/https://anacec.md/files/Lescu-tezaDH.pdf
Cuprins
1. Comunicarea mediatică in context geopolitic: repere conceptuale ale cercetarii
2. Discursul geopolitic al mass-mediei: particularităţi şi tendinte
3. Particularitățile abordării mediatice a spațiului geopolitic regional
4 Factorul mediatic în confruntările informationale contemporane
5. Comportamentul geopolitic al mass-mediei din republica Moldova în contextul provocarilor actuale
5.4 Parametrii activității mass- mediei în procesul integrării europene a Republicii Moldova. Studiu de caz
Primul capitol include analiza conceptelor comunicarii mass-media in contextul geopolitic. In capitol sunt examinate abordārile si interpretările actuale ale geopoliticii lumii contemporane și ale comunicării politice mediatice moderne, precum si metodologia, și perspectivele cercetării factorului mediatic în contextul geopolitic.
In cel de al doilea capitol sunt abordate modalitătile de manifestare a discursului geopolitic, accentul find pus pe specificul activității mediatice in conditile globalizării, dar și pe dinamica interacţiunii dintre spatiul mediatic și câmpul geopolitic. Aspectele acestei interacţiuni sunt examinate in contextul activității regionale a celor trei segmente clasice ale mass-mediei moldovenești: presa scrisă, radio şi televiziune. Tot aici este identifcat rolul factorului mediatic în evoluția relaţiilor (geo)politice.
Capitolul al treilea este consacrat caracterului deosebit al cercectării acestui subiect. Aici sunt vizate mai multe doctirine ale marilor puteri si acţiunile acestora în sud- estul Europei în viziunea mass- mediei moldovenești. Acest capitol mai cuprinde cercetarea impactului intereselor strategice ale Federaţiei Ruse si ale tarilor învecinate asupra transformărilor ce au intervenit în câmpul informaţional. De asemenea, în acest capitol este analizată dinamica comunicării politice mediatizate dintre Republica Moldova şi România în spaiul geopolitic traditional.
Cel de-al patrulea capitol evidenţiază războiul informational ca formă particulară a relaţiilor geopolitice. În capitolul dat mai este cercetat rolul presei scrise și al audiovizualului în mediatizarea problematicii securitățiïi naționale a Republicii Moldova. Tot aici este dezbătută și problema noilor media (Internetului) ca instrument al războiului informațional. Aspectele teoretice ale capitolului sunt suprapuse cercetă- rilor sociologice si studiilor de caz.
Capitolul al cincilea examinează comportamentul politic al mass-mediei din Republica Moldova în contextul provocărilor actuale, accentul find pus pe schimbarea paradigmei comportamentale și a celei informationale a mass-mediei in condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice. Este examinat vectorul comunicarii geopolitice a mass-mediei alolingve din Republica Moldova şi mediatizarea specificului votului geopolitic în campaniile electorale.
Un subcapitol aparte este consacrat rolului și locului mass-mediei în promovarea integrării europene a Republicii Moldova.
2. Jurnaliștii în spațiul geopolitic regional: interesul (marilor puteri), impactul (mass- mediei asupra jocului politic) și independența (editorială și libertatea de exprimare).
4. Jurnaliștii și viitorul european al Republicii Moldova: confruntare (de idei), comportament (politic) și colaborare (cu țările UE)
In 2024, Centrul pentru Jurnalism Independent a actualizat conţinutul manualului Educaţie pentru media la treapta de liceu din dorinţa de a fi in pas cu noile tehnologii care s-au dezvoltat din 2019 încoace.
Evoluţia rapidă a mediilor digitale, apariția noilor platforme și instrumente media, schimbările produse in spaţiul informaţional sau noile practici jurnalistice apărute în ultima perioadă au determinat revizuirea conţinutul manualului la treapta de liceu, pentru a-1 face mai actual şi în pas cu noile tendinţe.
