Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta carta sociala europeana. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta carta sociala europeana. Afișați toate postările

Carta Socială Europeană - instrument cu impact major în Europa: Expoziție aniversară (1961-2026)


Aniversarea a 65 de ani de la adoptarea Cartei Sociale Europene, marcată la 18 octombrie, oferă prilejul de a evidenția importanța acestui tratat al Consiliului Europei pentru protejarea drepturilor sociale și promovarea demnității umane. Carta consacră principii și drepturi fundamentale privind munca, protecția socială, sănătatea, educația, locuința și egalitatea de șanse, contribuind la consolidarea coeziunii sociale și la îmbunătățirea condițiilor de viață.

Prin intermediul publicațiilor, documentelor de referință și resurselor informaționale prezentate, expoziția va familiariza publicul cu evoluția Cartei, cu mecanismele sale de protecție și cu relevanța acesteia pentru statele europene, inclusiv pentru Republica Moldova. Inițiativa urmărește să promoveze cultura drepturilor omului și să sublinieze faptul că drepturile sociale reprezintă o componentă esențială a unei societăți democratice, echitabile și incluzive.

Expoziția va fi accesibilă publicului în perioada 19 octombrie - 19 decembrie 2026, în blocul central al BNRM, et 3, Spațiul expozițional al Centrului Pro-European.



Structura  expoziției

1. Carta Socială Europeană – de la originile sale la constituirea Europei sociale

Istoria Cartei, evoluția sa, principiile fundamentale și rolul Consiliului Europei în promovarea și protejarea drepturilor sociale.

Acest compartiment prezintă geneza și dezvoltarea Cartei Sociale Europene, document fundamental al Consiliului Europei în domeniul drepturilor economice și sociale. Accentul este pus pe evoluția conceptului de drepturi sociale, pe extinderea protecției oferite persoanelor și pe consolidarea cadrului european de garantare a acestor drepturi.

Procesul de la Torino – o Europă în care drepturile sociale contează

În acest subcapitol merită explicat faptul că Procesul de la Torino nu este un tratat distinct, ci o inițiativă politică și instituțională lansată în cadrul conferinței de nivel înalt organizate la Torino, la 17–18 octombrie 2014. Obiectivul său este consolidarea Cartei în cadrul Consiliului Europei și în relația acesteia cu dreptul Uniunii Europene, precum și promovarea ratificării Cartei revizuite și a acceptării procedurii reclamațiilor colective de către toate statele membre.

2. Drepturile sociale în acțiune – garanții, monitorizare și reclamații colective

Dreptul la muncă și la condiții echitabile de muncă, protecția sănătății, securitatea socială, sprijinul pentru familii și copii, drepturile persoanelor vulnerabile și egalitatea de șanse.

Acest compartiment ilustrează conținutul Cartei și mecanismele prin care Consiliul Europei verifică respectarea angajamentelor asumate de state. Ideea centrală este că drepturile sociale nu se limitează la formulări juridice: aplicarea lor presupune legislație adecvată, politici publice, servicii accesibile și măsuri concrete pentru protejarea persoanelor.

A. Domeniile drepturilor sociale

Sunt prezentate, în funcție de prevederile relevante ale Cartei:

  • dreptul la muncă și la condiții echitabile de muncă;
  • drepturile sindicale și negocierea colectivă;
  • securitatea și asistența socială;
  • protecția sănătății;
  • dreptul la educație și formare profesională;
  • protecția copiilor, a familiilor, a persoanelor în vârstă și a persoanelor cu dizabilități;
  • drepturile lucrătorilor migranți și ale familiilor acestora;
  • dreptul la locuință și protecția împotriva sărăciei și excluziunii sociale;
  • egalitatea de șanse și nediscriminarea.

Este pus în evidență și caracterul complementar al drepturilor sociale față de drepturile civile și politice, toate făcând parte din sistemul european de protecție a drepturilor omului.

B. Monitorizarea aplicării Cartei

O secțiune distinctă explică rolul Comitetului European al Drepturilor Sociale (CEDS), organism format din experți independenți, care evaluează conformitatea legislației și practicilor statelor cu prevederile Cartei pe care acestea le-au acceptat.

