CoE: e-publicații: Comitetul European pentru Drepturi Sociale:Raport anual 2025

Activity Report 2025 : European Committee of Social Rights / European Committee of Social Rights. – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 57 p.  -  URL: https://rm.coe.int/prems-106826-gbr-2005-rapport-social-rights-16x24-web-final/48802c6535 (accesat : 08.07.2026).

Activitatea Comitetul European pentru Drepturi Sociale (CEDS) rămâne esențială pentru protejarea drepturilor sociale ale cetățenilor europeni, într-un context marcat de provocări socio-economice persistente în întreaga Europă, inclusiv criza costului vieții, transformările pieței muncii și presiunile asupra sistemelor de protecție socială. Noul Raport de activitate pentru anul 2025 evidențiază amploarea activității Comitetului în monitorizarea implementării Cartei Sociale Europene.

Monitorizarea respectării Cartei Sociale Europene

Un aspect central al activității Comitetului în 2025 l-a constituit examinarea rapoartelor statelor care participă la sistemul revizuit de raportare. CEDS a adoptat 213 concluzii, dintre care 186 au constatat neconformitatea, iar 27 conformitatea cu prevederile Cartei.

Deși au fost remarcate evoluții pozitive în mai multe state, Comitetul a identificat în continuare deficiențe în domenii precum:

• remunerarea echitabilă;
• timpul de lucru;
• negocierea colectivă;
• egalitatea de remunerare între femei și bărbați;
• protecția lucrătorilor angajați în forme atipice de muncă.

Procedura plângerilor colective – un instrument esențial pentru protecția drepturilor sociale

Procedura plângerilor colective, care permite Comitetului să verifice respectarea Cartei prin plângeri depuse de partenerii sociali și organizațiile neguvernamentale, a continuat să joace un rol important în asigurarea responsabilității statelor care au acceptat acest mecanism.

În 2025:

• au fost înregistrate 13 noi plângeri colective;
• Comitetul a adoptat 10 decizii pe fond;
• au fost adoptate 8 decizii privind admisibilitatea.

Aceste cauze au vizat teme precum:

• drepturile lucrătorilor;
• dreptul la locuință;
• protecția socială;
• accesul la servicii medicale;
• drepturile grupurilor vulnerabile.

Dialog continuu cu statele privind dispozițiile neacceptate ale Cartei

CEDS și-a continuat dialogul cu statele care nu au acceptat încă toate dispozițiile Cartei Sociale Europene sau mecanismul plângerilor colective.

Procedura privind dispozițiile neacceptate – care obligă statele ce au ratificat Carta Socială Europeană revizuită să prezinte periodic rapoarte referitoare la articolele neacceptate – a rămas o componentă importantă a activității Comitetului.

În 2025, CEDS a adoptat 10 rapoarte în cadrul acestei proceduri și a salutat transmiterea mai promptă a rapoartelor de către state, fapt care contribuie la consolidarea treptată a protecției drepturilor sociale în Europa.

Cooperare în cadrul Consiliului Europei și la nivel internațional

Raportul subliniază cooperarea strânsă a Comitetului cu alte structuri ale Consiliului Europei, inclusiv cu:

• Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei;
• Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei;
• Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei;
• Registratura Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Această cooperare consolidează coerența sistemului de protecție a drepturilor omului al Consiliului Europei și sprijină aplicarea mai eficientă a Cartei Sociale Europene în statele membre.

În același timp, CEDS și-a extins colaborarea cu organizații și parteneri internaționali, inclusiv:

• Uniunea Europeană;
• Organizația Națiunilor Unite;
• Organizația Internațională a Muncii;
• organizațiile reprezentative ale angajatorilor și lucrătorilor.

Aceste parteneriate contribuie la sporirea vizibilității Cartei Sociale Europene și la o mai bună armonizare între standardele europene și cele internaționale privind drepturile sociale.

CEDS își propune să consolideze impactul Cartei Sociale Europene

În introducerea Raportului de activitate 2025, președinta CEDS, Aoife Nolan, a subliniat:

„Privind spre viitor, CEDS rămâne angajat să consolideze vizibilitatea, accesibilitatea și impactul sistemului Cartei Sociale Europene. Eforturile continue de intensificare a comunicării, educației și dezvoltării capacităților vor fi esențiale pentru ca Carta și jurisprudența Comitetului să fie mai bine înțelese și aplicate pe scară mai largă de autoritățile naționale, instanțe, partenerii sociali și actorii societății civile.”

Raportul evidențiază și contribuția Republicii Moldova la promovarea drepturilor sociale în Europa. În 2026, Chișinăul a găzduit Conferința la nivel înalt privind Carta Socială Europeană, considerată de Comitetul European pentru Drepturi Sociale un moment important pentru consolidarea angajamentului statelor față de drepturile sociale și pentru întărirea rezilienței democratice în Europa. Totodată, Republica Moldova este reprezentată în conducerea Comitetului prin Tatiana Puiu, vicepreședinte al CEDS, care a avut o contribuție activă la activitățile desfășurate pe parcursul anului 2025.

Republica Moldova:

• a semnat Carta la 3 noiembrie 1998;
• a ratificat-o la 8 noiembrie 2001;
• aceasta a intrat în vigoare pentru Republica Moldova la 1 ianuarie 2002.

Republica Moldova a acceptat 63 de dispoziții ale Cartei Sociale Europene revizuite.

În cazul Republicii Moldova, procedura reclamațiilor colective prevăzută de Carta Socială Europeană este un subiect important, deoarece țara nu a acceptat încă acest mecanism de control.

În prezent, Republica Moldova este monitorizată de Comitetul European al Drepturilor Sociale prin procedura rapoartelor naționale, prin care statul prezintă periodic informații privind aplicarea prevederilor Cartei acceptate. 

Informatii suplimentare:

Comitetul European pentru Drepturi Sociale

Carta Sociala Europeana

Comitetul European pentru Drepturi Sociale: Concluzii 2025: Republica Moldova

BV : CoE-RM: Raport privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale

BV : CoE-RM: Concluziile la cel de-al 17-lea Raport National pentru implementarea Cartei Sociale Europene (Revizuita) (2023)

Conferință la nivel înalt a Consiliului Europei privind Drepturile Sociale (Chisinau, 18-19.03.2026)

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: Rezoluția 2644 (2026)

Parliamentary Assembly of the Council of Europe. The 65th anniversary of the European Social Charter: social rights as the foundation of resilient democracies and social justice : Resolution 2644 (2026): Adopted on 29 January 2026 (8th sitting) / Paul Galles; Committee on Social Affairs, Health and Sustainable Development. - . – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 3 p. - [Resursă electronică] URL: https://pace.coe.int/pdf/cf9f1fe0c84aa99019562b4fed0a67b25a34ed90b576d0c9f350239905633a12/res.%202644.pdf 

(Accesat 04.02.2026)

Rezoluția Adunării Parlamentare marchează cea de-a 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene, 

subliniind rolul său vital în susținerea drepturilor sociale și în consolidarea stabilității democratice în Europa. Aceasta evidențiază provocările continue cu care se confruntă aceste drepturi din cauza presiunilor financiare, administrative și sociale. Adunarea pledează pentru un angajament reînnoit al statelor membre de a respecta principiile Cartei, îndemnând statele care nu au ratificat Carta revizuită și protocoalele aferente să facă acest lucru. De asemenea, subliniază importanța integrării Cartei în legislația și acțiunile naționale, parlamentele având un rol central în acest demers. Prin consolidarea drepturilor sociale, Adunarea consideră că statele membre pot reduce inegalitățile, pot stimula coeziunea socială și pot restabili încrederea în instituții, elemente esențiale pentru o democrație stabilă. Totodată, salută inițiative precum viitoarea Conferință la Nivel Înalt de la Chișinău, care își propune să promoveze drepturile sociale și stabilitatea democratică în Europa.

Traducere neoficială

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene:
drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale

Rezoluția 2644 (2026)

Dezbatere în Adunare la 29 ianuarie 2026 (a 8-a ședință) (a se vedea Doc. 16335, raportul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, raportor: dl Paul Galles). Text adoptat de Adunare la 29 ianuarie 2026 (a 8-a ședință). A se vedea, de asemenea, Recomandarea 2304 (2026). Versiune provizorie, supusă revizuirii editoriale.

