Consolidarea Europei prin intermediul bibliotecilor publice. Cum investițiile durabile în bibliotecile publice și rolurile lor multiple generează o rentabilitate socială, culturală și democratică.
Cu aproximativ 67 000 de biblioteci publice, care deservesc 757 de milioane de vizitatori, bibliotecile publice reprezintă un atu semnificativ pentru Europa și cetățenii săi în abordarea provocărilor sociale, culturale și educaționale. Cu toate acestea, potențialul lor rămâne încă insuficient https://data.europa.eu/-doi/10.2766/1906144.
În anul 2023, Consiliul Uniunii Europene a aprobat mandatul pentru constituirea unui Grup de experți în cadrul Metodei deschise de coordonare (OMC – Open Method of Coordination) cu scopul de a examina modalitățile de consolidare și promovare a rolurilor multiple ale bibliotecilor publice. Grupul OMC a reunit 36 de experți din 33 de țări europene, membre și nemembre ale Uniunii Europene.
Prezentul raport, împreună cu anexa nr. 3, reprezintă rezultatul activității acestui grup și include principalele constatări, exemple de bune practici și recomandări de politici publice la nivel local, național și european.
Obiectivele raportului
Acest raport își propune să stimuleze o dezbatere amplă între decidenți și profesioniștii din biblioteci cu privire la modul în care, împreună, pot sprijini bibliotecile publice să contribuie cât mai bine la provocările majore ale societății prin intermediul rolurilor multiple pe care le au.
Raportul identifică domeniile de politică care ar beneficia cel mai mult de pe urma promovării și consolidării bibliotecilor și prezintă modul în care diverse state membre folosesc deja bibliotecile pentru a-și atinge ambițiile de politică națională sau regională
Structura raportului
- Rezumat executiv
- Întroducere
- Capitolul 3 examinează modul în care bibliotecile publice abordează cele 10 provocări identificate ale societății, oferind exemple de bune practici pentru a le ilustra impactul. De asemenea, explorează relevanța bibliotecilor publice pentru politicile UE, subliniind necesitatea integrării bibliotecilor în strategiile și procesul decizional la nivelul Uniunii Europene.
- Capitolul 4 explorează funcțiile în evoluție ale bibliotecilor prin intermediul a patru metafore pentru bibliotecă și șapte roluri pentru profesioniștii din biblioteci, ilustrând adaptabilitatea acestora pe măsură ce se transformă tot mai mult în „al treilea spațiu” accesibil și multifuncțional, capabil să răspundă diverselor provocări sociale și să conecteze comunitățile.
- Capitolul 5 analizează peisajul bibliotecar, identificând factorii facilitatori și barierele care modelează furnizarea de servicii. Acesta trece în revistă legislația națională și regională, cadrele strategice, modelele de guvernanță, structurile de finanțare, colectarea datelor și importanța cooperării între biblioteci la nivel local, național și european.
- Capitolul 6 subliniază șase facilitatori de nivel înalt, esențiali pentru consolidarea și pregătirea bibliotecilor publice pentru viitor. Acești facilitatori oferă o viziune politică și îndrumări practice pentru factorii de decizie de la toate nivelurile, în vederea maximizării impactului societal al bibliotecilor. Pentru fiecare facilitator, sunt formulate recomandări specifice adresate tuturor părților interesate, pentru a sprijini multiplele roluri ale bibliotecilor publice în Europa.
Anexe
- Anexa 1 propune un cadru practic destinat sprijinirii dezvoltării viitoare a bibliotecilor publice. Aceasta oferă orientări atât bibliotecilor, cât și factorilor de decizie privind promovarea inovării, extinderea serviciilor și consolidarea contribuției bibliotecilor la promovarea valorilor europene și la atingerea obiectivelor societale.
- Anexa 2 prezintă, pentru fiecare țară, o imagine de ansamblu asupra cadrului legislativ și strategic privind bibliotecile publice din Europa.
- Anexa 3 reunește o selecție de exemple de bune practici care ilustrează rolul bibliotecilor în abordarea provocărilor societale identificate, precum și o listă a proiectelor finanțate prin diferite programe ale Uniunii Europene.
