CoE: E-publicații: Strategii naționale de alfabetizare media și informațională

National Media and Information Literacy (MIL) Strategies: Practical Steps and Indicators / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 101 p.. - URL: https://rm.coe.int/prems-009626-gbr-2553-cdmsi-guidelines-for-national-media-and-informat/48802ad4ed (accesat:19.03.2026)

Documentul de politici „Strategii naționale de alfabetizare media și informațională (MIL) – Pași practici și indicatori” (denumit în continuare „documentul”) a fost elaborat în conformitate cu mandatul Comitetului director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI). CDMSI, printre diversele sale activități, abordează aspecte legate de libertatea de exprimare, mass-media, guvernanța digitală și alte chestiuni legate de societatea informațională. Documentul oferă recomandări practice pentru implementarea strategiilor MIL la nivel național, astfel cum sunt recomandate în diverse texte ale Consiliului Europei. Acesta face parte dintr-un set de documente elaborate în baza mandatului CDMSI, aprobat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care includ orientări privind implicațiile inteligenței artificiale generative asupra libertății de exprimare, un document strategic pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației, un proiect de recomandare privind siguranța online și responsabilizarea creatorilor și utilizatorilor de conținut, precum și un studiu de fezabilitate privind aplicațiile de realitate imersivă și implicațiile acestora asupra libertății de exprimare și a altor drepturi.

Schimbările fără precedent din mediul media și informațional, determinate de digitalizare, au generat provocări semnificative pentru drepturile omului, democrație și statul de drept. Capacitățile tehnologice (algoritmi, date, informații, comunicare), împreună cu platformele digitale care acționează ca „gardieni ai accesului”, au modificat radical modelele tradiționale de afaceri din mass-media, generând consecințe politice, economice, juridice și sociale importante. Fluxurile informaționale perturbate, orientate mai mult spre viralitate decât spre acuratețe, au contribuit la scăderea încrederii publice atât în mass-media, cât și în instituțiile democratice și au afectat negativ calitatea jurnalismului. Utilizarea extinsă a sistemelor algoritmice, bazate pe datele utilizatorilor, este considerată ca având un impact semnificativ asupra opiniei publice, modelând discursul socio-politic și contribuind potențial la polarizarea socială. Aceste tendințe au fost caracterizate de Consiliul Europei drept exemple de „dezordine informațională”, conducând la răspândirea pe scară largă a dezinformării și a informațiilor eronate, la creșterea discursului instigator la ură și a altor conținuturi nocive, precum și la fragmentarea spațiului public și accentuarea polarizării între „publicuri ale adevărului” separate, cu realități și narațiuni paralele.

Alfabetizarea media și informațională (MIL), așa cum a fost evidențiată recent în raportul Secretarului General al Consiliului Europei, „Către un nou Pact democratic pentru Europa”, reprezintă o componentă-cheie a procesului de revitalizare democratică. Este necesară o abordare coordonată și strategică a MIL pentru a face față acestor provocări crescute cu care se confruntă toate statele membre, pentru care dezvoltarea strategiilor naționale MIL constituie o prioritate urgentă. MIL are potențialul de a responsabiliza cetățenii și comunitățile, sporindu-le reziliența și capacitatea de a prospera în societăți bogate în informații și dominate de tehnologie digitală. În acest sens, MIL este strâns legată de cetățenia digitală, promovată de Consiliul Europei ca esențială pentru înțelegerea impactului tehnologiei digitale asupra vieții noastre, sporind conștientizarea atât a oportunităților fără precedent, cât și a noilor provocări. MIL reprezintă un set indispensabil de competențe și abilități de care cetățenii au nevoie pentru a gestiona accesul și utilizarea multiplelor platforme care influențează toate aspectele vieții cotidiene. Accesul nu este doar unul tehnic sau fizic, ci și cognitiv și epistemologic, MIL contribuind la depășirea diverselor forme de decalaj digital.

MIL permite indivizilor să:
► dezvolte competențe cognitive, tehnice și sociale care le permit să acceseze eficient și să analizeze critic conținutul media și informațiile, inclusiv în contextul utilizării pe scară largă a inteligenței artificiale;
► ia decizii informate privind sursele media și informaționale utilizate (atât media tradiționale, cât și digitale) și modul de utilizare a acestora;
► înțeleagă implicațiile etice ale tehnologiilor media și informaționale;
► comunice eficient, inclusiv prin crearea de conținut.

MIL reprezintă o prioritate strategică pentru Consiliul Europei de peste douăzeci de ani. Importanța sa este strâns legată de misiunea fundamentală a Consiliului de a promova și proteja drepturile omului, democrația și statul de drept în cele 46 de state membre. Orientări privind MIL sunt incluse în numeroase instrumente normative ale Consiliului Europei, destinate statelor, factorilor de decizie și altor actori publici și privați implicați în elaborarea politicilor într-un mediu media și informațional aflat într-o evoluție rapidă. MIL este considerată o componentă inerentă a reglementărilor și politicilor în domenii precum educația și învățarea pe tot parcursul vieții, familia, copiii și tinerii, mass-media și societatea informațională etc. Documentul se adresează acestor actori, având ca obiectiv furnizarea unor orientări practice pentru dezvoltarea și consolidarea strategiilor naționale MIL.

Scopul documentului este de a oferi recomandări aplicabile statelor membre pentru dezvoltarea sau consolidarea strategiilor naționale MIL. Aceasta presupune integrarea MIL în cadre instituționale, consolidarea capacităților, implicarea părților interesate și asigurarea resurselor necesare, contribuind totodată la creșterea rezilienței în fața provocărilor legate de independența și libertatea mass-media, integritatea informației și capacitatea indivizilor de a lua decizii informate și de a participa în mod activ și semnificativ la procesele democratice. Bazându-se pe standardele și instrumentele juridice ale Consiliului Europei, precum și pe alte studii și cadre internaționale relevante, documentul stabilește pași practici pentru elaborarea politicilor naționale în domeniul MIL. Sunt evidențiate domenii esențiale precum dezvoltarea politicilor și guvernanța, consolidarea bazei de dovezi, integrarea MIL în educație, promovarea parteneriatelor și asigurarea accesibilității pentru toate categoriile de public, inclusiv pentru grupurile vulnerabile.

Conform mandatului CDMSI, scopul documentului este de a oferi „orientări practice și aplicabile privind implementarea strategiilor MIL la nivel național”. Domeniul său de aplicare se bazează pe cadrul stabilit în Recomandarea CM/Rec(2018)1 privind pluralismul mass-media și transparența proprietății media, precum și pe alte orientări relevante ale Consiliului Europei, în special în domeniul educației media. Elementele-cheie ale acestui cadru recomandă statelor membre să adopte următoarele măsuri:

► o politică națională coordonată de educație media, implementată prin planuri multianuale și implicând o gamă largă de actori;

► includerea educației media în curricula școlară la toate nivelurile și în învățarea pe tot parcursul vieții;

► încurajarea organizațiilor media să promoveze alfabetizarea media prin politicile și activitățile lor;

► asigurarea faptului că autoritățile naționale de reglementare dispun de competențele și resursele necesare pentru promovarea alfabetizării media.

În conformitate cu această abordare, Partea I a documentului prezintă orientări structurate în cinci domenii principale:

1. Cadrul de politici și reglementare – evidențiază elementele esențiale pentru elaborarea politicilor eficiente, inclusiv o viziune strategică națională, abordare holistică a MIL, revizuirea legislației, evaluarea nevoilor și asigurarea finanțării sustenabile.
2. Consolidarea bazei de dovezi – subliniază importanța cercetării, monitorizării și evaluării pentru dezvoltarea și implementarea strategiilor, precum și necesitatea indicatorilor clari și a revizuirii periodice.
3. Integrarea MIL în educație – vizează integrarea în toate formele de educație (formală, non-formală, continuă), dezvoltarea competențelor, formarea cadrelor didactice și crearea resurselor educaționale.
4. Responsabilizare prin implicare – evidențiază importanța MIL pentru toți cetățenii, inclusiv creatori de conținut, jurnaliști și politicieni, promovând gândirea critică, conștientizarea drepturilor și participarea activă.
5. Colaborare și parteneriate – subliniază necesitatea cooperării între actori, rolul jurnalismului liber și responsabil, precum și importanța resurselor și finanțării pe termen lung.

Partea a II-a, Memorandumul explicativ, oferă context suplimentar și evidențiază urgența strategiilor naționale MIL, dezvoltarea conceptului și importanța unei abordări bazate pe drepturile omului. De asemenea, include orientări privind implementarea și utilizarea indicatorilor pentru monitorizarea progresului.

Anexele oferă o sinteză a indicatorilor și rezultatelor strategiilor naționale MIL, precum și o prezentare a orientărilor existente ale Consiliului Europei în acest domeniu.

Cuprins

GLOSAR DE TERMENI
PREAMBUL

Introducere
Scop și domeniu de aplicare

ORIENTĂRI

Cadre de politici și reglementare
Consolidarea bazei de dovezi
Integrarea alfabetizării media și informaționale (MIL) în educație
Responsabilizare prin implicare
Colaborarea și parteneriatele între părțile interesate

MEMORANDUM EXPLICATIV

Contextul strategiilor naționale MIL
Definirea strategiei naționale MIL
Evoluția conceptului de MIL
Umanismul și transformarea digitală centrată pe om
Societăți reziliente în era inteligenței artificiale
Notă privind implementarea

ANEXA 1 – INDICATORI PENTRU STRATEGIILE NAȚIONALE MIL
ANEXA 2 – INDICATORI PENTRU MONITORIZAREA PROGRESULUI
ANEXA 3 – PREZENTARE GENERALĂ A ORIENTĂRILOR EXISTENTE ALE CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND MIL

Recomandări referitoare la MIL

Alte texte și studii

t.ly/mp9lE

CoE: E-publicații: Combaterea dezinformării

Resisting desinformation: Ten building blocks to strengthen information integrity / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 69 p. - URL: https://rm.coe.int/cdmsi-2025-17rev-e-clean-resisting-disinformation-10-building-blocks-f/488029df7d (accesat: 18.03.2026)

Rezistența la dezinformare: zece elemente fundamentale pentru consolidarea integrității informației

Într-un context marcat de tensiuni geopolitice, turbulențe economice și schimbări accelerate de mediu și tehnologice, societățile democratice se confruntă cu decizii complexe care necesită o dezbatere publică informată. Cu toate acestea, așa cum este recunoscut în Raportul din 2025 al Secretarului General al Consiliului Europei, care solicită un Nou Pact democratic pentru Europa, mediul informațional pe care se bazează această dezbatere este din ce în ce mai afectat de conținut înșelător, manipulator sau fals. De cel puțin un deceniu, „dezinformarea” a devenit una dintre cele mai presante provocări pentru societățile democratice, estompând granițele dintre fapte și falsuri, opinii și manipulare, subminând în cele din urmă încrederea publică și capacitatea de a lua decizii informate. Nu este, așadar, surprinzător faptul că Raportul Global al Riscurilor al Națiunilor Unite din 2024 a inclus dezinformarea printre cele mai grave riscuri pentru state, considerând că multe dintre acestea nu sunt suficient pregătite pentru a o combate.