Monitorizarea se realizează în principal prin două mecanisme:

1. Procedura rapoartelor naționale. Statele transmit rapoarte despre modul în care aplică prevederile acceptate, în legislație și în practică. Comitetul examinează informațiile și adoptă concluzii privind conformitatea situației naționale cu Carta.

2. Procedura reclamațiilor colective. Organizațiile eligibile pot sesiza Comitetul în legătură cu posibila aplicare necorespunzătoare a prevederilor Cartei de către un stat care a acceptat această procedură. Comitetul examinează admisibilitatea reclamației și fondul acesteia, apoi adoptă o decizie.

În funcție de rezultate, Comitetul de Miniștri poate interveni în cadrul procedurilor de urmărire a aplicării Cartei, inclusiv prin recomandări adresate statului vizat. Este important de precizat că deciziile și concluziile CEDS nu sunt hotărâri ale unei instanțe naționale și nu se execută în sistemul intern în același mod ca o hotărâre judecătorească națională.

C. Reclamațiile colective – vocea organizațiilor și a societății civile

Această parte evidențiază importanța Protocolului adițional adoptat în 1995 și intrat în vigoare în 1998. 

Procedura oferă organizațiilor sindicale, organizațiilor patronale și anumitor organizații neguvernamentale eligibile posibilitatea de a sesiza direct CEDS, fără a fi necesară introducerea unei plângeri individuale de către fiecare persoană afectată.

Expoziția oferă informații care pot explica:

  • cine are dreptul să depună reclamații;
  • ce condiții trebuie îndeplinite pentru admisibilitate;
  • cum este examinată o reclamație;
  • ce tip de decizii poate adopta Comitetul;
  • cum sunt urmărite măsurile întreprinse de stat după constatarea unei neconformități.

Pentru o abordare documentară, sunt selectate câteva cauze relevante din baza de jurisprudență HUDOC Charter, care ilustrează impactul mecanismului asupra protecției drepturilor sociale în Europa.


3. Republica Moldova și Carta Socială Europeană – angajamente și responsabilități 

Parcursul Republicii Moldova în cadrul Cartei, angajamentele asumate, mecanismele de monitorizare ale Consiliului Europei și contribuția drepturilor sociale la dezvoltarea unei societăți echitabile și incluzive.


Situația actuală – repere de evidențiat

  • 71 din 98 de paragrafe acceptate ale Cartei Sociale Europene revizuite.

  • 35 de paragrafe rămân neacceptate, ceea ce face relevantă prezentarea mecanismului de acceptare progresivă a prevederilor.

  • Procedura reclamațiilor colective nu este acceptată de Republica Moldova.

Mai multe informații:

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: Rezoluția 2644 (2026)Conferință la nivel înalt a Consiliului Europei privind Drepturile Sociale (Chisinau, 2026)Colecţii: E.7. Carta socială / Charte sociale / Social CharterCoE: e- publicații recente : Drepturile sociale și criza costului viețiiBV : CoE-RM: Carta Sociala Europeana (Revizuita). Republica Moldova. Concluzii 2022 (Grupul tematic "Dreptul muncii") Carta socială la cea de-a 60-a aniversare: Constituția socială a Europei



Procesul de la Torino pentru Carta Socială Europeană

The Turin Process for European Social Charter: Leaflet. - Council of Europe, S.A. - 4 p. - URL: 
https://rm.coe.int/16806f8f04 (accesat: 10.10.2026).

Pliantul prezintă succint obiectivele Procesului de la Torino, care urmărește consolidarea sistemului de tratate al Cartei Sociale Europene în cadrul Consiliului Europei, precum și consolidarea relației acestuia cu dreptul Uniunii Europene.

