Din cuprins:
1. Vătămarea drepturilor prin activitate administrativă ca temei al răspunderii juridice a autorităților publice
2. Formele de răspundere a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului
Autorii acestei cărți și-au propus orientarea studiului de doctorat în două direcții de cercetare distincte: 1) vătămarea drepturilor prin activitate administrativă ca temei al răspunderii juridice a autorităților publice – direcție în cadrul căreia s-a urmărit să se clarifice: respectarea drepturilor omului ca principiu fundamental al administrației publice; activitatea administrativă ca factor de vătămare a drepturilor omului; vătămarea drepturilor omului prin activitate administrativă a autorităților publice și apărarea drepturilor vătămate de autorități publice prin activitate administrativă; și 2) formele de răspundere juridică a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului – direcție în cadrul căreia s-a urmărit: originea și evoluția ideii de răspundere a administrației publice; formele de răspundere juridică a autorităților publice; răspunderea patrimonială a autorităților publice și răspunderea administrativă a acestor subiecte de drept administrativ.
În conținutul lucrării sunt puse în discuție unele aspecte puțin cercetate în doctrină cum ar fi:
- instituția răspunderii juridice a autorităților publice în general;
- instituția răspunderii administrative (detașată de răspunderea disciplinară, contravențională și patrimonială);
- instituția ilicitului administrativ (separat de ilicitul contravențional și abaterea disciplinară) etc.;
Sunt interpretate și analizate dispozițiile unor acte normative recent intrate în vigoare cu impact asupra subiectului; Se propune o viziune distinctă asupra răspunderii patrimoniale a autorităților publice; se argumentează necesitatea recunoașterii existenței răspunderii administrative a autorităților publice (inclusiv, pentru vătămarea drepturilor omului) cu sancțiuni administrative distincte; Se demonstrează necesitatea circumscrierii răspunderii patrimoniale și răspunderii administrative a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului în conceptul de răspundere în contenciosul administrativ; Se formulează concluzii și recomandări relevante pentru soluționarea unei probleme științifice importante din cadrul teoriei dreptului administrativ autohton.
În lucrare s-a încercat să se fundamenteze teoria răspunderii juridice a autorităților publice pentru vătămarea drepturilor omului, fapt ce a permis identificarea formelor concrete de răspundere juridică de care sunt pasibili acești subiecți de drept public (administrativă și patrimonială), precum și clarificarea procedurii și sancțiunilor aplicabile pentru vătămarea drepturilor omului, momente indispensabile creării bazei teoretice necesare pentru cunoașterea domeniului și, ca urmare, optimizarea legislației aferente și a mecanismului de aplicare eficientă a acesteia.
342.7 / I-76 III-149081
Ionașcu, Vitalie. Prevenirea și combaterea discriminării și a altor fapte ilicite săvârșite pe motiv de prejudecată : Monografie colectivă / Vitalie Ionașcu, Mariana Pavlencu, Dumitru Russu; recenzenți științifici: Alexandr Cauia [et al.]; Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare". - Chișinǎu : [S. n.], 2025. –88 p. -ISBN: 978-9975-170-20-8
Din curprins:
- Fenomenul discriminării în Republica Moldova: stare și tendințe
- Stereotipuri și prejudecăți discriminatorii
- Cadrul normativ național și standardele internaționale în contextul prevenirii discriminării
- Noțiuni introductive privind discriminarea în contextul respectării drepturilor omului: concepte, tipologii și elemente definitorii
- Actorii principali și rolul lor în promovarea egalității și combaterii discriminării
- Reglementări contravenționale privind prevenirea și combaterea discriminării
- Reglementări juridico-penale privind prevenirea și combaterea discriminării
- Practica judiciară internațională în materie de combatere și prevenire a discriminării
- Jurisprudența CEDO în combaterea discriminării și infracțiunilor motivate de prejudecată.
- Jurisprudența internațională pe cazurile din Republica Moldova.
- Tactici și proceduri de cercetare a faptelor ilicite pe motiv de ură și prejudecată
- Comunicarea și interacțiunea instituțiilor de aplicare a legii cu diferite categorii ale comunității în contextul asigurării principiilor egalității și prevenirii discriminării (Romii, SOGI, Fmeile, Refugiații/solicitanții de azil, Persoane du dizabilități)
Monografia colectivă îşi propune să ofere o analiză aprofundată și detaliată a rolului instituțiilor de drept în combaterea discriminării și a faptelor ilicite motivate de prejudecată, cu accent pe măsurile iuridice și instituționale disponibile pentru a interveni în astfel de situatii. Lucrarea se adresează unui public larg, de la teoreticieni şi cercetatori în domeniul dreptului, la practicieni inclusiv magıstraţı, avocați şi poliţişti, oferind baza solidă de cunoștinţe și solutii practice pentru abordarea eficientă a acestor problematici.
