Protecția democrației împotriva perturbărilor cauzate de inteligența artificială

Tradaptare

Versiuni oficiale

Protecting democracy from disruptions caused by artificial intelligence

Protéger la démocratie contre les perturbations causées par l'intelligence artificielle

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în cadrul sesiunii plenare din 24 iunie 2026, a subliniat că inteligența artificială (IA) aduce atât oportunități majore, cât și riscuri serioase pentru sistemele democratice, avertizând că reglementările și cadrele de guvernanță democratică nu reușesc să țină pasul cu ritmul rapid al inovației.

Cea mai transformatoare revoluție din istoria omenirii

„IA ar putea reprezenta cea mai transformatoare revoluție din istoria omenirii”, a declarat Adunarea în Rezoluția 2662 (2026) bazată pe raportul prezentat de Deborah Bergamini (Italia, PPE/CD), exprimându-și totodată îngrijorarea față de impactul său potențial perturbator asupra democrației în Europa și dincolo de aceasta.

În același timp, rezoluția subliniază că IA „nu ar trebui demonizată”, menționând că, printr-o guvernanță adecvată, aceasta poate contribui la inovarea sistemelor democratice prin creșterea participării publice, facilitarea accesului la informație și încurajarea democrației deliberative.

Rezoluția evidențiază atât efectele pozitive, cât și cele negative ale noii tehnologii. Pe de o parte, IA poate „promova incluziunea prin eliminarea barierelor socio-economice” și poate îmbunătăți accesul la servicii publice, educație și ocuparea forței de muncă.

Pe de altă parte, seturile vaste de date utilizate pentru antrenarea sistemelor de IA „pot fi exploatate de persoane, companii sau guverne rău intenționate” în scopuri de supraveghere în masă, poliție predictivă, evaluare a riscurilor și clasificare socială, precum și pentru cenzurarea opiniilor politice.

Adunarea Parlamentară avertizează, de asemenea, că IA poate fi „contaminată de dezinformare cu orientare politică” sau poate conține prejudecăți care ar putea „duce la decizii eronate sau la discriminarea anumitor grupuri, precum femeile sau minoritățile”. De asemenea, sistemele de IA pot uneori să „halucineze”, generând informații incomplete sau înșelătoare.

Adunarea îndeamnă statele membre și statele observatoare ale Consiliului Europei să semneze și să ratifice Convenția-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225), pentru a permite intrarea sa rapidă în vigoare, și încurajează statele nemembre din întreaga lume să solicite aderarea la acest tratat internațional, primul de acest fel în domeniu, de îndată ce vor avea posibilitatea să o facă.

17. În plus, Adunarea solicită statelor membre și statelor observatoare ale Consiliului Europei să:

17.1 inițieze o reflecție amplă privind necesitatea reglementării dezvoltării și utilizării tuturor noilor tehnologii de inteligență artificială, inclusiv a celor destinate în mod special securității naționale și apărării, eliminând totodată barierele din calea inovării în Europa;

17.2 acționeze activ împotriva amenințărilor reprezentate de ingerințele externe și să consolideze reziliența față de dezinformare și informațiile false, în conformitate cu Rezoluția 2593 (2025) și Recomandarea 2292 (2025) ale Adunării; aceasta ar trebui să includă măsuri specifice pentru combaterea utilizării abuzive a instrumentelor IA în răspândirea materialelor de tip deepfake, de exemplu prin introducerea verificării obligatorii a conținutului, demontarea informațiilor false și aplicarea de filigrane digitale pe platformele de socializare;

17.3 consolideze cerințele privind transparența, explicabilitatea, accesibilitatea și incluziunea tehnologiilor IA, inclusiv ale celor utilizate de sectorul public sau pentru furnizarea serviciilor publice, precum și ale algoritmilor și instrumentelor de moderare a conținutului folosite de platformele de socializare;

17.4 încurajeze utilizarea unei diversități de limbi în dezvoltarea tehnologiilor IA, pentru a asigura diversitatea și reprezentativitatea acestora;

17.5 sprijine și să promoveze dezvoltarea mediilor cu sursă deschisă (open-source);

