Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid: accelerarea acțiunilor climatice împreună cu tinerii

Europe, the fastest-warming continent: accelerating climate action with young people: Recommendation 2316 (2026), adopted at the Assembly debate on 1 October 2026 (34th sitting) / Parliamentary Assembly of the Council of Europe. - Strasbourg, 2026. - URL: https://pace.coe.int/en/files/36426/html (accesat: 04.10.2026).

Europe, the fastest-warming continent: accelerating climate action with young people: Resolution 2679 (2026), adopted at the Assembly debate on 1 October 2026 (34th sitting) / Parliamentary Assembly of the Council of Europe. - Strasbourg, 2026. - URL: https://pace.coe.int/en/files/36425/html (accesat: 04.10.2026).

Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid: accelerarea acțiunilor climatice împreună cu tinerii: Recomandarea (2316), adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la dezbaterea din 1 octombrie 2026 

Adunarea Parlamentară solicită Comitetului de Miniștri să intensifice acțiunile climatice, acordând o atenție clară tinerilor și generațiilor viitoare. Pornind de la Rezoluția sa conexă 2679 (2026) și salutând Recomandarea CM/Rec(2024)6 a Comitetului de Miniștri privind tinerii și acțiunile climatice, Adunarea subliniază că fiecare întârziere în abordarea schimbărilor climatice impune o povară tot mai mare și inechitabilă asupra generațiilor tinere și viitoare – o preocupare reflectată și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea sa de referință în cauza Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției.

Pentru a accelera progresele, Adunarea îndeamnă Comitetul de Miniștri să efectueze o evaluare intermediară a punerii în aplicare a CM/Rec(2024)6, cu contribuția organizațiilor de tineret, să integreze justiția intergenerațională în Strategia Consiliului Europei privind mediul (2025–2030), să asigure executarea exemplară de către Elveția a hotărârii Curții prin stabilirea unor obiective obligatorii privind emisiile de carbon și să înceapă elaborarea unui instrument juridic obligatoriu care să recunoască dreptul la un mediu sănătos.

De asemenea, Adunarea solicită o mai mare transparență în ceea ce privește eforturile proprii ale Consiliului Europei de reducere a amprentei sale de carbon și ca politicile privind reziliența climatică să țină pe deplin seama de drepturile și nevoile tinerilor, inclusiv în contextul conflictelor armate și al distrugerii mediului.

1. Adunarea Parlamentară face trimitere la Rezoluția sa 2679 (2026), „Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid: accelerarea acțiunilor climatice împreună cu tinerii”. Aceasta subliniază că habitabilitatea planetei constituie condiția primordială pentru exercitarea valorilor libertății și demnității consacrate în Convenția europeană a drepturilor omului (STE nr. 5) și în Carta socială europeană (revizuită) (STE nr. 163) și că deciziile adoptate astăzi vor determina condițiile de locuire ale planetei pe parcursul vieții generațiilor actuale și viitoare.

2. Adunarea salută Recomandarea CM/Rec(2024)6 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind tinerii și acțiunile climatice, primul instrument internațional consacrat în mod specific acestei problematici. Recomandarea instituie un cadru esențial pentru protejarea drepturilor tinerilor, sprijinirea acțiunilor acestora și asigurarea participării lor efective la luarea deciziilor în domeniul climei. A sosit momentul ca punerea sa în aplicare în toate statele membre să fie accelerată și să devină mai vizibilă.

3. Adunarea subliniază că fiecare întârziere în adoptarea unor măsuri climatice transferă asupra tinerilor de astăzi și a generațiilor viitoare o parte tot mai mare a riscurilor, prejudiciilor și eforturilor necesare. În acest context, hotărârea în cauza Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției este deosebit de importantă: Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut necesitatea unei repartizări echitabile a poverii între generații și a unor acțiuni imediate pentru a evita impunerea unei sarcini disproporționate asupra generațiilor viitoare. Hotărârea clarifică faptul că respectarea obligațiilor care decurg din Convenția europeană a drepturilor omului nu se poate limita la stabilirea unor obiective climatice. Aceasta presupune un cadru eficient, o traiectorie prevăzută cu obiective intermediare și termene verificabile, cuantificarea limitelor naționale ale emisiilor prin intermediul unui buget de carbon sau al unei metode echivalente, precum și măsuri concrete pentru a asigura reducerea efectivă a emisiilor.

4. Adunarea salută, de asemenea, adoptarea Strategiei Consiliului Europei privind mediul (2025–2030) și a Planului său de acțiune, care dau curs angajamentelor asumate de șefii de stat și de guvern în Declarația de la Reykjavík și contribuie la punerea în aplicare a procesului de la Reykjavík privind mediul și drepturile omului. Adunarea consideră că punerea în aplicare a acestora oferă o oportunitate de a integra în mod permanent perspectiva tinerilor și echitatea intergenerațională în activitatea Organizației.

5. Prin urmare, Adunarea recomandă Comitetului de Miniștri:

5.1 să organizeze, înainte de evaluarea cincinală prevăzută pentru 2029, o evaluare intermediară a punerii în aplicare a Recomandării CM/Rec(2024)6, pe baza unor indicatori comuni, a informațiilor furnizate de state și a contribuțiilor independente ale consiliilor naționale de tineret, organizațiilor de tineret și tinerilor activiști pentru protecția mediului și să publice rezultatele și eventualele bune practici identificate;

5.2 să completeze Planul de acțiune aferent Strategiei Consiliului Europei privind mediul (2025–2030) cu o inițiativă privind competențele de anticipare a viitorului (futures literacy) și justiția intergenerațională, bazându-se pe metodele dezvoltate de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), pe activitatea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind guvernanța intergenerațională și pe Declarația Organizației Națiunilor Unite privind generațiile viitoare și adaptându-le la necesitățile Consiliului Europei;

5.3 să transforme supravegherea executării hotărârii în cauza Verein KlimaSeniorinnen Schweiz și alții împotriva Elveției într-o oportunitate de a asigura o executare exemplară, în deplină conformitate cu obligațiile pozitive identificate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe baza adoptării unui buget de carbon ambițios, însoțit de obiective intermediare obligatorii, precum și a unui mecanism dotat cu resurse suficiente și cu competențe reale de supraveghere; o astfel de executare ar trebui să fie ghidată de protejarea drepturilor tinerilor și de necesitatea de a evita impunerea unei sarcini disproporționate asupra generațiilor viitoare;

5.4 fără alte întârzieri, să înceapă elaborarea unui instrument juridic obligatoriu care să recunoască, la nivelul Consiliului Europei, dreptul autonom la un mediu sănătos, garantând drepturi substanțiale și procedurale, acordând atenția cuvenită generațiilor actuale și viitoare și prevăzând un mecanism independent de monitorizare la care să poată contribui societatea civilă și tinerii;

5.5 să consolideze caracterul ambițios, transparent și exemplar al abordării interne a Consiliului Europei în ceea ce privește reducerea amprentei sale de carbon, prin publicarea anuală a amprentei de carbon, a progreselor realizate în raport cu traiectoria stabilită și a punerii în aplicare a planului său de acțiune, prin explicarea oricăror abateri și adoptarea măsurilor corective necesare, precum și prin implicarea Consiliului Consultativ pentru Tineret în acest proces de monitorizare.

6. Adunarea recomandă Comitetului de Miniștri să recunoască faptul că conflictele armate și distrugerea mediului pot spori semnificativ vulnerabilitatea climatică și pot avea consecințe pe termen lung asupra tinerilor și generațiilor viitoare și să se asigure că politicile privind reziliența climatică, refacerea mediului și reconstrucția iau în considerare drepturile, nevoile și interesele acestora.