1. Adunarea Parlamentară este convinsă că obiectivul progresului social, prevăzut în Statutul Consiliului Europei (STE nr. 1), reprezintă unul dintre principiile directoare fundamentale ale Organizației și subliniază că Carta Socială Europeană (STE nr. 35 – „Carta”) a fost elaborată acum 65 de ani ca un instrument de bază și ca un echivalent, în domeniul drepturilor economice și sociale, al Convenției Europene a Drepturilor Omului (STE nr. 5).

2. Adunarea subliniază importanța primordială a Cartei Sociale Europene (revizuite) (STE nr. 163, „Carta revizuită”), care, de 30 de ani, constituie cel mai cuprinzător cadru juridic pentru protecția drepturilor economice și sociale ale omului în Europa. Ea apreciază contribuția remarcabilă a Comitetului European al Drepturilor Sociale la acest sistem de protecție.

3. Adunarea a fost un susținător constant al Cartei. Aceasta joacă un rol-cheie în aplicarea, de către statele membre ale Consiliului Europei, a drepturilor garantate de Cartă, în dezvoltarea acestor drepturi și în contribuția pe care coeziunea socială o aduce la securitatea democratică. Adunarea salută faptul că, în 2025, în urma Rezoluției sale 2627 (2025) „Promovarea acoperirii universale cu servicii de sănătate”, Consiliul Europei a aderat la Platforma pentru Acoperire Universală cu Servicii de Sănătate (UHC2030), oferind astfel o oportunitate de a promova accesul tuturor la asistență medicală, așa cum este garantat de Cartă.

4. Adunarea este preocupată de faptul că drepturile garantate de Cartă se află astăzi sub presiuni fără precedent, cu implicații financiare, administrative și sociale majore pentru guverne, instituții și cetățeni, și salută angajamentul reînnoit al statelor membre în favoarea acestor drepturi și a justiției sociale, așa cum este afirmat în Declarația de la Reykjavík din 2023 și în cadrul Conferinței la Nivel Înalt privind Carta, desfășurată la Vilnius în 2024.

5. Această abordare centrată pe drepturile sociale este în concordanță cu Pilonul european al drepturilor sociale al Uniunii Europene și cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și reflectă Declarația de la Doha, adoptată la cel de-al Doilea Summit Mondial pentru Dezvoltare Socială din 2025. Un asemenea accent este cu atât mai necesar în lumina raportului Organizației Internaționale a Muncii din 2026 privind ocuparea forței de muncă și tendințele sociale, care evidențiază slăbiciunile structurale persistente ale piețelor muncii și necesitatea urgentă de a consolida drepturile și protecțiile sociale.

6. Condițiile de viață decente, justiția socială și coeziunea socială sunt recunoscute la nivel european și internațional ca fiind esențiale pentru stabilitatea democrației, iar orice element care le subminează este considerat o amenințare directă la adresa securității democratice. Pentru statele membre ale Consiliului Europei, aceasta înseamnă că Carta reprezintă una dintre cheile stabilității lor democratice.

7. În opinia Adunării, recunoașterea acestui fapt este esențială. Prin urmare, aceasta salută faptul că Secretarul General al Consiliului Europei a subliniat rolul central al drepturilor sociale și al justiției sociale pentru democrație, incluzând această dimensiune printre elementele-cheie ale stabilității democratice în foaia sa de parcurs către un Nou Pact Democratic pentru Europa.

8. Având acest obiectiv în vedere, Adunarea apreciază Protocolul adițional la Carta Socială Europeană privind instituirea unui sistem de plângeri colective (STE nr. 158, „Protocolul privind plângerile colective”) și regretă faptul că doar șaisprezece dintre statele părți la Cartă și la Carta revizuită l-au ratificat. Procedura plângerilor colective reprezintă principalul canal instituțional prin care societatea civilă – ONG-urile și partenerii sociali – pot participa la sistemul Cartei. Aceasta este relevantă pentru toate generațiile, întrucât oferă un canal prin care preocupările sociale ale întregii populații, de la tineri la vârstnici, pot fi aduse direct în atenție de către cei afectați. În acest context, Adunarea consideră ratificarea Protocolului privind plângerile colective atât un semn de maturitate democratică, cât și o măsură concretă de stimulare a participării democratice, exprimându-și încrederea în principiile care ar trebui să ghideze societatea pentru toate generațiile în anii ce urmează.

9. Adunarea salută decizia Republicii Moldova de a găzdui următoarea Conferință la Nivel Înalt privind Carta, la Chișinău, în zilele de 18 și 19 martie 2026. Aceasta îndeamnă statele membre care se vor reuni la Chișinău să convină asupra unor măsuri care să recunoască faptul că investițiile în drepturile sociale reprezintă atât un imperativ moral, cât și un pas strategic esențial pentru protejarea stabilității democratice, prin reducerea inegalităților, consolidarea coeziunei sociale și a justiției sociale și restabilirea încrederii în instituții.

10. Adunarea îndeamnă statele membre să demonstreze populațiilor lor angajamentul față de abordarea inegalităților sociale și economice din societățile europene, reafirmându-și sprijinul pentru o implementare unitară și hotărâtă a Cartei. Ea încurajează cele zece state membre care nu au ratificat încă Carta revizuită – Croația, Cehia, Danemarca, Liechtenstein, Luxemburg, Monaco, Polonia, San Marino, Elveția și Regatul Unit – să valorifice impulsul oferit de conferința de la Chișinău pentru a-și adăuga ratificările.

11. De asemenea, Adunarea face din nou apel la cele patru state care nu au procedat încă la acest pas, și anume Danemarca, Germania, Luxemburg și Regatul Unit, să ratifice Protocolul de modificare a Cartei Sociale Europene (STE nr. 142, „Protocolul de la Torino”), care prevede alegerea membrilor Comitetului European al Drepturilor Sociale de către Adunare, așa cum s-a solicitat deja în Rezoluțiile Adunării 1824 (2011) „Rolul parlamentelor în consolidarea și dezvoltarea drepturilor sociale în Europa” și 2180 (2017) „«Procesul de la Torino»: consolidarea drepturilor sociale în Europa”.

12. Adunarea este convinsă că, pentru ca Carta să aibă un impact real în statele membre, parlamentarii trebuie să se numere printre susținătorii săi fermi și să fie în măsură să utilizeze dispozițiile acesteia în activitatea lor. Cu toate acestea, parlamentele naționale sunt adesea neglijate în acest sens. Este esențial să se reflecteze mai mult asupra potențialului pe care îl reprezintă.

13. Membrii parlamentelor naționale sunt centrali pentru viața Cartei, întrucât ei sunt cei care aliniază legislația și bugetele naționale la obligațiile ce decurg din Cartă, exercită controlul asupra executivului în raport cu constatările Comitetului European al Drepturilor Sociale, inițiază reforme în domeniile în care persistă deficiențe în implementarea drepturilor sociale și promovează procesul de ratificare a Cartei. Datorită rolului lor dublu, ca membri ai Adunării și ai parlamentelor naționale, membrii Adunării au o responsabilitate deosebită de a contribui la aceste eforturi.

14. În lumina celor de mai sus, Adunarea face apel la parlamentele statelor membre să elaboreze un program de activități în urma conferinței de la Chișinău, pentru a da expresie practică acestui nou impuls și, în special, pentru:

• 14.1 a consolida capacitățile și cunoștințele parlamentarilor și ale serviciilor de cercetare parlamentară în ceea ce privește Carta;
• 14.2 a integra în mod sistematic Carta în studiile privind impactul proiectelor de legislație;
• 14.3 a organiza audieri parlamentare privind progresele înregistrate în implementarea deciziilor Comitetului European al Drepturilor Sociale, la care să fie invitați societatea civilă și partenerii sociali;
• 14.4 a organiza o dezbatere privind ratificarea Cartei revizuite, a Protocolului de la Torino și a Protocolului privind plângerile colective;
• 14.5 a reexamina, una câte una, dispozițiile care nu au fost acceptate, în vederea adoptării acestora;
• 14.6 a reexamina, una câte una, rezervele formulate la ratificarea Cartei și a protocoalelor sale, în vederea retragerii acestora;
• 14.7 a institui forme specifice de cooperare în domeniul drepturilor sociale cu instituțiile naționale responsabile de protecția drepturilor omului.