În cadrul raportului, Grupul OMC a identificat provocările majore ale societății – ilustrate prin numeroase exemple – în raport cu care bibliotecile din întreaga Europă își asumă responsabilități la nivel local pentru a răspunde la necesitățilen propriilor comunități și pentru a îndeplini roluri multiple în domeniile educației, culturii, vieții comunitare și democratice.
Bibliotecile combat declinul competențelor de alfabetizare și sprijină învățarea pe tot parcursul vieții, prin intermediul strategiilor naționale de lectură și al programelor destinate copiilor și tinerilor.
Bibliotecile oferă acces la dispozitive digitale, instruire și orientare privind tehnologiile emergente, precum inteligența artificială, promovând în același timp alfabetizarea mediatică pentru combaterea dezinformării.
Bibliotecile constituie o parte importantă a infrastructurii democratice, oferind spații gratuite și sigure pentru acces la cunoaștere, dialog și dezvoltarea competențelor democratice, precum și puncte de acces la cultură și patrimoniu.
Din punct de vedere economic, bibliotecile oferă sprijin antreprenorial, resurse pentru căutarea unui loc de muncă și programe de educație financiară. În domeniul mediului, acestea promovează sustenabilitatea prin inițiative precum bibliotecile de semințe, spațiile comunitare pentru repararea și reutilizarea obiectelor („repair cafés”) și evenimente dedicate Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).
În domeniul sănătății, bibliotecile colaborează cu serviciile medicale, organizează programe pentru bunăstare și aplică metode de biblioterapie.
În calitate de centre comunitare, bibliotecile contribuie la reducerea singurătății, integrarea noilor veniți și sprijinirea grupurilor vulnerabile.
Bibliotecile au avut un rol esențial în revitalizarea urbană, prin crearea unor clădiri multifuncționale reprezentative, contribuind totodată la consolidarea coeziunii sociale în zonele rurale prin servicii mobile și programe de promovare în comunitate.
În perioade de criză, război sau dezastre naturale, bibliotecile oferă o infrastructură socială esențială, răspunzând nevoilor comunităților locale și punând la dispoziție informații, spații de adăpost, precum și locuri pentru reflecție și recuperare.
Prin urmare, bibliotecile publice sunt poziționate în mod unic pentru a aduce o contribuție semnificativă și de amploare la capacitatea Uniunii Europene de a răspunde principalelor provocări ale societății.
În recomandările sale, Grupul subliniază, înainte de toate, importanța recunoașterii bibliotecilor publice de către Uniunea Europeană, statele membre și autoritățile regionale și locale drept servicii publice esențiale, pentru care accesul liber trebuie garantat.
Grupul recomandă, de asemenea, implementarea a șase factori-cheie de susținere la nivel înalt, indispensabili pentru consolidarea și pregătirea bibliotecilor publice pentru viitor:
1.Un cadru juridic și de politici publice solid;
2.Responsabilitate la mai multe niveluri administrative și finanțare durabilă;
3.Proces decizional bazat pe date;
4.Un personal calificat, apreciat și orientat spre viitor;
5.Spații publice durabile și incluzive;
6.Maturitate digitală și inovare.
Aceste elemente facilitatoare oferă atât o viziune de politică publică, cât și orientări practice destinate factorilor de decizie de la toate nivelurile de guvernanță, pentru a valorifica la maximum impactul social al bibliotecilor.
Bibliotecile publice continuă să fie instituții culturale și educaționale de importanță fundamentală, însă diversificarea serviciilor demonstrează că acestea pot oferi mult mai mult. Datorită accesului facil, diversității tematice a resurselor, mediului primitor și sigur, colaborării strânse cu alte sectoare și deschiderii către inovare, bibliotecile reprezintă pentru numeroși cetățeni un „al treilea spațiu” (third place) – un bun public comun, fără echivalent în rândul instituțiilor publice. Forța lor constă în capacitatea de a răspunde simultan mai multor provocări din societate, printr-o abordare integrată și prin colaborarea cu o gamă largă de parteneri din societate.
Raportul analizează evoluția rolului bibliotecilor prin intermediul a patru metafore ale bibliotecii și a șapte roluri esențiale ale profesioniștilor din biblioteci, ilustrând capacitatea acestora de adaptare pe măsură ce se transformă în spații comunitare accesibile și multifuncționale.