*     *     *

Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid: accelerarea acțiunilor climatice împreună cu tinerii: Rezoluția 2679 (2026), adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la dezbaterea din 1 octombrie 2026 

Europa se încălzește mai rapid decât orice alt continent – cu o viteză de peste două ori mai mare decât media globală – iar consecințele sunt deja devastatoare: valuri de căldură record, secete severe, incendii forestiere catastrofale și zeci de mii de decese cauzate de căldură în fiecare an. În această Rezoluție, Adunarea Parlamentară subliniază că depășirea pragului de 1,5 °C stabilit prin Acordul de la Paris nu trebuie considerată inevitabilă sau acceptabilă și că sunt necesare acțiuni urgente acum, în locul unei dependențe de tehnologii viitoare încă nedovedite pentru a remedia efectele produse.

Tinerii se află în centrul acestui apel la acțiune: deși au contribuit cel mai puțin la această criză, ei vor suporta cea mai mare parte a consecințelor de-a lungul vieții lor, ceea ce face din echitatea intergenerațională un imperativ moral. Adunarea îndeamnă statele membre să stabilească obiective climatice obligatorii din punct de vedere juridic și compatibile cu drepturile omului, să creeze mecanisme reale – nu doar formale – prin care tinerii să poată contribui la elaborarea politicilor climatice, să protejeze tinerii activiști pentru mediu, să investească în locuri de muncă verzi și educație și să sprijine elaborarea unui instrument juridic obligatoriu al Consiliului Europei care să garanteze dreptul la un mediu sănătos.

1. Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) a stabilit că activitățile umane, în principal prin emisiile de gaze cu efect de seră (GES), au cauzat în mod neechivoc încălzirea globală. De la primul său raport de evaluare, publicat în 1990, gradul de certitudine al concluziilor IPCC privind această legătură cauzală a crescut constant. Prin adoptarea Acordului de la Paris în 2015, statele s-au angajat să mențină creșterea temperaturii medii globale sub 2 °C și să depună eforturi pentru a o limita la 1,5 °C față de nivelurile preindustriale. În 2023, IPCC a stabilit că se preconiza ca acest prag să fie atins încă de la începutul anilor 2030, chiar și în scenarii care presupun reduceri substanțiale ale emisiilor, și că încălzirea ar putea ajunge la 3,2 °C până în 2100 dacă traiectoria actuală ar fi menținută. Cu toate acestea, în pofida acestei prognoze clare, emisiile de GES continuă să crească. La 2 septembrie 2026, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a anunțat că încălzirea nu va fi oprită înainte de atingerea pragului de 1,5 °C și că depășirea acestui prag va trebui, de acum înainte, să fie gestionată.

2. Adunarea Parlamentară afirmă că această depășire a pragului nu trebuie tratată ca fiind lipsită de importanță: 3 °C nu reprezintă pur și simplu o agravare a schimbărilor climatice, ci o trecere către o lume caracterizată de valuri de căldură extreme, presiuni masive asupra resurselor de apă, alimentației, asigurărilor, infrastructurii etc. De asemenea, această depășire nu poate fi interpretată ca făcând caduce angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris. Dimpotrivă, aceasta impune formularea întrebărilor economice, sociale și democratice adecvate și reducerea imediată a emisiilor pentru a limita amploarea și durata depășirii pragului. Acțiunile actuale nu trebuie amânate mizând pe promisiunea incertă că emisiile de carbon produse astăzi ar putea fi eliminate din atmosferă mâine. O eventuală revenire sub pragul de 1,5 °C nu poate nici să șteargă prejudiciile produse în perioada în care acest prag a fost depășit și nici să constituie, în sine, o politică climatică.

3. Vara anului 2026 a confirmat acest lucru: Europa resimte efectele încălzirii globale mai intens decât celelalte continente. Organizația Meteorologică Mondială și programul de observare a Pământului al Uniunii Europene – Copernicus – raportează că, în ultimii treizeci de ani, continentul s-a încălzit cu aproximativ 0,56 °C pe deceniu, de peste două ori mai rapid decât media globală, iar temperatura sa este deja cu aproximativ 2,5 °C peste nivelurile preindustriale. Vara anului 2026 a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa și cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa de Vest, cu o temperatură medie cu 2,54 °C mai mare decât media perioadei 1991–2020, comparativ cu o creștere de 1,34 °C în 2022 și de 1,54 °C în 2024. Până la sfârșitul lunii iulie 2026, jumătate din teritoriul Uniunii Europene și al Regatului Unit era afectată de secetă; cele patru mari râuri ale Europei – Loara, Pad, Rin și Dunăre – atinseseră niveluri excepțional de scăzute, iar până în august 2026, incendiile de vegetație mistuiseră peste 500 000 de hectare de teren.

4. Adunarea se alătură comunității științifice în avertizarea adresată statelor membre: schimbările climatice distrug condițiile în care toate formele de viață, inclusiv oamenii, se pot dezvolta și, prin urmare, reprezintă o amenințare directă la adresa habitabilității planetei. Adunarea solicită ca noțiunea de habitabilitate să fie plasată în centrul acțiunilor climatice europene, ca o valoare nenegociabilă pe care trebuie să se întemeieze toate celelalte. Habitabilitatea planetei constituie condiția primordială pentru viață și, prin urmare, punctul de plecare și nucleul tuturor celorlalte drepturi ale omului consacrate în Convenția europeană a drepturilor omului (STE nr. 5) și în Carta socială europeană (revizuită) (STE nr. 163). Fără un climat favorabil vieții, apă accesibilă, aer curat și ecosisteme funcționale, drepturile omului, precum și libertățile și demnitatea pe care acestea se bazează, rămân simple concepte abstracte.

5. Schimbările climatice ucid. Acestea subminează mijloacele de trai și agravează vulnerabilitățile și inegalitățile. Raportul Lancet Countdown 2026 estimează numărul deceselor asociate căldurii în Europa, în 2024, la 62 000 și constată o creștere a acestor decese în 99,6% dintre regiunile monitorizate. În perioada 2015–2024, expunerea sugarilor și a persoanelor vârstnice la valuri de căldură a crescut cu 121%, respectiv 266%, comparativ cu perioada 1991–2000. Situația este agravată de faptul că, în toate statele membre, efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătății și condițiilor de viață se concentrează în rândul persoanelor care dispun de cele mai puține posibilități de a se proteja.

6. Impactul economic negativ atribuit schimbărilor climatice în statele membre este în prezent vizibil și cuantificabil. În Uniunea Europeană, fenomenele meteorologice extreme au provocat pierderi în valoare totală de 822 de miliarde de euro începând din 1980, dintre care 208 miliarde de euro numai în perioada 2021–2024. Aceste cifre nu includ pierderile de productivitate, cheltuielile pentru sănătate și alte costuri indirecte. Potrivit European Climate Risk Assessment, pierderile anuale ar putea ajunge la 2,2% din PIB până în 2070, iar un sfert dintre regiunile UE ar putea înregistra pierderi ale PIB de peste 5%, chiar dacă încălzirea globală este limitată la +1,5 °C. O încălzire de aproximativ 4 °C ar putea reduce PIB-ul mondial cu 10–23% până în 2100, comparativ cu un scenariu în care nu ar mai avea loc o încălzire suplimentară.

7. Tinerii sunt deosebit de vulnerabili în această situație: au contribuit în mică măsură la emisiile cumulate, dar vor suporta consecințele acestora pe parcursul întregii vieți. În rândul acestora, fetele și tinerele femei pot fi deosebit de vulnerabile atunci când schimbările climatice accentuează inegalitățile existente: acestea le pot afecta accesul la educație, resurse și servicii medicale, inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, și le pot spori expunerea la violență. Această nedreptate se extinde, de asemenea, de la o generație la alta. Un copil născut în 2020 va avea 80 de ani în 2100: pentru acesta, sfârșitul secolului nu reprezintă un orizont abstract, ci întreaga sa viață. Potrivit IPCC, acești copii se vor confrunta cu o creștere de aproape cinci ori a fenomenelor meteorologice extreme într-un scenariu de încălzire globală de 3 °C. Această vulnerabilitate nu reprezintă doar o preocupare pentru viitor: în Europa, aproximativ 43% dintre școli sunt situate în insule de căldură urbane, unde temperatura medie este cu cel puțin 2 °C mai ridicată decât în zonele înconjurătoare. Tinerii vor trebui să facă față efectelor asupra sănătății, mijloacelor de trai și dezvoltării lor personale, suportând totodată costurile măsurilor de adaptare și încercând să repare prejudiciile pe care întârzierea acțiunilor le va fi agravat.

