Recomandarea CM/Rec(2026)12 privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale

Centrul Pro-European al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova vă propune traducerea neoficială în limba română a Recomandării CM/Rec(2026)12 privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 2 septembrie 2026.

Documentul subliniază importanța educației în pregătirea societății pentru utilizarea responsabilă a IA și oferă statelor membre un cadru de principii și măsuri pentru dezvoltarea alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale.

Recomandarea este relevantă pentru cadre didactice, elevi, studenți, bibliotecari, funcționari publici, cercetători și pentru toate persoanele interesate de impactul IA asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Traducere realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și verificată de persoana responsabilă.

Traducere neoficială

Versiuni oficiale

CM/Rec(2026)12 - Recommendation of the Committee of Ministers 

to member States on artificial intelligence literacy

Recommandation du Comité des Ministres 

aux États membres sur la littératie en intelligence artificielle

Recomandarea CM/Rec(2026)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale

Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 septembrie 2026, în cadrul celei de-a 1567-a reuniuni a Delegaților Miniștrilor

Preambul

Comitetul de Miniștri, în temeiul articolului 15.b din Statutul Consiliului Europei (ETS nr. 1),

Având în vedere că scopul Consiliului Europei este realizarea unei unități mai strânse între statele sale membre și că acest scop poate fi urmărit, în special, prin adoptarea unei acțiuni comune în domeniile educației și culturii;

Reafirmând angajamentul statelor membre de a asigura fiecărei persoane dreptul la o educație de calitate, echitabilă și favorabilă incluziunii, astfel cum este consacrat în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (ETS nr. 5) și în protocoalele sale, precum și de a respecta și proteja pe deplin acest drept, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;

Recunoscând atât oportunitățile, cât și riscurile prezentate de sistemele, modelele și aplicațiile de inteligență artificială (IA) pentru educație și societate;

Având în vedere:

– Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225) („Convenția-cadru privind IA”);

– Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (CETS nr. 201), care recunoaște că interesul superior al copilului trebuie să constituie o considerație primordială în toate chestiunile referitoare la copii, în funcție de nivelul lor de maturitate și de capacitățile lor în evoluție;

– Convenția pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (ETS nr. 108);

Luând notă de Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială al Uniunii Europene), în special de articolul 4 privind alfabetizarea în domeniul IA;

Luând notă de Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale;

Având în vedere recomandările anterioare ale Comitetului de Miniștri, în special:

– Recomandarea CM/Rec(2024)5 privind aspectele etice și organizaționale ale utilizării inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale conexe de către serviciile penitenciare și de probațiune;

– Recomandarea CM/Rec(2019)10 privind dezvoltarea și promovarea educației pentru cetățenie digitală;

– Recomandarea CM/Rec(2018)7 privind orientările pentru respectarea, protejarea și exercitarea drepturilor copilului în mediul digital;

– Recomandarea CM/Rec(2017)8 privind volumele mari de date pentru cultură, alfabetizare și democrație;

– Recomandarea CM/Rec(2014)6 privind un ghid al drepturilor omului pentru utilizatorii de internet;

– Recomandarea CM/Rec(2012)13 privind asigurarea unei educații de calitate;

– Recomandarea CM/Rec(2010)7 privind Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului;

Având în vedere Declarația Comitetului de Miniștri privind capacitățile manipulative ale proceselor algoritmice (Decl(13/02/2019)1);

Având în vedere rezoluțiile Conferinței permanente a miniștrilor educației din cadrul Consiliului Europei, în special Rezoluția 3 privind valorificarea potențialului inteligenței artificiale în educație și prin intermediul educației (MED-26(2023)06 final);

Având în vedere recomandările și rezoluțiile anterioare ale Adunării Parlamentare, în special:

– Recomandarea 2186 (2020) și Rezoluția 2345 (2020) „Inteligența artificială și piețele muncii: prieten sau dușman?”;

– Recomandarea 2185 (2020) „Inteligența artificială în domeniul sănătății: provocări medicale, juridice și etice”;

– Recomandarea 2182 (2020) și Rezoluția 2342 (2020) „Justiția prin algoritmi – Rolul inteligenței artificiale în activitatea polițienească și în sistemele de justiție penală”;

Luând act de Recomandarea Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind inteligența artificială (OECD/LEGAL/0449 (2019));

Având în vedere Recomandarea UNESCO privind etica inteligenței artificiale (2021) și Recomandarea privind resursele educaționale deschise (2019);

Reamintind Orientările Consiliului Europei privind protecția datelor copiilor în mediul educațional (2021);

Având în vedere Strategia Consiliului Europei pentru educație 2024–2030: „Învățăcei pe primul loc – Educația pentru societățile democratice de astăzi și de mâine”, în special Pilonul 3 privind „promovarea educației printr-o transformare digitală bazată pe drepturile omului”;

Ținând seama de cadrele de competențe ale UNESCO pentru IA destinate elevilor și profesorilor (2024), de proiectul de cadru al OCDE și al Comisiei Europene privind alfabetizarea în domeniul IA pentru învățământul primar și secundar – „Împuternicirea elevilor pentru era IA” (2025) și de Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni (DigComp 3.0) al Comisiei Europene (2025);

Reamintind Raportul explicativ la Convenția-cadru privind IA;

Luând notă de rapoartele și studiile Consiliului Europei referitoare la IA în diferite sectoare, în special:

– „Aplicarea inteligenței artificiale în domeniul sănătății și impactul acesteia asupra relației «pacient–medic»” (2024);

– publicația „Inteligența artificială și educația – O perspectivă critică prin prisma drepturilor omului, democrației și statului de drept” (2022);

– „Inteligența artificială și dreptul administrativ – Studiu comparativ privind dreptul administrativ și utilizarea inteligenței artificiale și a altor sisteme algoritmice în procesul decizional administrativ în statele membre ale Consiliului Europei” (2022);

– „Studiu privind impactul transformării digitale asupra democrației și bunei guvernări” (2021);

Recunoscând că Consiliul Europei a elaborat politici și cadre de referință privind dimensiunile etice, juridice și societale ale tehnologiilor emergente, inclusiv ale IA;

Reafirmând importanța alfabetizării și a competențelor digitale, astfel cum este exprimată la articolul 20 din Convenția-cadru privind IA;

