CoE: e-publicații 2026: Acțiunea tinerilor pentru climă: compendiu de practici

Bacalso, Cristina. Youth action for climate: compendium of practices / Cristina Bacalso, Pablo Morente-Acale, Enrique Hernández-Diez ; edited and co-ordinated by Lana Pasic ; EU–Council of Europe Youth Partnership. – Strasbourg : EU–Council of Europe Youth Partnership, 2026. – 30 p. – URL: https://pjp-eu.coe.int/documents/42128013/47261953/Compedium_youth+action+for+climate.pdf/67c91ddf-0f45-5522-b917-b3dbe5fe16c4?t=1768309055124 (accesat: 20.09.2026)

Criza climatică este una dintre cele mai mari provocări ale timpurilor noastre, amenință sănătatea, mijloacele de trai și democrațiile noastre.

„Acțiunea tinerilor pentru climă: compendiu de practici” prezintă o selecție de exemple inspirate de activism condus de tineret și advocacy care reacționează la criza climatică, arătând cum tinerii continuă să acționeze în fața provocărilor ecologice tot mai mari. Publicația este elaborată ca o continuare a simpozionului Parteneriatului pentru tineret „Young people, democracy and climate action”, desfășurat în perioada 24–26 septembrie 2024, la Centrul European pentru Tineret din Strasbourg.

Compendiul pornește de la constatarea că, deși protestele climatice de amploare ale tinerilor nu mai beneficiază de aceeași vizibilitate ca în anii 2018–2021, acțiunea climatică a tinerilor nu a dispărut, ci își schimbă formele. Inițiativele se desfășoară în prezent prin advocacy, educație non-formală, litigii climatice, implicare comunitară, participare la negocieri internaționale și dezvoltarea unor rețele de tineri.

Cele zece practici analizate sunt grupate în cinci domenii:

• dimensiunea globală a acțiunii climatice, inclusiv implicarea tinerilor în procese juridice și negocieri internaționale;
• sănătatea mintală a tinerilor, cu accent pe eco-anxietate, emoțiile climatice și reziliență;
• litigiile climatice, prin care tinerii utilizează instrumente juridice pentru a revendica drepturi legate de mediu și climă;
• activismul local, care pornește de la problemele concrete ale comunităților și dezvoltă participarea civică;
• vulnerabilitățile multiple, evidențiind situația tinerilor afectați simultan de schimbările climatice, sărăcie, migrație, conflicte sau alte forme de insecuritate.

Printre exemplele prezentate se numără World’s Youth for Climate Justice, care a contribuit la campania pentru obținerea unui aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție privind schimbările climatice și drepturile omului, precum și Youth Negotiators Academy, care pregătește tineri pentru participarea la negocierile internaționale privind clima.

Un alt capitol este dedicat eco-anxietății și sănătății mintale. Sunt prezentate inițiative care oferă tinerilor spații sigure de discuție, sprijin de grup și individual, resurse educaționale, exerciții și formare pentru lucrători de tineret. Publicația subliniază importanța abordării sănătății mintale ca parte a unei participări civice și a unei acțiuni climatice sustenabile.

În domeniul litigiilor climatice, compendiul prezintă activitatea Center for International Environmental Law și Youth and Environment Europe, inclusiv Youth Climate Law Hub, care oferă tinerilor sprijin juridic, formare și o comunitate de practică pentru inițiativele de litigii de mediu.

Exemplele de activism local din Irlanda și programul Active Citizens al British Council demonstrează cum problemele concrete din comunitate – de la calitatea apei până la reducerea risipei alimentare – pot deveni puncte de plecare pentru participarea civică și implicarea tinerilor în probleme mai largi de justiție climatică.

Ultima temă analizează situațiile în care criza climatică se intersectează cu alte vulnerabilități. Sunt prezentate, între altele, acțiunile conduse de tineri ale Crucii Roșii și Rețelei Refugees for Climate Action, în care tineri refugiați participă activ la inițiative privind clima și mediul.

În concluzie, publicația arată că acțiunea climatică a tinerilor se transformă rapid, iar activismul contemporan combină protestul cu educația, participarea civică, acțiunea juridică, inițiativele comunitare și cooperarea internațională. Autorii subliniază, totodată, importanța educației non-formale, a colaborării dintre organizațiile internaționale și organizațiile de tineret, precum și necesitatea unor resurse și a unei profesionalizări mai mari pentru susținerea acestor inițiative.

Cuprins

Introducere – p. 6

Dimensiunea globală a implicării în abordarea crizei climatice – p. 8
• World Youth for Climate Justice: Avizul consultativ al CIJ privind schimbările climatice și drepturile omului – p. 8
• Youth Negotiators Academy: Programul pentru tineri negociatori în domeniul climei – p. 10

Sănătatea mintală a tinerilor în contextul crizei climatice – p. 12
• Youth and Environment Europe: Abordarea eco-anxietății – p. 12
• Tunne ry, Nyyti ry și MIELI Mental Health Finland: Criza ecologică, viitorul nostru și sănătatea mintală – p. 14

Implicarea tinerilor în abordarea crizei climatice prin litigii climatice – p. 16
• Center for International Environmental Law: tineri implicați în activism juridic – p. 16
• Youth and Environment Europe: Youth Climate Law Hub – p. 17

Implicarea tinerilor în abordarea crizei climatice prin activism local – p. 20
• National Youth Council of Ireland – Future Generations: Climate Justice Project – p. 20
• British Council: Programul Active Citizens – p. 22

Vulnerabilități multiple și relația acestora cu criza climatică – p. 25
• Red Cross and Red Crescent Societies: strategie privind acțiunile climatice conduse de tineri în Spania – p. 25
• United Nations High Commissioner for Refugees: Rețeaua Refugees for Climate Action – p. 26

Concluzii – p. 28

Referințe – p. 30