Structura monografiei include o analiză teoretică extinsă privind conceptele fundamentale de discriminare, egalitate de șanse și drepturile fundamentale precum și o evaluare a cadrului legislativ naţional și internaţional aplicabil.
Capitolele oferă o perspectivă comparativă asupra diferitelor forme de discriminare, abordând atât discriminarea directă, cât și cea indirectă, precum și impactul stereotipurilor şi prejudecaților asupra grupurilor vulnerabile. În acest context, sunt prezentate detalii relevante despre mecanismele de prevenire și protecţie disponibile în Republica Moldova, punând accent pe eficienţa și aplicabilitatea acestora în diferite situații practice.
Această monografie îşi propune să contribuie semnificativ la dezvoltarea cunoștinţelor în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, având drept scop principal furnizarea unor instrumente teoretice și practice care să sprijine profesioniștii din domeniul juridic și al aplicării legii în demersurile lor de a asigura respectarea drepturilor și libertăţilor fundamentale pentru toti cetăţenii. Prin aprofundarea tematicilor abordate, lucrarea urmărește să sprijine crearea unui climat social și juridic în care egalitatea și diversitatea să fie valori respectate și promovate.
343.2 / R-95 III-149079 Rusu, Oleg. Prevenirea actelor de tortură și rele tratamente aplicate persoanelor aflate în custodia serviciilor de ordine publică și facilitarea semnalării și investigării cazurilor suspecte : Studiu teoretico-aplicativ / Oleg Rusu, Rozalia Matei; Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Academia "Ștefan cel Mare".- Chișinău : [s. n.] , 2025. -187 p.- ISBN: 978-9975-170-19-2
Din cuprins:
I. Cadrul legal privind interzicerea torturii și altor rele tratamente
II. Mecanisme internaționale și naționale de prevenire și combatere a torturii și altor tratamente inumane sau degradante
III. Protejarea grupurilor vulnerabile aflate în detenție
IV. Măsuri de securitate întreprinse în contextul unor situații specifice mediului de detenție
V. Standarde privind condițiile, asistența medicală și personalul locurilor de detenție
VI. Facilitarea semnalării și investigării cazurilor de tortură și altor rele tratament
Actele internaționale la care Republica Moldova este parte, stabilesc o serie de obligații de ordin instituțional, jurisdicțional și de substanță privind prevenirea și combaterea torturii, adițional la obligațiile ce derivă din aceste acte internaționale.
Adunarea Parlamentară și Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei a atenționat asupra stării instituțiilor democratice din Republica Moldova în repetate rânduri, adoptând recomandări și rezoluții vizând necesitatea ameliorării situației, inclusiv în domeniul prevenirii și combaterii torturii.
Cadrul reformelor democratice din Republica Moldova cuprinde și sarcina de consolidare a capacităților statului în ceea ce privește combaterea și prevenirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante. Aceste sarcini, în mare parte, se referă la activitatea organelor de drept, care, în conformitate cu reglementările constituționale, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor. Din această perspectivă, obiectivul prioritar al consolidării formării profesionale bazate pe competențe ale angajaților din domeniul afacerilor interne trebuie să devină aprofundarea cunoștințelor, abilităților și aptitudinilor în domeniul combaterii și prevenirii fenomenului respectiv.
Comunitatea internațională a elaborat standarde care protejează cetățenii de tortură și alte rele tratamente. Aceste standarde trebuie să fie aplicate în cadrul oricărui sistem de drept. Standardele respective țin cont de diversitatea tradițiilor juridice existente, asigurând garanții minime care trebuie să fie oferite în cadrul fiecărui sistem de drept.
Astfel, fiecare persoană are dreptul la libertate și inviolabilitate personală, inclusiv dreptul de a nu fi arestat sau deținut arbitrar. Dacă statul privează o persoană de libertate, aceasta presupune că statul își asumă obligația de a avea grijă de siguranța acesteia. Persoanele deținute în custodie nu ar trebui să fie supuse nici unor restricții sau constrângeri, cu excepția celor care decurg din faptul privării de libertate.
În acest sens, tortura este absolut interzisă în conformitate cu dreptul internațional și nu poate fi justificată sub nicio formă. Protecția împotriva torturii este un drept non-derogatoriu al omului, care nu admite derogarea din partea statului sub nicio formă, fie pe motiv de stare de urgență publică, securitatea statului sau oricare alt motiv. Tortura și maltratarea sunt de asemenea interzise și în conformitate cu dreptul cutumiar internațional.
27(4) / S-52 III-149323
Sfarghie, Ștefan. Identitatea creştină a noii Europe / Ştefan Sfarghie.- București : Editura Universității din București, 2022. - 454 p. - ISBN: 978-606-16-1284-0
Din cuprins:
Preliminarii
A. Actualitatea temei
B. Stadiul cercetărilor
C. Uniunea Europeană – scurt istoric și funcționare
D. Instituțiile Uniunii Europene
- Parlamentul European
- Consiliul European
- Consiliul Uniunii Europene
- Comisia Europeană
III. Creștinismul și Europa unită
III.1. Politicul și spiritualul în Noua Europă – două concepte unificatoare sau antagonice?