Subliniind necesitatea critică de a consolida capacitatea de acțiune socială, astfel cum este definită în prezenta recomandare, de a preveni dezinformarea și manipularea, de a susține libertatea de exprimare și de a permite participarea efectivă la viața democratică în mediile mediate de IA. Acest lucru este deosebit de important pentru toți cei care învață și care trăiesc în ecosisteme informaționale și socioeconomice complexe și în continuă evoluție, care le influențează învățarea, socializarea și oportunitățile și creează, astfel, domenii de potențială fricțiune și risc;

Afirmând că educația pentru cetățenie digitală constituie fundamentul pentru împuternicirea tuturor membrilor societății de a se implica în mod critic în schimbările tehnologice și că alfabetizarea în domeniul IA este o componentă esențială a acestui demers;

Recunoscând rolul esențial al cadrelor didactice, al elevilor, al părinților și al familiilor în mediile educaționale și în modelarea unui viitor democratic în era digitală;

Subliniind că alfabetizarea în domeniul IA cuprinde dimensiunile umană, tehnologică și practică ale IA, astfel cum sunt definite în prezenta recomandare;

Recunoscând că dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA constituie un demers semnificativ, care necesită resurse și angajament, iar progresul poate varia în funcție de capacitățile și circumstanțele naționale;

Luând notă de faptul că statele membre iau deja decizii privind utilizarea sistemelor de IA în educație și în alte servicii publice și că alfabetizarea în domeniul IA este o condiție prealabilă pentru asigurarea alinierii sistemelor de IA la drepturile omului, democrație și statul de drept,

Recomandă guvernelor statelor membre:

1. să recunoască modelul tridimensional al alfabetizării în domeniul IA, astfel cum este definit în anexa la prezenta recomandare, drept model de referință pentru politicile și inițiativele privind alfabetizarea în domeniul IA, acordând o atenție deosebită dimensiunii umane;

2. să își revizuiască strategiile naționale, cadrele legislative, politicile și practicile, precum și cadrele și programele de învățare și formare, în vederea asigurării coerenței acestora cu modelul tridimensional al alfabetizării în domeniul IA și cu principiile stabilite în anexa la prezenta recomandare;

3. să implice părțile interesate relevante în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA, inclusiv prin asigurarea resurselor și formării corespunzătoare pentru participarea lor semnificativă;

4. să promoveze alfabetizarea în domeniul IA în întregul sistem educațional și în societate, asigurând ca aceasta să devină treptat accesibilă tuturor segmentelor populației, în special prin învățare formală, nonformală și informală și prin inițiative de sensibilizare a publicului;

5. să ofere sau să faciliteze educația și formarea inițială, precum și dezvoltarea profesională continuă în domeniul alfabetizării în IA pentru funcționarii publici și alți profesioniști relevanți, acordând o atenție deosebită profesioniștilor din domeniul educației;

6. să asigure traducerea prezentei recomandări, inclusiv a anexei, în limba sau limbile oficiale ale țărilor lor și diseminarea acesteia către autoritățile și părțile interesate relevante, prin mijloace și formate accesibile;

7. să examineze punerea în aplicare a prezentei recomandări în cadrul Comitetului de Miniștri, cel târziu la cinci ani de la adoptarea sa și, după caz, la intervale mai scurte.

Anexă la Recomandarea CM/Rec(2026)12

I. Scop și domeniu de aplicare

A. Scop

1. Scopul prezentei recomandări este de a dezvolta și promova alfabetizarea în domeniul IA, astfel cum este definită în prezenta recomandare, în rândul tuturor segmentelor populației, pentru a le permite să dobândească o înțelegere critică a IA și a impactului său mai larg, să interacționeze cu aceasta în mod etic, responsabil și sigur și să prevină și să atenueze riscurile și efectele sale negative asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.

2. În acest scop, recomandarea oferă un cadru coerent de principii directoare, bazat pe un model tridimensional al alfabetizării în domeniul IA – care cuprinde dimensiunile umană, tehnologică și practică ale IA – pentru a sprijini statele membre, în cadrul propriilor structuri constituționale și instituționale, în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA.

3. Prezenta recomandare acordă o atenție deosebită principiilor referitoare la dimensiunea umană a IA, pentru a aborda impactul acesteia asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept – inclusiv asupra demnității umane și a capacității de acțiune socială, a vieții private, a autonomiei, a echității și a nediscriminării – precum și implicațiile sale mai largi pentru bunăstare, justiție socială, dezvoltare durabilă și mediu.

4. Prezenta recomandare recunoaște educația drept o componentă esențială a infrastructurii democratice și principalul cadru pentru dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA.

B. Domeniu de aplicare

5. Prezenta recomandare:

a. se aplică tuturor nivelurilor relevante de educație și formare, inclusiv învățământului nonformal și informal, învățării pe tot parcursul vieții, dezvoltării profesionale continue și inițiativelor de sensibilizare a publicului, astfel încât toate segmentele populației să dobândească treptat alfabetizarea în domeniul IA;

b. vizează integrarea alfabetizării în domeniul IA în politicile publice la nivel național, regional și local, precum și elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA în educație și în alte domenii relevante, după caz;

c. se bazează pe instrumentele juridice și de politică publică ale Consiliului Europei relevante pentru IA și educație și le conferă expresie concretă;

d. informează și completează inițiativele existente în domeniul alfabetizării digitale, al alfabetizării mediatice și informaționale, al educației pentru cetățenie democratică și al educației pentru cetățenie digitală, precum și din alte domenii relevante.

C. Structuri constituționale și priorități

6. Principiile și măsurile prevăzute mai jos ar trebui aplicate:

a. cu respectarea cuvenită a structurilor constituționale, a cadrelor instituționale și a diversității contextelor naționale, regionale și locale;

b. ținând cont de prioritățile, necesitățile și capacitățile fiecărui stat membru și recunoscând că dezvoltarea politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA poate fi realizată progresiv, în etape.