Cele patru metafore ale bibliotecii
- Piață (Marketplace) – biblioteca ca spațiu care reunește oameni, colecții și servicii.
- Laborator – biblioteca ca platformă pentru parteneriate de creație, schimb de competențe și descoperirea talentelor.
- Refugiu – biblioteca ca spațiu sigur destinat reflecției, protecției și găsirii sprijinului.
- Hub comunitar (Hub) – biblioteca ca spațiu versatil și transformator, care facilitează conexiunile în cadrul comunității.
Dacă aceste metafore evidențiază diversitatea funcțiilor pe care le îndeplinesc bibliotecile, expertiza și capacitatea de adaptare a profesioniștilor din biblioteci sunt cele care fac posibilă îndeplinirea acestora.
Cele șapte roluri-cheie ale profesioniștilor din biblioteci
- Creator de comunități (Community builder) – conectează oameni, idei și resurse.
- Povestitor (Storyteller) – promovează lectura, cultura și incluziunea.
- Ghid – facilitează orientarea și dezvoltă competențele utilizatorilor de toate vârstele.
- Facilitator - îmbină expertiza organizațională cu implicarea activă în comunitate.
- Protector – garantează accesul la informație și susține valorile democratice.
- Catalizator – stimulează curiozitatea, creativitatea și parteneriatele de creație.
- Motivator – încurajează participarea și contribuie la crearea unor medii deschise și favorabile incluziunii.
Această evoluție a adus însă și noi provocări pentru personalul bibliotecilor, care trebuie să integreze și să gestioneze un spectru tot mai larg de roluri și competențe.
Analizând exemplele de bune practici, Grupul OMC a constatat că numeroase biblioteci nu își pot valorifica încă întregul potențial din cauza constrângerilor de ordin legislativ, a deficitului de personal calificat și a limitărilor financiare. Reducerea decalajului dintre bibliotecile europene insuficient valorificate și subfinanțate și cele care reprezintă exemple de bune practici necesită o acțiune coordonată la nivel european, național, regional și local.
Pentru fundamentarea acestei analize, Grupul OMC a colectat informații privind cadrul legislativ, strategiile naționale și mecanismele de finanțare.
Strengthening Europe through public libraries. Annex 3 Best-practice examples – libraries tackling Europe’s key societal challenge/ European Commission: Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture, . - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2026. - 81 p.- ISBN 978-92-68-37480-1; doi:10.2766/6452123; NC-01-26-036-EN-C; PDF ISBN 978-92-68-37479-5; doi:10.2766/7725213; NC-01-26-036-EN.. -URL: https://data.europa.eu/doi/10.2766/1906144 (accesat: 20.07.2026)
Consolidarea Europei prin intermediul bibliotecilor publice. Anexa 3 – Exemple de bune practici
Bibliotecile în abordarea principalelor provocări din societate ale Europei
Cu aproximativ 67 000 de biblioteci publice care deservesc anual 757 de milioane de vizitatori, bibliotecile publice reprezintă o resursă strategică deosebit de valoroasă pentru Europa și pentru cetățenii săi în gestionarea provocărilor sociale, culturale și educaționale. Cu toate acestea, acest potențial rămâne insuficient valorificat.
În anul 2023, Consiliul Uniunii Europene a aprobat mandatul unui Grup de experți în cadrul Metodei deschise de coordonare (Open Method of Coordination – OMC), însărcinat să analizeze modalitățile prin care pot fi consolidate și promovate multiplele roluri ale bibliotecilor publice.
Grupul OMC a reunit 36 de experți din 33 de state europene, membre și nemembre ale Uniunii Europene. Prezentul raport și Anexa 3, publicată separat, reprezintă rezultatul activității acestui grup și cuprind principalele constatări, exemple de bune practici și recomandări de politici publice formulate la nivel local, național și european
.
Prin analiza a peste 80 de exemple de bune practici, Anexa 3 a raportului evidențiază rezultatele și impactul activității bibliotecilor din întreaga Europă în abordarea acestor provocări.
.jpg)
.jpg)