Acest document de politici atrage atenția asupra importanței unei strategii naționale cuprinzătoare pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației, subliniind rolul acesteia în creșterea rezilienței societale la dezordinea informațională și în consolidarea încrederii în instituțiile și procesele democratice. Bazându-se pe standardele existente ale Consiliului Europei, documentul evidențiază domeniile de acțiune pe care astfel de strategii le pot acoperi, precum și principiile fundamentale care trebuie să stea la baza acestora, ancorate în valorile Organizației. Prin urmare, el contribuie în mod semnificativ la Noul Pact democratic pentru Europa, un proces strategic colectiv și incluziv lansat de Consiliul Europei în 2024, menit să dezvolte soluții structurale concrete și practici inovatoare pentru consolidarea fundamentelor democrației și pentru a o face mai tangibilă pentru toți.

Documentele anterioare ale Consiliului Europei au definit „dezinformarea” drept „informații verificabil false, inexacte sau înșelătoare, create și difuzate în mod deliberat pentru a provoca prejudicii sau pentru a obține câștiguri economice sau politice prin inducerea în eroare a publicului”. Cu toate acestea, există un consens tot mai larg că dezinformarea, în acest sens restrâns, reprezintă doar o parte a problemei, iar răspândirea sa este dificil de separat de alte forme de conținut care pot afecta integritatea informației – unele dintre acestea neavând intenții dăunătoare sau neconținând informații clar false. Prin urmare, în acest document, termenul „dezinformare” este utilizat într-un sens mai larg, incluzând o varietate de fenomene nocive conexe, precum operațiuni informaționale, propagandă și manipulare și interferență informațională străină, precum și alte forme de „dezordine informațională” care afectează societățile noastre. Deși aceste concepte diferă ca natură și origine, ele au în comun faptul că perturbă discursul public, erodează încrederea și contribuie la polarizarea socială, influențând deciziile oamenilor în viața privată și publică, modelând opinii, comportamente și participarea la procesele democratice.

Ca răspuns la această gamă extinsă de fenomene informaționale nocive, dincolo de dezinformarea în sens restrâns, a apărut conceptul de „integritate a informației”, ca o abordare constructivă și mai cuprinzătoare pentru combaterea dezordinii informaționale, protejarea încrederii publice și susținerea proceselor democratice. Într-o recomandare recentă, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definește integritatea informației ca rezultatul unui „mediu informațional care promovează accesul la surse de informare corecte, fiabile, bazate pe dovezi și pluraliste și care permite indivizilor să fie expuși la idei diverse, să ia decizii informate și să își exercite mai bine drepturile”. Integritatea informației presupune, astfel, o abordare holistică, care urmărește consolidarea sistemelor, normelor și practicilor ce asigură disponibilitatea, fiabilitatea și pluralismul informației pe care se bazează procesele democratice. Conform unui raport al Națiunilor Unite privind principiile globale pentru integritatea informației, acest obiectiv poate fi realizat prin consolidarea încrederii și rezilienței societale, crearea de stimulente adecvate, promovarea responsabilizării publicului, susținerea mass-mediei independente, libere și pluraliste, precum și prin încurajarea transparenței și a cercetării.

Mai multe instrumente ale Consiliului Europei, frecvent invocate în acest document, urmăresc, de asemenea, promovarea unui mediu informațional sănătos și pluralist, în care informațiile fiabile sunt produse, distribuite și ușor accesibile. Acestea abordează adesea dezinformarea și informarea eronată ca provocări distincte, dar strâns interconectate, recomandând acțiuni concrete pentru state și alți actori relevanți. Pe baza acestor instrumente și în scopul furnizării unui cadru coerent și cuprinzător pentru statele membre, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a mandatat Comitetul director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI) să elaboreze un document strategic de politici care să ofere instrumente practice și recomandări pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației. În conformitate cu angajamentele șefilor de stat și de guvern ale Consiliului Europei, afirmate în Principiile de la Reykjavík pentru democrație, documentul își propune să sprijine statele membre în abordarea dezinformării și a altor forme de dezordine informațională prin politici cuprinzătoare, fundamentate pe principii democratice, statul de drept și respectarea drepturilor omului, în special libertatea de exprimare.

Măsurile recomandate în acest document sunt destinate în principal guvernelor și instituțiilor statului. Autoritățile publice au un mandat și o responsabilitate unice de a proteja instituțiile democratice, de a susține statul de drept și de a proteja mediul informațional prin politici publice, reglementare, finanțare și coordonare la nivel național. Rolul lor este esențial în stabilirea cadrului juridic și instituțional în care operează ceilalți actori. Totuși, combaterea eficientă a dezinformării necesită o abordare la nivelul întregii societăți. Organizațiile societății civile, instituțiile media, mediul academic și educațional, sectorul privat și publicul larg au un rol crucial în consolidarea rezilienței față de dezordinea informațională. Orientări detaliate pentru acești actori se regăsesc în Raportul Consiliului Europei din 2017 privind dezordinea informațională, care a deschis calea eforturilor internaționale în acest domeniu și rămâne un punct de referință important, oferind 35 de recomandări pentru guverne, companii tehnologice, mass-media și societatea civilă.

De asemenea, deși multe politici de combatere a dezinformării se concentrează pe mediul digital, în special pe marile platforme online, dezinformarea și provocările privind integritatea informației se manifestă și în mediile media tradiționale, precum sectorul audiovizual și presa scrisă. Acestea nu trebuie neglijate. Prin urmare, majoritatea recomandărilor din acest document se aplică în toate contexte de comunicare. În plus, ele urmăresc să echilibreze măsurile operaționale imediate cu acțiuni structurale pe termen lung, care vizează nu doar atenuarea efectelor negative ale dezinformării, ci și abordarea cauzelor sale profunde.

În pregătirea documentului, a fost transmis un chestionar membrilor CDMSI pentru a colecta experiențele și provocările statelor membre în combaterea dezinformării și a altor forme de dezordine informațională. Răspunsurile au arătat că aceste provocări necesită răspunsuri flexibile, capabile să se adapteze rapid la evoluția mediului informațional și a riscurilor asociate. Potrivit statelor membre, deepfake-urile și dezinformarea bazată pe inteligență artificială reprezintă unele dintre cele mai presante provocări pentru anii următori. În același timp, se recunoaște că vor apărea noi amenințări, care vor necesita răspunsuri coerente și rapide. Responsabilizarea indivizilor pentru a identifica narațiunile înșelătoare și tentativele de manipulare informațională este esențială pentru a le permite să își păstreze autonomia în mediul informațional.

Având în vedere diversitatea răspunsurilor adoptate de statele membre și natura în continuă evoluție a dezinformării, recomandările propuse urmăresc să ofere un cadru coerent pentru consolidarea rezilienței naționale, în conformitate cu drepturile omului, statul de drept și valorile democratice. De asemenea, statele trebuie să țină cont de impactul specific al dezinformării asupra femeilor și fetelor, inclusiv prin promovarea violenței de gen și a stereotipurilor, asupra diferitelor grupe de vârstă, precum copiii și vârstnicii, precum și asupra persoanelor și grupurilor vulnerabile sau expuse riscului de discriminare, inclusiv persoanele cu dizabilități, minoritățile naționale, etnice, lingvistice și religioase, comunitățile LGBTI și persoanele cu experiență de migrație. Cadrul propus nu trebuie înțeles ca un model rigid, deoarece provocările diferă în funcție de contextul local. Totuși, abordările bazate pe drepturile omului, coordonate, incluzive și susținute de dovezi, precum și cooperarea internațională, pot îmbunătăți semnificativ capacitatea de a răspunde dezinformării pe termen scurt și lung.

Promovarea integrității informației este esențială pentru democrații puternice, în care cetățenii pot lua decizii informate în chestiuni de interes public și pentru consolidarea rezilienței societăților în fața interferențelor dăunătoare ale actorilor statali și non-statali externi. Acest document oferă orientări cuprinzătoare pentru factorii de decizie, pentru a aborda una dintre marile provocări ale prezentului într-un mod holistic și coordonat, valorificând eficient resursele disponibile la nivel național și internațional.

Cuprins

INTRODUCERE

ELEMENTELE DE BAZĂ – PREZENTARE GENERALĂ

OBIECTIV

PILONI

Elementul de bază 1 – Elaborarea unei strategii naționale structurate

Elementul de bază 2 – Consolidarea cercetării și monitorizării dezinformării

Elementul de bază 3 – Consolidarea alfabetizării media și informaționale și responsabilizarea utilizatorilor

Elementul de bază 4 – Sprijinirea jurnalismului de calitate și consolidarea rezilienței mass-mediei

Elementul de bază 5 – Protejarea integrității alegerilor

Elementul de bază 6 – Promovarea concurenței și responsabilității în ecosistemul digital

PRINCIPII FUNDAMENTALE

Elementul de bază 7 – Respectarea libertății de exprimare

Elementul de bază 8 – Facilitarea cooperării internaționale și transfrontaliere

Elementul de bază 9 – Promovarea sinergiilor între părțile interesate

Elementul de bază 10 – Consolidarea încrederii pe termen lung în instituții și mass-media

GLOSAR

t.ly/xDlLL

CoE: E-publicații: Reglementarea platformelor, dezinformarea și FIMI în Ucraina

Platform regulation, disinformation and FIMI in Ukraine / Tetiana Avdieieva, Roman Horbyk, Dariia Opryshko [et al.]. - European Audiovisual Observatory, Strasbourg, 2026. - 80 p. - ISSN 2079-1062; Idem [Resursă electronică]: URL: https://rm.coe.int/platform-regulation-disinformation-and-fimi-in-ukraine-en/48802acebf (accesat: 10.03.2026)

Acest raport arată că, de-a lungul istoriei post-independență, sectorul media din Ucraina a fost modelat de mai multe tendințe structurale interconectate, care s-au intensificat în condiții de război. În mod deosebit, Ucraina a urmărit o consolidare graduală, dar decisivă a suveranității sale în comunicare, marcată printr-o separare constantă de infrastructura, piețele și narațiunile media rusești. Acest proces face parte dintr-un proces mai amplu de independență a sistemului media și a fost însoțit de dezvoltarea cu succes a unei infrastructuri digitale de comunicare care deservește o societate puternic mediatizată.