17.6 asigure tragerea la răspundere a dezvoltatorilor și furnizorilor de IA, precum și a platformelor de socializare, pentru orice prejudiciu cauzat de serviciile lor;

17.7 instituie mecanisme clare, eficiente și adecvate de despăgubire, ușor accesibile victimelor prejudiciilor cauzate de IA;

17.8 integreze proceduri de evaluare și diminuare a riscurilor și impactului pe întreaga durată de viață a sistemelor IA, cu accent pe drepturile omului, democrație și statul de drept, de exemplu prin implicarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului și prin adoptarea metodologiei HUDERIA a Consiliului Europei pentru evaluarea riscurilor și impactului sistemelor de inteligență artificială;

17.9 consolideze alfabetizarea în domeniul IA și al mass-mediei la toate nivelurile educației, inclusiv în educația non-formală și pentru toate categoriile de vârstă (cu accent special pe persoanele în vârstă), pentru dezvoltarea gândirii critice, competențelor digitale, eticii și înțelegerii modului de funcționare a IA, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă în tranziția digitală;

17.10 aloce resurse suficiente pentru a asigura participarea societății civile și a cetățenilor la toate dezbaterile privind IA și pentru implicarea tuturor părților interesate, în special a tinerilor, în elaborarea noilor reglementări, standarde și mecanisme de supraveghere;

17.11 combată discriminarea și prejudecățile împotriva femeilor generate de IA și să asigure șanse egale pentru femei și bărbați în dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor IA;

17.12 aloce resurse pentru cercetare și analiză prospectivă privind impactul complex al noilor tehnologii IA asupra psihologiei indivizilor, ecosistemelor informaționale, instituțiilor și proceselor democratice, producției de energie, mediului și societății în ansamblu, pentru a putea răspunde prin reglementare și măsuri preventive atunci când este necesar;

17.13 definească cadre clare pentru relațiile cu marile companii tehnologice, astfel încât influența acestora asupra societăților democratice să poată fi evaluată și reglementată corespunzător, inclusiv prin legislație antimonopol adecvată pentru a preveni formarea oligopolurilor și concentrarea puterii;

17.14 analizeze posibilitatea stabilirii unor linii roșii clare privind dezvoltarea anumitor tehnologii și a unui moratoriu asupra dezvoltării unei superinteligențe artificiale;

17.15 asigure că nu există lacune între reglementarea IA și reglementarea platformelor online, având în vedere integrarea tot mai mare a instrumentelor de IA generativă în rețelele sociale și motoarele de căutare, precum și utilizarea lor tot mai frecventă ca motoare de căutare.

18. Pentru a valorifica pe deplin beneficiile IA și pentru a consolida securitatea democratică, Adunarea solicită, de asemenea, statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei să:

18.1 exploreze toate posibilitățile de utilizare a IA pentru consolidarea democrației, în special pentru îmbunătățirea serviciilor publice, sporirea protecției drepturilor omului și reducerea tuturor formelor de discriminare;

18.2 încurajeze și să sprijine dezvoltarea unor modalități inovatoare de implicare a cetățenilor, inclusiv prin consultări la scară largă asistate de IA asupra unor subiecte complexe, pentru a consolida participarea acestora la procesele de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor;

18.3 încurajeze și să sprijine dezvoltarea instrumentelor bazate pe IA pentru detectarea, investigarea și eliminarea conținutului malițios generat de IA și a atacurilor cibernetice;

18.4 asigure implementarea coerentă și eficientă a Convenției-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept, prin consolidarea coordonării între statele semnatare.