8. Cu toate acestea, Europa dispune de o capacitate reală de acțiune. Studii recente estimează că, chiar dacă alte regiuni ale lumii nu și-ar intensifica eforturile, reducerea emisiilor europene ar costa mai puțin decât prejudiciile pe care inacțiunea le-ar provoca continentului nostru. Acțiunea globală insuficientă nu constituie, prin urmare, o justificare pentru o abordare europeană de așteptare și neimplicare. Deciziile luate astăzi vor avea un impact foarte concret asupra calității vieții pe continent pentru tot restul vieții tinerilor de astăzi și pentru generațiile viitoare. Echitatea intergenerațională impune ca cei care dețin în prezent puterea de a decide și de a acționa în țările europene să nu transfere asupra copiilor lor povara riscurilor, prejudiciilor și reparațiilor.

9. Adunarea este convinsă că creativitatea, dinamismul, implicarea socială și competențele tinerilor trebuie mobilizate pentru a aborda schimbările climatice. Aceasta nu înseamnă consultări pur formale, fără o continuare reală. Tinerii ar trebui să participe la stabilirea priorităților și la realizarea compromisurilor, inclusiv la alegerile privind cadrele economice, fiscale și financiare care modelează stimulentele și deciziile de investiții. În special, aceștia ar trebui implicați în definirea criteriilor care reglementează sprijinul public, astfel încât acest sprijin să nu mai favorizeze activitățile dăunătoare climei și ecosistemelor, ci să încurajeze modele cu emisii reduse și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, economia circulară, protecția biodiversității și inițiativele antreprenoriale durabile conduse de tineri.

10. În Rezoluția sa 2553 (2024), „Consolidarea perspectivei tinerilor în activitatea Adunării Parlamentare”, reafirmată prin Rezoluția 2639 (2026), „Consolidarea democrațiilor împreună cu tinerii: de la participare la responsabilitate comună”, Adunarea și-a asumat angajamentul de a integra perspectiva tinerilor în acțiunile ulterioare activității sale. Implicarea tinerilor în activitatea sa privind mediul și criza climatică este esențială.

11. Adunarea subliniază, de asemenea, importanța Principiilor de la Maastricht privind drepturile omului ale generațiilor viitoare, care oferă un cadru util pentru abordarea efectelor pe termen lung ale deciziilor publice, reprezentarea generațiilor viitoare și echitatea intergenerațională în cadrul acțiunilor climatice.

12. Adunarea salută adoptarea Recomandării CM/Rec(2024)6 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind tinerii și acțiunile climatice, primul instrument internațional consacrat în mod specific acestei problematici. Aceasta invită statele membre să o pună integral și fără întârziere în aplicare. Pentru a transforma recomandarea într-un instrument eficient de accelerare a acțiunilor climatice, Adunarea le solicită, în special:

12.1 să consacre în legislația și planurile lor climatice obiective generale și intermediare ambițioase, compatibile cu drepturile omului și însoțite de termene-limită, mecanisme de monitorizare, măsuri corective și o evaluare a efectelor acestora asupra tinerilor și generațiilor viitoare, pentru a asigura o repartizare echitabilă a eforturilor între generații;

12.2 să instituie mecanisme permanente care să permită tinerilor în toată diversitatea lor, asigurând în special participarea efectivă a fetelor și tinerelor femei, să contribuie la formularea, arbitrarea și monitorizarea politicilor climatice, inclusiv a dimensiunilor lor economice, fiscale și financiare, cu un mandat clar, resurse suficiente și obligația autorităților de a răspunde public propunerilor acestora;

12.3 să includă delegați ai tinerilor, cu statut, formare și resurse adecvate, în delegațiile naționale care participă la negocierile climatice europene și internaționale și să prezinte public informații cu privire la contribuția acestora;

12.4 să instituie, la nivel național, regional și local, bugete participative și fonduri multianuale care să le permită tinerilor și organizațiilor de tineret să conceapă, selecteze și implementeze proiecte de atenuare a schimbărilor climatice, adaptare și refacere a naturii, asigurând totodată accesul la aceste fonduri al organizațiilor mici și al grupurilor informale;

12.5 să asigure tuturor tinerilor cunoștințele și competențele necesare pentru a înțelege opțiunile climatice, a combate dezinformarea și greenwashing-ul și a participa la acțiuni colective, prin intermediul învățământului școlar, formării profesionale, învățământului superior, învățării non-formale și activităților de tineret, precum și prin acces echitabil la informații fiabile și accesibile, asigurând totodată ca programele de studii, manualele, resursele educaționale și materialele informative să ofere informații corecte din punct de vedere științific, actualizate și adaptate vârstei și nevoilor tinerilor;

12.6 să dezvolte căi de acces remunerate către locuri de muncă de calitate în sectoarele esențiale pentru reducerea emisiilor de GES și pentru adaptarea societății la efectele schimbărilor climatice și să se asigure că politicile climatice nu agravează precaritatea în rândul tinerilor, în special în ceea ce privește accesul la locuințe, energie, alimente și mobilitate;

12.7 să prevină și abordeze efectele schimbărilor climatice asupra sănătății fizice și mintale a tinerilor, în special eco-anxietatea, prin servicii accesibile și adaptate nevoilor acestora, consolidând totodată capacitatea lor de a întreprinde acțiuni colective;

12.8 să prevină discriminarea cu care se confruntă tinerii în legătură cu schimbările climatice, să acorde o atenție deosebită tinerilor vulnerabili sau marginalizați, în special celor expuși unor forme multiple și intersecționale de discriminare, și să se asigure că politicile climatice se bazează pe principiile justiției climatice, echității și solidarității intergeneraționale;

12.9 să asigure protecția tinerilor activiști pentru mediu împotriva amenințărilor, supravegherii excesive, acțiunilor strategice în justiție împotriva participării publice (SLAPP), utilizării disproporționate a forței și oricărei restricționări nejustificate a libertății lor de exprimare, de întrunire pașnică și de asociere;

12.10 să ofere autorităților locale și regionale competențele și resursele necesare pentru a colabora cu tinerii în vederea elaborării unor politici locale de atenuare și adaptare și pentru a face școlile, universitățile, centrele de tineret și alte servicii esențiale reziliente la riscurile climatice.

13. Adunarea solicită parlamentelor naționale să efectueze anual o evaluare a punerii în aplicare a angajamentelor climatice. Această evaluare ar trebui să ia forma unei dezbateri publice la care să participe tineri în toată diversitatea lor, în cadrul căreia guvernul să prezinte situația diferenței dintre obiectivele stabilite și rezultatele obținute, finanțarea publică și privată mobilizată, precum și măsurile corective propuse.

14. În cele din urmă, Adunarea solicită statelor membre care nu au făcut încă acest lucru să recunoască la nivel național dreptul la un mediu sănătos și să sprijine, în cadrul Consiliului Europei, elaborarea unui instrument juridic obligatoriu care să garanteze acest drept ca drept autonom, acordând o atenție deosebită drepturilor tinerilor și generațiilor viitoare.