Peisajul media ucrainean de astăzi este caracterizat de interacțiunea între stat, grupuri media și jurnalism independent. Această balanță a determinat istoric atât structura sectorului media, cât și „regulile nescrise” care îl guvernează. Jurnalismul independent, de investigație și activist a jucat un rol decisiv — de multe ori subestimat — în momente politice critice.

Totuși, în urma invaziei Rusiei în 2022, această configurație a fost profund perturbată. Condițiile de război au generat schimbări fără precedent în producția, distribuția și consumul media, expunând totodată vulnerabilități vechi în infrastructură, resurse umane și sustenabilitate financiară. Rolul statului s-a extins semnificativ în acest context, producând atât efecte stabilizatoare, cât și riscuri pentru pluralism.

În acest sens, politica și reglementarea media au fost centrale pentru capacitatea Ucrainei de a se adapta la condițiile speciale pe care le experimentează, inclusiv la FIMI. Cazul Ucrainei arată cum deciziile legislative ferme, combinate cu un angajament puternic față de autonomia comunicării, pot susține un mediu media pluralist în condiții de presiune extremă. Este important de menționat că Ucraina și-a apărat spațiul informațional democratic împotriva FIMI fără a introduce cenzura sau a renunța la libertățile fundamentale. Totuși, rămân provocări majore, în special legate de oboseala generată de război, sustenabilitatea pe termen lung a jurnalismului independent și dinamica potențial haotică a perioadei postbelice. Abordarea acestor provocări va necesita coordoonare timpurie între Ucraina și partenerii internaționali.

Un punct de cotitură major în guvernanța media a Ucrainei a urmat acordării statutului de candidat UE în iunie 2022, condiționat de implementarea reformelor-cheie, inclusiv alinierea la AVMSD. Ca răspuns, Ucraina a adoptat Noul Cod Media (UML) în decembrie 2022, intrat în vigoare în martie 2023. Acesta funcționează ca un cod media cuprinzător, reformând semnificativ cadrul de reglementare și modificând mai multe legi existente. UML stabilește un cadru unitar pentru actorii media, media de interes public, restricții de conținut, proceduri de licențiere și înregistrare, co-reglementare, sancțiuni și restricții specifice în timp de război.

UML introduce elemente noi în cadrul legal ucrainean, aliniind legislația media la AVMSD prin distincția între entitățile legale care operează media și serviciile oferite și armonizarea categoriilor și definițiilor media la standardele UE. Legea acoperă o gamă largă de actori, inclusiv furnizori de servicii audiovizuale liniare și neliniare, media tipărită și online, platforme de partajare video și alte platforme cu acces comun la informație. Această aliniere reflectă angajamentul Ucrainei de a apropia legislația națională de instrumente europene suplimentare precum EMFA, DSA, DMA și Directiva Anti-SLAPP.

Totuși, abordarea Ucrainei pentru combaterea FIMI precede invazia la scară largă. Primele mecanisme legale, inclusiv Legea sancțiunilor și restricțiile asupra conținutului audiovizual rusesc, au fost introduse încă din 2014. Din 2015, persoanelor și entităților ruse li s-a interzis să înființeze sau să participe la organizații media din Ucraina. Cu toate acestea, până în februarie 2022, Ucraina nu dispunea de instrumente legale suficient de robuste pentru a-și proteja spațiul informațional de războiul informațional de amploare.

După invazia din 2022, au fost introduse măsuri suplimentare ca răspuns la amenințarea majorată: responsabilitate penală pentru justificarea sau negarea agresiunii armate ruse, blocarea extinsă a resurselor online, restricții privind utilizarea simbolurilor invaziei și lansarea United News Telemarathon ca mecanism de coordonare a informațiilor în timp de război. Aceste măsuri au fost implementate fără introducerea formală a cenzurii. În același timp, Ucraina s-a confruntat cu provocări persistente legate de rolul marilor platforme digitale, în special Telegram, TikTok și Facebook, utilizate pe scară largă pentru dezinformare și campanii de influență ostile.

Aplicarea UML este exercitată în principal de NBC, care operează un sistem gradual de prevenire și sancțiuni, incluzând informarea, avertizarea și consultarea actorilor media înainte de aplicarea penalităților, urmate de amenzi pentru încălcări grave și, în cazuri extreme, revocarea licenței, deregistrare sau interdicții de distribuție. Deși Ucraina nu are încă un cadru complet dedicat reglementării platformelor, dispozițiile constituționale și legale se aplică de facto activităților online și digitale.

În final, experiența ucraineană evidențiază o limitare structurală a apropierii legislative de UE fără calitatea de membru. Chiar și atunci când legislația internă reflectă normele UE, lipsa accesului la mecanisme instituționale și de aplicare la nivel european — în special cele coordonate de Consiliul European pentru Servicii Media (EBMS) — limitează semnificativ eficiența practică. Această lacună subliniază importanța unei integrări și cooperări mai profunde pentru ca reformele media ale Ucrainei să își atingă întregul potențial democratic și de consolidare a rezilienței.

CUPRINS:

Rezumat executiv

1. Structura și dinamica sectorului media din Ucraina
   1.1. Explicarea conceptelor cheie
   1.2. Formarea sistemului media ucrainean: scurt istoric 1991–2014
   1.3. Post-Euromaidan: formarea decisivă 2014–2021
   1.4. Sectorul media testat de război: imagine de ansamblu după 2022
   1.5. Sectorul media în timpul războiului din perspectiva legală și politică
   1.6. Provocările agresiunii ruse
   1.7. Concluzie

2. Legislația media din Ucraina
   2.1. Introducere
   2.2. Peisajul legislativ ucrainean în domeniul media înainte de reformele din 2022
   2.3. Noul UML: inovații, provocări și nivelul de implementare
    2.3.1. Subiecte noi: media online și reglementarea platformelor
    2.3.2. Reforma Consiliului Național de Televiziune și Radiodifuziune
    2.3.3. Co-reglementarea în domeniul media: progresul actual și obstacolele
    2.3.4. Restricții legate de existența statului agresor
    2.3.5. Alinierea la alte cerințe AVMSD, inclusiv reguli privind publicitatea
   2.4. Pași viitori: angajamentele Ucrainei pentru implementarea EMFA, Directivei Anti-SLAPP și altor acte europene privind libertatea media: progres actual și provocări
    2.4.1. Amendamente necesare la UML
    2.4.2. Alte modificări legislative în domeniul media
    2.4.3. Reformele viitoare în contextul aderării la UE

3. Instrumente împotriva dezinformării
   3.1. Libertatea de exprimare în cadrul legal ucrainean din timpul războiului: măsuri speciale adoptate împotriva dezinformării
   3.2. Dezinformarea în mass-media tradițională din Ucraina: dispoziții legale și decizii administrative
    3.2.1. Legea Media din Ucraina (UML)
    3.2.2. Legea privind sancțiunile și ordinele Centrului Național pentru Management Operațional și Tehnic al Rețelelor de Telecomunicații (NCU)
    3.2.3. Decizii administrative
   3.3. Reglementarea principalelor platforme în cadrul legislației ucrainene: convergența cu standardele UE
   3.4. Publicitatea politică prin platforme și servicii online
    3.4.1. Legislația ucraineană actuală
    3.4.2. Convergența cu standardele UE

4. FIMI în Ucraina: experiență de studiat și provocări de abordat
   4.1. FIMI în Ucraina: actori principali și provocări
   4.2. FIMI în Ucraina: evaluarea și utilizarea platformelor
    4.2.1. Legea Media din Ucraina
    4.2.2. Cadrul de reglementare privind informațiile legate în mod specific de Rusia
    4.2.3. Rolul autorităților naționale în combaterea FIMI în cadrul Legii Media din Ucraina
   4.3. Alinierea cadrului legal la standardele UE

5. Reglementarea platformelor
   5.1. Prezentare generală
   5.2. Reglementarea platformelor în Ucraina: evoluția legislativă și provocările actuale
   5.3. Cadrul legislativ de bază aplicabil platformelor online
    5.3.1. Constituția Ucrainei (1996)
    5.3.2. Codul Civil al Ucrainei (2003)
   5.4. Legislația sectorială relevantă pentru platformele online și social media
    5.4.1. Legea informației (1992/2011)
    5.4.2. Legea publicității (1996)
    5.4.3. Legea Media din Ucraina (2022)
    5.4.4. Codul Electoral al Ucrainei (2019)
    5.4.5. Hotărârea nr. 1 a Plenului Curții Supreme
    5.4.6. Acordul de Asociere și obligațiile ulterioare de aliniere la acquis-ul european
    5.4.7. Proiectul de Lege nr. 11115 privind platformele de partajare a informațiilor
    5.4.8. Proiectul de Lege nr. 8310: context legislativ și prevederi legate de platforme
   5.5. Cerințe speciale de aliniere în lumina negocierilor de aderare la UE: DSA, EMFA și TTPAR comparativ cu legislația ucraineană
   5.6. Recomandările existente ale Consiliului Europei
    5.6.1. Avizul Direcției Generale Drepturile Omului și Statul de Drept DGI (2023)03
    5.6.2. Aviz juridic privind Proiectul de Lege al Ucrainei „Privind modificarea anumitor legi în domeniul activității media”
    5.6.3. Aviz juridic privind Proiectul de Lege al Ucrainei „Privind protecția drepturilor cetățenilor la informații fiabile și asigurarea securității informației, realizată de autoritatea națională de reglementare”
    5.6.4. Aviz juridic privind Proiectul de Lege al Ucrainei „Privind modificarea Codului Electoral al Ucrainei referitor la îmbunătățirea reglementării furnizării informațiilor pentru alegeri și desfășurarea agitației pre-electorale”

6. Concluzie

Citiți mai multe despre reglementarea platformelor, dezinformare și FIMI în Ucraina.

