunci când îi înzestrează pe elevi cu gândire critică, responsabilitate și capacitatea de a participa pașnic la viața democratică. Acest ghid arată cum poate fi realizată această legătură în curriculum, în sălile de clasă și în comunități”, a declarat șefa Departamentului pentru Educație.

Documentul oferă strategii practice pentru factorii de decizie și cadrele didactice, abordând proiectarea curriculumului, metodele pedagogice și modalitățile de evaluare care să sprijine elevii în abordarea problemelor de durabilitate. Sunt discutate, de asemenea, aspecte esențiale precum formarea profesorilor, competențele digitale și pregătirea pentru locurile de muncă verzi.

Documentul prezintă scopul și beneficiile utilizării RFCDC în cadrul ESD, inclusiv accentul suplimentar pus pe democrație și drepturile omului, și explică modul în care cele 20 de competențe ale RFCDC pot fi aplicate pentru a consolida capacitatea cursanților de a acționa democratic, individual și colectiv, în sprijinul sustenabilității.

Ce oferă ghidul:

  • O explicație privind modul în care RFCDC și ESD se completează reciproc și valoarea adăugată pe care RFCDC o aduce ESD prin accentul său pe democrație și drepturile omului.
  • Pedagogii transformative care concretizează ESD: învățarea cooperativă, învățarea bazată pe cercetare și pe proiecte, învățarea prin servicii comunitare, învățarea în aer liber și activitățile de teren.
  • Recomandări coerente pentru implementare, privind alinierea curriculumului, pedagogiei și evaluării, astfel încât elevii să dobândească atât cunoștințe de specialitate, cât și competențele RFCDC-ESD.
  • Exemple practice și sugestii de planificare pe care autoritățile educaționale și școlile le pot adapta propriului context.

Public-țintă:

Ghidul se adresează ministerelor educației și factorilor de decizie, profesorilor și directorilor de școli (de la preșcolar la liceu), precum și educatorilor non-formali, cum ar fi lucrătorii de tineret, ONG-urile, muzeele și bibliotecile.

Recomandările și resursele cu acces deschis incluse în document sprijină implementarea eficientă a ESD bazate pe RFCDC.

Cuprins

PREFAȚĂ
REZUMAT EXECUTIV

PARTEA I – INTRODUCERE ȘI MOTIVAȚIE
Secțiunea 1 – Cui i se adresează acest document de orientare
Secțiunea 2 – Scopul și prezentarea generală a documentului de orientare
Secțiunea 3 – Urgența educației în abordarea crizei de mediu și a sustenabilității
Secțiunea 4 – Beneficiile conectării Educației pentru Dezvoltare Durabilă (ESD) cu educația pentru cetățenie, axată pe democrație și drepturile omului
Secțiunea 5 – Utilizarea RFCDC ca fundament pentru ESD

PARTEA II – APLICAȚII PRACTICE ȘI RECOMANDĂRI
Secțiunea 6 – Aplicarea în practică a RFCDC în ESD
Secțiunea 7 – Recomandări pentru implementare

PARTEA III – RESURSE
Secțiunea 8 – Resurse

BIBLIOGRAFIE
ANEXĂ

Informații suplimentare:

UE: e-publicații - Educația digitală în UE


Transformarea digitală a educației. Practici inovatoare din Uniunea Europeană

Driving digital transformation in education – Innovative practices from the EU /European Commission: European Education and Culture Executive Agency, Curaj, A., Holeab, C., Hâj, C., Geantă, I. et al. -  Luxembourg:Publications Office of the European Union, 2025.- 169 p. -  ISBN 978-92-9488-860-0; Idem [Resursă electronică]. –URL:  https://data.europa.eu/doi/10.2797/249662 https://data.europa.eu/doi/10.2797/8936638 https://data.europa.eu/doi/10.2797/9398200


Acest raport, realizat sub coordonarea Agenției Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) în numele Comisiei Europene și al Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură, face parte din contractul de implementare a Hubului European pentru Educație Digitală. Este al treilea dintr-o serie de rapoarte care promovează practici inovatoare în educația digitală din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Așa cum s-a procedat în rapoartele din 2023 și 2024, pentru fiecare țară au fost selectate și descrise două exemple de bune practici. În plus, pentru a evidenția realizările Hubului European pentru Educație Digitală, acest raport include și o serie de inițiative sprijinite prin programul Accelerator. Totuși, deoarece informațiile nu au fost disponibile în mod egal pentru toate cele 27 de state membre ale UE, unele aspecte au fost analizate, interpretate și prezentate diferit, pentru a oferi o sursă de inspirație atât pentru membrii Hubului, cât și pentru alți actori interesați.