15. În final, Adunarea subliniază că, pentru a garanta claritatea, coerența și securitatea juridică a sistemului european de protecție a drepturilor sociale, trebuie acordată o atenție deosebită interpretării Cartei de către Comitetul European al Drepturilor Sociale. În acest context, Adunarea consideră că autoritățile naționale, inclusiv parlamentele și instanțele judecătorești, au obligația de a lua pe deplin în considerare constatările, concluziile, deciziile și declarațiile de interpretare ale Comitetului atunci când aplică Carta, pentru a adopta măsurile juridice, sociale și economice necesare la nivel național.

Vezi și:

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale: Recomandarea 2304 (2026)

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: Recomandarea 2304(2026)

Parliamentary Assembly of the Council of Europe. The 65th anniversary of the European Social Charter: social rights as the foundation of resilient democracies and social justice : Recommendation 2304 (2026): Adopted on 29 January 2026 (8th sitting) / Paul Galles; Committee on Social Affairs, Health and Sustainable Development. - . – Strasbourg : Council of Europe, 2026. – 2 p. - [Resursă electronică] URL: https://pace.coe.int/pdf/a41d79658c6974890ba035257f20fd72020f92202809c181bc1707b181dd683a/rec.%202304.pdf

 (Accesat 04.02.2026)

Adunarea Parlamentară subliniază importanța drepturilor sociale în susținerea democrațiilor reziliente și a justiției sociale, marcând cea de-a 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene. Aceasta recunoaște reformele recente menite să sporească eficacitatea Cartei și îndeamnă Comitetul de Miniștri să acorde prioritate drepturilor sociale și economice în contextul provocărilor democratice actuale. Celebrând, în acest an, atât versiunea originală, cât și cea revizuită a Cartei, Adunarea face apel la inițiative care să consolideze rolul Cartei, precum stimularea dezbaterilor și facilitarea ratificării acesteia în statele membre. Totodată, subliniază necesitatea consacrării juridice a dreptului la un mediu sănătos, criticând absența unui cadru juridic regional în Europa în acest domeniu. De asemenea, Adunarea pledează pentru eliminarea limitărilor privind aplicarea teritorială și personală a Cartei și intenționează să solicite studii suplimentare asupra acestor revizuiri în cadrul viitoarei sesiuni ministeriale de la Chișinău.

Traducere neoficială

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene:

drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale

Recomandarea 2304 (2026)

1. Adunarea Parlamentară face trimitere la Recomandarea sa 1976 (2011) „Rolul parlamentelor în consolidarea și dezvoltarea drepturilor sociale în Europa”, la Rezoluția 2180 (2017) și Recomandarea 2112 (2017) „«Procesul de la Torino»: consolidarea drepturilor sociale în Europa”, precum și la Rezoluția 2644 (2026) „Cea de-a 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale”.

2. Adunarea salută Protocolul de modificare a Cartei Sociale Europene (STE nr. 142, „Protocolul de la Torino”) și reformele inițiate de Comitetul de Miniștri din 2022 încoace pentru a îmbunătăți eficacitatea, claritatea și impactul Cartei Sociale Europene (STE nr. 35, „Carta”).

3. Adunarea subliniază că, în contextul presiunilor fără precedent asupra democrațiilor, drepturile sociale și economice trebuie să constituie unul dintre domeniile prioritare de acțiune, inclusiv în cadrul lucrărilor privind Noul Pact Democratic, și că Carta reprezintă unul dintre pilonii principali ai stabilității și securității democratice. Aceasta invită Comitetul de Miniștri să mențină această centralitate în prim-planul deciziilor și priorităților sale referitoare la Pact și la Cartă.

4. Anul 2026 marchează cea de-a 65-a aniversare a Cartei originale și a 30-a aniversare a versiunii sale revizuite (Carta Socială Europeană (revizuită), STE nr. 163, „Carta revizuită”). Adunarea consideră, prin urmare, că acest an reprezintă o oportunitate unică și un moment de vârf în activitatea de promovare a drepturilor sociale. Ea invită Comitetul de Miniștri să instituie o gamă de inițiative pentru a transpune acest angajament în practică și, în special:

• 4.1 să inițieze și să faciliteze un program de activități și schimburi în jurul Cartei, inclusiv dezbateri, conferințe și campanii, implicând în acest demers societatea civilă – în special tinerii – și partenerii sociali, în vederea creșterii vizibilității Cartei și promovării implementării sale efective;
• 4.2 să promoveze și să accelereze, împreună cu ministerele relevante, ratificarea Cartei revizuite și a Protocolului adițional la Carta Socială Europeană privind instituirea unui sistem de plângeri colective (STE nr. 158, „Protocolul privind plângerile colective”);
• 4.3 în ceea ce privește alegerea de către Adunare a membrilor Comitetului European al Drepturilor Sociale – singura dispoziție a Protocolului de la Torino care nu este aplicată – să adopte o decizie unanimă în acest sens, în așteptarea progreselor suplimentare privind ratificarea Protocolului de către statele membre;
• 4.4 să reflecteze asupra impulsului politic oferit de acest an aniversar și să îl integreze în prioritățile viitoare ale Programului și Bugetului Consiliului Europei.

5. Adunarea consideră deosebit de important ca dreptul fundamental la un mediu sănătos să fie recunoscut într-un instrument juridic cu caracter obligatoriu, ca parte a eforturilor de promovare a coeziunii sociale, a stabilității democratice, a egalității sociale și a justiției. Una dintre opțiunile pe care Adunarea le-ar susține este completarea Cartei revizuite printr-un protocol adițional care să consacre în mod specific dreptul la un mediu sănătos.

6. În pofida anilor de activitate ai Comitetului Director pentru Drepturile Omului (CDDH), care a reușit să prezinte „studiul privind necesitatea și fezabilitatea unui instrument sau a unor instrumente suplimentare în domeniul drepturilor omului și al mediului”, precum și a exemplului pozitiv oferit de mai multe state membre – Andorra, Franța, Islanda, Luxemburg, Monaco, Portugalia, Slovenia și Spania –, Comitetul de Miniștri, întrunit la Luxemburg în cadrul sesiunii ministeriale din 14 mai 2025, a evitat abordarea fondului problemei. Această lipsă de acțiune contrastează puternic cu angajamentele asumate prin Declarația de la Reykjavík, prin care statele membre au recunoscut necesitatea imperativă de a consolida protecția drepturilor omului în contextul mediului. Rezultatul este că Europa rămâne singurul continent care nu dispune de un cadru juridic regional de protecție a dreptului la un mediu sănătos.

7. Adunarea este, de asemenea, deosebit de interesată de eliminarea tuturor clauzelor din tratatele Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului care, precum articolul 38 din Cartă și articolul L din Carta revizuită, permit părților să nu aplice tratatul pe întreg teritoriul lor. Aceste clauze sunt incompatibile cu normele prevăzute de Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor din 23 mai 1969 și conduc la aplicarea unor standarde diferite în materie de drepturi ale omului în teritoriile excluse.

8. În același mod, Adunarea reamintește că Carta și Carta revizuită se aplică doar resortisanților unui stat parte și străinilor care au reședință legală sau sunt angajați în mod regulat pe teritoriul statului parte în care se află. Această restricție este, de asemenea, contrară principiului universalității drepturilor omului promovat de Consiliul Europei.

9. Având în vedere toate aceste domenii care necesită îmbunătățiri, Adunarea îndeamnă Comitetul de Miniștri să profite de ocazia sesiunii ministeriale de la Chișinău din mai 2026 pentru a mandata CDDH să elaboreze un studiu de fezabilitate privind revizuirea domeniului material, teritorial și personal de aplicare a Cartei.