Traducere neoficială

Procesul de la Torino urmărește consolidarea sistemului de tratate al Cartei Sociale Europene în cadrul Consiliului Europei, precum și consolidarea relației acestuia cu dreptul Uniunii Europene. Bazat pe principiile indivizibilității, interdependenței și interrelaționării drepturilor fundamentale, consacrate în mod oficial de Organizația Națiunilor Unite, procesul are drept scop îmbunătățirea aplicării drepturilor sociale și economice la nivel continental, în paralel cu drepturile civile și politice garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

■ Procesul de la Torino promovează ideea că respectarea și garantarea drepturilor sociale în Europa reprezintă o contribuție esențială la realizarea principiilor statului de drept, democrației și drepturilor omului, promovate de Consiliul Europei. În acest context, unul dintre obiectivele sale este ratificarea Cartei Sociale Europene (revizuite) și acceptarea Protocolului adițional care prevede un sistem de reclamații colective de către toate statele membre ale Consiliului Europei.

■ Procesul de la Torino reprezintă un pas esențial către relansarea întregului proces de unificare a Europei, care trebuie să se bazeze pe valorile fundamentale menite să apropie statele și cetățenii acestora și, în special, pe valorile Cartei Sociale Europene, recunoscută în cadrul acestui proces drept constituția socială a Europei.

■ Procesul de la Torino a fost lansat de Secretarul General al Consiliului Europei în cadrul Conferinței la nivel înalt privind Carta Socială Europeană. Conferința a fost organizată la Torino, în zilele de 17 și 18 octombrie 2014, de către Consiliul Europei, Președinția italiană a Consiliului Uniunii Europene și Primăria orașului Torino.

Lansarea procesului a avut loc la scurt timp după ce Secretarul General a decis să includă Carta Socială Europeană printre prioritățile sale principale, în vederea sporirii relevanței și impactului activității Consiliului Europei.

În cursul anului 2015, realizarea obiectivelor Procesului de la Torino a fost discutată în cadrul Conferinței privind viitorul protecției drepturilor sociale în Europa, organizată la Bruxelles, în zilele de 12 și 13 februarie, de către Președinția belgiană a Consiliului Europei.

În anul 2016, alte două reuniuni la nivel înalt au marcat evoluția Procesului de la Torino: Conferința interparlamentară privind Carta Socială Europeană și Forumul de la Torino privind drepturile sociale în Europa. Aceste evenimente, desfășurate la Torino în zilele de 17 și 18 martie, au fost organizate de Consiliul Europei, în cooperare cu Camera Deputaților a Italiei și Primăria orașului Torino.

În cadrul Forumului, Comisia Europeană a prezentat proiectul său privind Pilonul european al drepturilor sociale.

Documentele de referință ale Procesului de la Torino

a. „Raportul general al Conferinței la nivel înalt privind Carta Socială Europeană” (TORINO 1), elaborat de domnul Michele Nicoletti, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (2014);

b. „Documentul de la Bruxelles privind viitorul protecției drepturilor sociale în Europa”, elaborat de un grup de experți academici, prezidat de coordonatorul general al Rețelei academice privind Carta Socială Europeană și drepturile sociale, în urma Conferinței de la Bruxelles (2015);

c. Discursurile și intervențiile oficiale referitoare la Conferința interparlamentară privind Carta Socială Europeană și la Forumul de la Torino privind drepturile sociale în Europa (TORINO 2, 2016);

d. „Avizul Secretarului General al Consiliului Europei privind inițiativa Uniunii Europene de instituire a unui Pilon european al drepturilor sociale”.

■ Mai multe informații despre Procesul de la Torino și documentele aferente sunt disponibile pe site-ul Consiliului Europei, la pagina dedicată Cartei Sociale Europene:

www.coe.int/socialcharter

Pilonul european al drepturilor sociale și rolul Cartei Sociale Europene în ordinea juridică a Uniunii Europene

De Schutter, Olivier.  The European Pillar of Social Rights and the role of the European Social Charter in the EU legal order. - Strasbourg: Council of Europe, 2019. - 65 p. - URL: https://rm.coe.int/the-european-pillar-of-social-rights-and-the-role-of-the-european-soci/1680966149 (accesat: 19.10.2026).

Studiul, elaborat de Olivier de Schutter, profesor la UCLouvain și Sciences Po și membru al Comitetului ONU pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale, își propune să analizeze contribuția Pilonului european al drepturilor sociale la protejarea și promovarea drepturilor sociale în Uniunea Europeană, precum și modalitățile de dezvoltare, pe viitor, a sinergiilor cu Carta Socială Europeană a Consiliului Europei.