Informații suplimentare:

Strategia Consiliului Europei privind mediul 2025-2030

CoE: e-publicații 2026: Acțiunea tinerilor pentru climă: compendiu de practici

Bacalso, Cristina. Youth action for climate: compendium of practices / Cristina Bacalso, Pablo Morente-Acale, Enrique Hernández-Diez ; edited and co-ordinated by Lana Pasic ; EU–Council of Europe Youth Partnership. – Strasbourg : EU–Council of Europe Youth Partnership, 2026. – 30 p. – URL: https://pjp-eu.coe.int/documents/42128013/47261953/Compedium_youth+action+for+climate.pdf/67c91ddf-0f45-5522-b917-b3dbe5fe16c4?t=1768309055124 (accesat: 20.09.2026)

Criza climatică este una dintre cele mai mari provocări ale timpurilor noastre, amenință sănătatea, mijloacele de trai și democrațiile noastre.

„Acțiunea tinerilor pentru climă: compendiu de practici” prezintă o selecție de exemple inspirate de activism condus de tineret și advocacy care reacționează la criza climatică, arătând cum tinerii continuă să acționeze în fața provocărilor ecologice tot mai mari. Publicația este elaborată ca o continuare a simpozionului Parteneriatului pentru tineret „Young people, democracy and climate action”, desfășurat în perioada 24–26 septembrie 2024, la Centrul European pentru Tineret din Strasbourg.

Compendiul pornește de la constatarea că, deși protestele climatice de amploare ale tinerilor nu mai beneficiază de aceeași vizibilitate ca în anii 2018–2021, acțiunea climatică a tinerilor nu a dispărut, ci își schimbă formele. Inițiativele se desfășoară în prezent prin advocacy, educație non-formală, litigii climatice, implicare comunitară, participare la negocieri internaționale și dezvoltarea unor rețele de tineri.

Cele zece practici analizate sunt grupate în cinci domenii:

• dimensiunea globală a acțiunii climatice, inclusiv implicarea tinerilor în procese juridice și negocieri internaționale;
• sănătatea mintală a tinerilor, cu accent pe eco-anxietate, emoțiile climatice și reziliență;
• litigiile climatice, prin care tinerii utilizează instrumente juridice pentru a revendica drepturi legate de mediu și climă;
• activismul local, care pornește de la problemele concrete ale comunităților și dezvoltă participarea civică;
• vulnerabilitățile multiple, evidențiind situația tinerilor afectați simultan de schimbările climatice, sărăcie, migrație, conflicte sau alte forme de insecuritate.

Printre exemplele prezentate se numără World’s Youth for Climate Justice, care a contribuit la campania pentru obținerea unui aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție privind schimbările climatice și drepturile omului, precum și Youth Negotiators Academy, care pregătește tineri pentru participarea la negocierile internaționale privind clima.

Un alt capitol este dedicat eco-anxietății și sănătății mintale. Sunt prezentate inițiative care oferă tinerilor spații sigure de discuție, sprijin de grup și individual, resurse educaționale, exerciții și formare pentru lucrători de tineret. Publicația subliniază importanța abordării sănătății mintale ca parte a unei participări civice și a unei acțiuni climatice sustenabile.

În domeniul litigiilor climatice, compendiul prezintă activitatea Center for International Environmental Law și Youth and Environment Europe, inclusiv Youth Climate Law Hub, care oferă tinerilor sprijin juridic, formare și o comunitate de practică pentru inițiativele de litigii de mediu.

Exemplele de activism local din Irlanda și programul Active Citizens al British Council demonstrează cum problemele concrete din comunitate – de la calitatea apei până la reducerea risipei alimentare – pot deveni puncte de plecare pentru participarea civică și implicarea tinerilor în probleme mai largi de justiție climatică.

Ultima temă analizează situațiile în care criza climatică se intersectează cu alte vulnerabilități. Sunt prezentate, între altele, acțiunile conduse de tineri ale Crucii Roșii și Rețelei Refugees for Climate Action, în care tineri refugiați participă activ la inițiative privind clima și mediul.

În concluzie, publicația arată că acțiunea climatică a tinerilor se transformă rapid, iar activismul contemporan combină protestul cu educația, participarea civică, acțiunea juridică, inițiativele comunitare și cooperarea internațională. Autorii subliniază, totodată, importanța educației non-formale, a colaborării dintre organizațiile internaționale și organizațiile de tineret, precum și necesitatea unor resurse și a unei profesionalizări mai mari pentru susținerea acestor inițiative.

Cuprins

Introducere – p. 6

Dimensiunea globală a implicării în abordarea crizei climatice – p. 8
• World Youth for Climate Justice: Avizul consultativ al CIJ privind schimbările climatice și drepturile omului – p. 8
• Youth Negotiators Academy: Programul pentru tineri negociatori în domeniul climei – p. 10

Sănătatea mintală a tinerilor în contextul crizei climatice – p. 12
• Youth and Environment Europe: Abordarea eco-anxietății – p. 12
• Tunne ry, Nyyti ry și MIELI Mental Health Finland: Criza ecologică, viitorul nostru și sănătatea mintală – p. 14

Implicarea tinerilor în abordarea crizei climatice prin litigii climatice – p. 16
• Center for International Environmental Law: tineri implicați în activism juridic – p. 16
• Youth and Environment Europe: Youth Climate Law Hub – p. 17

Implicarea tinerilor în abordarea crizei climatice prin activism local – p. 20
• National Youth Council of Ireland – Future Generations: Climate Justice Project – p. 20
• British Council: Programul Active Citizens – p. 22

Vulnerabilități multiple și relația acestora cu criza climatică – p. 25
• Red Cross and Red Crescent Societies: strategie privind acțiunile climatice conduse de tineri în Spania – p. 25
• United Nations High Commissioner for Refugees: Rețeaua Refugees for Climate Action – p. 26

Concluzii – p. 28

Referințe – p. 30

UE : e- publicații - Educația ecologică in UE

 

Învățarea pentru sustenabilitate în școlile din Europa. Perspective și recomandări pentru politicile publice 

Learning for sustainability in Europe’s schools .Policy insights and recommendations/ Iselin Mulvik, Daniella Tilbury , Bernadeta Baroková [et.al.] ; European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture .- Luxembourg :Publications Office of the European Union, 2025 .- 74 p. - ISBN 978-92-68-35129-1; DOI: 0.2766/1175990 (PDF) .- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/1175990 (accesat : 01.09.2026).

Publicația reunește contextul furnizat de documentele de contribuție prezentate precum și principalele mesaje în materie de politici rezultate în urma reuniunilor acestui grup de lucru.

Raportul:

1. prezintă sinteze ale principalelor concluzii formulate de Grupul de lucru pentru școli: Învățarea pentru durabilitate,
2. include exemple de politici și practici din întreaga Europă și din alte regiuni ale lumii;
3. oferă oferă trimiteri către resurse, astfel încât cititorii să poată explora și utiliza instrumentele cele mai relevante pentru contextul lor.

Prezenta publicație este completată de o serie de fișe informative, menite să reducă decalajul dintre elaborarea politicilor și punerea lor în aplicare la nivelul practicii. Aceste fișe informative sprijină o gamă mai largă de actori, de la directorii instituțiilor de învățământ și cadrele didactice până la organizațiile neguvernamentale, în eforturile lor de a integra durabilitatea în mod semnificativ și sistemic în educație și formare.Prezenta publicație și fișele informative care o însoțesc oferă resurse pentru regândirea nu numai a ceea ce învățăm, ci și a modului, a locului și a scopului pentru care învățăm în vederea promovării durabilității. Acestea se bazează pe realizările Comisiei Europene, ale statelor membre și ale partenerilor acestora și urmăresc să contribuie, prin educație, la construirea unui viitor durabil.

Education for Climate Coalition: Annual Report 2025 / European Commission; European Education and Culture Executive Agency. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2026 .- 42 p.- ISBN 978-92-9416-105-5 ;DOI :10.2797/9939441 doi:10.2797/7861303 (PDF) .- URL : https://op.europa.eu/s/Amfh (accesat : 30.10.2026).