Vezi și:

A 65-a aniversare a Cartei Sociale Europene: drepturile sociale ca fundament al democrațiilor reziliente și al justiției sociale: Rezoluția 2644 (2026)

CoE: E-publicații 2025: Drepturile persoanelor vârstnice: Articolul 23 din Carta Socială Europeană Revizuită

Rights of older people Article 23 of the Revised European Social Charter: Factsheet. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 16 pag. - [Resursă electronică] URL: https://edoc.coe.int/en/european-social-charter/12315-factsheet-rights-of-older-people-article-23-of-the-revised-european-social-charter.html

Carta Socială Europeană, adoptată în 1961 și revizuită în 1996, este echivalentul Convenției Europene a Drepturilor Omului în domeniul drepturilor economice și sociale. Ea garantează o gamă largă de drepturi umane legate de ocuparea forței de muncă, locuință, sănătate, educație, protecție socială și bunăstare. Carta este considerată Constituția Socială a Europei și reprezintă o componentă esențială a arhitecturii drepturilor omului pe continent.

Articolul 23 al Cartei impune statelor semnatare să se angajeze să adopte sau să încurajeze, fie direct, fie în cooperare cu organizații publice sau private, măsuri adecvate concepute, în special, pentru a permite persoanelor vârstnice să rămână membri deplini ai societății. Expresia „membri deplini ai societății” utilizată în Articolul 23 presupune că persoanele vârstnice nu trebuie să sufere ostracizare din cauza vârstei lor. Dreptul de a participa la diverse domenii de activitate ale societății trebuie să fie garantat tuturor, fie că sunt activi sau pensionari, locuiesc într-o instituție sau nu.

Drepturile persoanelor vârstnice: Articolul 23 din Carta Socială Europeană

1. Ce este Carta Socială Europeană și de ce contează

• Carta Socială Europeană (revizuită în 1996) este tratatul fundamental al Council of Europe (Consiliul Europei) care garantează drepturi sociale şi economice — precum locuinţă, sănătate, protecţie socială, educaţie etc. — pentru toți cetățenii. 

• Articolul 23 al acestei Cartei este dedicat în mod special persoanelor vârstnice: el consacră dreptul acestora la protecţie socială, menționând obligația statelor semnatare de a adopta măsuri prin care persoanele vârstnice să rămână membri activi şi demni ai societății. 

Astfel, Carta oferă un cadru juridic european ce obligă statele să asigure protecția, demnitatea și participarea activă în societate a persoanelor în vârstă.

2. Ce prevede concret Articolul 23 — drepturi și obligaţii

Conform interpre­tărilor oficiale (inclusiv de către European Committee of Social Rights), Articolul 23 impune statelor semnatare să adopte măsuri care vizează următoarele dimensiuni:

Viaţă decentă și participare activă

• Persoanele vârstnice trebuie să beneficieze de resurse suficiente — pensii sau alte venituri/economii — care să le permită un trai decent, acces la bunuri și servicii esențiale, precum și participarea la viața socială, culturală și publică. 
• Statul trebuie să asigure informarea despre serviciile și facilitățile disponibile — de la asistență la domiciliu până la centre de zi, activități de recreere, servicii sociale — și posibilitatea accesării lor. 

Autonomie, independență, libertatea de a alege modul de viață

• Persoanele vârstnice trebuie să aibă libertatea de a decide unde și cum vor să trăiască — acasă, într-un mediu adaptat sau cu suport — chiar dacă au nevoie de asistență sau servicii speciale. 
• Este obligatorie asigurarea accesului la locuinţe adecvate (sau adaptări ale locuinţei), precum şi la servicii de sănătate şi îngrijire, în funcţie de starea lor de sănătate. 

Protecţia persoanelor vârstnice instituționalizate

• Cei care locuiesc în instituţii (cu servicii sociale, centre de îngrijire etc.) trebuie să beneficieze de sprijin adecvat, de servicii decente, dar şi de respectarea drepturilor fundamentale: demnitate, viaţă privată, participare la decizii privind condiţiile de trai, protecţie a proprietăţii, posibilitatea de a păstra legătura cu persoane apropiate, drept la plângere în caz de abuz/neglijență. 
• Statele trebuie să asigure existența unui număr suficient și accesibil de facilități instituționale (publice sau private), reglementate și finanțate corespunzător, astfel încât îngrijirea să fie accesibilă și să respecte standarde de calitate. 

Combaterea discriminării şi a “ageismului”

• Expresia „membri deplini ai societății” utilizată în Articolul 23 înseamnă că vârsta nu poate fi motiv de marginalizare sau excludere socială. Statul are obligaţia de a lua măsuri împotriva discriminării pe criteriu de vârstă. 
• Protecția include nu doar acces la venituri sau servicii, ci și respectarea demnităţii, participării sociale şi dreptului la egalitate reală (fără prejudecăți legate de vârstă). 

3. De ce este important — relevanța socială și demografică

• Populaţia Europei îmbătrânește rapid, iar acest lucru ridică provocări pentru sistemele de protecţie socială, sănătate, locuinţe şi servicii sociale. Articolul 23 oferă un cadru juridic de garantare a demnităţii şi incluziunii persoanelor vârstnice, indiferent de capacitatea fizică, starea de sănătate sau locul de trai (acasă sau instituţie). 
• Prin obligația statelor de a asigura un nivel de trai decent, acces la servicii și participare socială, Carta combate marginalizarea, izolarea, sărăcia și excluderea socială a persoanelor vârstnice. 
• În plus, promova dreptul la autonomie și independență: persoanele vârstnice pot decide singure cum și unde trăiesc, ce servicii folosesc — ceea ce contribuie la demnitate și calitate a vieții. 

4. Obligații pentru state — ce presupune implementarea Articolului 23

Pentru ca Articolul 23 să fie respectat în mod real, statele semnatare trebuie să:

• Asigure un cadru legal și politici sociale care garantează pensii adecvate, beneficiile sociale și protecția împotriva sărăciei pentru persoanele vârstnice. 
• Dezvolte servicii sociale și de sănătate adaptate — acasă sau instituțional — care să permită vârstnicilor să trăiască independent sau, după caz, să fie îngrijiți cu respectarea demnității. 
• Asigure informații clare și accesibile despre opțiunile disponibile și modalitățile de acces la servicii sociale, locuințe adaptate, îngrijire medicală etc. 
• Preveni și combate discriminarea pe criteriu de vârstă (ageism) și orice formă de abuz, neglijență sau marginalizare a persoanelor vârstnice — inclusiv în instituții. 
• Monitorizeze implementarea acestor măsuri și asigure că persoanele vârstnice pot participa efectiv la viața socială, culturală, civic‑politică, fără bariere. 

5. Probleme frecvente și provocări în implementare

• Chiar dacă Carta stabilește standarde, nu toate statele semnatare le-au transpus complet sau nu au infrastructura necesară (servicii sociale, locuinţe adaptate, servicii medicale etc.). 
• Riscul discriminării și marginalizării persistă: stereotipuri legate de vârstă, subfinanțare a programelor sociale, acces dificil la servicii, lipsa locuinţelor adaptate sau insuficienţa spațiilor instituţionale de îngrijire. 
• Situaţia persoanelor instituționalizate rămâne vulnerabilă: fără reglementări stricte și monitorizare, pot exista abuzuri, neglijenţe, lipsă de transparenţă, izolare sau pierderea demnităţii. 
• Crizele sociale, economice sau sanitare (cum e pandemia) accentuează vulnerabilitatea vârstnicilor — de aceea implementarea prevederilor Articolului 23 trebuie să fie prioritară și adaptabilă. 