II. Definiții

7. În sensul prezentei recomandări:

a. „inteligența artificială” (IA) cuprinde o gamă în continuă extindere de sisteme sociotehnice care:

i. presupun interacțiunea dintre oameni, instituții, politici, practici sociale și mediu, pe de o parte, și dispozitive de calcul, infrastructură, software, date și statistici, pe de altă parte, care împreună modelează proiectarea, dezvoltarea, implementarea și utilizarea acestor sisteme; și

ii. sunt concepute pentru a automatiza, a sprijini sau a înlocui acțiuni ori sarcini asociate în mod obișnuit inteligenței umane;

b. „sistem de IA” înseamnă un sistem bazat pe mașini care, pentru obiective explicite sau implicite, deduce, pe baza datelor de intrare pe care le primește, modul de generare a unor rezultate precum predicții, conținut, recomandări sau decizii care pot influența mediile fizice sau virtuale;

c. „alfabetizarea în domeniul IA” se referă la capacitatea de a interacționa cu IA în mod critic, etic, responsabil, sigur și eficient, ceea ce presupune înțelegerea dimensiunilor umană, tehnologică și practică ale IA;

d. „dimensiunea umană a IA” se referă la înțelegerea implicațiilor etice, sociopolitice, cognitive, psihologice, culturale, de mediu și personale ale IA, inclusiv a impactului acesteia asupra drepturilor omului, democrației, statului de drept și capacității de acțiune socială;

e. „dimensiunea tehnologică a IA” se referă la modul în care funcționează sistemele de IA, inclusiv proiectarea lor, dependența de date, dezvoltarea, mecanismele operaționale, capacitățile, limitările și principiile tehnice, precum și natura lor probabilistică;

f. „dimensiunea practică a IA” se referă la interacțiunea cu sistemele de IA în contexte reale, inclusiv utilizarea și implementarea lor etică, responsabilă, sigură și eficientă, precum și recunoașterea beneficiilor și riscurilor acestora;

g. „capacitate de acțiune socială” se referă la capacitatea indivizilor de a acționa autonom și în mod semnificativ în cadrul societății, în contexte sociale, culturale, educaționale și tehnologice;

h. „afectat de IA” se referă la mediile sau procesele sociale care sunt influențate, inclusiv indirect, de prezența sau consecințele sistemelor de IA;

i. „mediat de IA” se referă la situațiile în care sistemele de IA structurează, filtrează sau modelează în mod activ activități umane, precum interacțiunile, deciziile sau accesul la informații.

III. Principii directoare

8. Politicile și inițiativele privind alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să se bazeze pe următoarele principii.

A. Înțelegerea fundamentală a IA

9. IA este sociotehnică: sistemele de IA reflectă valorile, opțiunile de proiectare și ipotezele dezvoltatorilor lor, precum și contextele sociale, economice și politice în care sunt dezvoltate și implementate.

10. IA este diversă: sistemele de IA nu se limitează la IA generativă, ci cuprind aplicații diverse, inclusiv sisteme de predicție, de luare a deciziilor și de recomandare, dintre care multe sunt integrate în mediile digitale cotidiene.

11. IA este construită pe baza datelor și modelată de acestea: majoritatea sistemelor de IA sunt dezvoltate utilizând date ale căror origini, calitate și limitări influențează în mod fundamental rezultatele lor.

12. IA are limite: sistemele de IA prezintă limitări tehnice care le fac predispuse la erori și nu gândesc, nu înțeleg, nu raționează și nu învață în același mod ca oamenii, în pofida faptului că sunt adesea prezentate ca făcând acest lucru.

13. IA prezintă oportunități și riscuri: sistemele de IA prezintă atât oportunități, cât și riscuri pentru indivizi, societate, drepturile omului, securitate și mediu, iar implicațiile lor complete nu sunt încă pe deplin înțelese.

14. IA este un instrument, nu o ființă umană: sistemele de IA sunt concepute să interacționeze în moduri care pot părea umane, ceea ce îi poate conduce pe utilizatori spre o încredere excesivă și dependență psihologică, însă aceste sisteme nu posedă înțelegere umană, experiență sau capacitate de acțiune socială.

B. Drepturile omului, etica și demnitatea umană

15. IA prezintă riscuri pentru drepturile și libertățile fundamentale: sistemele de IA prezintă riscuri legate de discriminare, exploatare, supraveghere și lipsa de transparență în procesul decizional, precum și amenințări la adresa dreptului la viață privată, a libertății de gândire și de exprimare și a dreptului la un proces echitabil.

16. Demnitatea umană este prioritară: implementarea IA nu trebuie să aibă loc în detrimentul demnității umane, egalității, echității sau durabilității mediului.

17. IA afectează diversitatea culturală și lingvistică: sistemele de IA pot consolida prejudecățile și standardizarea culturală și lingvistică; în schimb, diversitatea ar trebui păstrată.

18. Etica ghidează interacțiunea cu IA: reflecția și acțiunea etică sunt esențiale în fiecare etapă a ciclului de viață al IA și al guvernanței acesteia.

19. Grupurile vulnerabile au nevoie de protecție: copiii, inclusiv adolescenții, și persoanele din grupuri dezavantajate sau marginalizate necesită protecție specială în mediile afectate de IA.

C. Democrația, statul de drept și sfera publică

20. IA mediază sfera publică: IA influențează accesul la informații, discursul public și procesul decizional instituțional, afectând participarea democratică, încrederea publică și fundamentele vieții democratice.

21. IA poate amplifica conținutul nociv: sistemele de IA pot fi utilizate pentru a genera, amplifica sau disemina dezinformare și discurs instigator la ură îndreptat împotriva unor persoane sau grupuri, subminând astfel coeziunea socială.

22. Dovezile stau la baza afirmațiilor credibile: afirmațiile privind eficacitatea, siguranța și utilizările pozitive ale IA ar trebui susținute de dovezi independente și științifice, care să poată fi dezbătute și contestate în mod deschis.

23. Răspunderea pentru procesul decizional facilitat de IA: procesul decizional facilitat de IA de către autoritățile publice ar trebui să fie supus răspunderii, trasabil, explicabil, legal și contestabil.

24. Căi de atac și reparare accesibile: persoanele ar trebui informate cu privire la mecanismele care le permit să conteste deciziile legate de IA și să obțină despăgubiri sau alte măsuri de reparare adecvate și ar trebui să aibă acces la aceste mecanisme.

D. Capacitatea de acțiune socială, gândirea critică și responsabilitatea

25. IA afectează comportamentul uman: sistemele de IA modelează tot mai mult condițiile în care oamenii învață, acționează, comunică și iau decizii, cu implicații pentru autonomia individuală și capacitatea de acțiune socială.