19. Pentru consolidarea suveranității digitale a Europei și reducerea dependenței continentului de furnizori externi, Adunarea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să:

19.1 adopte măsuri solide de securitate cibernetică pentru protejarea algoritmilor, modelelor, aplicațiilor, rețelelor, bazelor de date și infrastructurilor critice europene împotriva atacurilor informatice;

19.2 investească în educație, perfecționare profesională, păstrarea și atragerea talentelor, pentru a forma o nouă generație de lideri și inovatori capabili să valorifice cele mai recente evoluții tehnologice în beneficiul dezvoltării socio-economice durabile;

19.3 dezvolte „laboratoare de testare” europene (sandboxes) structurate, în care noile tehnologii să poată fi evaluate în condiții controlate și sigure, sub cadre solide de guvernanță;

19.4 identifice domeniile în care Europa deține încă avantaje comparative (de exemplu, calculul cuantic, tehnologiile verzi sau aplicațiile specializate) și să le valorifice prin alocarea de resurse financiare suficiente, simplificarea reglementărilor și consolidarea ecosistemelor de inovare și a infrastructurii digitale;

19.5 recunoască faptul că dezvoltarea unor tehnologii și infrastructuri europene de IA este esențială pentru securitatea democratică și autonomia continentului și să prevină dependența tehnologică unilaterală de furnizori străini sau privați, asigurând în același timp accesul echitabil pentru statele mici, instituțiile de cercetare și întreprinderile mici și mijlocii;

19.6 extindă inovarea responsabilă prin implicarea tuturor actorilor relevanți și consolidarea parteneriatelor public-private, în paralel cu reglementarea;

19.7 promoveze o cultură a toleranței față de asumarea controlată a riscurilor în procesul de inovare.

20. Recunoscând caracterul global al provocărilor generate de ascensiunea tehnologiilor IA, Adunarea solicită tuturor statelor lumii să examineze posibilitatea creării unui organism multilateral dedicat exclusiv supravegherii tehnologiilor de inteligență artificială. Acesta ar putea defini un limbaj comun, standarde și un cadru de reglementare la nivel internațional, implicând toate părțile interesate și coordonând diferitele inițiative lansate de organizațiile multilaterale.

Informații suplimentare:

Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrațiași statul de drept

Consiliul Europei și Inteligența Artificială: Dosar tematic

Rezoluția 2654 (2026) Aplicarea drepturilor de autor în mediul inteligenței artificiale

Aplicarea drepturilor de autor în mediul inteligenței artificiale

Traducere neoficială

Versiuni oficiale

Copyright enforcement in the artificial intelligence environment

La protection du droit d’auteur dans l’environnement de l’intelligence artificielle

Adunarea Parlamentară recunoaște rolul esențial pe care legislația privind drepturile de autor îl joacă în susținerea industriilor creative din Europa. Aceste sectoare se confruntă cu provocări generate de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), în special prin utilizarea conținutului protejat fără permisiune în procesul de antrenare a sistemelor IA, iar legislația actuală este insuficientă pentru a răspunde acestor provocări. Rezoluția solicită reglementări clare pentru protejarea titularilor de drepturi, propunând un echilibru între inovație și drepturile creatorilor. Raportul cere acțiuni concrete, inclusiv transparență obligatorie din partea furnizorilor de IA cu privire la datele utilizate, remunerare echitabilă pentru creatori și reguli privind etichetarea conținutului generat de IA. De asemenea, se pune accent pe protejarea drepturilor la personalitate ale cetățenilor și a muncii artiștilor interpreți împotriva deepfake-urilor, precum și pe promovarea educației media și informaționale ca instrument pentru înțelegerea publică a IA.

Rezoluția 2654 (2026)
(adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la 23 aprilie 2026, în cadrul sesiunii de primăvară a APCE)

1. Adunarea Parlamentară subliniază că drepturile de proprietate intelectuală reprezintă un factor fundamental pentru inovare și investiții în diverse sectoare industriale.
   
   
2. Adunarea apreciază faptul că industriile culturale și creative constituie o forță economică semnificativă în Europa, având milioane de angajați. Aceste industrii depind de legislația privind drepturile de autor pentru protejarea drepturilor și intereselor autorilor și ale altor titulari de drepturi, precum și pentru remunerarea creațiilor și contribuțiilor lor.
   
   
3. Adunarea recunoaște că apariția erei inteligenței artificiale a generat un set de probleme deosebit de complexe pentru sectorul creativ.
   