Prin urmare, actualizarea manualului oferă noi instrumente pentru a identifica si combate dezinformarea, ajută să se inteleagă mai bine modul in care influentează informația, ne ţine la curent cu cele mai recente tendinţe și riscuri asociate retelelor sociale.
Familiarizarea cu noile tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială, realitatea augmentata și virtuală, ne ajută să înţelegem mai bine impactul lor asupra consumului de informatie.
Autorii speră ca noul manual de Educaţie pentru media la treapta de liceu să ofere competenţele și cunoștinţele necesare pentru a fi informați și responsabili în raport cu peisajul media complex și în continuă schimbare.
004 / U-74 II-731715Gaidarji, Vitali.
Информационная безопасность. Вызовы информационной эпохи в АТО Гагаузия : (на базе исследований) / Vitali Gaidarji, Svetlana Mironova, Svetlana Ghenov, Gheorghi Caraseni.- Комрат : A&V Poligraf, 2024. - 184 p. - ISBN: 978-5-86654-101-0
Manualul metodologic reprezintă un studiu complex, destinat analizei si
combaterii dezinformării șì propagandei în spaţiul informaţional modern, cu un accent special pe regiunea
Găgăuzia. Manualul a fost elaborat de o echipă de experți, cu sprijinul AO "MEDIA BIRLII - UNIUNIA MEDIA".
Introducerea justifică actualitatea temei s
ecurității informaţionale şi obiectivele cercetării, care includ analiza cauzelor răspândirii
dezinformării și elaborarea metodelor de combatere a acesteia.Se descrie metodologia cercetării, care include metode cantitative şi calitative de analiză a datelor.
Capitolul 1 introduce conceptul de alfabetizare media, sublinind importanţa acesteia în lumea modernă. Se descriu componentele cheie ale alfabetizării media si metodele de predare şi dezvoltare a acesteia, orientate spre creșterea percepţiei critice a informațiilor de către populație.
Capitolul 2 explică diferenţa dintre dezinformare și propagandă, obiectivele şi metodele acestora.Se subliniază rolul gândirii critice în recunoaşterea și combaterea dezinformării, cu scopul de a întări rezistența societăţii la manipulări.
Capitolul 3 examinează experienţa internațională şi normele juridice de combatere a dezinformării și propagandei, cu scopul de a adapta practicile eficiente pentru aplicarea în Găgăuzia. Se analizează legislația Uniunii Europene și legile naționale în acest domeniu.
Capitolul 4 cercetează factorii psihologici și sociali ai percepției dezinformării în rândul locuitorilor din Găgăuzia. Se analizează datele sondajelor privind încrederea in mass-media si se formulează concluzii şi recomandări, orientate spre creşterea alfabetizării media și a gândirii critice.
Capitolul 5 introduce conceptul de securitate informațională și metodele de asigurare a acesteia.Se examinează aspectele juridice si organizationale ale securității informaţionale, cu scopul de a crea o protecție fiabilă a spațiului informațional regional.
Capitolul 6 descrie strategii și exemple practice de combatere a dezinformări şi propagandei. Sunt prezentate studii de caz de succes, cum ar fi proiectul Stop Fake, şi exemple de texte pentru podcasturi, cu scopul de a oferi instrumente eficiente pentru lucrul cu dezinformarea.
Capitolul 7 include sarcini și exerciții pentru dezvoltarea gândirii critice și a alfabetizării media.Se propun teme pentru discuţii şi variante de teste pentru verificarea întări procesul educațional în domeniul securitătii cunoștinţelor, cu scopul de a informaţionale.
Anexele conţin chestionarul sondajului, un exemplu de plan de advocacy, pliante si materiale informative.
Cotilevici, Violeta.
/ Violeta Cotilevici, Alina Slobodaniuc.- Chişinău, 2024 (CEP USM) . - Chişinău, 2024. - 86 p. - ISBN: 978-9975-62-767-2;