26. IA afectează dezvoltarea umană: utilizarea sistemelor de IA poate avea efecte semnificative asupra unei game de competențe – cognitive, procedurale, sociale și emoționale – care variază în funcție de diferitele etape ale dezvoltării și de contextele de utilizare.

27. Capacitate de acțiune, discernământ și responsabilitate: oamenii nu ar trebui să își delege capacitatea de acțiune, discernământul sau responsabilitatea sistemelor de IA.

28. Evaluarea critică a utilizării IA: indivizii ar trebui să fie sprijiniți să ia decizii informate cu privire la utilizarea sau neutilizarea sistemelor de IA, în special prin recunoașterea situațiilor în care IA le influențează accesul la informații și conținut.

29. Relațiile umane contează: prin interacțiuni algoritmice, sistemele de IA riscă să afecteze negativ relațiile umane sau chiar să le substituie și să submineze profunzimea și calitatea vieții sociale.

30. Oamenii modelează guvernanța IA: indivizii și comunitățile ar trebui să fie împuterniciți să participe în mod semnificativ la deciziile privind dacă, când și cum sunt dezvoltate, utilizate și guvernate sistemele de IA.

IV. Măsuri

31. Pentru a promova alfabetizarea în domeniul IA în sprijinul drepturilor omului, democrației și capacității de acțiune socială, statele membre ar trebui să ia următoarele măsuri, după caz. Toate aceste inițiative ar trebui să fie favorabile incluziunii, accesibile și adaptate nevoilor grupurilor subreprezentate și vulnerabile.

A. Strategii naționale și cadre de guvernanță

32. Strategiile naționale și cadrele de guvernanță constituie fundamentul unor abordări coerente, durabile și sensibile la context în domeniul alfabetizării în IA, susținute de resurse adecvate. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. consolidarea capacității naționale de elaborare, adaptare și contextualizare a resurselor de alfabetizare în domeniul IA, în conformitate cu drepturile omului, democrația și statul de drept, ținând seama de diversitatea lingvistică, culturală și pedagogică;

b. integrarea alfabetizării în domeniul IA ca element transversal în strategiile și planurile naționale pentru educație și formare, precum și în alte domenii relevante de politică publică;

c. instituirea sau consolidarea unor mecanisme de guvernanță care să sprijine coordonarea și să stabilească în mod clar responsabilitățile și mandatele instituționale la nivel național, regional și local;

d. sprijinirea unor parteneriate durabile între autoritățile publice, instituțiile de educație și formare, societatea civilă, instituțiile de cercetare și sectorul privat, asigurând în același timp responsabilitatea publică, respectarea drepturilor și protecția datelor și a vieții private;

e. luarea în considerare a alfabetizării în domeniul IA, astfel cum este definită în prezenta recomandare, la achiziționarea sau implementarea sistemelor de IA în serviciile publice, asigurând coerența acestora cu drepturile omului, valorile democratice și statul de drept.

B. Alfabetizarea în domeniul IA în programele de învățământ și cadrele de învățare

33. Alfabetizarea în domeniul IA presupune dezvoltarea valorilor, atitudinilor, competențelor, cunoștințelor și înțelegerii critice necesare pentru a interacționa cu IA în mod critic, etic, responsabil, sigur și eficient. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. integrarea alfabetizării în domeniul IA în programele naționale de învățământ și în cadrele de învățare, ținând seama de nivelul de educație, capacitatea și dezvoltarea cognitivă a învățăceilor, relevanța pedagogică și baza de cunoștințe în continuă evoluție;

b. promovarea unor abordări interdisciplinare care integrează alfabetizarea în domeniul IA în educația civică, alfabetizarea digitală, alfabetizarea mediatică și informațională și disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), precum și în alte discipline relevante;

c. sprijinirea dezvoltării unor resurse educaționale favorabile incluziunii, adaptate contextului și deschise, care să poată fi adaptate nevoilor locale, culturii și limbilor;

d. sprijinirea unor inițiative-pilot în școli și în mediile de formare profesională, concepute pentru a fundamenta punerea în aplicare pe dovezi.

C. Învățare, predare și evaluare

34. Practicile de învățare, predare și evaluare referitoare la alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să acorde o atenție deosebită dimensiunii umane a IA și să promoveze gândirea critică, capacitatea de acțiune a învățăceilor, învățarea reciprocă și autonomia profesională. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea unor abordări pedagogice centrate pe învățăcel, care se concentrează pe capacitatea acestuia de a lua decizii informate privind utilizarea IA și care se bazează pe experiență și cercetare, permițând astfel o înțelegere critică a rolului IA în societate;

b. încurajarea practicilor reflexive care sprijină luarea unor decizii informate și etice cu privire la utilizarea sistemelor de IA în contexte educaționale și civice, precum și la momentul și modul în care acestea ar trebui utilizate;

c. dezvoltarea unor abordări de evaluare, inclusiv evaluare formativă și evaluare între colegi, care să evalueze înțelegerea tehnică, raționamentul etic, gândirea critică și capacitatea de acțiune informată;

d. acordarea autonomiei profesionale, libertății pedagogice și flexibilității cadrelor didactice în punerea în aplicare a curriculumului și în alegerile pedagogice, prevenind astfel orice risc de standardizare sau control automatizat al acestora;

e. asigurarea faptului că instituțiile de educație și formare informează în mod clar și accesibil învățăceii, părinții și profesorii atunci când sunt utilizate sisteme de IA, explicând scopul acestora, modul lor de funcționare, limitările și drepturile persoanelor afectate.

D. Dezvoltarea profesională continuă

35. Dezvoltarea profesională continuă ajută cadrele didactice, funcționarii publici și alți profesioniști să-și mențină și să-și consolideze alfabetizarea în domeniul IA, ca proces continuu, adaptiv și sprijinit la nivel de sistem. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. instituirea unor parcursuri de învățare profesională continue, modulare și actualizate periodic, care să reflecte natura în continuă evoluție a tehnologiilor IA și noile dovezi;

b. sprijinirea accesului la oportunități regulate și de înaltă calitate de dezvoltare profesională, acordând o atenție deosebită dimensiunii umane a IA;

c. promovarea experimentării responsabile în medii sigure, în condiții de constrângeri etice riguroase, pentru testarea și reflecția asupra sistemelor de IA;

d. asigurarea clarității privind responsabilitatea și asumarea răspunderii în elaborarea, furnizarea și evaluarea dezvoltării profesionale în domeniul alfabetizării în IA.