Achiziții noi - Aprilie- iunie 2025

3 /  M-45     II- 731577

Mecanisme și modele de adoptare a deciziilor la nivel local/ regional/central": Conferința Internațională Jean Monnet " /coordonator Roșca Ludmila; Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Administraţie Publică. - Chişinău, 2024. - 448 p. - ISBN 978-5-85748-039-7; Idem [Resursa electromica]- URL:

https://conferinte.stiu.md/sites/default/files/evenimente/Mecanisme%20adoptare%20decizii_web.pdf

În perioada 19-20 aprilie 2024, la Chișinău s-a desfășurat în format mixt Conferința Internațională Jean Monnet, având ca obiective principale: crearea unei platforme de dezbateri privind reforma administrației publice la nivel central, regional și local; facilitarea schimbului de bune practici între funcționari și specialiști din Republica Moldova, Ucraina, România și alte state europene; și evaluarea riscurilor de securitate ale statelor candidate la integrarea în Uniunea Europeană.

Conferința a fost structurată în trei paneluri tematice:

1. Reforma sistemului de administrație centrală, regională și locală în contextul integrării europene.

2. Amenințări și riscuri la securitatea statelor candidate la integrare în UE. Experiența Ucrainei și Republicii Moldova.

3. Potențialul și instrumentele colaborării Republicii Moldova și Ucrainei cu statele membre ale UE în domeniul administrației publice locale.

Detalii / Varianta electronică - https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/04/achizitii-noi-conferinta-internationala.html

342.7    P-78     III- 146737

Poalelungi, Mihail. Protecția europeană a drepturilor omului : curs lecții (suport didactic) / Poalelungi Mihail, Cristea Gabriela, Rotari Oleg.- Chișinău : [s. n.] , 2024. - 360 p.- ISBN: 978-9975-84-216-7

Din cuprins:

Tema 1. Evoluţia conceptuală a instituţiei drepturilor omului. Scurt istoric. Noţiuni introductive 

Tema 2. Organisme internaţionale in domeniul drepturilor omului

Tema 3. Curtea Penală Internaţională

Tema 6. Organisme europene in domeniul drepturilor omului

• Uniunea Europeană
• Consiliul Europei

Tema 7. Acte ale Consiliului Europei în domeniul protecției drepturilor omului

Tema 8. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului noțiuni, principii de interpretare, aplicabilitate, admisibilitate .

Tema 9. Drepturile protejate de CEDO

• Dreptul la viaţă consacrat de articolul 2
• Interzicerea torturii-- drept protejat atât pe timp de pace cât și de război.
• Interzicerea sclaviei și a muncii forțate
• Implicațiile dreptului la libertatea și siguranța persoanei
• Dreptul la un proces echitabil. Aplicabilitate
• Nicio pedeapsă fără lege
• Dreptul la respectarea vieții private și de familie
• Libertatea de gândire, de conștiință și de religie
• Libertatea de exprimare. Libertatea de opinie
• Libertatea de a comunica informaţii şi idei.
• Libertatea de întrunire şi asociere.
• Dreptul la căsătorie
• Dreptul la un remediu efectiv
• Interzicerea discriminării
• Limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor...
• Protecția proprietății
• Dreptul la instruire
• Dreptul la alegeri libere 
• Libertatea de circulaţie
• Interzicerea expulzării propriilor cetățeni 
• Interzicerea expulzărilor colective de străini
• Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori

343.4   I-68     II- 731597

Lup, Beniamin. Instruire în domeniul prevenției traficului de persoane: Suportul de curs / Beniamin Lup, Vitalie Ionașcu, Constantin Rusnac, Marcel Boșcaneanu; Asociația Worldteach.- Chișinău : [s. n.] , 2024.- 192 p. - ISBN: 978-5-85748-043-4

Din cuprins:

1. Noţiuni introductive privind traficul de persoane

2. Tipuri de exploatare şi caracteristicile acestora

3. Recunoaşterea unei situații specifice de exploatare

4. Caracteristici specifice victimelor exploatarii

5. Asistența victimei traficului de persoane. Măsuri specifice de identificare, referire şi monitorizare

6. Importanta Informării şi Prevenţiei în Școli

7. Utilizarea Manualelor specifice

8. Elaborarea unui Plan de Preventie/Intervenţie

32      S-11     II- 731591

SACA, Victor. Teoria și practica interesului național: Suport de curs / Victor Saca ; Universitatea de Stat din Moldova. Fac. Relații Internaț. Șt., Politice și Administrative. - Chişinău, 2024. -296 p. - ISBN: 978-9975-62-753-5

Suportul de curs reprezintă un studiu teoretic, metodologic şi practic complex, în ajutorul studenților, la specialitatea Politologie. Scopul: familiarizarea tineretului studios cu cunoștințe despre domeniul vast al interesului național, formarea aptitudinilor de aplicare ulterioară a ceea ce au însușit în practica sociopolitică, de integrare eficientă în relațiile sociopolitice la diferite niveluri de activitate socială. 

Teoria și practica interesului național va ghida, proiecta şi consolida orientări şi comportamente aplicabile în domeniul profesional atât pentru cei care vor activa în instituții și organizații politice, cât şi celor din sectorul public, organizații nonguvernamentale.

Studiul respectiv însumă extrase din culegeri, manuale, monografii, articole ştiinţifice, acte normative şi documente relevante pentru problematica interesului naţional, fapt ce denotă caracterul exclusiv didactic al suportului de curs, care nu-şi propune diseminarea de informații originale, anterior republicate.

Din Cuprins:

• Mecanismele de formare, realizare și promovare a interesului național în contextul politicii interne și externe
• Interesul național în societatea în tranziție spre democrația între conflict și consens. Conflictul transnistrean și perspectivele promovării interesului național al RM
• Interesul național al Republicii Moldova în contextul Integrării Europen

Interesul național al Republicii Moldova și procesele integraționiste între vectorul european și vectorul estic.

Impactul Parteneriatului Estic (PaE) asupra relației interes național- proces integraționist european. Cazul Republicii Moldova.

Importanța Acordului RM- UE și a proceselor de obținere a statutului de stat candidat de aderare la UE pentru interesul național al Republicii Moldova.

343.3    P-68          II- 731599

PÎRŢAC, Grigore. Terorismul internațional : Suport de curs / Grigore Pîrțac, Ion Varta, Marcel Bencheci; Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova; Universitatea de Studii Europene din Moldova, Facultatea Științe politice și relații internaționale, Catedra Politică mondială și relații internaționale. - Chişinău: [S.n], 2024. -165 p. - ISBN: 978-9975-3674-5-5

Din Cuprins:

• Baza teoretico - metodologică a fenomenului terorismului interațional
• Noțiunea și evoluția fenomenului terorismul interanțional
• Clasificarea actelor de teroare
• Forme și metode teroriste
• Analiza politico -juridică a infracțiunilor cu caracter terorist
• Colaborarea interanțională în combaterea terorismului
• Oranizațiile teroriste
• Sursele de finanțare a terorismului
• Politica Republicii Moldova în domeniul prevenirii și combaterii terorismului

342.4(478)      R 46        I -1298647

Constituţia Republicii Moldova : Cu modificări şi completări la data de 20 octombrie 2024. – Chişinău, 2024 . – 60, [1] p. -ISBN 978-9975-3618-2-8;  

Detalii/ varianta electronică

https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/06/achizitii-noi-constitutia-republicii.html

.

 695.3 / L-58     I- 1298723

Lescu, Mihai. Mass-media și geopolitica/ Mihai Lescu; [red. șt. : Victor Moraru].- Chișinău.-  Editura USM, 2024. - 384 p.- ISBN: 978-9975-62-788-7

Teza de doctor Mass-media din Republica Moldova în contextul geopolitic contemporan: implicații și tendințe

/https://anacec.md/files/Lescu-tezaDH.pdf

Cuprins

1. Comunicarea mediatică in context geopolitic: repere conceptuale ale cercetarii

2. Discursul geopolitic al mass-mediei: particularităţi şi tendinte

3. Particularitățile abordării mediatice a spațiului geopolitic regional

4 Factorul mediatic în confruntările informationale contemporane

5. Comportamentul geopolitic al mass-mediei din republica Moldova în contextul provocarilor actuale

5.4 Parametrii activității mass- mediei în procesul integrării europene a Republicii Moldova. Studiu de caz

Primul capitol include analiza conceptelor comunicarii mass-media in contextul geopolitic. In capitol sunt examinate abordārile si interpretările actuale ale geopoliticii lumii contemporane și ale comunicării politice mediatice moderne, precum si metodologia, și perspectivele cercetării factorului mediatic în contextul geopolitic.

In cel de al doilea capitol sunt abordate modalitătile de manifestare a discursului geopolitic, accentul find pus pe specificul activității mediatice in conditile globalizării, dar și pe dinamica interacţiunii dintre spatiul mediatic și câmpul geopolitic. Aspectele acestei interacţiuni sunt examinate in contextul activității regionale a celor trei segmente clasice ale mass-mediei moldovenești: presa scrisă, radio şi televiziune. Tot aici este identifcat rolul factorului mediatic în evoluția relaţiilor (geo)politice.

Capitolul al treilea este consacrat caracterului deosebit al cercectării acestui subiect. Aici sunt vizate mai multe doctirine ale marilor puteri si acţiunile acestora în sud- estul Europei în viziunea mass- mediei moldovenești. Acest capitol mai cuprinde cercetarea impactului intereselor strategice ale Federaţiei Ruse si ale tarilor învecinate asupra transformărilor ce au intervenit în câmpul informaţional. De asemenea, în acest capitol este analizată dinamica comunicării politice mediatizate dintre Republica Moldova şi România în spaiul geopolitic traditional.