Studiul își propune să analizeze contribuția Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS), proclamat în noiembrie 2017, la protejarea și promovarea drepturilor sociale în Uniunea Europeană, precum și modalitățile de dezvoltare a sinergiilor cu Carta Socială Europeană, adoptată în cadrul Consiliului Europei.

În acest scop, studiul examinează, în prima parte, mecanismele de protecție a drepturilor sociale fundamentale în Uniunea Europeană, în cea de-a doua parte analizează valoarea adăugată a Pilonului european al drepturilor sociale, iar în ultima parte prezintă modalități de consolidare a legăturilor dintre acesta și Carta Socială Europeană. În calitate de principal instrument de protecție a drepturilor sociale pe continentul european, la care sunt părți toate statele membre ale Uniunii Europene, Carta Socială Europeană ar trebui să orienteze demersurile viitoare, valorificând oportunitatea oferită de adoptarea PEDS pentru consolidarea drepturilor sociale în cadrul integrării europene.

Deși protecția drepturilor sociale fundamentale în ordinea juridică a Uniunii Europene s-a îmbunătățit considerabil începând cu sfârșitul anilor 1980, aceasta continuă să prezinte deficiențe importante. Prima parte a studiului identifică patru probleme principale.

În primul rând, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, devenită principalul reper pentru protecția drepturilor fundamentale în ordinea juridică a UE după proclamarea sa în anul 2000, reprezintă o evoluție semnificativă, dar nu acoperă toate drepturile sociale. Unele drepturi garantate de Carta Socială Europeană sau de tratatele ONU privind drepturile omului au fost omise, ceea ce a generat lacune în catalogul drepturilor protejate.

În al doilea rând, statutul anumitor dispoziții sociale din Carta drepturilor fundamentale rămâne controversat. Unele garanții sunt considerate „principii”, și nu „drepturi”. Această distincție poate influența evoluția jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și poate limita obligațiile pozitive ale instituțiilor UE în promovarea acestor garanții.

În al treilea rând, Uniunea Europeană recunoaște în mod selectiv relevanța instrumentelor internaționale privind drepturile omului ratificate de statele sale membre. În timp ce Convenția europeană a drepturilor omului și alte instrumente internaționale sunt utilizate ca repere pentru dezvoltarea principiilor generale ale dreptului UE, Carta Socială Europeană nu beneficiază de același statut. În plus, interpretarea acesteia de către Comitetul European pentru Drepturi Sociale nu este considerată obligatorie sau chiar convingătoare în aceeași măsură ca jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În al patrulea rând, mecanismele de guvernanță economică și socială instituite în Uniunea Europeană în urma crizei datoriilor publice din perioada 2009–2012 au acordat, până de curând, o atenție insuficientă impactului măsurilor fiscale și bugetare asupra drepturilor sociale. Această omisiune a avut consecințe semnificative, în special pentru statele membre care au beneficiat de sprijin financiar.

A doua parte a studiului analizează contribuția Pilonului european al drepturilor sociale la protecția drepturilor sociale în cadrul guvernanței economice și sociale a UE. În mare parte, Pilonul clarifică și dezvoltă drepturi deja recunoscute în acquis-ul Uniunii Europene, precizând implicațiile acestora în contextul economic actual. Unele dintre principiile sale depășesc însă cadrul existent și oferă garanții care nu sunt prevăzute în mod expres de Carta drepturilor fundamentale a UE.

Importanța Pilonului european al drepturilor sociale constă, în special, în capacitatea sa de a stimula noi inițiative legislative ale Uniunii Europene și de a încuraja statele membre să adopte măsuri în domeniul lor de competență. Astfel, Pilonul poate contribui la apropierea standardelor de protecție a drepturilor sociale și la o mai bună echilibrare a obiectivelor macroeconomice cu cele sociale.

Cu toate acestea, Pilonul nu trebuie confundat cu un nou catalog de drepturi direct executorii. Principiile sale necesită măsuri legislative și de politică publică pentru a fi puse în aplicare. În acest proces, Carta Socială Europeană ar trebui să joace un rol central, orientând acțiunile Uniunii Europene și ale statelor membre și facilitând convergența socială.