E. Învățământ superior și cercetare

36. Instituțiile de învățământ superior și de cercetare joacă un rol central în promovarea alfabetizării în domeniul IA, generarea de cunoștințe și inovare și pregătirea viitorilor profesioniști, inclusiv a cadrelor didactice, pentru o interacțiune responsabilă cu inteligența artificială. În acest context și cu respectarea libertății academice și a autonomiei instituționale, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. încurajarea și sprijinirea instituțiilor de învățământ superior în integrarea alfabetizării în domeniul IA în programele de învățământ, cadrele de învățare și activitățile de cercetare;

b. sprijinirea dezvoltării programelor de formare inițială și de pregătire profesională a cadrelor didactice, care să le pregătească pentru a interacționa în mod critic și responsabil cu IA în dimensiunile sale umană, tehnologică și practică;

c. încurajarea unor condiții care să permită utilizarea și dezvoltarea responsabilă a IA în învățământul superior și cercetare, în conformitate cu libertatea academică și standardele etice;

d. încurajarea cercetării și inovării interdisciplinare în domeniul alfabetizării în IA, prin rețele de colaborare între discipline;

e. asigurarea unor oportunități adecvate de finanțare și a unor mecanisme de sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare.

F. Sensibilizarea publicului și implicarea societății

37. Sensibilizarea publicului și implicarea societății sunt esențiale pentru dezvoltarea unei înțelegeri publice informate, critice și favorabile incluziunii a IA și a implicațiilor acesteia pentru drepturile omului, democrație și capacitatea de acțiune socială. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea vizibilității inițiativelor de alfabetizare în domeniul IA în instituții publice și spații civice, precum școli, biblioteci, muzee, centre culturale și platforme media;

b. sprijinirea parteneriatelor dintre autoritățile publice, societatea civilă, mass-media și instituțiile academice pentru elaborarea unor materiale fiabile de sensibilizare, conforme cu drepturile;

c. promovarea alfabetizării în domeniul IA pentru toate generațiile, prin învățare pe tot parcursul vieții și prin inițiative de sprijinire a familiilor, copiilor, tinerilor, persoanelor în vârstă și grupurilor dezavantajate;

d. sprijinirea dezvoltării unor inițiative de sensibilizare a publicului care să abordeze în mod specific materialele media manipulate cu ajutorul IA și dezinformarea automatizată.

V. Cooperare, colaborare și implicarea părților interesate

38. Punerea în aplicare eficientă a prezentei recomandări necesită cooperare susținută, colaborare favorabilă incluziunii și implicarea semnificativă a părților interesate la nivel național, regional și internațional. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea unor mecanisme structurate de cooperare între autoritățile publice, furnizorii de educație, instituțiile de cercetare, societatea civilă și actorii din sectorul privat;

b. sprijinirea participării semnificative a elevilor, cadrelor didactice, familiilor și comunităților la elaborarea și evaluarea politicilor privind alfabetizarea în domeniul IA;

c. încurajarea implicării organizațiilor care reprezintă grupuri marginalizate și dezavantajate, pentru a aborda barierele structurale și a promova accesul echitabil la alfabetizarea în domeniul IA;

d. sprijinirea inițiativelor de învățare comunitară și nonformală care răspund diverselor contexte sociale, culturale și lingvistice;

e. facilitarea cooperării internaționale și a învățării reciproce prin schimburi între parteneri, cercetare comună și depozite comune de resurse.

VI. Evaluare, examinare și revizuire

39. Evaluarea, examinarea și revizuirea periodică contribuie la punerea în aplicare eficientă și facilitează îmbunătățirea continuă. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. încurajarea colectării și analizei voluntare de dovezi privind politicile și inițiativele de alfabetizare în domeniul IA, în conformitate cu contextele naționale;

b. promovarea unor abordări participative de evaluare, care să implice învățăcei, cadre didactice și alte părți interesate;

c. facilitarea schimbului de rezultate ale evaluării și de lecții învățate prin intermediul platformelor și rețelelor Consiliului Europei;

d. încurajarea revizuirii periodice a politicilor privind alfabetizarea în domeniul IA, pentru a le adapta evoluțiilor tehnologice, sociale și juridice.

UE: e-publicații recente - Orientări pentru profesori și cadrele didactice privind combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare

Actualizat aprilie 2026

Guidelines for teachers and educators on tackling disinformation and promoting digital literacy through education and training/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture. - Luxembourg: Publications Office of the European Union. - 2026. - 80 p. - PDF ISBN 978-92-68-32866-8. - URL:

https://data.europa.eu/doi/10.2766/5220136 (accesat: 01.04.2026)

Aceste orientări, actualizate în 2026, se adresează profesorilor de la toate nivelurile de învățământ care doresc să îi ajute pe elevi să își dezvolte competențele de alfabetizare digitală și să utilizeze aceste competențe pentru a face față provocării tot mai mari reprezentate de dezinformare. Aceste orientări oferă sfaturi și sugestii practice pe care profesorii le pot aplica în clasă, valorificând propriile cunoștințe de specialitate și experiența profesională.

Orientările includ mai multe analize aprofundate ale unor subiecte deosebit de relevante, precum:

• natura dezinformării, 
• rolul inteligenței artificiale generative (GenAI), 
• rolul platformelor de socializare și al influencerilor,  
• descrieri ale unor strategii specifice de combatere a dezinformării, inclusiv prevenirea dezinformării.

Pe lângă recomandări și informații utile, orientările includ și mai multe planuri de lecție care pot fi utilizate de profesori pentru a aborda fenomenul dezinformării. De asemenea, aceste orientări cuprind o serie de recomandări menite să sprijine directorii instituțiilor de învățământ și alți factori de decizie în promovarea alfabetizării digitale în sălile de clasă și în școli.