Cel de-al patrulea capitol evidenţiază războiul informational ca formă particulară a relaţiilor geopolitice. În capitolul dat mai este cercetat rolul presei scrise și al audiovizualului în mediatizarea problematicii securitățiïi naționale a Republicii Moldova. Tot aici este dezbătută și problema noilor media (Internetului) ca instrument al războiului informațional. Aspectele teoretice ale capitolului sunt suprapuse cercetă- rilor sociologice si studiilor de caz.

Capitolul al cincilea examinează comportamentul politic al mass-mediei din Republica Moldova în contextul provocărilor actuale, accentul find pus pe schimbarea paradigmei comportamentale și a celei informationale a mass-mediei in condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice. Este examinat vectorul comunicarii geopolitice a mass-mediei alolingve din Republica Moldova şi mediatizarea specificului votului geopolitic în campaniile electorale. 

Un subcapitol aparte este consacrat rolului și locului mass-mediei în promovarea integrării europene a Republicii Moldova. 

1 Jurnaliștii și integrarea europeană: interesul, informarea și interpretarea (mediatică).

2. Jurnaliștii în spațiul geopolitic regional: interesul (marilor puteri), impactul (mass- mediei asupra jocului politic) și independența (editorială și libertatea de exprimare).

3. Jurnaliștii și vectorul european al țării: responsabilitate (socială și de opinie), război (dezlănțuit de Federația Rusă în Ucraina) și război hibrid (în Republica Moldova).

4. Jurnaliștii și viitorul european al Republicii Moldova: confruntare (de idei), comportament (politic) și colaborare (cu țările UE)

373.5 H- 22        III- 146729

Handrabura, Loretta. Educație pentru Media : Clasele a 10-a/ a 11-a / Loretta Handrabura, Natalia Grîu. ─ [Ed. a 2-a, compl.]. - Chişinău, 2024. - 175 p.- ISBN: 978-5-88554-356-9; Idem [Resursă electronică] – URL: https://educatia.mediacritica.md/ro/2024/08/19/manual-educatie-pentru-media-clasele-a-x-a-a-xi-a-versiune-actualizata/

In 2024, Centrul pentru Jurnalism Independent a actualizat conţinutul manualului Educaţie pentru media la treapta de liceu din dorinţa de a fi in pas cu noile tehnologii care s-au dezvoltat din 2019 încoace. 

Evoluţia rapidă a mediilor digitale, apariția noilor platforme și instrumente media, schimbările produse in spaţiul informaţional sau noile practici jurnalistice apărute în ultima perioadă au determinat revizuirea conţinutul manualului la treapta de liceu, pentru a-1 face mai actual şi în pas cu noile tendinţe.

Prin urmare, actualizarea manualului oferă noi instrumente pentru a identifica si combate dezinformarea, ajută să se inteleagă mai bine modul in care influentează informația, ne ţine la curent cu cele mai recente tendinţe și riscuri asociate retelelor sociale.

Familiarizarea cu noile tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială, realitatea augmentata și virtuală, ne ajută să înţelegem mai bine impactul lor asupra consumului de informatie.

Autorii speră ca noul manual de Educaţie pentru media la treapta de liceu să ofere competenţele și cunoștinţele necesare pentru a fi informați și responsabili în raport cu peisajul media complex și în continuă schimbare.

004 /  U-74      II-731715

Gaidarji, Vitali. Информационная безопасность. Вызовы информационной эпохи в АТО Гагаузия : (на базе исследований)  / Vitali Gaidarji, Svetlana Mironova, Svetlana Ghenov, Gheorghi Caraseni.- Комрат : A&V Poligraf, 2024. - 184 p. - ISBN: 978-5-86654-101-0

Manualul metodologic reprezintă un studiu complex, destinat analizei si combaterii dezinformării șì propagandei în spaţiul informaţional modern, cu un accent special pe regiunea Găgăuzia. Manualul a fost elaborat de o echipă de experți, cu sprijinul AO "MEDIA BIRLII - UNIUNIA MEDIA".

Introducerea justifică actualitatea temei securității informaţionale şi obiectivele cercetării, care includ analiza cauzelor răspândirii dezinformării și elaborarea metodelor de combatere a acesteia.Se descrie metodologia cercetării, care include metode cantitative şi calitative de analiză a datelor.

Capitolul 1 introduce conceptul de alfabetizare media, sublinind importanţa acesteia în lumea modernă. Se descriu componentele cheie ale alfabetizării media si metodele de predare şi dezvoltare a acesteia, orientate spre creșterea percepţiei critice a informațiilor de către populație.

Capitolul 2 explică diferenţa dintre dezinformare și propagandă, obiectivele şi metodele acestora.Se subliniază rolul gândirii critice în recunoaşterea și combaterea dezinformării, cu scopul de a întări rezistența societăţii la manipulări.

Capitolul 3 examinează experienţa internațională şi normele juridice de combatere a dezinformării și propagandei, cu scopul de a adapta practicile eficiente pentru aplicarea în Găgăuzia. Se analizează legislația Uniunii Europene și legile naționale în acest domeniu.

Capitolul 4 cercetează factorii psihologici și sociali ai percepției dezinformării în rândul locuitorilor din Găgăuzia. Se analizează datele sondajelor privind încrederea in mass-media si se formulează concluzii şi recomandări, orientate spre creşterea alfabetizării media și a gândirii critice.

Capitolul 5 introduce conceptul de securitate informațională și metodele de asigurare a acesteia.Se examinează aspectele juridice si organizationale ale securității informaţionale, cu scopul de a crea o protecție fiabilă a spațiului informațional regional.

Capitolul 6 descrie strategii și exemple practice de combatere a dezinformări şi propagandei. Sunt prezentate studii de caz de succes, cum ar fi proiectul Stop Fake, şi exemple de texte pentru podcasturi, cu scopul de a oferi instrumente eficiente pentru lucrul cu dezinformarea.

Capitolul 7 include sarcini și exerciții pentru dezvoltarea gândirii critice și a alfabetizării media.Se propun teme pentru discuţii şi variante de teste pentru verificarea întări procesul educațional în domeniul securitătii cunoștinţelor, cu scopul de a informaţionale.

Anexele conţin chestionarul sondajului, un exemplu de plan de advocacy, pliante si materiale informative.

341.7   C- 84  IV- 68387

Cotilevici, Violeta. Correspondance diplomatique : Support de cours  / Violeta Cotilevici, Alina Slobodaniuc.- Chişinău, 2024 (CEP USM) . - Chişinău, 2024. - 86 p. - ISBN: 978-9975-62-767-2; 

 Ce cours, destiné aux étudiants deuxième année en Relations Internationales, vise à fournir une compréhension approfondie de techniques, des formes et des usages de la correspondance diplomatique.

L'objectif principal est de familiariser les étudiants avec les pratiques formelles et informelles qui gouvement les echanges diplomatiques écrits, tout en leur fournissant let competences necessaires pour rediger des documents de nature diplomatique tels que les notes verbales, les memorandums, les lettres d'intention et autres formes de communication officielle.

Le support de cours est un outil essentiel pour la réussite dans ce module. Chaque partie du cours est accompagnée de savoir-faire pratiques, de points culturels et des épreuves blanches. Les annexes du support de cours jouent un rôle crucial pour les étudiants en complétant I'apprentissage théorique et pratique du module. Les tests d'évaluation permettent aux étudiants de mesurer leurs progrès tout au long du cours. Ils servent d'auto-évaluation et permettent de mieux préparer les épreuves officielles. Les annexes constituent une ressource pour réviser efficacement les concepts clés abordés en classe, en offrant des exercices pratiques pour mieux comprendre les enjeux de la correspondance diplomatique.

341.7  D- 45    III- 138322

Dermenji, Ariana. Protocolul Instituțional/ Ariana Dermenji. - Chișinău,  2021. - 184 p. -  ISBN: 978-9975-3266-4-3

Este primul Ghid la acest subiect realizat în Republica Moldova, un cumul de studii comparative, tendințe actuale și elemente din experiența personală, toate împreună având o intenție nobilă – sporirea și consolidarea imaginii instituționale.

Respectarea normelor de protocol este o armă a fiecărui oficial, precum și un instrument de reprezentare în viața politică, logistica organizării unui eveniment are magia de a demonstra părților participante considerația dar și o atitudine rezervată.

Totodată specialistul va însuşi:

• legislația în vigoare privind simbolurile nationale ale statului;
• normele generale de protocol institutional şi etichetă;
• importanţa imagınii instituţionale, personale si publice, precum si instrumente pentru edificarea acestora;
• organizarea acțiunilor protocolare în conformitate cu normele actuale de protocol;
• precăderea, normele de utilizare a drapelelor şi schemele de plasament la masă ;
• ținuta vestimentară relevantă activității protocolare institutionale.

341.7 / Д-36  III- 147021

Дерменжи, Ариана. Институциональный протокол : Практическое руководство/ Ариана Дерменжи; [пер. с рум. : Лилия Ботнарюк].- Кишинэу , 2024. - 192 p. - ISBN: 978-5-88554-372-9

CoE: e-publicații: Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024

Europe Press Freedom Report 2024: Confronting Political Pressure, Disinformation, and the Erosion of Media Independence: Annual assessment of press freedom in Europe by the partner organisations of the Safety of Journalists Platform. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 70 p. - (Accesat 13.03.2025).

Disponibil: https://rm.coe.int/prems-013425-gbr-2519-annual-report-2025-correction-cartooning/1680b48f7b

Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024: Confruntarea presiunilor politice, dezinformării și erodării independenței mass-media: Evaluarea anuală a libertății presei în Europa realizată de organizațiile partenere ale Platformei pentru Siguranța Jurnaliștilor

Războiul din Ucraina a rămas cea mai urgentă problemă în 2024, deoarece jurnaliștii ucraineni și internaționali și-au riscat zilnic viața pe front. Profesioniștii din mass-media, la fel ca alți civili din întreaga țară, au fost supuși amenințării constante a bombardamentelor rusești. Rolul esențial al presei în acoperirea conflictelor a fost și mai mult pus la încercare de încălcările libertății presei în contextul crizei continue din Gaza, Cisiordania și Orientul Mijlociu în general.