6. Concluzii — ce ne spune Carta și ce ar trebui să facem

• Articolul 23 din Carta Socială Europeană reafirmă: vârsta nu este un motiv pentru marginalizare — persoanele vârstnice trebuie să aibă parte de protecţie, demnitate, oportunități de participare și acces la servicii.
• Pentru a avea un impact real, este nevoie de politici coerente, servicii adecvate și infrastructură socială bine dezvoltată — nu doar pensii, ci și locuinţe adaptate, îngrijire la domiciliu, servicii medicale, participare civică și socială.
• Protecția socială a vârstnicilor nu este doar o chestiune morală, ci și de drept: statele semnatare s‑au angajat să respecte aceste standarde prin ratificare și implementare.
• Societățile europene (inclusiv Republica Moldova, dacă implementează aceste prevederi) trebuie să considere îmbătrânirea populației ca o provocare comună — și să investească în incluziune, servicii sociale și respectarea drepturilor persoanelor vârstnice.

CoE: e-publicații: Comitetul European pentru drepturi sociale. Raport anual 2024

Activity Report 2024 / The European Committee of Social Rights. - Council of Europe, 2025. - 71 p.; Idem [Resursă electronică]. - URL: https://rm.coe.int/prems-055525-gbr-2005-rapport-social-rights-txt-16x24-final/4880284eed

În Raportul de activitate pe 2024, Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) al Consiliului Europei a îndemnat guvernele europene să se asigure că salariul minim net reprezintă cel puțin 60% din salariul mediu net național; să introducă plafoane pentru prețurile produselor alimentare de bază și să ofere sprijinuri mai bine direcționate; să garanteze accesul stabil la energie la prețuri accesibile; să abordeze problema accesibilității locuințelor și riscurile de lipsă de adăpost prin plafonarea chiriilor, majorarea beneficiilor pentru locuințe și extinderea fondului de locuințe sociale; să se asigure că sistemele de securitate socială țin pasul cu inflația.

În introducerea la Raport, Aoife Nolan, Președintele Comitetului pentru drepturi sociale, a menționat: 

Anul 2024 a înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește avansarea sistemului Cartei Sociale Europene. Principala evoluție în acest sens a fost Conferința la nivel înalt privind Carta Socială Europeană, organizată sub auspiciile Președinției lituaniene a Consiliului Europei, în iulie. Acest eveniment a reunit principalii actori ai sistemului Cartei, într-un spirit de dialog constructiv.

Conferința a servit nu doar ca platformă de reflecție, ci și ca un catalizator pentru angajamente politice concrete în favoarea justiției sociale. Printre participanți s-au numărat miniștri și înalți oficiali responsabili de drepturile sociale și politica socială din întreaga Europă, Președintele Adunării Parlamentare, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale, Comisarul pentru Drepturile Omului, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, OIM, agenții ONU, parteneri sociali și organizații ale societății civile.

Un rezultat esențial al conferinței a fost Declarația de la Vilnius, o reafirmare a indivizibilității și interdependenței tuturor drepturilor omului, inclusiv a drepturilor sociale. Bazându-se pe Declarația de la Reykjavik (mai 2023), Declarația de la Vilnius a subliniat importanța existenței unui cadru solid și receptiv pentru drepturile sociale în Europa. Ea a salutat angajamentul statelor membre ale Consiliului Europei de a promova justiția socială și, în special, eforturile făcute de state pentru a accepta un nivel ridicat de angajament privind drepturile sociale, precum și acțiunile concrete ale statelor părți la Carta Socială Europeană pentru a răspunde constatărilor și concluziilor Comitetului European pentru Drepturi Sociale.

Declarația a accentuat, de asemenea, importanța dialogului și cooperării cu autoritățile naționale, locale și regionale, precum și cu partenerii sociali, în vederea implementării unor politici sociale bazate pe drepturi. Conferința a dus la noi acceptări ale Cartei de către Irlanda și Andorra, în timp ce Republica Moldova și Armenia și-au confirmat intențiile de a-și spori angajamentele – intenții deja materializate în cazul Republicii Moldova, care a adoptat opt dispoziții suplimentare ale Cartei Sociale Europene revizuite la mai puțin de două luni după eveniment. Un moment de referință al conferinței a fost ratificarea Cartei Revizuite de către Islanda, contribuind la coerența și unitatea sistemului european al drepturilor sociale.

Foarte pozitiv este faptul că impulsul generat de Conferința la nivel înalt va continua cu o nouă conferință programată pentru martie 2026 la Chișinău, sub auspiciile Președinției moldovenești a Consiliului Europei. Aceasta va oferi statelor părți o oportunitate cheie de a-și adânci angajamentul față de sistemul Cartei, în special prin adoptarea unor dispoziții suplimentare. Se speră în mod deosebit că va exista progres în ceea ce privește trecerea (încă a șase) state părți legate de Carta din 1961 la Carta revizuită din 1996. Existența celor două Cartele rămâne principalul obstacol în calea unui sistem unificat și coerent de protecție a drepturilor sociale în cadrul Consiliului Europei. Eliminarea acestui obstacol – și a complexității fragmentate și nedorite pe care o generează în ceea ce privește protecția drepturilor sociale prin dreptul european al drepturilor omului – depinde direct de statele părți. Este speranța sinceră că conferința de la Chișinău va reprezenta un moment de cotitură în această privință.

Conferința oferă, de asemenea, statelor părți șansa de a adopta declarații în temeiul articolului 34 și articolului L2 din versiunile Cartei din 1961 și, respectiv, 1996, pentru a preciza că Carta se aplică pe întreg teritoriul lor, inclusiv în teritoriile nemetropolitane. Un asemenea demers ar contribui la depășirea moștenirii colonialismului, reflectată în prezent în sistemul Cartei, prin care persoanele din teritoriile nemetropolitane pot beneficia de niveluri semnificativ mai scăzute de protecție a drepturilor sociale decât cei din zonele metropolitane.

Criza costului vieții din perspectiva drepturilor sociale

În 2024, Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) a realizat o analiză privind implicațiile crizei costului vieții asupra drepturilor sociale în Europa. Analiza s-a concentrat pe patru domenii tematice: ocuparea forței de muncă, protecția socială, locuințele, precum și energia și alimentele. Au fost abordate și provocările cu care se confruntă grupurile afectate în mod deosebit de criză, precum și impactul disproporționat asupra femeilor.

Revizuirea a relevat că, deși majoritatea statelor părți au luat măsuri cu efecte pozitive în ceea ce privește protecția drepturilor prevăzute de Cartă, au rămas lacune și provocări semnificative, cauzate adesea de caracterul temporar, ad-hoc sau insuficient al măsurilor adoptate. O preocupare majoră a fost erodarea dreptului la o remunerație echitabilă, salariile minime din mai multe state nereușind să țină pasul cu inflația. În mod similar, inflația ridicată a redus semnificativ valoarea reală a beneficiilor și asistenței sociale, lăsând mulți beneficiari fără posibilitatea de a-și acoperi nevoile esențiale. Creșterile foarte mari ale prețurilor la energie și alimente au dus la rate mai ridicate ale sărăciei energetice și ale insecurității alimentare.

Pe lângă recomandările detaliate, ECSR a subliniat că această criză nu este o anomalie temporară, ci face parte dintr-o policriză mai amplă, care reflectă probleme de durată: erodarea sistemelor de bunăstare, slăbirea protecțiilor muncii, sărăcia și excluziunea socială adânc înrădăcinate în Europa. ECSR a accentuat că Carta trebuie să servească drept „hartă a drepturilor omului” care să ghideze deciziile guvernamentale privind legislația, politicile și prioritățile bugetare, atât în timpul crizelor, cât și dincolo de acestea.

Procedura plângerilor colective: un mijloc democratic de realizare a justiției sociale

Procedura plângerilor colective rămâne un mecanism esențial pentru protecția drepturilor sociale în Europa, asigurând responsabilitatea statelor părți și contribuind direct la aplicarea drepturilor sociale în statele membre.

În 2024, zece noi plângeri au fost depuse împotriva a șase state părți la Cartă – Spania, Italia, Belgia, Franța, Grecia și Norvegia. Aceste plângeri au provenit din partea unei game diverse de actori, inclusiv sindicate naționale, ONG-uri internaționale și o organizație patronală, ceea ce arată diversitatea entităților care utilizează și au încredere în acest mecanism.