   
4. Pentru a alimenta sistemele lor dependente de date, companiile de IA extrag date de pe internet fără permisiune prealabilă și fără a remunera creatorii de conținut, pe baza unor prevederi legislative care nu sunt nici clare, nici adecvate scopului.
   
   
5. Antrenarea IA presupune realizarea de copii în diferite etape: de la colectarea inițială a datelor de pe internet și crearea, publicarea online și descărcarea seturilor de date, până la antrenarea propriu-zisă și utilizarea modelului rezultat. Aceste copii, dacă sunt protejate prin drepturi de autor, constituie acte de reproducere și ar necesita autorizarea titularilor de drepturi, cu excepția cazurilor în care sunt acoperite de excepții sau limitări legale.
   
   
6. Adunarea constată că legislația actuală a Uniunii Europene nu oferă o soluție adecvată acestei probleme. Așa-numitele excepții pentru „minarea textelor și datelor” (TDM), adoptate înainte de apariția IA generative, plasează responsabilitatea asupra titularilor de drepturi de a se retrage din această excepție și nu prevăd nicio formă de remunerare.
   
   
7. Există, de asemenea, îndoieli privind aplicabilitatea acestor excepții la IA generativă, în special deoarece acestea trebuie să respecte articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29/CE, care prevede că excepțiile se aplică doar în „anumite cazuri speciale care nu intră în conflict cu exploatarea normală a operei și nu prejudiciază în mod nejustificat interesele legitime ale titularilor de drepturi”.
   
   
8. Adunarea subliniază că acest mediu juridic avantajează în mod special companiile din SUA și China. Fără condiții echitabile, inovația și concurența în Europa vor avea de suferit, iar disparitățile existente în ceea ce privește bogăția și puterea vor fi amplificate. Sistemul juridic actual nu este capabil să corecteze aceste dezechilibre, întrucât autoritățile de reglementare și competitorii mai mici nu dispun de resursele financiare necesare pentru a egala cheltuielile juridice ale marilor companii tehnologice. În plus, procedurile judiciare nu sunt adecvate pentru a aborda bunuri publice precum informația de încredere și infrastructura digitală sau externalități precum dezinformarea și daunele de mediu.
   
   
9. În special, sustenabilitatea ecosistemului media de știri poate fi pusă în pericol din cauza valorii economice imediate și efemere a conținutului jurnalistic. Litigiile îndelungate nu reprezintă o soluție eficientă pentru pierderea veniturilor atunci când platformele utilizează acest conținut fără o remunerație corectă. În timpul proceselor, platformele pot genera venituri din publicitate și își pot consolida poziția pe piață, în timp ce editorii pierd venituri irecuperabile pe termen lung.
   
   
10. Capacitățile impresionante ale IA generative de a crea conținut nou ridică și alte probleme legate de drepturile de autor.
    
    
11. Există o dezbatere juridică în curs privind posibilitatea protejării prin drepturi de autor a operelor create cu ajutorul IA și privind titularul acestor drepturi. Deși este evident că un sistem IA nu poate deține drepturi, este posibil să fie necesară o analiză de la caz la caz pentru a stabili dacă o persoană fizică poate fi considerată autorul unei opere create cu ajutorul IA.
    
    
12. În orice caz, conținutul generat de IA pe baza unor materiale protejate poate încălca drepturile de reproducere, comunicare și punere la dispoziția publicului ale titularilor de drepturi.
    
    
13. Conținutul generat de IA destinat inducerii în eroare (deepfake-urile) reprezintă un motiv major de îngrijorare. Deși nu sunt în mod inerent dăunătoare și pot avea utilizări legale (de exemplu, parodia), acestea pot fi folosite pentru dezinformare, manipularea opiniei publice în procesele electorale și pot încălca drepturile la personalitate prin utilizarea imaginii și vocii unei persoane, afectând în mod deosebit minorii.
    