The Education for Climate Coalition is a flagship initiative of the European Education Area (EEA) and the European Green Deal, launched by the European Commission. As a European community of practice, it mobilised the European education and training community in support of the transition to climate neutrality, particularly in relation to developing green skills and competences, and nurturing agency and change in behaviour.

The Coalition is a bottom-up initiative that fosters a community of learners, teachers, educators, researchers, policymakers and education stakeholders dedicated to sustainability education and climate change. It supports the implementation of the Council Recommendation on learning for the green transition and sustainable development and promotes the uptake of the European sustainability competence framework (GreenComp) through collaborative actions.

This report presents the Coalition’s activities and progress during 2025. It outlines developments in community consolidation, stakeholder engagement, and the dissemination of GreenComp. The report highlights actions across the main areas of activity: the annual call for Innovative Green Education Actions, the Education for Climate Day 2025, Community and GreenComp Cafés, the Education for Climate TALKs, the Youth Climate LAB, and the GreenComp meets STE (A) M initiative. It reflects the strategic shift towards generating tangible outcomes and fostering systemic change across European education and training systems.

From the table of Contents:

2. Community overview

2.1. Community engagement

2.2. Community leadership

3. Main areas of activity

3.1. Annual call for innovative green education actions

3.2. Education for climate day 2025

3.3. Community cafés and Green comp cafés

3.4. Education for climate talks and podcasts

3.5. Youth climate lab

3.6. Green comp meets STE(A)M

3.7. Community resources

4. Outreach and external engagement

4.1. Bulletin and newsletter outreach

4.2. Communication toolkit

4.3. Community storytelling: user stories and testimonials

4.4. Social media performance and paid promotion

4.5. Participation in external events: presenting education for climate coalition

4.6. Synergies with other initiatives

5. Lessons learned and conclusions

 

Educație incluzivă și învățare pentru durabilitate. Mesaje esentiale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. - 14 p. - ISBN 978-92-68-40662-5; DOI: 10.2766/4942235 (PDF). - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/4942235 (accesat: 01.09.2026)

O Europă echitabilă, verde și justă investește în bunăstarea tuturor cetățenilor săi, protejând totodată sănătatea planetară. Un sistem de învățământ incluziv și orientat către viitor, care oferă elevilor competențele, valorile și oportunitățile necesare pentru a prospera, poate întări coeziunea socială, poate consolida reziliența și poate îmbunătăți calitatea vieții. Un astfel de sistem poate contribui, de asemenea, la o forță de muncă mai diversificată, sprijinind eliminarea lacunelor de natură economică și în materie de competențe, în special a celor care se manifestă în economia verde și digitală a Europei. Legătura dintre incluziune și durabilitate în educație a fost analizată în cadrul unei reuniuni online în două părți a Grupului de lucru Școli, subgrupul Învățarea pentru durabilitate, care a avut loc în aprilie 2025. Discuțiile s-au axat pe modul în care pot fi concepute politicile și practicile în domeniul educației astfel încât să promoveze echitatea, să sprijine elevii subreprezentați și să contribuie la construirea unei societăți mai juste, mai durabile și cu o coeziune sporită din punct de vedere social.

Educația în domeniul STIM, durabilitatea și carierele verzi

STEM education, sustainability and green careers. Input paper/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture .- Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2026 . - 17p . - ISBN 978-92-68-36573-1; DOI :10.2766/4687561 (PDF) .- URL : https://data.europa.eu/doi/10.2766/4687561 (accesat :01.09.2026).

Educația în domeniul STIM, durabilitatea și carierele verzi. Mesaje esențiale /Comisia Europeană: Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. - 17 p. - ISBN 978-92-68-40614-4; DOI :10.2766/9376562 (PDF). - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/1282238 (accesat :01.09.2026). 

Tranziția verde este de natură să transforme piața forței de muncă, prin apariția unor noi locuri de muncă verzi și dispariția sau transformarea unor locuri de muncă existente. Europa se confruntă deja cu deficite semnificative de forță de muncă și cu lacune în materie de competențe în sectorul verde.
Deși școlile au un rol mai amplu în promovarea cetățeniei active, a gândirii critice și a educației globale, acestea au, de asemenea, un rol esențial în pregătirea tinerilor pentru viitoarele lor cariere, inclusiv pentru cele din economia verde.
Scopul prezentului document este de a analiza modul în care învățarea pentru durabilitate:

1.se intersectează cu educația în domeniul STIM, și
2. poate contribui la pregătirea tinerilor pentru cariere verzi.

Documentul servește drept contribuție pentru reuniunea plenară a Grupului de lucru privind educația în domeniul STIM, durabilitatea și carierele verzi, desfășurată în perioada 12-13 februarie 2025.

Dezinformarea/informarea greșită, știrile false și învățarea pentru durabilitate. Mesaje esențiale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026 . - 15 p.- ISBN 978-92-68-40566-6; DOI: 10.2766/2674975 (PDF). - URL : https://data.europa.eu/doi/10.2766/2674975 (accesat :01.09.2026).

Informarea greșită și dezinformarea, inclusiv știrile false referitoare la schimbările climatice, influențează modul în care tinerii înțeleg problematica durabilității și se implică în aceasta. Recunoașterea impactului informațiilor false este hotărâtoare atât pentru elaborarea unor politici eficace, cât și pentru înzestrarea școlilor și a cadrelor didactice cu mijloacele necesare pentru a face față acestei provocări. Mai jos sunt prezentate o serie de mesaje esențiale desprinse în urma a două seminare online pe această temă, organizate de Grupul de lucru Școli, subgrupul Învățarea pentru durabilitate, în ianuarie 2025. Seminarele online au cuprins prezentări susținute de experți și discuții în grupuri mici.

Educația în aer liber. Beneficii, provocări și bune practici. Mesaje esențiale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026.- 18 p.- ISBN 978-92-68-40710-3 ; DOI : 10.2766/7485376 ( PDF) . - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/7485376 (accesat: 01.09.2026).

Educația în aer liber se referă la activitățile de învățare prin experiență1 care se desfășoară în spații amenajate în aer liber și cuprind acțiuni variate, de la scurte lecții în aer liber, la programe educaționale rezidențiale derulate pe parcursul mai multor zile. Educația în aer liber oferă o abordare pedagogică robustă, prin care elevii se află în natură și se conectează cu aceasta, cultivându-și în paralel abilități de viață esențiale și competențe în materie de durabilitate2 . Prin integrarea educației în aer liber cu obiectivele în materie de durabilitate, cadrele didactice pot crea oportunități consistente de învățare prin experiență care dezvoltă atât capacitățile individuale, cât și responsabilitatea colectivă în raport cu mediul comun.

Înțelegerea și abordarea eco-anxietății în rândul elevilor. Mesaje principale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. - 11 p . - ISBN 978-92-68-24457-9; DOI: 10.2766/8037261 (PDF). - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/8037261 (accesat : 01.09.2026).

Schimbările climatice sunt recunoscute ca fiind o provocare majoră la nivel mondial, care ame-nință sănătatea publică și mijloacele de subzistență pe tot mapamondul. Cercetările din pre-zent recunosc impactul acestor schimbări asupra sănătății mintale și a bunăstării. Mulți tineri declară că simt teamă față de viitorul lor și că resimt un sentiment de pierdere, deznădejde și furie atunci când observă impactul schimbărilor climatice în întreaga lume. Prezentul raport succint sintetizează constatările unui webinar privind eco-anxietatea în edu-cația școlară, organizat în septembrie 2023 de către Grupul de lucru privind învățarea pentru durabilitate al Comisiei Europene. Raportul descrie fenomenul și implicațiile sale pentru poli-tica și practica în domeniul educației.