De-a lungul anului, ECSR a adoptat 12 decizii pe fond și 12 privind admisibilitatea (inclusiv două de inadmisibilitate). Problemele abordate au fost variate: protecția drepturilor sindicale în Țările de Jos, Franța și Portugalia; compensații adecvate pentru concedieri abuzive în Spania; remunerarea personalului medical în Franța; recrutarea profesorilor de religie catolică în Italia; politicile de locuințe din Republica Cehă și Belgia; protecția comunităților vulnerabile în timpul pandemiei COVID-19 în Belgia și Bulgaria; și situația din așezarea informală Cañada Real Galiana din Madrid, Spania.

Avansarea pachetului de reforme și consolidarea sistemului Cartei

În 2024 au fost înregistrate progrese în implementarea pachetului de reforme al Comitetului Miniștrilor privind sistemul de raportare statutară a ECSR. În iunie 2024, ECSR a invitat statele părți care nu au acceptat încă procedura plângerilor colective să prezinte un raport asupra primului grup de dispoziții ale Cartei, axat în principal pe drepturile legate de muncă. O atenție deosebită a fost acordată articolului 5 (dreptul de asociere) și articolului 6 (dreptul la negociere colectivă).

Cu toate progresele, nivelul de conștientizare a sistemului Cartei și a deciziilor ECSR rămâne mult sub nivelul dorit. Pentru ca obiectivele pachetului de reforme să fie atinse – îmbunătățirea implementării drepturilor sociale și consolidarea sistemului Cartei – este esențial să fie alocate timp, atenție și resurse comunicării, educației și formării.

Un alt obstacol persistent este „decalajul de implementare” între constatările ECSR și acțiunile reale ale statelor părți. Jurisprudența ECSR, formată din decizii și concluzii, oferă o interpretare autorizată a Cartei. Din perspectiva dreptului internațional, obligația statelor părți de a respecta tratatul implică și o datorie de a coopera cu buna credință cu Comitetul.

Privind spre conferința la nivel înalt din 2026, ECSR invită statele să își asume angajamente concrete pentru implementarea promptă a deciziilor și concluziilor sale – un pas vital pentru ca Carta să rămână un instrument viu capabil să protejeze drepturile sociale atât în perioade de stabilitate, cât și de criză.

Concluzie

În încheiere, doresc să salut noii membri ai ECSR aleși în 2024:

• Olivier De Schutter (Belgia),
• Kristina Koldinská (Cehia),
• Carmen-Constantia Nenu (România).

De asemenea, salut realegerea dnei Tatiana Puiu (Republica Moldova), dlui Yusuf Balci (Turcia) și dnei Alla Fedorova (Ucraina).

*     *     *

CUPRINS:

INTRODUCERE 
Criza costului vieții din perspectiva drepturilor sociale 
Procedura plângerilor colective: un mijloc democratic de a realiza justiția socială 
Avansarea pachetului de reforme și consolidarea sistemului Cartei 
Concluzie 

PREZENTARE GENERALĂ ȘI CIFRE CHEIE 

COMPONENȚA COMITETULUI EUROPEAN PENTRU DREPTURI SOCIALE 

PROCEDURA PLÂNGERILOR COLECTIVE 
Prezentare generală 
Decizii făcute publice în 2024 
Alte decizii adoptate în 2024 
Urmărirea deciziilor CEDS de către Comitetul de Miniștri 

PROCEDURA DE RAPORTARE 
Analiză privind impactul crizei costului vieții asupra drepturilor sociale 
Comitetul guvernamental al Cartei Sociale Europene și al Codului european de securitate socială: urmărirea concluziilor Comitetului European pentru Drepturi Sociale 

PROCEDURA PRIVIND DISPOZIȚIILE NEACCEPTATE 
Introducere 
Statele părți examinate în 2024 

CONSOLIDAREA SISTEMULUI TRATATELOR CARTEI SOCIALE EUROPENE – CONFERINȚA LA NIVEL ÎNALT PRIVIND CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ 
Eveniment privind tratatele 
Accesul tinerilor la drepturi sociale și economice: abordarea impactului crizei costului vieții 
Protecția drepturilor sociale în Ucraina 

RELAȚII CU STRUCTURILE CONSILIULUI EUROPEI 
Secretarul General și Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei 
Comitetul de Miniștri 
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului 
Comisarul pentru Drepturile Omului 
Conferința ONG-urilor internaționale 

RELAȚII CU ALTE ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE ȘI ALȚI PARTENERI 
Uniunea Europeană 
Națiunile Unite 
Platforma comună CoE-FRA-ENNHRI-EQUINET privind drepturile sociale și economice 
Rețeaua academică privind Carta Socială Europeană și drepturile sociale (ANESC) 

ALTE ACTIVITĂȚI ȘI EVENIMENTE IMPORTANTE ÎN 2024 

ANEXE 
Anexa 1 – Semnături și ratificări ale Cartei Sociale Europene la 1 ianuarie 2025 
Anexa 2 – Componența Comitetului European pentru Drepturi Sociale la 1 ianuarie 2025 
Anexa 3 – Lista plângerilor colective înregistrate în 2023 
Anexa 4 – Plângeri colective defalcate pe țări – 1998–2024 
Anexa 5 – Numărul de dispoziții pe an din 1962 
Anexa 6 – Selecție de evenimente organizate în 2024 
Anexa 7 – Selecție de decizii pe țări 

Informații suplimentare:

CoE: e- publicații recente : Drepturile sociale și criza costului vieții (2025)

CoE: e- publicații recente : Drepturile sociale și criza costului vieții

Social Rights and the cost-of-living crisis: A Review of the States  Parties’ ad hoc reports / European Committee of Social Rights. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 142 p. [Resursă electronică]. - URL: https://t.ly/Ir21E (Accesat la 15.07.2025)

Această evaluare intitulată „Drepturile sociale și criza costului vieții” marchează prima dată când Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) a realizat o analiză a rapoartelor ad hoc ale statelor părți. Evaluarea oferă o privire generală asupra impactului crizei costului vieții asupra drepturilor sociale în statele membre ale Consiliului Europei, precum și asupra măsurilor adoptate de către state ca răspuns la această criză.

În cadrul acesteia, ECSR explică ce prevede Carta Socială în situațiile în care costul bunurilor esențiale crește mult mai rapid decât veniturile medii ale gospodăriilor și oferă orientări și recomandări care pot fi utilizate ca un cadru de acțiune de către statele părți.

*    *    *

CUPRINS
Rezumat executiv
Introducere
PROTECȚIE SOCIALĂ

• Introducere
• Întrebări și răspunsuri din partea statelor părți
• Puncte forte și puncte slabe ale măsurilor adoptate
• Concluzii și recomandări

OCUPAȚIE ȘI SALARII

• Introducere
• Întrebări și răspunsuri din partea statelor părți
• Puncte forte și puncte slabe ale măsurilor adoptate
• Concluzii și recomandări

LOCUINȚE

• Introducere
• Informații prezentate de statele părți
• Puncte forte și puncte slabe ale măsurilor adoptate
• Concluzii și recomandări

ENERGIE ȘI HRANĂ

• Introducere
• Întrebări și răspunsuri din partea statelor părți
• Puncte forte și puncte slabe ale măsurilor adoptate
• Concluzii și recomandări

GRUPURI AFECTATE DE CRIZA COSTULUI VIEȚII

• Introducere
• Întrebări și răspunsuri din partea statelor părți
• Gospodării cu venituri mici
• Copii
• Persoane cu dizabilități
• Persoane în vârstă
• Concluzii și recomandări

DECLARAȚIE DE INTERPRETARE

• Concluzii
• CONCLUZIE
• Anexa I – Rezumate ale rapoartelor ad hoc ale statelor părți
• Anexa II – Comentarii din partea terților

Drepturile sociale și criza costului vieții – analiza Comitetului European pentru Drepturi Sociale (ECSR), 2024

În 2024, Comitetul European pentru Drepturi Sociale a analizat măsurile adoptate de 41 de state părți la Carta Socială Europeană pentru a face față crizei costului vieții. Analiza s-a bazat pe rapoarte ad hoc prezentate de state, precum și pe informații din partea societății civile, partenerilor sociali și instituțiilor naționale pentru drepturile omului.