Raportul din 2025 continuă analiza inițiativelor din domeniul educației digitale, oferind perspective valoroase asupra proiectelor de succes și identificând modele care pot fi replicate sau adaptate. Transformarea digitală a educației rămâne o prioritate esențială la nivelul Uniunii Europene, având ca obiectiv crearea unui sistem educațional digital de înaltă calitate, incluziv și accesibil în toate statele membre. Această viziune sprijină adaptarea educației și formării la cerințele erei digitale.

Astfel, politicile specifice din acest domeniu au condus la dezvoltarea unor practici și inițiative inovatoare, menite să creeze un ecosistem digital educațional performant și să îmbunătățească competențele digitale. Unele dintre aceste inițiative sunt incluse în raport, oferind o imagine de ansamblu asupra modului în care transformarea digitală influențează educația în Europa.



Transforming digital education – Insights from three years of the Digital Education Accelerator/ European Commission: European Education and Culture Executive Agency.-   Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2025. - 26p.- ISBN
978-92-9488-863-1; Idem [Resursă electronică]. – 
URL:  https://data.europa.eu/doi/10.2797/249662 https://data.europa.eu/doi/10.2797/8936638

Transformarea educației digitale. Perspective după trei ani de implementare a programului Accelerator pentru Educație Digitală


Acceleratorul pentru Educație Digitală a sprijinit, timp de trei ani, 21 de soluții inovatoare în domeniul educației digitale, oferind îndrumare structurată, mentorat specializat, oportunități de testare, promovare și validare. Parte a Hubului European pentru Educație Digitală, programul a fost conceput pentru a stimula inovația, ajutând echipele să-și îmbunătățească soluțiile, să-și extindă impactul și să facă față provocărilor din educația digitală.

Gândit ca o inițiativă adaptată nevoilor participanților, Acceleratorul a oferit fiecărui grup un suport personalizat prin coaching intensiv, testare practică și promovare strategică la evenimente majore din întreaga Europă.

Aceata publicație examinează organizarea și impactul programului, subliniind rolul mentoratului personalizat și al proceselor de dezvoltare bazate pe îmbunătățire continuă în consolidarea soluțiilor propuse de participanți. Sunt descrise criteriile de selecție, care au vizat inovații promițătoare la diverse niveluri educaționale, de la educația preșcolară și învățământul K-12, până la formarea profesională, învățământul superior și educația pentru adulți.

Flexibilitatea Acceleratorului a permis echipelor să-și abordeze provocările specifice, beneficiind totodată de colaborare între colegi și expertiză intersectorială. Articolul reflectă asupra lecțiilor învățate, subliniind importanța colaborării directe, a mentoratului structurat și a proceselor de validare în dezvoltarea produselor. De asemenea, sunt abordate provocările și oportunitățile întâlnite în sprijinirea soluțiilor edtech aflate la început de drum și este evidențiat rolul programului în modelarea peisajului educației digitale.

Odată cu încheierea Acceleratorului, concluziile extrase din acești trei ani de susținere a inovației educaționale vor contribui la discuțiile continue privind viitorul învățării bazate pe tehnologie, oferind o bază solidă pentru dezvoltare și colaborare viitoare.


Promovarea educației digitale. Practici inovatoare din UE


Fostering digital education – Emerging practices from the EU/ European Commission, European Education and Culture Executive Agency,  - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2024. - 177 p.- ISSN ISBN 978-92-9488-733-7 DOI10.2797/249662 . - Idem [Resursă electronică]. – 



Acesta este al doilea raport din seria dedicată promovării practicilor inspiratoare în educația digitală din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Similar cu Raportul din 2023, două practici inspiratoare au fost selectate și descrise pentru fiecare țară. Totuși, informațiile nu au fost disponibile în mod egal în toate cele 27 de țări ale UE, astfel că anumite elemente au fost analizate, interpretate și prezentate ușor diferit.

Aceste practici naționale inspiratoare constituie doar o imagine de ansamblu a inițiativelor de educație digitală, care pot servi drept inspirație pentru comunitatea cultivată sub egida Hubului European pentru Educație Digitală și dincolo de aceasta.