"Prin această actualizare (ediția 2026),obiectivul nostru este de a extinde sprijinul oferit comunității largi și diverse de profesori și educatori și de a răspunde direct experiențelor tinerilor din mediul online, ținând cont de cele mai recente evoluții tehnologice și societale. Am inclus o serie de secțiuni noi privind subiecte: inteligența artificială generativă, rețelele sociale, influencerii, combaterea dezinformării, precum și planuri de lecție. O secțiune dedicată se adresează acum și factorilor de decizie și conducerii instituțiilor de învățământ, oferind orientări suplimentare pentru promovarea schimbărilor sistemice".

Pia Ahrenkilde Hansen, Director General pentru Educație, Tineret, Sport și Cultură

Din cuprins:

• Utilizarea ghidului în educație și formare
• Stabilirea contextului
• Dezvoltarea competențelor de alfabetizare digitală în clasă și în școală: formarea cetățenilor digitali
• Dezinformarea: despre ce vorbim?
• Inteligența artificială generativă și dezinformarea
• Platformele de socializare și influencerii din mediul online
• Prevenirea dezinformării
• Evaluarea și aprecierea competențelor de alfabetizare digitală în școală și în clasă
• Recomandări pentru conducerea școlilor și factorii de decizie

Guidelines for teachers and educators on tackling disinformation and promoting digital literacy through education and training/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 39 p. - PDF ISBN 978-92-76-55108-9. - URL: : https://op.europa.eu/s/xddX (eng)

Orientări pentru profesori și cadrele didactice privind combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare

 Disponibil :  https://data.europa.eu/doi/10.2766/06249 (rom)

Orientările oferă sprijin practic profesorilor și cadrelor didactice și includ definiții ale conceptelor tehnice, exerciții de efectuat în clasă și modalități de încurajare a obiceiurile „sănătoase” de folosire a mediului online. Acest set de instrumente acoperă 3 teme principale:

1. dezvoltarea competențelor digitale,
2. combaterea dezinformării și
3. evaluarea competențelor digitale.

Orientările au fost elaborate cu sprijinul grupului de experți al Comisiei pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare, grup care reunește o gamă largă de practici din domeniul educației și formării, din radiodifuziune, din mediul academic, din domeniul rețelelor sociale și al jurnalismului. 

Această publicație oferă:

• orientări practice pentru profesori și cadrele didactice, 
• sfaturi practice, 
• planuri de activități, 
• informații privind anumite teme,
• atenționări bazate pe ceea ce funcționează în ceea ce privește alfabetizarea digitală și educația și formarea. 

Orientările reprezintă o inițiativă-cheie a Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) al Comisiei Europene și au la bază activitatea unui grup de experți al Comisiei creat în acest sens. Orientările au ca obiectiv să ducă la:

• o înțelegere mai largă a alfabetizării digitale obținute prin educație și formare, 
• să promoveze utilizarea responsabilă și în condiții de siguranță a tehnologiilor digitale,
• o mai bună sensibilizare și cunoaștere de către public a dezinformării. 

Publicația oferă expertiză pedagogică cu privire la consolidarea aptitudinilor de gândire critică ale tinerilor noștri în vederea consolidării rezilienței acestora în lumea digitală. De asemenea, sunt explorate posibilități de creare a unui climat de încredere în clasă și a unui spațiu sigur pentru elevi și profesori pentru a discuta chestiuni sensibile. Orientările sunt destinate profesorilor/cadrelor didactice din învățământul primar și secundar care predau diferite materii și au niveluri diferite de experiență și de cunoștințe în domeniu.

Vezi de asemenea :

Final report of the Commission expert group on tackling disinformation and promoting digital literacy through education and training. - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 99 p.

Disponibil : https://op.europa.eu/s/xddV

Raportul analizează rolul educației și formării în combaterea dezinformării și prezintă soluții posibile prin intermediul politicilor la nivelul UE și la nivel național.

Raportul final al grupului de experți oferă informații cu privire la rolul-cheie pe care îl joacă educația și formarea în înzestrarea tinerilor cu competențele necesare pentru lumea digitală de astăzi, inclusiv în ceea ce privește combaterea dezinformării, subliniind, în același timp, principalele provocări și soluțiile potențiale în acest domeniu complex și dinamic. El face trimitere la politica existentă la nivelul UE și la inițiativele internaționale, subliniind valoarea adăugată a valorificării lucrărilor existente. 

Raportul prezintă patru dimensiuni principale ale combaterii dezinformării și promovării alfabetizării digitale prin educație și formare referitoare la natura tehnologică și psihologică a dezinformării, dimensiunile-cheie ale alfabetizării digitale, nevoile profesorilor și ale cadrelor didactice și, în cele din urmă, abordările eficiente adoptate în statele membre.

Informații suplimentare :

• Fișă informativă : https://education.ec.europa.eu/sites/default/files/2022-10/Disinformation%20factsheet.pdf
• Infografic : https://education.ec.europa.eu/sites/default/files/2022-10/Disinformation%20infographic.pdf
• Video : https://education.ec.europa.eu/ro/focus-topics/digital-education/action-plan/action-7

Mai multe resurse/ publicații :

RESURSE /PUBLICAȚII UE

https://tinyurl.com/vdy73rmh
https://tinyurl.com/n7hhkftb
https://tinyurl.com/5n6vbbnh
EUvs Dezinfo https://tinyurl.com/38x4da2k

Dezinformarea privind coronavirusul https://tinyurl.com/3amxmx29
FACT, ghid de dezinformare digitală https://tinyurl.com/ejwncj26

Cum să identificăm și să combatem dezinformarea?: set de instrumente https://tinyurl.com/538mvtmc

Coronavirus ‘crush test’: Rezistența la dezinformare a statelor EaP și a Românie ihttps://tinyurl.com/yknzt22z