Criza a fost alimentată de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a perturbat piețele globale și a dus la creșteri abrupte ale prețurilor la energie și alimente, accentuând dificultățile deja existente din perioada pandemiei COVID-19 și din crizele economice anterioare. Deși inflația a scăzut parțial în 2024, costurile de trai au rămas ridicate, afectând în special persoanele și familiile vulnerabile.

Raportul ECSR nu oferă o evaluare juridică oficială, ci o imagine generală a răspunsurilor statelor, identificând bune practici și oferind recomandări pentru a întări protecția socială în contextul crizelor.

Printre temele analizate:

• Protecția socială: S-a constatat că multe măsuri au fost temporare și insuficiente. ECSR recomandă ajustarea regulată a prestațiilor sociale la inflație, simplificarea procedurilor de acces și implicarea celor afectați în luarea deciziilor.

• Ocupație și salarii: Criza a redus valoarea reală a salariilor. Se recomandă ca salariul minim net să fie de cel puțin 60% din salariul mediu net național și promovarea dialogului social în perioade de criză.

• Locuința: Multe state au introdus plafoane pentru chirii și au crescut sprijinul pentru locuințe. Cu toate acestea, lipsa unor măsuri pe termen lung și stocul insuficient de locuințe sociale rămân probleme esențiale.

• Accesul la energie și alimentație: Creșterea prețurilor a dus la sărăcie energetică și insecuritate alimentară. ECSR solicită politici direcționate, interzicerea deconectării gospodăriilor vulnerabile și extinderea programelor de mese gratuite în școli.

• Grupurile vulnerabile: Familiile cu venituri mici, copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii au fost printre cele mai afectate. ECSR recomandă colectarea de date relevante, evaluări de impact și consultări reale cu aceste grupuri.

În final, Comitetul a adoptat o Declarație de interpretare, subliniind că obligațiile din Cartă rămân valabile chiar și în perioade de criză. Crizele nu justifică diminuarea drepturilor sociale, ci impun un răspuns proporțional, durabil și axat pe echitate, demnitate și justiție socială.

*    *     *

Drepturile sociale și criza costului vieții – Analiza Comitetului European pentru Drepturi Sociale (ECSR), 2024

PROTECȚIA SOCIALĂ Protecția socială este reglementată printr-o gamă largă de drepturi din Cartă, consacrate în special în articolele 12, 13 și 14, iar ECSR și-a concentrat evaluarea pe adecvarea prestațiilor de securitate socială și a asistenței sociale.

Carta obligă statele părți să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că nivelurile de securitate socială și de asistență sunt adecvate, inclusiv prin ajustarea lor constantă pentru a ține pasul cu inflația.

ECSR notează că, în timpul crizei costului vieții, multe state părți au alocat resurse bugetare suplimentare pentru prestații de înlocuire a veniturilor și alte măsuri de asistență și sprijin pentru persoanele și familiile afectate. În multe cazuri, deși au avut un impact pozitiv, măsurile adoptate au fost punctuale sau temporare.

Totuși, criza costului vieții a continuat dincolo de durata acestor măsuri și a continuat să afecteze grupurile cele mai expuse riscului de sărăcie.

ECSR formulează mai multe recomandări, printre care faptul că statele părți ar trebui:

- să introducă măsuri legate de protecția socială care să aducă beneficii tuturor membrilor societății și care să compenseze creșterea costurilor de trai;

- să asigure indexarea regulată a prestațiilor de securitate socială și a asistenței sociale;

- să prevadă ajustări extraordinare, atunci când este necesar, pentru a menține puterea de cumpărare a celor mai expuși riscului de sărăcie;

- să se consulte cu persoanele cele mai afectate de criză în procesele decizionale privind alocarea prestațiilor și a asistenței sociale.

Simplificarea proceselor de solicitare a beneficiilor/sprijinului este de o importanță crucială.

OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI SALARII

ECSR își concentrează analiza pe dreptul tuturor lucrătorilor la o remunerație echitabilă (articolul 4§1). Criza costului vieții, prin presiunile inflaționiste crescânde, a redus valoarea reală a salariilor, ceea ce a reprezentat o provocare pentru lucrători, în special pentru cei cu salarii mici.

ECSR observă că, în timpul crizei, statele părți care aveau un salariu minim legal au aplicat fie un mecanism automat de indexare a salariilor, fie un mecanism de revizuire regulată. În statele părți fără salariu minim legal, ajustările pentru a compensa inflația s-au realizat adesea prin negocieri colective.

Totuși, ECSR observă și că mai multe state părți nu au reușit să mențină valoarea reală a salariului minim în perioada inițială a crizei. Evaluarea ECSR subliniază importanța esențială a eforturilor persistente și prompte din partea autorităților naționale de a menține standardul de viață al gospodăriilor care câștigă salariul minim.

Recomandările includ:

- ca salariul minim net să fie stabilit și menținut la cel puțin 60% din salariul mediu net național;

- să se depună eforturi serioase pentru promovarea dialogului social, în special a negocierilor colective, în perioadele de criză ale costului vieții.

LOCUINȚA

Criza costului vieții a agravat o criză a locuințelor deja existentă în multe state părți. Aspecte ale dreptului la locuință (garantat de articolele 31 și 16 din Cartă) care necesită o atenție deosebită în contextul unei crize a costului vieții includ măsurile pentru a face față creșterii costurilor locative și pentru prevenirea fenomenului de lipsă de adăpost.

ECSR observă o serie de măsuri luate de statele părți pentru a aborda problema accesibilității locuințelor și riscul de lipsă de adăpost în timpul crizei, inclusiv plafoane la chirii, majorarea beneficiilor pentru locuință și inițiative pentru creșterea stocului de locuințe sociale.

Cu toate acestea, măsurile adoptate au eșuat adesea să abordeze în mod adecvat problemele legate de drepturile locative. ECSR subliniază, prin urmare, că, în timpul unei crize a costului vieții și după aceasta, statele părți ar trebui să intervină regulat pentru a asigura atât existența unui stoc suficient de locuințe sociale accesibile, cât și adoptarea de măsuri pentru prevenirea lipsei de adăpost.

Comitetul subliniază importanța ca autoritățile naționale să ia măsuri pentru ca beneficiile pentru locuință să fie proporționale cu costurile locative și ca aceste beneficii să fie direcționate către grupurile cele mai expuse riscului de a nu-și putea permite o locuință adecvată. Trebuie luate și măsuri pentru prevenirea evacuărilor cauzate de neplata chiriilor.

ENERGIA ȘI ALIMENTAȚIA

Accesul stabil, constant și sigur la energie adecvată este atât o condiție prealabilă, cât și un element-cheie al exercitării unei game largi de drepturi din Cartă (de exemplu, articolele 11, 15, 16, 23, 27, 30 și 31).

ECSR notează o creștere semnificativă a sărăciei energetice în rândul statelor părți. Totodată, imposibilitatea de a accesa o alimentație adecvată și sustenabilă afectează direct mai multe drepturi prevăzute de Cartă. Persoanele și familiile aflate în sărăcie se confruntă adesea cu bariere în accesarea alimentației corespunzătoare, ceea ce le accentuează vulnerabilitatea. În 2023, prețurile la majoritatea produselor alimentare continuau să crească de până la șapte ori mai repede decât salariile.

Măsurile luate de statele părți în timpul crizei au inclus plafoane de preț la energie, plăți unice, reduceri de taxe și alocații direcționate către grupurile cu venituri mici, pentru a face față creșterii costurilor energetice. În ceea ce privește alimentația, măsurile au inclus plafoane de preț pentru produsele de bază, tichete de masă și reducerea TVA pentru anumite produse.

Aceste măsuri au avut unele efecte pozitive, dar în multe cazuri au fost temporare sau punctuale, în timp ce efectele crizei costului vieții au continuat. Lipsa de direcționare clară a sprijinului către cei mai vulnerabili, dependența excesivă de ajutorul de ultimă instanță (ex. cantine sociale, bănci de alimente) și procesele prea complicate pentru accesarea sprijinului – inclusiv cel legat de energie și alimentație – au fost, de asemenea, surse de îngrijorare.