Diferite inițiative de educație digitală sunt explorate, discutându-se relevanța și replicabilitatea acestora între sectoare și țări, în lumina obiectivului mai larg de îmbunătățire a alfabetizării și competențelor digitale în statele membre ale Uniunii Europene. Indirect, raportul subliniază importanța investițiilor continue în educația digitală și necesitatea colaborării între statele membre. 

Nu în ultimul rând, raportul poate servi ca resursă pentru factorii de decizie politică, furnizorii de educație și alți actori implicați în modelarea viitorului educației în Europa.

Conturarea modului european pentru deceniul digital. Practici inspiratoare în educația digitală din UE

Framing the European way for the digital decade – Inspiring practices in digital education across the EU/ European Commission, European Education and Culture Executive Agency, Curaj, A., Geantă, I., Hâj, C. et al.,, Curaj, A.(editor), Hâj, C.(editor),  - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2023. - 228 p.-Idem [Resursă electronică]. – 


Raportul, supravegheat de Agenția Executivă pentru Învățământ Superior, Cercetare, Dezvoltare și Inovare (UEFISCDI) în numele Comisiei Europene și al Agenției Executive pentru Educație și Cultură a Uniunii Europene, explorează practicile inspiratoare în educația digitală din cele 27 de țări ale UE.

Acesta se aprofundează în inițiative inspiratoare rezultate în urma unei cartografieri extinse folosind resurse precum OECD, UNESCO, JRC, EPALE, organizații de cercetare, universități, proiecte Erasmus+, inițiative din sectorul privat etc. 

Aceste practici au fost selectate pe baza unor criterii precum relevanța subiectelor, aspectele inovatoare, sectorul(ele) de educație acoperite, potențialul de replicare în alte țări și/sau sectoare sau potențialul de a produce cunoștințe utile pentru comunitatea Hubului și dincolo de acesta. Fiecare țară prezintă una sau două practici inspiratoare printr-un șablon standardizat, însoțit de date statistice comparative preluate din Indicele Economiei și Societății Digitale 2022 și Tabloul de Bord European al Inovării 2022. În plus, raportul este suplimentat cu descrieri succinte ale inițiativelor recente de digitalizare. Totuși, informațiile despre aceste practici inspiratoare nu au fost disponibile în mod egal în toate cele 27 de țări ale UE.

Anumite componente pot fi analizate, interpretate și prezentate ușor diferit, având în vedere diversitatea experților naționali selectați pentru a contribui la raportul general. Nu în ultimul rând, prezentul raport nu pretinde a fi exhaustiv în ceea ce privește practicile inspiratoare naționale, ci constituie doar o imagine de ansamblu la nivel național a unor inițiative de educație digitală, care pot servi drept inspirație pentru comunitatea cultivată sub egida Hubului European pentru Educație Digitală și dincolo de aceasta.

Compendiu despre incluziunea digitală în educație. 8 studii de caz pe țări și 33 de practici inspiratoare



Compendium on digital inclusion in education – 8 country case studies and 33 inspiring practices/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture.- Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 148 p. - Idem [Resursă electronică]. – 

Acest compendiu prezintă un total de opt studii de caz pe țări, adunate în cadrul studiului „Îmbunătățirea învățării prin instrumente și practici digitale: Cum poate tehnologia digitală în educația obligatorie să promoveze incluziunea”, realizat între septembrie 2020 și august 2021. Principalul scop al studiului a fost de a evalua rolul actual și potențial al tehnologiilor digitale în promovarea accesului, calității și echității în educația școlară obligatorie (nivelurile ISCED 1-3, inclusiv Învățământul și Formarea Profesională (VET)) în cele 27 de țări ale UE.

Studiul a analizat, de asemenea, lecțiile transferabile cheie din sectorul educației și îngrijirii timpurii (ECEC). Raportul final al acestui studiu oferă o analiză detaliată a diverselor elemente care trebuie aliniate pentru a debloca beneficiile educaționale ale tehnologiilor digitale pentru elevi din întreaga Europă, poate fi accesat separat.