Principalele constatări ale raportului:

• Influența partidelor liberale și populiste: Rezultatele numeroaselor alegeri din statele membre ale Consiliului Europei, la nivel european și în Statele Unite, au arătat o influență tot mai mare a partidelor iliberale și populiste. Aceste partide, adesea ostile jurnalismului critic și de interes public, și-au manifestat această atitudine prin retorică derogatorie, constrângeri legale asupra presei și ingerințe în reglementările care au subminat posturile publice de radiodifuziune.

• Încălcări extinse ale libertății presei în Europa: Raportul documentează numeroase abuzuri și subliniază necesitatea urgentă a unor reforme legislative și practice ample.

• SLAPP-uri și provocări juridice: În 2024 s-au înregistrat progrese pozitive, precum adoptarea Recomandării Consiliului Europei privind combaterea proceselor strategice împotriva implicării publice (SLAPP-uri), adoptarea Actului European pentru Libertatea Mass-Media (EMFA) și a Directivei UE anti-SLAPP. Aceste măsuri au creat un mediu mai favorabil pentru protejarea libertății presei și siguranței jurnaliștilor. Cu toate acestea, implementarea la nivel național rămâne inegală și, în multe cazuri, încă nu a început.

• Supravegherea și confidențialitatea surselor: Spyware-ul reprezintă o amenințare tot mai mare pentru siguranța jurnaliștilor și confidențialitatea surselor. Supravegherea rămâne omniprezentă și dificil de detectat.

• Represiunea transnațională: Pe lângă presiunile interne, a crescut și amenințarea represiunii transnaționale, jurnaliștii aflați în exil confruntându-se tot mai des cu supraveghere, hărțuire și intimidare din partea țărilor lor de origine. Platforma a documentat numeroase cazuri în care jurnaliștii exilați au fost vizați prin supraveghere digitală, amenințări la adresa familiilor lor și acțiuni legale menite să le reducă la tăcere.

• Abuzul instrumentelor internaționale: Unele guverne au vizat tot mai frecvent jurnaliștii exilați prin utilizarea abuzivă a instrumentelor legale internaționale, cum ar fi „notificările roșii” ale Interpolului, subminând astfel libertatea presei la nivel global. Partenerii Platformei au solicitat reforme urgente pentru a combate aceste abuzuri și pentru a asigura protecția adecvată a jurnaliștilor în exil, inclusiv prin proceduri de azil accelerate și măsuri de securitate sporite.

• Capturarea mass-media: Controlul statului și al partidelor politice asupra mass-mediei – prin ingerințe în reglementare, manipularea proprietății și presiuni financiare – rămâne o preocupare majoră, subminând libertatea și pluralismul presei. Pentru a contracara această amenințare, sunt necesare măsuri urgente, inclusiv o mai mare transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, garanții legale mai puternice împotriva influenței nejustificate și organisme de reglementare independente pentru a menține integritatea editorială.

• Presa de serviciu public sub presiune: Mass-media de serviciu public a rămas un câmp de luptă pentru independență, pe măsură ce unele guverne au continuat să exploateze pârghiile financiare și de reglementare pentru a-și exercita controlul. De la subfinanțare până la ingerințe directe în independența editorială, aceste tactici au slăbit încrederea publicului în instituțiile media. Actul European pentru Libertatea Mass-Media oferă speranță pentru inversarea acestui trend, însă implementarea efectivă de către statele membre va fi esențială pentru a asigura sustenabilitatea unui ecosistem media pluralist și independent.

• Inteligența artificială și dezinformarea: Progresele tehnologice, în special în domeniul inteligenței artificiale, au introdus noi riscuri pentru libertatea presei. Campaniile de dezinformare generate de AI, videoclipurile deepfake și hărțuirea automatizată sunt utilizate tot mai frecvent pentru a discredita jurnaliștii și pentru a submina încrederea publicului în mass-media.

• Primele cazuri documentate de dezinformare generată de AI împotriva jurnaliștilor: Pe măsură ce aceste tehnologii devin mai sofisticate și accesibile, rolul jurnalismului în combaterea dezinformării și verificarea faptelor devine și mai crucial. Factorii de decizie vor trebui să includă guvernanța AI în strategiile mai largi de protecție a mass-mediei.

Ca răspuns la aceste provocări, grupurile pentru libertatea presei și organizațiile de jurnaliști și-au intensificat campaniile pentru protejarea jurnalismului și a valorilor democratice. Acestea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să respecte angajamentele internaționale, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și să implementeze reforme care să garanteze independența și pluralismul mass-mediei.

Deși 2024 a evidențiat provocări presante pentru libertatea presei, anul a demonstrat și reziliență și acțiune colectivă. Eforturile de advocacy, reformele juridice și cooperarea internațională oferă speranță pentru susținerea jurnalismului independent. Pe măsură ce Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor marchează a 10-a aniversare, aceasta subliniază importanța unei acțiuni coordonate pentru protejarea libertății presei.

CUPRINS:

1. RECOMANDĂRI
2. REZUMAT EXECUTIV
3. PREZENTARE GENERALĂ A LIBERTĂȚII MASS-MEDIA ÎN EUROPA ÎN 2024
4. PLATFORMA LA 10 ANI
5. PRACTICI BUNE: CONDUCERE PRIN EXEMPLU
6. AMENINȚĂRI, VIOLENȚĂ ȘI HĂRȚUIRE ÎMPOTRIVA JURNALIȘTILOR
   • Melita Vrsaljko: «Nu am avut de ales decât să ripostez»
   • Denigrarea și atacurile de cybersquatting asupra Reporteri fără Frontiere
7. COMBATEREA SLAPP-URILOR: AVANSAREA PROTECȚIILOR LEGALE PENTRU JURNALIȘTI ÎN EUROPA
8. IMPUNITATEA: JUSTIȚIA AMÂNATĂ ESTE JUSTIȚIE NEGATĂ
   • Cazuri pe Platformă referitoare la impunitatea pentru uciderea jurnaliștilor
   • Vladyslav Yesypenko trebuie eliberat

Cuprinsul reflectă structura principală a raportului și subliniază secțiunile dedicate recomandărilor, analizei situației actuale, aniversării de 10 ani a Platformei pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor, precum și aspectelor legate de amenințările și provocările cu care se confruntă jurnaliștii în Europa.

Platforma pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor

https://cpescmd.blogspot.com/2015/06/coe-baze-de-date-protectia.html

Vezi de asemenea 

• Libertatea presei în Europa 2023: E timpul să schimbăm cursul
• Războiul din Europa și lupta pentru a informa (2022)
• Apărarea libertății presei în vremuri de tensiune și conflict. Raport anual 2022 al organizațiilor partenere la Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliştilor
• Alte rapoarte anuale

Achiziții noi - Octombrie- decembrie 2024

327(478) M-46   II - 731456

MEĐAK, Vladimir. Manual privind negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană = Handbook On the Negotiations For the Accession of the Republic of Moldova To the European Union  / Vladimir Međak, Aljoša Race.- Chișinău : Arc, 2024. - 88, 88 p. (pag. opusă) : fig., tab.

Carte - "valet"
Finanțat de Uniunea Europeană
Aut. indicați pe verso f. de tit.
Antetitlu : Guvernul Republicii Moldova
Referințe bibliogr. în notele de subsol
ISBN: 978-9975-0-0895-2

Manualul oferă o privire detaliată asupra procesului de aderare, incluzând informații despre UE , structura instituțiilor și principiile sale fundamentale. 

Sunt abordate subiecte precum istoria extinderii UE, criteriile pentru statele candidate, relația dintre UE și Republica Moldova și efectele Acordului de Asociere. 

Cartea detaliază și pașii negocierilor de aderare, de la deschiderea până la închiderea capitolelor tematice, și include exemple practice din experiențele altor state membre, evidențiind bune practici și provocări.

http://catalog.bnrm.md/opac/bibliographic_view/1225942

 Detalii / Varianta electronică

341.2 / S-42      II-730713

Scurt ghid despre UE / [ed. : Comisia Europeană].-Luxembourg : Uniunea Europeană, 2021. - 30 p. : fig., fot., tab.

ISBN: 978-92-76-24449-3

Disponibil:  https://op.europa.eu/s/zX3f

Acest ghid conține numeroase informații utile cu privire la UE și la activitatea ei și vă oferă sfaturi legate de sursele din care puteți obține mai multe informații

ed. 2023 -  https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/12/ue-e-publicatii-uniunea-europeana-pe.html






341.2 / S-55     II-730712

A Short Guide to the EU / [European Commission. Directorate-General Communication].- Luxembourg : Publications Office of the European Union, 2021. - 30 p. : fig., fot.

ISBN: 978-92-76-24433-2

Disponibil: https://op.europa.eu/s/zX3g

Ever wondered which EU countries use the euro or what it means to be part of the Schengen area? What the European Green Deal is and how it will make your life better? What exactly the EU does for you and where the money comes from to pay for it all? 

Read on to find out everything you need to know about the EU.


061.1 / S-11      III-145870

Să descoperim Europa!  / [ed. : Comisia Europeană. Direcția Generală Comunicare, Redactare și comunicare țintită].- Luxembourg : Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2021. - 61 p. : il.

ISBN: 978-92-76-22944-5
ISBN: 978-92-76-22925-4
ISBN: 978-92-76-22899-8

Disponibil:  https://op.europa.eu/s/zX3h

ed. 2023 -  https://cpescmdlib.blogspot.com/2023/12/ue-e-publicatii-uniunea-europeana-pe.html

061.1 / L-60    III-145871

Let's Explore Europe!  / European Commission, Directorate-General for Press and Communication.- Luxembourg : Publications Office of the European Union, 2021. - 61 p.

ISBN: 978-92-76-22840-0
ISBN: 978-92-76-22839-4
ISBN: 978-92-76-22838-7

Disponibil:  https://op.europa.eu/s/zX3h

349.6 / G-42

PUNGA, Irina; ECHIM, Tatiana; GURANDA, Natalia. Ghidul apărătorilor dreptului la un mediu sănătos / [Irina Punga, Tatiana Echim, Natalia Guranda et al.]; Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) : Asociația EcoContact [et al.]..- Chişinău : [s. n.] , 2024 (Bons Offices). - 92 p. 