ECSR subliniază necesitatea ca statele părți să adopte măsuri pentru a evalua numărul ridicat de gospodării aflate în sărăcie energetică, utilizând indicatori adecvați. Trebuie realizate evaluări regulate ale impactului costurilor energetice asupra titularilor de drepturi, cu accent pe grupurile vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici, imediat ce apar semne de dificultăți.

Alte recomandări includ:
- simplificarea procedurilor de accesare a sprijinului;
- interzicerea deconectării de la furnizarea de energie pentru grupurile vulnerabile/cu venituri mici;
- adoptarea de politici țintite și strategii incluzive pentru o tranziție echitabilă către sisteme de energie regenerabilă;
- măsuri de sprijin pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor.

În ceea ce privește alimentația, ECSR subliniază importanța extinderii programelor de mese gratuite în școli și a renunțării la dependența de ajutorul alimentar de ultimă instanță pentru a asigura accesul la hrană și pentru a combate insecuritatea alimentară.

GRUPURI DEOSEBIT DE VULNERABILE

Grupurile cărora Carta le acordă o atenție deosebită și care au fost în mod special afectate de criza costului vieții includ gospodăriile cu venituri mici (de exemplu, familiile monoparentale, persoanele șomere, persoanele fără adăpost, persoanele expuse riscului de sărăcie și excluziune socială), copiii, tinerii, persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice, persoanele LGBTI, comunitățile marginalizate, minoritățile etnice, romii și familiile de migranți.

În prezenta evaluare, ECSR se concentrează asupra situației a patru grupuri: gospodăriile cu venituri mici, copiii, persoanele cu dizabilități și persoanele vârstnice.

ECSR notează că, în majoritatea statelor părți, au fost luate o varietate de măsuri pentru a atenua impactul crizei asupra acestor grupuri, cum ar fi plăți unice, granturi pentru energie, plafoane de preț, reduceri de taxe, creșterea beneficiilor, introducerea de noi beneficii/indemnizații, indexarea prestațiilor și măsuri de sprijin pentru costurile alimentare.

Cu toate acestea, au fost identificate și puncte slabe în răspunsurile statelor, printre care:
- caracterul adesea prea scurt al măsurilor adoptate;
- lipsa unei direcționări suficiente a sprijinului;
- deficiențe în consultarea și participarea grupurilor vulnerabile, așa cum este prevăzut în Cartă.

ECSR recomandă, printre altele, ca statele părți:
- să utilizeze mai frecvent evaluări ale impactului asupra drepturilor omului;
- să colecteze date cantitative și calitative cuprinzătoare privind impactul crizei costului vieții asupra grupurilor vulnerabile sau mai expuse riscului de a fi afectate;
- să îmbunătățească direcționarea măsurilor;
- să acorde prioritate măsurilor pe termen mediu și lung;
- să asigure consultări oportune, semnificative și incluzive cu și participarea persoanelor din grupurile cele mai afectate.

DECLARAȚIE DE INTERPRETARE

Pe baza evaluării rapoartelor ad hoc, ECSR a adoptat o Declarație de interpretare. De acum înainte, această interpretare oficială a Cartei va servi drept bază pentru evaluările juridice privind ceea ce este necesar din partea statelor părți pentru a asigura efectiv drepturile prevăzute de Cartă în contextul unei crize a costului vieții.

ECSR a susținut în mod constant că existența unor crize specifice nu reduce obligațiile statelor părți în temeiul Cartei. Obligațiile prevăzute de Cartă trebuie să servească drept foaie de parcurs în materie de drepturi ale omului pentru luarea deciziilor privind legislația, politicile și alocarea resurselor legate de crizele costului vieții.

Aceste decizii trebuie să abordeze nu doar impactul crizei asupra drepturilor prevăzute de Cartă, ci și condițiile sociale, politice și economice care au precedat criza și i-au agravat efectele negative asupra drepturilor sociale.

Măsurile care trebuie luate de statele părți nu pot fi limitate doar la perioada imediată a crizei, ci trebuie să continue atât timp cât efectele directe și indirecte ale crizei persistă.

Statele părți trebuie să adopte o abordare sensibilă la dimensiunea de gen atunci când evaluează impactul crizelor și când elaborează și implementează măsuri de răspuns la acestea.

În concluzie, ECSR subliniază că respectarea drepturilor prevăzute de Cartă în beneficiul tuturor susține redresarea economică și justiția socială, promovând în același timp stabilitatea democratică în Europa pe viitor.

Carta Socială Europeană: Aniversarea reclamațiior colective

Procedura reclamațiilor colective reprezintă un mecanism important în cadrul sistemului de protecție a drepturilor sociale și economice, creat în baza Cartei Sociale Europene a Consiliului Europei. Această procedură, introdusă prin Protocolul Adițional la Carta Socială Europeană privind sistemul de plângeri colective (ETS Nr. 158), oferă posibilitatea organizațiilor neguvernamentale, sindicatelor și altor organizații reprezentative de a înainta plângeri colective împotriva statelor membre ale Consiliului Europei.

Procedura de plângeri colective are ca scop abordarea problemelor sistemice legate de drepturile sociale și încurajează statele să rezolve deficiențele și problemele structurale care afectează exercitarea efectivă a drepturilor sociale de către toți cetățenii din jurisdicția lor. Aceasta completează protecția judiciară oferită de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care se concentrează în principal pe drepturile civile și politice.

Prin intermediul procedurii de plângeri colective, Comitetul European pentru Drepturile Sociale examinează plângerile înaintate și emite decizii cu privire la respectarea sau încălcarea drepturilor sociale prevăzute de Carta Socială Europeană. Acest mecanism oferă oportunitatea persoanelor afectate de încălcări ale drepturilor sociale de a solicita justiție și de a obține remediere în fața unui organism internațional.

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la intrarea în vigoare a protocolului, Consiliul Europei organizează un eveniment pentru a discuta despre importanța protecției eficiente a drepturilor sociale în spațiul european. Evenimentul reprezintă, totodată, un apel către statele membre care nu au încă acceptat procedura de plângeri colective să o facă, în vederea creării unui cadru legal coerent pentru implementarea drepturilor sociale în Europa.

Prin intermediul procedurii reclamațiilor colective, se promovează o abordare sistemică în abordarea problemelor sociale și se contribuie la asigurarea unei justiții sociale mai echitabile și la îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii europeni.

Republica Moldova a semnat Carta Socială Europeană în anul 1995 și a ratificat-o în 1997. Prin ratificarea tratatului, Republica Moldova a devenit obligată să adopte măsuri legislative și să implementeze prevederile Cartei în legislația și practica sa națională.

În conformitate cu Carta Socială Europeană, Republica Moldova are responsabilitatea de a asigura drepturile sociale și economice ale cetățenilor săi, inclusiv prin adoptarea de politici și măsuri adecvate în domenii precum ocuparea forței de muncă, condiții de muncă decente, protecție socială, asigurarea accesului la servicii de sănătate și educație de calitate.

Comitetul European pentru Drepturile Sociale monitorizează implementarea Cartei Sociale Europene în țările semnatare și emite rapoarte periodice care evaluează progresele realizate și identifică eventualele deficiențe în ceea ce privește respectarea drepturilor sociale.

Astfel, Republica Moldova are un angajament de a respecta și promova drepturile sociale și economice ale cetățenilor săi conform prevederilor Cartei Sociale Europene, contribuind astfel la construirea unei societăți mai echitabile și mai incluzive.

Republica Moldova inca nu a acceptat procedura reclamatiilor colectie, instituita in baza Cartei Sociale Europene.

Detalii

• Carta Sociala Europeaa: Pagina CoE
• Carta Sociala Europeana (revizuita)
• Protocol aditional la Carta Sociala Europeana privind Sisitemul reclamatiilor colective (STE nr, 158) Additional Protocol to the European Social Charter Providing for a System of Collective Complaints (ETS No. 158)
• Carta Sociala: biblioteca CPESC
• Carta sociala europeana si procedura reclamatiilor colective
• Raportul privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale în Republica Moldova