III.1.1. Drumul spre unificarea europeană în perspectiva unui model federal
III.1.2. Democrația creștină în Europa
III.1.3. Viziuni despre democrație și relația acesteia cu Creștinismul în UE
III.2. Principiul subsidiarității în UE
III.2.1. Aplicarea principiului subsidiarității în UE
III.3. Religiozitatea europenilor de astăzi
III.3.1. Definirea limitelor dintre Est și Vest
III.3.2. Valorile europene – diferențe ale sensului expresiei
III.3.3. Practica religioasă și afilierea la Creștinism în UE
III.3.4. Religiozitatea în societatea românească
III.3.5. Creștinii ortodocși în Occident
III.4. Rolul religiei creștine în stabilirea coeziunii sociale europene
III.4.1. Religia – o chestiune de alegere personală
III.4.2. „Experiența de sfințenie”, o necesitate?
III.4.3. Religia și cultura, elemente unificatoare într-o Europă diversă
III.5. Educația religioasă în contextul secularizării actuale
III.5.1. Studiul religiei în țările Uniunii Europene
IV. Identitatea creștină a Europei contemporaneIV.1. Multiculturalismul și Pluralismul religios în Europa contemporană
IV.1.1. Identități multiculturale în Europa unită și manifestarea acestora
IV.1.2. Neo-identități musulmane în Europa Occidentală
IV.1.3. Identitatea creștină într-o Europă pluralistă și postmodernă
IV.2. Bisericile creștine în Uniunea Europeană – reprezentare
IV.2.1. Punerea în aplicare de către Parlamentul European a Articolului 17 din TFUE
IV.2.2. Punerea în aplicare de către Comisia Europeană a Articolului 17 din TFUE
IV.2.3. Punerea în aplicare de către Consiliul UE a Articolului 17 din TFUE
IV.3. Revigorarea identității creștine în Postmodernitate prin asumarea vocației creștine
IV.3.1. Piedici în calea impactului misionar al Ortodoxiei în Postmodernitate
IV.3.2. Sfânta Liturghie, arvuna vieții veșnice din Împărăția cerurilor
IV.3.3. Unitatea dintre Liturghie și Filantropia socială din perspectivă ortodoxă
Această lucrare abordează o temă deosebit de importantă pentru viața Bisericii, în special, și a societății europene, în general. Deoarece creștinismul este un element esențial al identității europene, Europa fiind singurul continent care, spre deosebire de celelalte, a fost încreștinat în totalitate, este necesară legarea într-un mod armonios și echilibrat a termenilor identitate și creștin.
Creștinismul a fost și este elementul care dă în continuare vigoare continentului european, confruntat, ca de altfel întreaga lume, cu procesul secularizării, cu ateismul și cu nihilismul.
Subiectul referitor la identitatea creștină a noii Europe este destul de controversat astăzi, controversă apărută nu pe fondul conceptului de identitate luat în sine, ci mai ales de nerecunoașterea acestuia în spațiul public, atunci când el este legat de creștinism, de moștenirea creștină și de valorile creștine ale Europei.
În ansamblul ei, lucrarea propune o redescoperire a identității creștine a Europei, precum și o asumare sinceră a acestei identități în Hristos pentru europeanul postmodern, întrucât aceasta ar însemna în mod real o nouă șansă în menținerea unității creștinilor, în promovarea și în păstrarea adevăratelor valori, în deschiderea față de celălalt ca toleranță unită cu responsabilitate și discernământ.
Lucrarea este structurată în 2 părți ce cuprind cîte 2 capitole fiecare, precedate de sețiunea intitulată Preliminarii, în care autorul vorbeste despre noutatea și actualitatea temei, precum și despre stadiul cercetărilor în domeniul teologic. Tot în cadrul sectıunii Preliminarii sunt întocmite un profil al Uniunii Europene și modul acesteia de funcționare, fiind prezentate principalele instituţii ale Uniunii (Parlamentul European; Consiliul European; Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană) cu specificitatea fiecăruia dintre ele.
În al treilea capitol, autorul demonstrează că Europa unită este o construcție de esență creștină și faptul că religia creștină a avut în istorie un rol decisiv în stabilirea și păstrarea coeziunii sociale europene. Obiectivul cercetării nu a fost limitat doar la o apologie a creștinismului și a culturii în general, ci a fost extins și în privința educației religioase din UE, în contextul secularizării actuale.
În al patrulea
capitol, Pr. Dr. Ștefan Sfarghie prezintă multiplele identități culturale din
Europa, modul în care acestea sunt percepute de Biserici, de asociațiile
umaniste și seculare, de partidele naționale, ori de migranții tot mai numeroși
în țările vest-europene, precum și modul diferit de manifestare al acestor
identități multiple.