RESURSE / PUBLICAȚII Consiliului Europei
https://tinyurl.com/2p9bnn7z
https://tinyurl.com/ynj4xstn
Rezistenţa digitală:Manual pentru profesori/ Digital Resistance.An empowering handbook for teachers on how to support their students to recognise fake news and false information found in the online environment  https://tinyurl.com/2yp7sajd
Information Disorder : Toward an interdisciplinary framework for research and policy making - https://tinyurl.com/37pu6vpe
Links between freedom of expression and other Human Rights - https://tinyurl.com/2w4byt7f
Supporting Quality Journalism through Media and Information Literacy - https://tinyurl.com/22jkdtm3
Regulatory Authorities for Electronic Media and Media Literacy - Comparative analysis of the best European practices - https://tinyurl.com/49ennpmu
Manual pentru factorii de decizie politică cu privire la drepturile copilului în mediul digital - https://tinyurl.com/4dnfbeee
Manual pentru educaţia cetăţeniei digitale - https://tinyurl.com/4vtfybjx
Ghidul "Cetățenia digitală ... și copilul dvs. - Ceea ce fiecare părinte trebuie să știe și să facă" - https://tinyurl.com/3xrbe4av
Dezvoltarea abilității studenților de a evalua informațiile din rețelele media și rețelele sociale - https://tinyurl.com/3v8bwbxz
Orientările pentru respectarea, protejarea și realizarea drepturilor copilului în mediul digital - https://tinyurl.com/mvv9jj27
Află despre drepturile tale în mediul digital. Orientările Consiliului Europei pentru respectarea, protejarea și îndeplinirea drepturilor copilului în mediul digital – versiunea simplifi cată pentru copii Prezentat pentru copii și tineri cu vârsta sub 18 ani - https://tinyurl.com/2rhput59

Colecții CPESC
Dezinformarea: Achizitii recente - https://tinyurl.com/2dtkxpv4
Fake News și dezinformare online: recunoaște și verifică : Manual pentru toți utilizatorii de internet - https://tinyurl.com/2ar478jc
Combaterea știrilor false în condițiile provocărilor de securitate - COVID 19 - https://tinyurl.com/4yjzx2ef
Propaganda și contrapropaganda : Ghid teoretico-practic de orientare - https://tinyurl.com/3s9sh823
Educație pentru media - https://tinyurl.com/3rmer37k
Educație pentru societate : Ghidul profesorului - https://tinyurl.com/mwx3nhvj
Dezvoltarea abilității studenților de a evalua informațiile din rețelele media și rețelele sociale: Un set de instrumente pentru formarea cadrelor didactice în domeniul cetățeniei și al educației pentru drepturile omului - https://tinyurl.com/39ymzt26
Words and wars - Ukraine facing Kremlin propaganda - https://tinyurl.com/yshaem95
Weeding out fake news - https://tinyurl.com/2snnbssr

CoE: E-publicații: Strategii naționale de alfabetizare media și informațională

National Media and Information Literacy (MIL) Strategies: Practical Steps and Indicators / Steering Committee on Media and Information Society (CDMSI). - Strasbourg: Council of Europe, 2026. - 101 p.. - URL: https://rm.coe.int/prems-009626-gbr-2553-cdmsi-guidelines-for-national-media-and-informat/48802ad4ed (accesat:19.03.2026)

Documentul de politici „Strategii naționale de alfabetizare media și informațională (MIL) – Pași practici și indicatori” (denumit în continuare „documentul”) a fost elaborat în conformitate cu mandatul Comitetului director pentru mass-media și societatea informațională (CDMSI). CDMSI, printre diversele sale activități, abordează aspecte legate de libertatea de exprimare, mass-media, guvernanța digitală și alte chestiuni legate de societatea informațională. Documentul oferă recomandări practice pentru implementarea strategiilor MIL la nivel național, astfel cum sunt recomandate în diverse texte ale Consiliului Europei. Acesta face parte dintr-un set de documente elaborate în baza mandatului CDMSI, aprobat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, care includ orientări privind implicațiile inteligenței artificiale generative asupra libertății de exprimare, un document strategic pentru combaterea dezinformării și consolidarea integrității informației, un proiect de recomandare privind siguranța online și responsabilizarea creatorilor și utilizatorilor de conținut, precum și un studiu de fezabilitate privind aplicațiile de realitate imersivă și implicațiile acestora asupra libertății de exprimare și a altor drepturi.

Schimbările fără precedent din mediul media și informațional, determinate de digitalizare, au generat provocări semnificative pentru drepturile omului, democrație și statul de drept. Capacitățile tehnologice (algoritmi, date, informații, comunicare), împreună cu platformele digitale care acționează ca „gardieni ai accesului”, au modificat radical modelele tradiționale de afaceri din mass-media, generând consecințe politice, economice, juridice și sociale importante. Fluxurile informaționale perturbate, orientate mai mult spre viralitate decât spre acuratețe, au contribuit la scăderea încrederii publice atât în mass-media, cât și în instituțiile democratice și au afectat negativ calitatea jurnalismului. Utilizarea extinsă a sistemelor algoritmice, bazate pe datele utilizatorilor, este considerată ca având un impact semnificativ asupra opiniei publice, modelând discursul socio-politic și contribuind potențial la polarizarea socială. Aceste tendințe au fost caracterizate de Consiliul Europei drept exemple de „dezordine informațională”, conducând la răspândirea pe scară largă a dezinformării și a informațiilor eronate, la creșterea discursului instigator la ură și a altor conținuturi nocive, precum și la fragmentarea spațiului public și accentuarea polarizării între „publicuri ale adevărului” separate, cu realități și narațiuni paralele.

Alfabetizarea media și informațională (MIL), așa cum a fost evidențiată recent în raportul Secretarului General al Consiliului Europei, „Către un nou Pact democratic pentru Europa”, reprezintă o componentă-cheie a procesului de revitalizare democratică. Este necesară o abordare coordonată și strategică a MIL pentru a face față acestor provocări crescute cu care se confruntă toate statele membre, pentru care dezvoltarea strategiilor naționale MIL constituie o prioritate urgentă. MIL are potențialul de a responsabiliza cetățenii și comunitățile, sporindu-le reziliența și capacitatea de a prospera în societăți bogate în informații și dominate de tehnologie digitală. În acest sens, MIL este strâns legată de cetățenia digitală, promovată de Consiliul Europei ca esențială pentru înțelegerea impactului tehnologiei digitale asupra vieții noastre, sporind conștientizarea atât a oportunităților fără precedent, cât și a noilor provocări. MIL reprezintă un set indispensabil de competențe și abilități de care cetățenii au nevoie pentru a gestiona accesul și utilizarea multiplelor platforme care influențează toate aspectele vieții cotidiene. Accesul nu este doar unul tehnic sau fizic, ci și cognitiv și epistemologic, MIL contribuind la depășirea diverselor forme de decalaj digital.