    
14. Având în vedere aceste aspecte, Adunarea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să adopte o abordare de reglementare echilibrată, care să armonizeze drepturile și interesele furnizorilor de IA și ale titularilor de drepturi, astfel încât inovația să nu se realizeze în detrimentul creatorilor și pentru a proteja cetățenii și democrația împotriva abuzurilor. În acest sens, statele ar trebui în special:

14.1 să clarifice în legislația națională că excepțiile privind drepturile de autor, precum cele referitoare la minarea textelor și datelor, nu se aplică antrenării sistemelor de IA;

14.2 să semneze și să ratifice Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept și să asigure măsuri adecvate de transparență și supraveghere;

14.3 să oblige furnizorii de IA să dezvăluie datele de antrenare;

14.4 să introducă prezumția că sistemele comerciale de IA au fost antrenate pe materiale protejate în lipsa transparenței;

14.5 să introducă reguli de remunerare echitabilă și să sprijine schemele de licențiere colectivă;

14.6 să instituie mecanisme obligatorii de arbitraj în caz de eșec al negocierilor;

14.7 să impună etichetarea clară a conținutului generat de IA;

14.8 să declare ilegală distribuirea neautorizată a imitațiilor digitale realiste ale caracteristicilor personale;

14.9 să protejeze artiștii împotriva utilizării neautorizate a prestațiilor generate de IA;

14.10 să promoveze educația media și civică pentru dezvoltarea gândirii critice în raport cu IA.

15. Adunarea solicită furnizorilor de IA să asigure transparența datelor utilizate pentru antrenare și să manifeste deschidere și bună-credință în dialogul cu titularii de drepturi.

Informații suplimentare:

Consiliul Europei și Inteligența Artificială: Dosar tematic

CoE: e-publicații: Interferența străină – o amenințare la adresa securității democratice în Europa

Foreign interference a threat to democratic security in Europe: Resolution 2593, adopted on 04.04.2025 at the 2025 - Second part-session of the PACE / Parliamentary Assembly. - Strasbourg, 2025. - 3 p. - [Accesat la 10.04.2025].-URL: https://pace.coe.int/en/files/34252

Rezoluția 2593 a Adunării Parlamentare abordează amenințarea semnificativă reprezentată de interferența străină asupra securității democratice în Europa, evidențiind în special acțiunile Federației Ruse în contextul agresiunii sale împotriva Ucrainei. Aceasta condamnă eforturile sistematice de subminare a proceselor electorale și subliniază necesitatea ca statele membre să consolideze reziliența instituțiilor democratice. Adunarea solicită strategii cuprinzătoare care să includă promovarea educației mediatice, protejarea libertății presei și asigurarea transparenței în finanțarea politică. De asemenea, susține o abordare colaborativă între statele membre și organizațiile internaționale pentru a contracara aceste amenințări, menținând în același timp un echilibru între măsurile de combatere a interferenței și protejarea drepturilor omului și a libertăților democratice.

*    *    *

Foreign interference a threat to democratic security in Europe: Recommendation 2292, adopted on 04.04.2025 at the 2025 - Second part-session of the PACE / Parliamentary Assembly. - Strasbourg, 2025. - 1 p. - [Accesat la 10.04.2025].-URL: https://pace.coe.int/en/files/34253

Recomandarea 2292 a Adunării Parlamentare evidențiază amenințarea constantă pe care o reprezintă interferența străină asupra securității democratice în Europa, o amenințare agravată în special de acțiunile Federației Ruse în contextul conflictului din Ucraina. Documentul solicită un răspuns coordonat, implicând colaborarea cu organizații internaționale pentru a proteja integritatea alegerilor și încrederea publicului în instituțiile democratice. Subliniind importanța alegerilor libere și corecte, Adunarea își exprimă îngrijorarea față de manipularea informației, care subminează libertatea alegătorilor și egalitatea între candidați. Sunt apreciate eforturile de consolidare a rezilienței democratice și este salutată Convenția de la Vilnius ca un instrument în combaterea dezinformării generate de inteligența artificială. Adunarea îndeamnă Comitetul Miniștrilor să intensifice măsurile împotriva interferenței străine și să ia în considerare o definiție neobligatorie care să sprijine alinierea politicilor la nivel european.