Obiectivul principal al acestui compendiu este dublu:
 1. În primul rând, compendiul își propune să ofere o privire mai atentă asupra a ceea ce se întâmplă în prezent la nivel local, regional și național în câteva state membre ale UE și;
 2. În al doilea rând, își propune să ofere idei și inspirație pentru factorii de decizie politică și practicienii din întreaga UE care se străduiesc să îmbunătățească calitatea și incluziunea sistemelor de educație și formare prin utilizarea instrumentelor digitale.


Manual de abilități digitale pentru educatori

Digital skills playbook for educators/ European Commission, European Education and Culture Executive Agencyю -  Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2023. - 69 p.-  Idem [Resursă electronică]. – URL:  https://data.europa.eu/doi/10.2797/88037


Bine ați venit la Manualul de Abilități Digitale pentru educatori. În acest manual, abordăm provocarea îmbunătățirii abilităților digitale ale elevilor - indiferent de vârstă sau stadiu de învățare în care se află.
Fie că sunt copii mici, elevi în formare profesională sau cursanți mai în vârstă, ne concentrăm pe modul în care îi putem sprijini cel mai bine. În acest context, ne concentrăm în principal pe abilitățile digitale de bază, mai degrabă decât pe abilitățile avansate de profesioniști ICT. În acest manual, abordăm mai multe domenii cheie.

Mai întâi, analizăm contextul abilităților digitale în Uniunea Europeană (UE), scopul lor și câteva dintre provocările existente. Apoi, trecem la înțelegerea mai profundă a abilităților digitale, bazându-ne pe cadrul european DigComp ca ghid, precum și analizând aspecte importante precum etica și durabilitatea. Ulterior, descriem practici pentru îmbunătățirea abilităților digitale pentru diferite vârste și niveluri de competență. Secțiunea finală a acestui manual analizează mediul de sprijin pentru abilitățile digitale, inclusiv dezvoltarea profesională și rolul liderilor.

Conținutul educației digitale în UE: situația actuală și opțiuni de politică


Digital education content in the EU : state of play and policy options : final report/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture Day, L., Colonnese, F., Gasparotti, A., et al.,, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023. - 229 p,- Idem [Resursă electronică]. – 


Acest studiu a avut ca scop evaluarea situației actuale a conținutului educațional digital în întreaga Europă și susținerea Comisiei Europene în identificarea posibilelor domenii de intervenție la nivelul UE.

Domeniul de aplicare al studiului a inclus educația timpurie, învățământul primar, secundar, profesional și superior.

Studiul a utilizat metode mixte, combinând cercetarea documentară cu o cartografiere a celor 27 de state membre ale UE, studii de caz și o analiză a pieței. Acesta prezintă o revizuire a literaturii de specialitate realizată în legătură cu definițiile și descrierile existente ale conținutului educațional digital.


Vezi de asemenea




CoE: e-publicații: Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024

Europe Press Freedom Report 2024: Confronting Political Pressure, Disinformation, and the Erosion of Media Independence: Annual assessment of press freedom in Europe by the partner organisations of the Safety of Journalists Platform. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 70 p. - (Accesat 13.03.2025).

Disponibilhttps://rm.coe.int/prems-013425-gbr-2519-annual-report-2025-correction-cartooning/1680b48f7b

Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024
: Confruntarea presiunilor politice, dezinformării și erodării independenței mass-media: Evaluarea anuală a libertății presei în Europa realizată de organizațiile partenere ale Platformei pentru Siguranța Jurnaliștilor

Războiul din Ucraina a rămas cea mai urgentă problemă în 2024, deoarece jurnaliștii ucraineni și internaționali și-au riscat zilnic viața pe front. Profesioniștii din mass-media, la fel ca alți civili din întreaga țară, au fost supuși amenințării constante a bombardamentelor rusești. Rolul esențial al presei în acoperirea conflictelor a fost și mai mult pus la încercare de încălcările libertății presei în contextul crizei continue din Gaza, Cisiordania și Orientul Mijlociu în general.

Principalele constatări ale raportului:

  • Influența partidelor liberale și populiste: Rezultatele numeroaselor alegeri din statele membre ale Consiliului Europei, la nivel european și în Statele Unite, au arătat o influență tot mai mare a partidelor iliberale și populiste. Aceste partide, adesea ostile jurnalismului critic și de interes public, și-au manifestat această atitudine prin retorică derogatorie, constrângeri legale asupra presei și ingerințe în reglementările care au subminat posturile publice de radiodifuziune.

  • Încălcări extinse ale libertății presei în Europa: Raportul documentează numeroase abuzuri și subliniază necesitatea urgentă a unor reforme legislative și practice ample.