Implicarea și acțiunile elevilor în procesul de învățare pentru durabilitate. Mesaje principale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026.- 13 p. - ISBN 978-92-68-24888-1; DOI: 10.2766/8952221 (PDF). - URL : https://data.europa.eu/doi/10.2766/8952221 (accesat : 01.09.2026).

Membrii Grupului de lucru privind școlile: învățarea pentru durabilitate din cadrul Comisiei Europene au organizat o activitate de învățare inter pares cu privire la participarea și acțiunile elevilor la Paris, în perioada 6-8 decembrie 2023. Reuniunea a fost găzduită de Ministerul Educației și Tineretului din Franța. Accentul a fost pus pe cursanții din cadrul învățământului școlar, de la grădiniță până la învățământul secundar superior. Înainte de reuniune, Comisia Europeană a trimis participanților un document de prezentare. Reuniunea a oferit oportunități de a face schimb de experiență și de a reflecta asupra politicilor educaționale, a programelor de învățare și a abordărilor pedagogice legate de implicarea și acțiunile elevilor pentru durabilitate.

Învățarea pentru durabilitate și educația digitală în școli. Mesaje principale: Grupul de lucru al UE privind școlile – învățarea pentru durabilitate: Ședința plenară nr. 6: Bruxelles, 4-6 martie 2024. - /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. – 14 p.- ISBN 978-92-68-36714-8; DOI: 10.2766/9495329 (PDF). – URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/9495329 (accesat : 01.09.2026).

Abordarea schimbărilor climatice, a biodiversității și a altor provocări în ceea ce privește durabilitatea necesită o schimbare a priorităților socioeconomice și a practicilor de zi cu zi. Atât agenda verde, cât și cea digitală impun schimbări ale modului în care trăim, învățăm și lucrăm și ale modului în care privim viitorul. Agenda verde și cea digitală sunt complexe, multidimensionale și interconectate. De exemplu, o economie durabilă din punctul de vedere al mediului, circulară și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei nu poate exista fără utilizarea noilor tehnologii. Educația și formarea pot promova obiectivele dublei tranziții verzi și digitale, dar acest lucru va necesita cadre de politică și măsuri care să sprijine învăța-rea pentru schimbare.

Crearea de rețele de programe de educație nonformală și formală. Strategii la nivel național și municipal: mesaje principale: grupul de lucru privind școlile din cadrul spațiul european al educației: învățarea pentru durabilitate: activitatea de învățare inter pares nr. 6: Hamburg, 3-5 iunie 2024 /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. – 14 p.- ISBN 978-92-68-24840-9; DOI: 10.2766/7976839 (PDF). – URL:  https://data.europa.eu/doi/10.2766/7976839 (accesat: 01.09.2026).

Aceste mesaje principale au fost elaborate în cursul activității de învățare inter pares care a avut loc la Hamburg (3-5 iunie 2024) pe tema educației formale și nonformale în învățarea pentru durabilitate. Mesajele principale sunt inspirate de lecțiile învățate din exemplele de bune practici din Hamburg, precum și din exemplele prezentate de participanți. Furnizorii de educație nonformală (de exemplu, organizații neguvernamentale, de tineret și comunitare, asociații și cluburi de protecție a naturii, întreprinderi locale, instituții publice și centre de cunoaștere etc.) joacă un rol important în realizarea unui viitor mai durabil, oferind oportunități de învățare cursanților de toate vârstele și din diferite categorii sociale. În plus, acești furnizori pot sprijini școlile, primind cursanți în vizite la centre și locuri de educație nonformală (de exemplu, centre de protecție a mediului, muzee, biblioteci, parcuri naturale, spații destinate activităților sportive și situri culturale) și oferind sau contribuind la învățarea pentru durabilitate în școli. Educația nonformală extinde învățarea dincolo de porțile școlii și aduce experiențe care con solidează învățarea la nivelul întregii instituții și învățarea la nivelul comunității. Acest tip de educație poate contribui la crearea unui sentiment de apartenență și de conectare la mediul fizic și sociocultural. Autoritățile din domeniul educației ajută din ce în ce mai mult școlile să stabilească legături cu educația nonformală, contribuind la crearea unor peisaje educațio nale1 pentru durabilitate în orașe și municipalități (Tilbury, 2024). Municipalitățile locale pot, de asemenea, să reunească în mod activ părțile interesate în acest scop.

Învățarea pentru durabilitate și educația civică. Mesaje principale: grupul de lucru privind școlile din cadrul spațiului european al educației: învățarea pentru durabilitate: activitatea de învățare inter pares nr. 7: Lisabona, 16-18 octombrie 2024 /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2026. – 13 p.- ISBN 978-92-68-24792-1; DOI : 10.2766/8738819 (PDF).- URL https://data.europa.eu/doi/10.2766/8738819 (accesat : 01.09.2026).

Grupul de lucru al Spațiului european al educației privind învățarea pentru durabilitate a organizat o reuniune privind educația civică și pentru durabilitate la Lisabona, în perioada 16- 18 octombrie 2024. Vizitele pe teren la o școală locală și prezentările susținute de profesori și elevi, de organizații reprezentative, de ONG-uri și de echipa gazdă – Ministerul Educației, Științei și Inovării din Portugalia – au evidențiat oportunitățile și provocările legate de corela rea învățării pentru durabilitate cu educația civică.

Educația pentru durabilitate în Europa. Formarea de competențe și sprijinirea cadrelor didactice și a școlilor: raport Eurydice /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură. - Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2025. - 106 p. - ISBN 978-92-9488-968-3; DOI:10.2797/2747066 (PDF). - URL: https://data.europa.eu/doi/10.2797/2747066 (accesat : 01.09.2026).

Educația are un rol important în promovarea tranziției verzi și construirea unui viitor durabil pentru societățile și economiile Europei. Acest raport Eurydice examinează modul în care țările europene integrează educația pentru durabilitate în procesul didactic și în viața școlară din 39 de sisteme de educație. Raportul investighează ce competențe legate de durabilitate sunt incluse în curriculumul școlar și dacă sunt incluse printr-o abordare transcurriculară sau sunt integrate în discipline specifice. Se examinează modul în care țările europene pregătesc și sprijină cadrele didactice în eforturile lor de a forma și dezvolta aceste competențe ale elevilor. Se analizează sprijinul oferit școlilor pentru a pune în aplicare abordări la nivelul întregii școli și a promova educația pentru durabilitate. În ansamblu, cele mai multe țări europene integrează competențe legate de durabilitate în curriculumul școlar, oferă formare specifică, resurse didactice, materiale de învățare și orientare pentru a ajuta cadrele didactice să desfășoare educația pentru durabilitate și a sprijini școlile în diverse moduri. Totuși, se mai pot face progrese în ceea ce privește o încorporare mai extinsă și mai în detaliu a competențelor în materie de durabilitate la nivelul întregului curriculum, consolidarea sprijinului țintit, oportunitățile de orientare și formare pentru cadre didactice și personalul de conducere din școli sau asigurarea de sprijin financiar și nefinanciar pentru activități școlare specifice.

Elaborarea unor politici eficace privind învățarea pentru durabilitate. Mesaje principale / Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură .- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2025 .- 12 p.- ISBN: 978-92-68-21484-8; DOI:10.2766/2087755 (PDF).- https://data.europa.eu/doi/10.2766/2087755 (accesat : 01.09.2026).

Documentul prezintă un rezumat al măsurilor și practicilor de elaborare a unor politici eficace identificate în cadrul unui atelier al Grupului de lucru privind școlile: Învățarea pentru durabilitate al Comisiei Europene, care a avut loc în cadrul Congresului mondial al educației în domeniul mediului (WEEC) de la Praga, la 16 martie 2022. Evenimentul hibrid a fost deschis membrilor grupului de lucru (care au participat în persoană și online), precum și participanților la WEEC din Praga. Sinteza privind politicile se bazează pe prezentarea Comisiei Europene de la începutul atelierului, care a oferit o imagine de ansamblu a peisajului politicilor din UE referitoare la învățarea pentru durabilitate. În cadrul unei mese rotunde cu reprezentanți ai grupului de lucru din Republica Cehă, Cipru și Ungaria, precum și în cadrul activităților în grupuri mici, membrii și participanții din cadrul WEEC s-au implicat în rafinarea și extinderea mesajelor de bază desprinse din această prezentare inițială. Atelierul s-a concentrat pe aspectele care determină o bună concepere a politicilor, precum și pe modul în care se poate asigura efectiv transpunerea acestora în practică.