*    *    *

Foreign interference a threat to democratic security in Europe:  Report: Doc. 16131 / Zanda KALNIŅA-LUKAŠEVICA;  Committee on Political Affairs and Democracy;  Parliamentary Assembly. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 19 p. -  [Accesat la 10.04.2025].-URL: https://pace.coe.int/en/files/34179#trace-2

Prin aprobarea rezoluției 2593, bazate pe raportul elaborat de Zanda Kalniņa-Lukaševica (Letonia, PPE/CD), Adunarea a avertizat că Europa este vizată de „interferențe intenționate, ascunse și manipulative din partea unor puteri străine, a intermediarilor acestora sau a unor actori privați”, cu scopul de a submina suveranitatea, de a destabiliza sistemele politice și de a slăbi încrederea publică.

Adunarea a remarcat escaladarea bruscă a interferențelor ostile provenite din Rusia de la începutul războiului său de agresiune la scară largă împotriva Ucrainei. A condamnat tentativele de a perturba procesele electorale și democratice din întreaga Europă, descriind această escaladare drept parte a unui model mai amplu care vizează slăbirea fundamentelor societăților democratice.

Subliniind că eforturile de contracarare a interferențelor străine trebuie să se bazeze pe respectarea drepturilor omului, parlamentarii au susținut o „abordare la nivelul întregii societăți” – implicând guverne, parlamente, autorități locale, întreprinderi private, jurnaliști, societatea civilă și cetățenii. Printre recomandările specifice formulate de Adunare, s-a subliniat că societățile reziliente, instituțiile democratice puternice, o societate civilă activă și informată, precum și o guvernare transparentă, rămân cele mai eficiente mijloace de apărare împotriva interferenței străine.

Acest raport a fost elaborat în contextul creșterii preocupărilor privind influența negativă a unor actori externi – statali și nestatali – asupra proceselor democratice din statele membre ale Consiliului Europei. Interferența străină include dezinformarea, atacurile cibernetice, finanțarea partidelor politice sau manipularea mass-mediei. Documentul răspunde nevoii de a consolida reziliența democratică și de a proteja procesele electorale și instituțiile democratice din Europa.

Raportul Doc. 16131, care a stat la baza elaborării Rezoluției 2593 și a Recomandării 2292,  identifică interferența străină drept o amenințare serioasă la adresa securității democratice. În introducere, se subliniază faptul că tehnologia digitală a amplificat riscurile, permițând campanii de dezinformare în masă și atacuri cibernetice sofisticate. Actori precum Rusia, China și alte entități externe sunt menționați frecvent ca surse de interferență în afacerile interne ale statelor membre.

Documentul evidențiază cazuri concrete de interferență, inclusiv în timpul alegerilor sau prin susținerea financiară a mișcărilor extremiste. Sunt analizate mecanismele prin care aceste influențe operează – prin rețele sociale, media afiliată statului, think-tank-uri și intermediari culturali.

Un accent aparte este pus pe vulnerabilitatea țărilor cu instituții democratice mai fragile, unde lipsa transparenței în finanțarea partidelor sau accesul necontrolat la media deschid calea manipulării.

Raportul prezintă exemple de bune practici din Franța, Lituania, Germania și Regatul Unit, precum și reacții instituționale care vizează consolidarea securității digitale, educația media și cooperarea internațională.

Referitor la Republica Moldova, documentul menționează provocările întâmpinate în contextul influenței exercitate de actori străini, în special în perioada electorală, dar și eforturile de aliniere la standardele europene de transparență și combatere a dezinformării.

Concluziile subliniază necesitatea unei reacții coordonate europene pentru a proteja valorile democratice.

APCE recomandă:

• Consolidarea legislației privind transparența finanțării partidelor și campaniilor electorale.
• Creșterea rezilienței în fața dezinformării prin educație media și reglementarea platformelor digitale.
• Întărirea cooperării între statele membre în domeniul securității cibernetice și al schimbului de bune practici.
• Sprijinirea inițiativelor Consiliului Europei privind standardele comune pentru protecția proceselor democratice.