  • SLAPP-uri și provocări juridice: În 2024 s-au înregistrat progrese pozitive, precum adoptarea Recomandării Consiliului Europei privind combaterea proceselor strategice împotriva implicării publice (SLAPP-uri), adoptarea Actului European pentru Libertatea Mass-Media (EMFA) și a Directivei UE anti-SLAPP. Aceste măsuri au creat un mediu mai favorabil pentru protejarea libertății presei și siguranței jurnaliștilor. Cu toate acestea, implementarea la nivel național rămâne inegală și, în multe cazuri, încă nu a început.

  • Supravegherea și confidențialitatea surselor: Spyware-ul reprezintă o amenințare tot mai mare pentru siguranța jurnaliștilor și confidențialitatea surselor. Supravegherea rămâne omniprezentă și dificil de detectat.

  • Represiunea transnațională: Pe lângă presiunile interne, a crescut și amenințarea represiunii transnaționale, jurnaliștii aflați în exil confruntându-se tot mai des cu supraveghere, hărțuire și intimidare din partea țărilor lor de origine. Platforma a documentat numeroase cazuri în care jurnaliștii exilați au fost vizați prin supraveghere digitală, amenințări la adresa familiilor lor și acțiuni legale menite să le reducă la tăcere.

  • Abuzul instrumentelor internaționale: Unele guverne au vizat tot mai frecvent jurnaliștii exilați prin utilizarea abuzivă a instrumentelor legale internaționale, cum ar fi „notificările roșii” ale Interpolului, subminând astfel libertatea presei la nivel global. Partenerii Platformei au solicitat reforme urgente pentru a combate aceste abuzuri și pentru a asigura protecția adecvată a jurnaliștilor în exil, inclusiv prin proceduri de azil accelerate și măsuri de securitate sporite.

  • Capturarea mass-media: Controlul statului și al partidelor politice asupra mass-mediei – prin ingerințe în reglementare, manipularea proprietății și presiuni financiare – rămâne o preocupare majoră, subminând libertatea și pluralismul presei. Pentru a contracara această amenințare, sunt necesare măsuri urgente, inclusiv o mai mare transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, garanții legale mai puternice împotriva influenței nejustificate și organisme de reglementare independente pentru a menține integritatea editorială.

  • Presa de serviciu public sub presiune: Mass-media de serviciu public a rămas un câmp de luptă pentru independență, pe măsură ce unele guverne au continuat să exploateze pârghiile financiare și de reglementare pentru a-și exercita controlul. De la subfinanțare până la ingerințe directe în independența editorială, aceste tactici au slăbit încrederea publicului în instituțiile media. Actul European pentru Libertatea Mass-Media oferă speranță pentru inversarea acestui trend, însă implementarea efectivă de către statele membre va fi esențială pentru a asigura sustenabilitatea unui ecosistem media pluralist și independent.

  • Inteligența artificială și dezinformarea: Progresele tehnologice, în special în domeniul inteligenței artificiale, au introdus noi riscuri pentru libertatea presei. Campaniile de dezinformare generate de AI, videoclipurile deepfake și hărțuirea automatizată sunt utilizate tot mai frecvent pentru a discredita jurnaliștii și pentru a submina încrederea publicului în mass-media.

  • Primele cazuri documentate de dezinformare generată de AI împotriva jurnaliștilor: Pe măsură ce aceste tehnologii devin mai sofisticate și accesibile, rolul jurnalismului în combaterea dezinformării și verificarea faptelor devine și mai crucial. Factorii de decizie vor trebui să includă guvernanța AI în strategiile mai largi de protecție a mass-mediei.

Ca răspuns la aceste provocări, grupurile pentru libertatea presei și organizațiile de jurnaliști și-au intensificat campaniile pentru protejarea jurnalismului și a valorilor democratice. Acestea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să respecte angajamentele internaționale, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și să implementeze reforme care să garanteze independența și pluralismul mass-mediei.

Deși 2024 a evidențiat provocări presante pentru libertatea presei, anul a demonstrat și reziliență și acțiune colectivă. Eforturile de advocacy, reformele juridice și cooperarea internațională oferă speranță pentru susținerea jurnalismului independent. Pe măsură ce Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor marchează a 10-a aniversare, aceasta subliniază importanța unei acțiuni coordonate pentru protejarea libertății presei.