Bibliogr. : p. 81-82 (45 tit.) și în notele de subsol
ISBN: 978-5-36241-225-8

 https://cms.ecocontact.md/uploads/ecocontact/originals/3617467b-6981-4dfc-b972-fc04f9ffa75d.pdf

Ghidul reprezintă un punct de reper în vederea soluționării problemelor legate de procesul de aplicare a prevederilor corespunzătoare privind protecția mediului și garantarea dreptului la un mediu sănătos. Totodată, îndrumarul este o inițiativă de pionierat în ce privește analiza cadrului juridic internațional și național care poate ghida actualii și viitorii apărători ai drepturilor omului la un mediu sănătos, privind aplicarea în practică a procesului continuu și complex de protecție a mediului înconjurător.

Ghidul este structurat pe opt capitole și se referă la: 

1. cadrul normativ internațional și național; 
2. profilul apărătorilor mediului; 
3. informația ecologică și informația despre starea mediului;
4.  autoritățile competente în constatarea și să sancționarea încălcărilor legislației de mediu;
5.  mecanismele naționale de protecție a drepturilor omului la un mediu sănătos;
6. mecanismele internaționale de asigurare a dreptului omului la informație de mediu, la participare în procesul decizional și la acces la justiție în materie de mediu; 
7. mecanismul de protecție a drepturilor omului la un mediu sănătos prin CEDO;
8.  mecanisme de protecție a apărătorilor dreptului omului la un mediu sănătos.

De asemenea, îndrumarul conține concluzii și recomandări referitoare la utilizarea unor metode și strategii de protecție și securitate, precum și modele de cerere de solicitare a informațiilor de mediu, cerere de chemare în judecată, dar și model de petiție

Vezi de asemenea 

Руководство для защитников прав по окружающей среде. - Chişinău : [s. n.] , 2024 . - 96 p.

Disponibil : https://cms.ecocontact.md/uploads/ecocontact/originals/267e66fa-19db-4612-b456-3a5ad5040fe3.pdf

Из содержания

• МЕЖДУНАРОДНАЯ И НАЦИОНАЛЬНАЯ НОРМАТИВНАЯ БАЗА..
• МЕХАНИЗМ ОБЕСПЕЧЕНИЯ СОБЛЮДЕНИЯ ПОЛОЖЕНИЙ ОРХУССКОЙ КОНВЕНЦИИ 
• МЕХАНИЗМ ЗАЩИТЫ ПРАВ ЧЕЛОВЕКА, УЧРЕЖДЕННЫЙ ПРИ ПОСРЕДСТВЕ ЕКПЧ 

58.3 / L-58        I-1296830

LESCU, Mihai. Mass-media și geopolitica , - Chișinău : Editura USM, 2024. - 274 p.

Bibliogr. : p. 260-274 (419 tit.)
ISBN: 978-9975-62-708-5

Cuprins 

COMUNICAREA MEDIATICĂ ÎN CONTEXT GEOPOLITIC: REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

• Contribuția geopoliticii la examinarea relațiilor politice interstatale 
• Abordările conceptuale ale comunicării mediatice în condițiile repoziționării geopolitice
• Perspectivele cercetării factorului mediatic în context geopolitic

DISCURSUL GEOPOLITIC AL MASS-MEDIEI: PARTICULARITĂŢI ŞI TENDINTE

• Specificul activității mediatice în condițiile globalizării 
• Spațiul geopolitic şi spaţiul mediatic: dinamica interacțiunii
•  Rolul factorului mediatic în evoluția relațiilor geopolitice

PARTICULARITĂȚILE ABORDĂRII MEDIATICE A SPAȚIULUI GEOPOLITIC REGIONAL

• Doctrinele marilor puteri şi acţiunea geopolitică în Sud-Est-ul Europei în viziunea mediei moldoveneşti
• Impactul intereselor strategice ale Federației Ruse şi ale țărilor învecinate asupra transformărilor câmpului informational
• Republica Moldova şi România în spațiul geopolitic tradițional: dinamica comunicării politice mediatizate

FACTORUL MEDIATIC ÎN CONFRUNTĂRILE INFORMAȚIONALE CONTEMPORANE

• Războiul informațional ca formă particulară a ostilităților geopolitice 
• Rolul presei scrise şi al audiovizualului în mediatizarea problematicii securităţii naţionale a Republicii Moldova 
• Noile media ca instrument al războiului informațional

COMPORTAMENTUL (GEO) POLITICAL MASS-MEDIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN CONTEXTUL PROVOCĂRILOR ACTUALE

• Schimbarea paradigmei comunicaționale a mass-mediei în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice
• Diapazonul comunicațional al mass-mediei în procesul integrării europene a Republicii Moldova
• Mass-media şi specificul votului geopolitic în campaniile electorale

811.111 / V-88 III-145583

USATÎI, Larisa. The Praxeology of Intercultural Communication / Usatîi Larisa.- Chișinău : [s. n.] , 2024 ((CEP UPSC). - 55 p.

Bibliogr. : p. 54-55 (15 tit.)
ISBN: 978-9975-46-923-4

Content

• INTERCULTURAL STUDIES - THEIR HISTORY AND BASIC ASSUMPTIONS..
• THE CONCEPT OF CULTURE AND ITS IMPACT ON THE PROCESS OF INTERCULTURAL COMMUNICATION.
• MODELS OF CULTURES.
• LANGUAGE AS A BASIC MEANS OF INTERPERSONAL COMMUNICATION
• COMMUNICATIVE COMPETENCE AS A FORERUNNER OF INTERCULTURAL COMMUNICATIVE COMPETENCE.
• INTERCULTURAL COMMUNICATIVE COMPETENCE AND ITS COMPONENTS
• DEVELOPING ESSENTIAL SKILLS AND KNOWLEDGE FOR INTERCULTURAL COMMUNICATIVE COMPETENCE
• INTERCULTURAL APPROACH IN LANGUAGE EDUCATION
• TECHNIQUES FOR DEVELOPING INTERCULTURAL COMMUNICATIVE COMPETENCE.
• ACTIVITIES

327(478) / M-79   IV-67776

Moldova-EU Candidate Check : 9 steps towards the opening of accession negotiations with the European Union. Shadow Report no. 1 : On the Action Plan for the implementation of the steps proposed by the European Commission in its Opinio on Moldova's membership application  / Adrian Ermurachi, Adrian Lupușor, Andrei Nasu [et al.].- Chișinău : [s. n.] , 2023. - 17 p. Detalii și varianta electronică https://cpescmd2.blogspot.com/2023/07/bv-9-pasi-spre-deschiderea-negocierilor.html

303.4 / P-92      IV-67778
Primul sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției : Chișinău, 6 februarie 2024 : [Pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene] [Text tipărit] / realizat de Magenta Consulting.- Chișinău : IPRE, 2024.- 78 p. : tab. ; 30 cm.
Anexe : p. 35-78

Disponibil: https://ipre.md/wp-content/uploads/2024/02/Raport_Sondaj_Justitie4Moldova_05.02.2024_RO_Final.pdf

Scopul primar al studiului este determinarea principalelor provocări, așteptări și priorități în implementarea reformelor din sectorul justiției și anticorupție, precum și asupra percepțiilor privind actorii din sectoarele respective

Acest studiu a fost efectuat de compania Magenta Consulting pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în cadrul proiectului "Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova - #JustițiePentruMoldova", implementat de IPRE în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR), finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fundația Soros Moldova.

343.3 / K-22 IV-67779

KASKO, Vitaliy. Analiza Funcțională a Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova : Recomandări pentru creșterea eficienței combaterii corupției mari / Vitaliy Kasko; Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).- Chișinău : IPRE, 2022. -119 p. : tab.

https://ipre.md/2022/11/23/analiza-functionala-a-procuraturii-anticoruptie-a-republicii-moldova/

eng - https://soros.md/wp-content/uploads/2023/01/Functional-Analysis-of-APO_IPRE_09.11.2022_EN_final.pdf

rom -  https://soros.md/wp-content/uploads/2023/01/Analiza-Functionala_PA_09.11.2022_RO_final.pdf

Raportul include peste 100 de recomandări pentru creșterea eficienței combaterii corupției mari în Republica Moldova. Cercetările care stau la baza analizei funcționale au explorat situația privind jurisdicția, competențele și limitările PA în legislație și în practică, precum și funcționarea Procuraturii Anticorupție, cooperarea și coordonarea acesteia cu alte autorități din competența sa.

Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului „Asigurarea unui sistem de justiție integru, eficient și independent în Republica Moldova” cu susținerea Fundației Soros Moldova, precum și proiectul „Creșterea rolului centrelor de cercetare în sprijinirea efortului național de integrare europeană a Republicii Moldova #ThinkTanks4EUMembership” cu sprijinul Fundațiilor pentru o Societate Deschisă (OSF).

Documentul de politici a fost elaborat  de de Vitalyi Kasko, expert internațional IPRE și ex-procuror general adjunct al Ucrainei. 

• Constatările principale ale analizei funcționale sunt prezentate în două secțiuni, care analizează separat jurisdicția, competențele și limitările Procuraturii Anticorupție (secțiunea I), 
• funcționarea Procuraturii Anticorupție și cooperarea cu alți actori (secțiunea II).

Constatările Analizei Funcționale au stat la baza recomandărilor, care sunt prezentate în încheierea secțiunii III a prezentei analize funcționale (Foaia de parcurs pentru creșterea eficienței Procuraturii Anticorupție – recomandări- cheie). Pentru o mai mare comoditate, recomandările-cheie ale analizei funcționale sunt împărțite în secțiuni și în intervale de timp sugerate pentru punerea lor în aplicare – pe termen scurt (până la 6 luni), pe termen mediu (6-24 luni) și pe termen lung (peste 3 ani). Separat trebuie remarcat faptul că recomandările formulate sunt destul de detaliate și practice, dar numai implementarea lor completă și exactă poate, în opinia autorului, să schimbe radical situația și să asigure activitatea eficientă a PA în combaterea marii corupții în Moldova.3

341.6 / B-67 I-1296692

Mediation and European institutions : GEMME 20 years already! : [IXth International Assizes, Council of Europe, 25 and 26 May 2023] / Béatrice Blohorn-Brenneur (coord.), François Staechelé, Sarah Hartmann-Lombard; opening of the proccedings by Éric Dupond Moretti.- București : Editura Universitară, 2023. - 120 p. : fig., fot. ; 20 cm.