În cea de-a treia parte, studiul formulează șase propuneri pentru consolidarea sinergiilor dintre Pilonul european al drepturilor sociale și Carta Socială Europeană. Acestea vizează:

  • consolidarea referințelor la Carta Socială Europeană în comentariile explicative ale principiilor Pilonului;
  • luarea în considerare a interpretării Cartei de către Comitetul European pentru Drepturi Sociale;
  • recunoașterea mai consistentă a Cartei Sociale Europene în ordinea juridică a UE și a autorității interpretative a Comitetului European pentru Drepturi Sociale;
  • luarea în considerare a respectării drepturilor sociale în aplicarea regulilor de disciplină bugetară și a angajamentelor economice ale statelor membre;
  • integrarea evaluării impactului asupra drepturilor sociale în procesul de elaborare a legislației, a politicilor economice și a reformelor structurale;
  • încurajarea tuturor statelor membre ale UE să ratifice versiunea revizuită a Cartei Sociale Europene și să accepte toate dispozițiile acesteia sau, în lipsa unui acord complet, un set comun de prevederi obligatorii.

În concluzie, studiul consideră că adoptarea Pilonului european al drepturilor sociale reprezintă o oportunitate importantă pentru consolidarea protecției drepturilor sociale în Uniunea Europeană. Valorificarea acestei oportunități presupune o cooperare mai strânsă între instituțiile UE și mecanismele Consiliului Europei, recunoașterea rolului Cartei Sociale Europene și integrarea efectivă a drepturilor sociale în procesul de elaborare și aplicare a politicilor economice și sociale.

CUPRINS

REZUMAT

INTRODUCERE

PROTECȚIA DREPTURILOR SOCIALE FUNDAMENTALE ÎN ORDINEA JURIDICĂ A UNIUNII EUROPENE

  1. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: o sarcină nefinalizată

  2. „Drepturi” sociale și „principii” sociale

  3. Statutul Cartei Sociale Europene

  4. Impactul noii guvernanțe economice și sociale a Uniunii Europene asupra drepturilor sociale fundamentale

PILONUL EUROPEAN AL DREPTURILOR SOCIALE

  1. Contextul apariției

  2. Evaluare

CONSOLIDAREA SINERGIILOR DINTRE PILONUL EUROPEAN AL DREPTURILOR SOCIALE ȘI CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ

ANEXĂ





CoE: e-publicații: Comitetul European pentru Drepturi Sociale:Raport anual 2025

Activity Report 2025 : European Committee of Social Rights / European Committee of Social Rights. – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 57 p.  -  URL: https://rm.coe.int/prems-106826-gbr-2005-rapport-social-rights-16x24-web-final/48802c6535 (accesat : 08.07.2026).

Activitatea Comitetul European pentru Drepturi Sociale (CEDS) rămâne esențială pentru protejarea drepturilor sociale ale cetățenilor europeni, într-un context marcat de provocări socio-economice persistente în întreaga Europă, inclusiv criza costului vieții, transformările pieței muncii și presiunile asupra sistemelor de protecție socială. Noul Raport de activitate pentru anul 2025 evidențiază amploarea activității Comitetului în monitorizarea implementării Cartei Sociale Europene.

Monitorizarea respectării Cartei Sociale Europene

Un aspect central al activității Comitetului în 2025 l-a constituit examinarea rapoartelor statelor care participă la sistemul revizuit de raportare. CEDS a adoptat 213 concluzii, dintre care 186 au constatat neconformitatea, iar 27 conformitatea cu prevederile Cartei.

Deși au fost remarcate evoluții pozitive în mai multe state, Comitetul a identificat în continuare deficiențe în domenii precum:

  • remunerarea echitabilă;
  • timpul de lucru;
  • negocierea colectivă;
  • egalitatea de remunerare între femei și bărbați;
  • protecția lucrătorilor angajați în forme atipice de muncă.
Procedura plângerilor colective – un instrument esențial pentru protecția drepturilor sociale

Procedura plângerilor colective, care permite Comitetului să verifice respectarea Cartei prin plângeri depuse de partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale, a continuat să joace un rol important în asigurarea responsabilității statelor care au acceptat acest mecanism.