CUPRINS:

  1. RECOMANDĂRI
  2. REZUMAT EXECUTIV
  3. PREZENTARE GENERALĂ A LIBERTĂȚII MASS-MEDIA ÎN EUROPA ÎN 2024
  4. PLATFORMA LA 10 ANI
  5. PRACTICI BUNE: CONDUCERE PRIN EXEMPLU
  6. AMENINȚĂRI, VIOLENȚĂ ȘI HĂRȚUIRE ÎMPOTRIVA JURNALIȘTILOR
    • Melita Vrsaljko: «Nu am avut de ales decât să ripostez»
    • Denigrarea și atacurile de cybersquatting asupra Reporteri fără Frontiere
  7. COMBATEREA SLAPP-URILOR: AVANSAREA PROTECȚIILOR LEGALE PENTRU JURNALIȘTI ÎN EUROPA
  8. IMPUNITATEA: JUSTIȚIA AMÂNATĂ ESTE JUSTIȚIE NEGATĂ
    • Cazuri pe Platformă referitoare la impunitatea pentru uciderea jurnaliștilor
    • Vladyslav Yesypenko trebuie eliberat

Cuprinsul reflectă structura principală a raportului și subliniază secțiunile dedicate recomandărilor, analizei situației actuale, aniversării de 10 ani a Platformei pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor, precum și aspectelor legate de amenințările și provocările cu care se confruntă jurnaliștii în Europa.


Platforma pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor

Vezi de asemenea 



e-publicații: Zilele europene ale patrimoniului 2025: Patrimoniu și Arhitectură: Ferestre către Trecut, Uși către Viitor

European Heritage Days 2025. Architectural Heritage: Windows to the Past, Doors to the Future: Brochure / Council of Europe; European Union, 2025. - 25 p. - (Accesat la 28.02.2025).

Disponibil: https://www.europeanheritagedays.com/sites/default/files/2025-02/European%20Heritage%20Days%20Brochure%202025%20Architectural%20%20Heritage%20WEB.pdf

Zilele Europene ale Patrimoniului (EHD)
, o acțiune comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene, reprezintă cele mai larg celebrate evenimente culturale participative împărtășite de oamenii din întreaga Europă. Caracterul pan-european al acestor evenimente contribuie la reunirea comunităților și la evidențierea dimensiunii europene și a valorii patrimoniului cultural în statele semnatare ale Convenției Culturale Europene.

În fiecare an, sunt organizate mii de evenimente pentru a spori conștientizarea cu privire la patrimoniul comun al Europei și la necesitatea continuă a protejării acestuia. Totodată, aceste evenimente creează experiențe culturale comune, promovează incluziunea și încurajează creativitatea și imaginația.

În fiecare ediție, Zilele Europene ale Patrimoniului propun o temă pe care toate țările participante sunt încurajate să o adopte în cadrul programului lor anual.

Această broșură vă va ajuta să concepeți programul pentru 2025, având ca temă Patrimoniul Arhitectural. Organizatorii de evenimente sunt invitați să adapteze această temă într-un mod care să corespundă cel mai bine limbii și culturii lor.

În centrul acestei teme se află ideea că patrimoniul nostru arhitectural, împreună cu patrimoniul său imaterial aferent, rolul pe care îl joacă în crearea unui sentiment de apartenență și identitate, precum și amintirile personale și colective pe care le evocă, reprezintă un element pe care toate comunitățile îl pot împărtăși și care necesită acțiuni concertate pentru a fi protejat pentru generațiile viitoare.

CUPRINS:

  • Introducere
  • Focus pe patrimoniul arhitectural
  • Puncte de plecare
  • Care este semnificația patrimoniului arhitectural în comunitățile locale?
  • Factori cheie care modelează patrimoniul arhitectural în Europa
  • Rolul crucial al patrimoniului cultural imaterial în înțelegerea patrimoniului arhitectural
  • De ce orașele europene îmbină diferite stiluri arhitecturale?
  • Cum devin clădirile situri de patrimoniu ale viitorului?
  • Puterea conștientizării publice în protejarea moștenirii arhitecturale a Europei
  • Care este rolul convențiilor Consiliului Europei în protecția patrimoniului?
  • Arhitectura și politicile europene
  • Idei pentru evenimente
  • Resurse

Cautare in

Traduceti