Titlul orig. în lb. fr. : Médiation et institutions européennes - GEMME 20 ans déjà
Bibliogr. în notele de subsol
ISBN: 978-606-28-1733-6

Disponibil - https://gemmeeurope.org/wp-content/uploads/2023/11/2023-11-Mediation-and-European-Institutions.pdf

Proceedings of the Strasbourg conference, Council of Europe, the 25th and 26th of May 2023 - Celebrating 20 years since the creation of GEMME Beatrice Blohorn-Brenneur coordinator

Contributions : Francis Dangel, Guy Canivet, Christophe Soulard, Frédérique Agostini, Éric Battistoni, Dragos Calin, Martine van der Wielen, Bertrand Delcourt, Muriel Décot, Alain Pilette, Virginia Melgar.

“For the past 20 years, your association has been working at both the national and European levels to promote amicable settlement, particularly in the context of the work of the European Commission for the Efficiency of Justice. GEMME is now a key player in this field, recognised for its expertise and regularly consulted by national and international institutions.” - Éric Dupond Moretti, Keeper of the Seals, Minister for Justice, France.

 

From Content 

COE

• Mediation and human rights. Francis DANGEL
• Council of Europe Mediators. Conflict prevention and resolution. Martine VAN DER WIELEN
• Group mediation in intra-company disputes. Béatrice BLOHORNBRENNEUR..
• Mediation at the European Development Bank of the Council of Europe. Bertrand DELCOURT.
•  Actions of the European Commission for Efficiency de la Justice (CEPEJ). Muriel DÉCOT..

EUROPEAN UNION.

• Involvement of the European Union in development of mediation/ Alain PILETTE
•  Mediation at the European Union Intellectual Property Office (EUIPO)
•  From pilot project to mediation centre/ Virginia MELGAR
•  Summary by Béatrice BLOHORN-BRENNEUR.  

341.2 /T-67 I-1296683

TOADER, Camelia. Curs de contencieux de l'Union Européenne : Extraits du cours donné au Collège juridique franco-roumain  / Camelia Toader.- București : Editura Universitară, 2023. - 65 p. ; 20 cm. - (Științe juridice și administrative)

Bibliogr. : p. 65

 ISBN: 978-606-28-1551-6

Sumar

I. ARCHITECTURE JURIDICTIONNELLE DE L’UNION EUROPÉENNE
1. Les juridictions nationales: les premiers juges du droit de l’Union
2. Les juridictions de l’Union européenne
3. Procédure

II. LES DIFFÉRENTS RECOURS
1. Le recours en manquement
2. Le recours en annulation
3. Les recours en matière de fonction publique
4. L’exception d’illégalité
5. Le recours en carence
6. Le recours en responsabilité extracontractuelle
7. Recours préjudiciels
A. En interprétation
B. En validité
8. Des recours
9. Demande d’avis à la Cour de justice sur un projet d’accord international (art. 218 par 11 TFUE)
10. Mesures provisoires
11. Autres compétences de la Cour de justice et du Tribunal
A. Compétences fondées sur une clause compromissoire
B. Compétences fondées sur des textes autres que les traités UE et FUE
C. Compétences résultant du titre X de l'Accord sur le retrait du Royaume-Uni de Grande-Bretagne et d'Irlande du Nord de l'Union européenne et de la Communauté européenne de l'énergie atomique (2019/C 384 I/01)

338.2 / D-68 II-1296677

DOBRESCU, Emilian M.; IVAN, Mihail Vincenţiu. Europenizarea : procese şi tendinţe în dezvoltarea europeană  / Emilian M. Dobrescu, Mihail Vincenţiu Ivan.- București : Editura Universitară, 2019. - 226 p. ; 20 cm. - (Ştiinţe economice)

Bibliogr. selectivă : p. 224-226 și în notele de subsol

ISBN: 978-606-28-0990-4

INTRODUCERE 
Demersuri privind integrarea europeana 
Infirmarea previziunilor Stratfor pentru Europa 
Trei patrimi de secol de constructie europeana 
Moneda de 2 euro 
Uniunea Europeana a implinit 50 de ani: semnalul unui nou inceput 

POLITICI DE MEDIU
Eticheta ecologica 
Brandul economic al Uniunii Europene 
Uniformizarea etichetarii alimentelor in Uniunea Europeana 
Folosirea etichetei ecologice in Romania 
Reciclarea deseurilor 
Sistemul de comercializare a emisiilor pentru traficul aerian 
Trei directive europene pentru mediu /
Directiva privind ecologizarea gropilor de gunoi /
Directiva privind calitatea aerului 
Directiva privind independenta energetica a cladirilor 

POLITICI DEMOGRAFICE SI SOCIALE 
Avutia familiilor din tari membre UE 
Cetatenia europeana 
Circulatia libera a cetatenilor europeni 
Programul comunitar „Promovarea cetateniei europene active” 

Drepturile fundamentale ale europenilor 
Drepturile cetatenilor europeni 
Educatia pentru cetatenia europeana 
Initiativele cetatenilor europeni 
Masuri pentru Agenda Sociala Reinnoita 
Primul raport privind cetatenia in UE 
Dialogul social european
Niveluri ale natalitatii
Porozitatea frontierelor si unele efecte ale sale 
Problema demografica a uniunii europene 
Tendinte in „normativele” demografice europene 
POLITICI ECONOMICE SI FINANCIARE
Ajutoarele de stat 
Norme privind ajutoarele de stat 
Simplificare si flexibilitate 
Ajutorul de stat – forma socialista de sprijin a intreprinderilor UE
Intreprinderile Mici si Mijlocii (IMM)
Liberalizarea serviciilor 
Atitudini ale oamenilor politici europeni 
Planul de actiune in domeniul serviciilor financiare 
Planul de investitii Junker 
Fondul European de Investitii Strategice (FEIS) 
Primele 4 proiecte pentru Planul Juncker 
Politica in domeniul concurentei 
Renasterea industriei europene 
Spatiul Economic European (SEE) 

POLITICI EXTERNE SI DE SECURITATE COMUNA 
Consiliul European pentru Relatii Externe 
Clauza de salvgardare 
Cooperarea Balcanica 
Azilul, migratia si refugiatii in Balcani 
Bosnia-Herzegovina: Acordul de stabilizare si asociere la UE 
Edificarea unor noi relatii comerciale 
Intensificarea cooperarii regionale in Balcani 
Relatiile UE cu Rusia. Nivel 2015 
Uniunea Mediteraneeana – acordul de infiintare 

POLITICI PRIVIND JUSTITIA SI AFACERILE INTERNE 
Acquis-ul comunitar 
Cerul Unic European 
Norme europene fiabile 
Respectarea drepturilor omului in Europa 
Carta Sociala Europeana 
Conventia Europeana a Drepturilor Omului 
Conventia Europeana pentru Prevenirea Torturii si a Tratamentelor sau a Pedepselor Inumane sau Degradante 
Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) 
Curtea Europeana a Drepturilor Omului 
Reforma drepturilor omului in Uniunea Europeana 
Trei documente fundamentale despre drepturile omului
Situatia drepturilor omului si a drepturilor fundamentale in Uniunea Europeana 

CONCLUZII 
Bugetul controversat 
Despagubiri de la companiile aeriene
Forumul economic de la Krynica 
Indicele increderii in economia Zonei Euro 
INSTEX 
Japonificarea Zonei Euro 
Noua Comisie Europeana 
Orase europene cu emisii de carbon zero 
Reprezentante diplomatice in tarile arabe din Golf 
Serviciul de sprijin pentru reforme structurale 
Uniunea Bancara si Zona Euro avizate de Germania 

342.7 / Ș-20    III-145438

 

ŞANDRU, Adriana-Maria Regimul juridic al drepturilor omului în Uniunea Europenă  / Adriana-Maria Şandru.- București : Editura Universitară, 2018. -  165 p. ; 24 cm. - (Științe juridice și administrative)

Bibliogr. : p. 156-165 și în notele de subsol

ISBN: 978-606-28-0822-8

• CAPITOLUL I. INSTRUMENTE JURIDICE EUROPENE DE PROTECTIE A DREPTURILOR OMULUI
• CAPITOLUL II. EVOLUTIA PROTECTIEI DREPTURILOR OMULUI IN COMUNITATILE EUROPENE/UNIUNEA EUROPEANA
• CAPITOLUL III.VOCATIA UNIUNII EUROPENE DE PROTEJARE A DREPTURILOR OMULUI
• CAPITOLUL IV. RAPORTUL DINTRE DREPTUL COMUNITAR SI CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
• CAPITOLUL V. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE
• A UNIUNII EUROPENE (CDFUE)
• CAPITOLUL VI. DREPTURILE OMULUI IN ROMANIA - IN CALITATE DE STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE /

378 / C-88  III-143751

Creating the European Area of Higher Education : Voices from the periphery / ed. by Voldemar Tomusk.- Dordrecht : Springer, 2007 X, 315 p. - (Higher Education Dynamics ; Vol. 12)
ISBN: 978-1-4020-6691-7 (PB)
ISBN: 978-1-4020-4613-1 (HB)
ISBN: 978-1-4020-4616-2 (e-Book)

• The first critical analysis of the creation of the European Higher Education Area across the continent
• Unique coverage of the countries involved in the Bologna Process, such as Turkey and Russia
• Revealing successes as well as shortcomings in launching the common European Higher Education Policy
• Connecting higher education to broader political, cultural and economic issues

378 / U-57   III-143752
University Dynamics and European Integration  / ed. by Peter Maassen and Johan P. Olsen.- Dordrecht : Springer, 2007. - XII, 247 p. ; 25 cm. - (Higher Education Dynamics ; Vol. 19)

ISBN: 978-1-4020-5970-4 (HB)
ISSN 978-1-4020-5971-1 (e-Book)

This book explores the visions underlying the attempts to reform the European University as well as two European integration processes ("Bologna" and "Lisbon") affecting University dynamics. Above all, the book presents a framework for analyzing ongoing "modernization" reforms and reform debates that take place at various governance levels, not least the European level, and a long-term research agenda.