În 2025:

  • au fost înregistrate 13 noi plângeri colective;
  • Comitetul a adoptat 10 decizii pe fond;
  • au fost adoptate 8 decizii privind admisibilitatea.

Aceste cauze au vizat teme precum:

  • drepturile lucrătorilor;
  • dreptul la locuință;
  • protecția socială;
  • accesul la servicii medicale;
  • drepturile grupurilor vulnerabile.
Dialog continuu cu statele privind dispozițiile neacceptate ale Cartei

CEDS și-a continuat dialogul cu statele care nu au acceptat încă toate dispozițiile Cartei Sociale Europene sau mecanismul plângerilor colective.

Procedura privind dispozițiile neacceptate – care obligă statele ce au ratificat Carta Socială Europeană revizuită să prezinte periodic rapoarte referitoare la articolele neacceptate – a rămas o componentă importantă a activității Comitetului.

În 2025, CEDS a adoptat 10 rapoarte în cadrul acestei proceduri și a salutat transmiterea mai promptă a rapoartelor de către state, fapt care contribuie la consolidarea treptată a protecției drepturilor sociale în Europa.

Cooperare în cadrul Consiliului Europei și la nivel internațional

Raportul subliniază cooperarea strânsă a Comitetului cu alte structuri ale Consiliului Europei, inclusiv cu:

  • Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei;
  • Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei;
  • Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei;
  • Registratura Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Această cooperare consolidează coerența sistemului de protecție a drepturilor omului al Consiliului Europei și sprijină aplicarea mai eficientă a Cartei Sociale Europene în statele membre.

În același timp, CEDS și-a extins colaborarea cu organizații și parteneri internaționali, inclusiv:

  • Uniunea Europeană;
  • Organizația Națiunilor Unite;
  • Organizația Internațională a Muncii;
  • organizațiile reprezentative ale angajatorilor și lucrătorilor.

Aceste parteneriate contribuie la sporirea vizibilității Cartei Sociale Europene și la o mai bună armonizare între standardele europene și cele internaționale privind drepturile sociale.

CEDS își propune să consolideze impactul Cartei Sociale Europene

În introducerea Raportului de activitate 2025, președinta CEDS, Aoife Nolan, a subliniat:

„Privind spre viitor, CEDS rămâne angajat să consolideze vizibilitatea, accesibilitatea și impactul sistemului Cartei Sociale Europene. Eforturile continue de intensificare a comunicării, educației și dezvoltării capacităților vor fi esențiale pentru ca Carta și jurisprudența Comitetului să fie mai bine înțelese și aplicate pe scară mai largă de autoritățile naționale, instanțe, partenerii sociali și actorii societății civile.”

Raportul evidențiază și contribuția Republicii Moldova la promovarea drepturilor sociale în Europa. În 2026, Chișinăul a găzduit Conferința la nivel înalt privind Carta Socială Europeană, considerată de Comitetul European pentru Drepturi Sociale un moment important pentru consolidarea angajamentului statelor față de drepturile sociale și pentru întărirea rezilienței democratice în Europa. Totodată, Republica Moldova este reprezentată în conducerea Comitetului prin Tatiana Puiu, vicepreședinte al CEDS, care a avut o contribuție activă la activitățile desfășurate pe parcursul anului 2025.

Republica Moldova:
  • a semnat Carta la 3 noiembrie 1998;
  • a ratificat-o la 8 noiembrie 2001;
  • aceasta a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 1 ianuarie 2002.
Republica Moldova a acceptat 63 de dispoziții ale Cartei Sociale Europene revizuite.

În cazul Republicii Moldova, procedura reclamațiilor colective prevăzută de Carta Socială Europeană este un subiect important, deoarece țara nu a acceptat încă acest mecanism de control.

În prezent, Republica Moldova este monitorizată de Comitetul European al Drepturilor Sociale prin procedura rapoartelor naționale, prin care statul prezintă periodic informații privind aplicarea prevederilor Cartei acceptate. 

Informatii suplimentare:

Comitetul European pentru Drepturi Sociale: Concluzii 2025: Republica Moldova

Cautare in

Traduceti