Pentru Republica Moldova, documentul sprijină eforturile de combatere a influenței externe și de aliniere la normele europene, recunoscând progresele realizate, dar și nevoia de sprijin internațional constant.

CoE: e-publicații - Rasism, intoleranță, discurs instigător la ură

Racism, intolerance, hate speech : A compilation of relevant texts adopted by the Parliamentary Assembly of the Council of Europe / Parliamentary Assembly of the Council of Europe;  No Hate Parliamentary Alliance (PACE) .-Strasbourg, 2020 .-35 p. [Accesat : 27.01.2021]
Disponibil : https://edoc.coe.int/en/racism/8825-racism-intolerance-hate-speech.html

Rasism, intoleranță, discurs instigător la ură : O compilație de texte relevante adoptate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. 

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a desfășurat o muncă impresionantă în domeniul combaterii rasismului și intoleranței.
Textele adoptate acoperă o serie de aspecte, inclusiv măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului, antisemitismul, xenofobia și intoleranța care vizează migranții.

Aceste documente nu numai că fac bilanțul situației, analizând provocările cu care se confruntă societățile europene, ci indică, de asemenea, o varietate de măsuri pentru a le aborda, care ar trebui puse în aplicare de legiuitorii și factorii de decizie din statele membre ale Consiliului Europei.
 

Având în vedere creșterea intoleranței și apariția unor noi forme de rasism, după cum au observat toți raportorii Adunării care au activat în acest domeniu, rămân multe de făcut, în special în ceea ce privește urmărirea textelor adoptate și punerea lor în aplicare în legislația și politicile naționale.

Scopul principal al acestei publicații este să prezinte și să faciliteze accesul la textele recent adoptate de Adunarea Parlamentară – acestea merită a fi citite și puse în valoare către un public cât mai larg. Pe lângă parlamentari, această compilație ar putea prezenta interes și pentru organizațiile neguvernamentale, activiști individuali și toți cei care cred în dreptul tuturor de a trăi fără discriminare.

CoE- Intrări noi - Parlamentele naționale în calitate de garanți ai drepturilor omului în Europa : Manual pentru parlamentari

341.2 / N-27   II-717615    C2 /2018/NA

National parliaments as guarantors of human rights in Europe  : Handbook for parliamentarians =Parlamentele naționale în calitate de garanți ai drepturilor omului în Europa : Manual pentru parlamentari/ document prepared by Alice Donald and Anne Katrin Speck, Middlesex University, London (United Kingdom), in co-operation with the secretariat of the Committee on Legal Affairs and Human Rights of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe . ─ Strasbourg : Conseil de l'Europe, 2018. - 98 p. : fot.

Disponibil : https://edoc.coe.int/en/parliamentary-assembly/7770-national-parliaments-as-guarantors-of-human-rights-in-europe.html

De-a lungul celor aproape 70 de ani, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a inspirat parlamentarii să-și folosească mandatele democratice pentru a încuraja o cultură omniprezentă de respectare a drepturilor omului în cadrul unei democrații bazate pe statul de drept.

În calitate de legiuitori și reprezentanți ai cetățenilor europeni, parlamentarii au o responsabilitate, împărțită cu ramurile executive și judiciare ale statelor lor pentru a preveni și denunța încălcările drepturilor omului. Acestea pot face acest lucru asigurându-se că normele internaționale privind drepturile omului sunt puse în aplicare în mod eficient, norme pe care țările lor le-au semnat în mod voluntar, în special cele înscrise în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Scopul acestui manual este de a pregăti parlamentarii din toată Europa să-și îndeplinească responsabilitățile și să profite de oportunități de protejare și implementare a drepturilor omului. În acest scop, manualul examinează structurile, funcțiile și metodele de lucru care permit parlamentelor să verifice cel mai eficient compatibilitatea legislației, inclusiv proiectele de legislație și practicile administrative din țările lor cu standardele europene privind drepturile omului. Acestea provin din convenție, dar și din jurisprudența Curții de la Strasbourg și din activitatea altor organe ale Consiliului Europei. Ca o inspirație, manualul include exemple de bune practici din mai multe parlamente europene.

Cuprins