Îmbunătățirea educației prin învățarea pentru durabilitate. O analiză exploratorie a beneficiilor mai ample : Raport analitic

Enhancing education through learning for sustainability . An explorative review of broader benefits : analytical report / Saphia Zenasni, Lise Janssens, Iris Stiers [et.al.]; European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture . - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2025. – 48 p .- ISBN 978-92-68-19546-8 ;DOI: 10.2766/350817 (PDF) .- URL :  https://data.europa.eu/doi/10.2766/350817  (accesat :01.09.2026). 

Îmbunătățirea educației prin învățarea pentru durabilitate. O analiză exploratorie a beneficiilor mai ample: Rezumat executiv

Enhancing education through learning for sustainability. An explorative review of broader benefits: executive summary / Saphia Zenasni, Lise Janssens, Iris Stiers [et.al.]; European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2025. - 8 p.- ISBN 978-92-68-19549-9 ;DOI: 10.2766/677854 (PDF) .- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/677854 (accesat :01.09.2026).

Studiul își propune să analizeze modul în care învățarea pentru durabilitate contribuie la obținerea unor rezultate mai ample în materie de învățare, în special în cadrul educației și îngrijirii timpurii, precum și al învățământului primar și secundar.

Prezentul raport evidențiază o serie de beneficii mai ample ale învățării pentru durabilitate, referitoare la competențele de bază și la competențele transversale, precum și beneficii de natură psihologică și instituțională.

Numeroase studii au evidențiat aceste beneficii în contextul activităților de învățare pentru durabilitate desfășurate în aer liber și bazate pe contactul direct cu natura. 

Învățarea pentru durabilitate la nivel local. Locuri, parteneri și participare : Document de contribuție

Local learning for sustainability: places, partners and participation : input paper/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture .- Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2025 .- 24 p.- ISBN 978-92-68-24245-2; DOI: 10.2766/6756195 (PDF) .- URL : https://data.europa.eu/doi/10.2766/6756195 (accesat :01.09.2026).

Prezenta publicație explorează oportunitățile de învățare existente la nivel local, concentrându-se asupra modului în care politicile pot sprijini în mod eficient școlile în vederea consolidării învățării pentru durabilitate la nivel local.

Noțiunea de „nivel local” poate face referire la mediile rurale și urbane care fac parte din vecinătatea imediată a școlii, din satul, orașul sau municipiul în care aceasta este situată și/sau din zona subregională înconjurătoare.

Documentul urmărește să identifice principalele caracteristici ale inițiativelor care stabilesc legături între școală și contextul local în care aceasta își desfășoară activitatea. De asemenea, acesta analizează modul în care autoritățile publice sau organismele echivalente ale acestora, autoritățile naționale din domeniul educației și organizațiile internaționale pot valorifica potențialul învățării nonformale în comunitățile locale și pot accelera și extinde aplicarea unor astfel de forme de învățare prin măsuri de politică, investiții și acțiuni specifice.

Implicarea tinerilor în școli. Vocile elevilor, participarea și acțiunea în cadrul învățării pentru durabilitate : document de contribuție

Tilbury, Daniella.  Youth engagement in schools. Student voices, participation, and action in learning for sustainability: input paper/ Daniella Tilbury; European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2025.- 30 p. - ISBN 978-92-68-24157-8; DOI :10.2766/7757385 (PDF). – URL : https://data.europa.eu/doi/10.2766/7757385 (accesat : 01.09.2026). 

Prezentul document se axează pe educația școlară și participarea elevilor, având drept scop să ofere factorilor de decizie din domeniul educației informații cu privire la modalitățile de sprijinire a eforturilor de extindere și de creare a unor oportunități suplimentare pentru implicarea tinerilor în educația formală și prin intermediul acesteia. Documentul abordează cinci întrebări principale:

Q.Ce se înțelege prin vocea elevilor, implicarea și participarea acestora în cadrul învățării pentru durabilitate ?

Q.De ce ar trebui autoritățile din domeniul educației, școlile și colegiile să acorde atenție acestui aspect? Care sunt valoarea și beneficiile acestuia?

Q.Cum arată bunele practici în acest domeniu?Q.Care sunt provocările legate de implicarea tinerilor în domeniul durabilității?

Q.Care sunt implicațiile pentru elaborarea politicilor și pentru acțiunile de coordonare la nivel național?

Educația și formarea profesională și înverzirea pieței forței de muncă.Mesaje principale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură.- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024 .- 10 p.- ISBN 978-92-68-21539-5; DOI: 10.2766/1488786 ( PDF ).- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/1488786 (accesat : 01.09.2026).

Pactul verde european este o strategie cuprinzătoare prin care Uniunea Europeană își propune să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Pactul urmărește să asigure că tranziția către o societate și o economie mai durabile este echitabilă și sprijinită de cetățeni. Pentru a atinge neutralitatea climatică, este nevoie de o forță de muncă calificată care să poată contribui la practici durabile. Competențele necesare se încadrează în două tipologii principale: competențe tehnice, care sunt specifice fiecărei ocupații în parte și orientate către piața forței de muncă (de exemplu, instalarea de panouri solare) și competențe transversale, care sunt mai generale și aplicabile atât la locul de muncă, cât și în viața de zi cu zi (de exemplu, conștientizarea problematicii de mediu). Domeniul educației și formării profesionale (EFP) se află într-o poziție din care poate oferi o combinație a acestor competențe.

Elaborarea unor politici eficace privind învățarea pentru durabilitate .Mesaje principale /Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură.- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2024 .- 12 p .- ISBN 978-92-68-21438-1 ;DOI: 10.2766/1637885 (PDF).- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/2087755 (accesat:01.09.2026).

Prezentul document prezintă un rezumat al măsurilor și practicilor de elaborare a unor politici eficace identificate în cadrul unui atelier al Grupului de lucru privind școlile: Învățarea pentru durabilitate al Comisiei Europene, care a avut loc în cadrul Congresului mondial al educației în domeniul mediului (WEEC) de la Praga, la 16 martie 2022. Evenimentul hibrid a fost deschis membrilor grupului de lucru (care au participat în persoană și online), precum și participanților la WEEC din Praga. Sinteza privind politicile se bazează pe prezentarea Comisiei Europene de la începutul atelierului, care a oferit o imagine de ansamblu a peisajului politicilor din UE referitoare la învățarea pentru durabilitate. În cadrul unei mese rotunde cu reprezentanți ai grupului de lucru din Republica Cehă, Cipru și Ungaria, precum și în cadrul activităților în grupuri mici, membrii și participanții din cadrul WEEC s-au implicat în rafinarea și extinderea mesajelor de bază desprinse din această prezentare inițială. Atelierul s-a concentrat pe aspectele care determină o bună concepere a politicilor, precum și pe modul în care se poate asigura efectiv transpunerea acestora în practică.

Abordări ale durabilității la nivelul întregii școli.Mesaje-cheie/Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură .- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023 .- 12p .- ISBN 978-92-68-03027-1; DOI: 10.2766/600974 (PDF) .- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/600974 (accesat : 01.09.2026).

Mesajele de politică sunt preluate din discuțiile purtate în cadrul a două reuniuni plenare ale grupului de lucru al UE privind educația pentru durabilitate, care au analizat în mod specific abordările durabilității la nivelul întregii școli. Mesajele-cheie sunt organizate pe rubrici care vizează principalele teme identificate de membrii grupului.

Organizarea și conceperea programei de învățământ și dezvoltarea competențelor de bază.Mesaje-cheie / Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură .- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023 .- 13 p.- ISBN: 978-92-76-99000-0 ; Doi: 10.2766/176943 (PDF).- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/176943 (accesat :01.09.2026).

Prezentul document pune accentul pe conceperea programelor de învățământ care vizează învățarea pentru durabilitate. Mesajele-cheie reflectă discuțiile purtate în cadrul Grupului de lucru al UE privind învățarea pentru durabilitate cu ocazia reuniunii sale de la Bruxelles din 15-16 septembrie 2022. În cursul reuniunii, participanții au discutat și au identificat: măsurile de politică care pot contribui la dezvoltarea și introducerea programelor școlare pentru a îmbunătăți oportunitățile de învățare pentru durabilitate; cadrele, resursele și capacitățile relevante care pot contribui la conturarea și punerea în aplicare a acestor măsuri de politică și a metodelor pedagogice relevante; principalele provocări și obstacole și modul în care acestea ar putea fi depășite; lecțiile învățate din exemple de practici considerate a fi adecvate în acest domeniu.

Atelierul de lucru a pus în discuție considerații legate de competențele de bază în învățarea pentru durabilitate. Competențele în materie de durabilitate sunt înțelese ca fiind un set de cunoștințe, aptitudini și valori interconectate care permit cursanților să se implice în mod eficace în acțiuni pentru o planetă mai sănătoasă. GreenComp, cadrul european de competențe în materie de durabilitate și alte documente de referință oferă orientări pentru eforturile de integrare a competențelor în materie de durabilitate în programa de învățământ. Cadrul GreenComp a stat la baza discuțiilor din cadrul reuniunii.

Învățarea pentru durabilitate. Bune practici în educația cadrelor didactice și decalaje în ceea ce privește oferta educațională : mesaje-cheie/Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură .- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023 .- 11 p.- ISBN: 978-92-76-98909-7; DOI : 10.2766/068596 (PDF).- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/068596 (accesat :01.09.2026).

Se consideră că formarea cadrelor didactice are o importanță din ce în ce mai hotărâtoare pentru agenda învățării pentru durabilitate. Impulsul politic, sprijinul și finanțarea sunt esențiale pentru a promova formarea profesională a cadrelor didactice în acest domeniu. Pentru a fi eficientă, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice trebuie să fie luată în considerare împreună cu alte reforme și politici în materie de durabilitate și de educație pentru dezvoltare durabilă (ESD) și nu separat de acestea. Pentru a accelera interesul actual față de învățarea pentru durabilitate și pentru a identifica, partaja și extinde politicile naționale/regionale care pot servi drept exemplu în ceea ce privește formarea cadrelor didactice, este necesar să se adopte măsuri de sprijin la nivelul UE. Finanțarea la nivel național și la nivelul UE este esențială pentru a ajuta țările să își transforme angajamentele în acțiuni („să facem ce spunem”). Exploatarea oportunităților de finanțare care au potențialul de a sprijini reforme la scară largă (de exemplu, Fondul social european al UE și Fondul de redresare și reziliență) ar putea conduce la schimbări neașteptate în domeniul învățării pentru durabilitate. În acest sens, este necesară o mai bună vizibilitate a finanțării existente la nivelul UE, precum și o cooperare interguvernamentală/interministerială la nivel național, pentru a asigura că se acordă fără întârziere atenția necesară învățării pentru durabilitate, inclusiv formării cadrelor didactice.

Setul de instrumente pentru protejarea naturii europene / Comisia Europeană, Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură.- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2023 .- 70 p.- ISBN 978-92-76-43437-5; DOI :10.2779/503214 (PDF).- URL: https://data.europa.eu/doi/10.2779/503214 (accesat:01.09.2026).

Pe lângă frumusețea sa, natura Europei are o mare importanță pentru noi toți din numeroase puncte de vedere, iar acest set de instrumente îi va ajuta pe elevii dumneavoastră să înțeleagă de ce. Ne va purta într-o călătorie care începe prin a ne apleca pentru a observa plantele și animalele care trăiesc în ariile naturale ale Europei. Vom discuta despre biodiversitate - „Ce este biodiversitatea?” - și vom prezenta unele noțiuni științifice de bază pe care se întemeiază știința mediului. Vom adresa o serie de întrebări cum ar fi „Ce este o specie?”, „Ce este un habitat?” și „Ce este un ecosistem?”, precum și „Cum funcționează acestea?” și „De ce sunt importante?”. Elevii vor învăța să comunice despre natură, precum și despre patrimoniul natural comun al Europei. 

Setul de instrumente oferă resurse pentru găsirea și recunoașterea unor plante, animale și habitate interesante și importante din apropierea dumneavoastră. Pe lângă identificarea speciilor și a habitatelor, elevii dumneavoastră vor învăța mai multe și despre ce înseamnă natura pentru ei personal și de ce consideră că este importantă. Inspirarea elevilor prin ceea ce se află în jurul lor poate fi un prim pas real în a-i implica față de natură într-un mod semnificativ.

Bianchi, Guia. GreenComp : Cadrul european de competențe în materie de durabilitate /Guia Bianchi, Ulrike Pisiotis, Marcelino Cabrera.- Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022 .- 58 p .- ISBN 978-92-76-53197-5 ; DOI : 10.2760/152587 (PDF).- URL:https://data.europa.eu/doi/10.2760/152587 (accesat :01.09.2026).

Dezvoltarea unui cadru european de competențe în materie de durabilitate este una dintre acțiunile de politică stabilite în Pactul verde european ca un catalizator pentru promovarea învățării privind durabilitatea mediului în Uniunea Europeană. GreenComp identifică o serie de competențe în materie de durabilitate care să fie integrate în programele educaționale pentru a ajuta cursanții să își dezvolte cunoștințe, aptitudini și atitudini care promovează modalități de a gândi, de a planifica și de a acționa cu empatie, responsabilitate și grijă pentru planeta noastră și pentru sănătatea publică. Această activitate a început cu o recenzie a datelor din literatura de specialitate și s-a bazat pe mai multe consultări cu experți și părți interesate care activează în domeniul educației pentru durabilitate și al învățării pe tot parcursul vieții. Rezultatele incluse în prezentul raport formează un cadru de învățare pentru durabilitatea mediului, care poate fi aplicat în orice context de învățare. Raportul conține definițiile de lucru ale durabilității și ale învățării pentru durabilitatea mediului, care stau la baza cadrului de obținere a consensului și de eliminare a decalajului între experți și alte părți interesate. GreenComp cuprinde patru domenii de competență interconectate: „adoptarea valorilor durabilității”, „acceptarea complexității în materie de durabilitate”, „conceperea de scenarii viitoare durabile” și „luarea de măsuri pentru durabilitate”. Fiecare domeniu cuprinde trei competențe care sunt interconectate și la fel de importante. GreenComp este concepută ca o referință neprescriptivă pentru sistemele de învățare care promovează durabilitatea drept competență.

Pateraki , Irene. Clasele în acțiune: Predarea schimbărilor climatice cu eTwinning/ Irene Pateraki, Alexandra Hanna Licht; Biroul Central de Asistență eTwinning; European Schoolnet; Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură - Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020. - 59p.

Detalii/ Varianta electronică: https://cpescmdlib.blogspot.com/2021/01/uee-publicatii-clasele-in-actiune.html

Cartea cuprinde o selecție de proiecte și activități eTwinning excelente, desfășurate în instituții aparținând tuturor ciclurilor de învățământ, de la grădiniță la liceu și școală profesională. Fiecare dintre aceste activități le-a oferit elevilor o mai bună înțelegere a schimbărilor climatice și a măsurilor pe care le putem lua cu toții pentru a le combate.