MIL permite indivizilor să:
► dezvolte competențe cognitive, tehnice și sociale care le permit să acceseze eficient și să analizeze critic conținutul media și informațiile, inclusiv în contextul utilizării pe scară largă a inteligenței artificiale;
► ia decizii informate privind sursele media și informaționale utilizate (atât media tradiționale, cât și digitale) și modul de utilizare a acestora;
► înțeleagă implicațiile etice ale tehnologiilor media și informaționale;
► comunice eficient, inclusiv prin crearea de conținut.

MIL reprezintă o prioritate strategică pentru Consiliul Europei de peste douăzeci de ani. Importanța sa este strâns legată de misiunea fundamentală a Consiliului de a promova și proteja drepturile omului, democrația și statul de drept în cele 46 de state membre. Orientări privind MIL sunt incluse în numeroase instrumente normative ale Consiliului Europei, destinate statelor, factorilor de decizie și altor actori publici și privați implicați în elaborarea politicilor într-un mediu media și informațional aflat într-o evoluție rapidă. MIL este considerată o componentă inerentă a reglementărilor și politicilor în domenii precum educația și învățarea pe tot parcursul vieții, familia, copiii și tinerii, mass-media și societatea informațională etc. Documentul se adresează acestor actori, având ca obiectiv furnizarea unor orientări practice pentru dezvoltarea și consolidarea strategiilor naționale MIL.

Scopul documentului este de a oferi recomandări aplicabile statelor membre pentru dezvoltarea sau consolidarea strategiilor naționale MIL. Aceasta presupune integrarea MIL în cadre instituționale, consolidarea capacităților, implicarea părților interesate și asigurarea resurselor necesare, contribuind totodată la creșterea rezilienței în fața provocărilor legate de independența și libertatea mass-media, integritatea informației și capacitatea indivizilor de a lua decizii informate și de a participa în mod activ și semnificativ la procesele democratice. Bazându-se pe standardele și instrumentele juridice ale Consiliului Europei, precum și pe alte studii și cadre internaționale relevante, documentul stabilește pași practici pentru elaborarea politicilor naționale în domeniul MIL. Sunt evidențiate domenii esențiale precum dezvoltarea politicilor și guvernanța, consolidarea bazei de dovezi, integrarea MIL în educație, promovarea parteneriatelor și asigurarea accesibilității pentru toate categoriile de public, inclusiv pentru grupurile vulnerabile.

Conform mandatului CDMSI, scopul documentului este de a oferi „orientări practice și aplicabile privind implementarea strategiilor MIL la nivel național”. Domeniul său de aplicare se bazează pe cadrul stabilit în Recomandarea CM/Rec(2018)1 privind pluralismul mass-media și transparența proprietății media, precum și pe alte orientări relevante ale Consiliului Europei, în special în domeniul educației media. Elementele-cheie ale acestui cadru recomandă statelor membre să adopte următoarele măsuri:

► o politică națională coordonată de educație media, implementată prin planuri multianuale și implicând o gamă largă de actori;

► includerea educației media în curricula școlară la toate nivelurile și în învățarea pe tot parcursul vieții;

► încurajarea organizațiilor media să promoveze alfabetizarea media prin politicile și activitățile lor;

► asigurarea faptului că autoritățile naționale de reglementare dispun de competențele și resursele necesare pentru promovarea alfabetizării media.

În conformitate cu această abordare, Partea I a documentului prezintă orientări structurate în cinci domenii principale:

1. Cadrul de politici și reglementare – evidențiază elementele esențiale pentru elaborarea politicilor eficiente, inclusiv o viziune strategică națională, abordare holistică a MIL, revizuirea legislației, evaluarea nevoilor și asigurarea finanțării sustenabile.
2. Consolidarea bazei de dovezi – subliniază importanța cercetării, monitorizării și evaluării pentru dezvoltarea și implementarea strategiilor, precum și necesitatea indicatorilor clari și a revizuirii periodice.
3. Integrarea MIL în educație – vizează integrarea în toate formele de educație (formală, non-formală, continuă), dezvoltarea competențelor, formarea cadrelor didactice și crearea resurselor educaționale.
4. Responsabilizare prin implicare – evidențiază importanța MIL pentru toți cetățenii, inclusiv creatori de conținut, jurnaliști și politicieni, promovând gândirea critică, conștientizarea drepturilor și participarea activă.
5. Colaborare și parteneriate – subliniază necesitatea cooperării între actori, rolul jurnalismului liber și responsabil, precum și importanța resurselor și finanțării pe termen lung.

Partea a II-a, Memorandumul explicativ, oferă context suplimentar și evidențiază urgența strategiilor naționale MIL, dezvoltarea conceptului și importanța unei abordări bazate pe drepturile omului. De asemenea, include orientări privind implementarea și utilizarea indicatorilor pentru monitorizarea progresului.

Anexele oferă o sinteză a indicatorilor și rezultatelor strategiilor naționale MIL, precum și o prezentare a orientărilor existente ale Consiliului Europei în acest domeniu.

Cuprins

GLOSAR DE TERMENI
PREAMBUL

Introducere
Scop și domeniu de aplicare

ORIENTĂRI

Cadre de politici și reglementare
Consolidarea bazei de dovezi
Integrarea alfabetizării media și informaționale (MIL) în educație
Responsabilizare prin implicare
Colaborarea și parteneriatele între părțile interesate

MEMORANDUM EXPLICATIV

Contextul strategiilor naționale MIL
Definirea strategiei naționale MIL
Evoluția conceptului de MIL
Umanismul și transformarea digitală centrată pe om
Societăți reziliente în era inteligenței artificiale
Notă privind implementarea

ANEXA 1 – INDICATORI PENTRU STRATEGIILE NAȚIONALE MIL
ANEXA 2 – INDICATORI PENTRU MONITORIZAREA PROGRESULUI
ANEXA 3 – PREZENTARE GENERALĂ A ORIENTĂRILOR EXISTENTE ALE CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND MIL

Recomandări referitoare la MIL

Alte texte și studii

t.ly/mp9lE

CoE: E-publicații 2026: Dezvoltarea și promovarea educației pentru cetățenie digitală – Stadiul actual

Implementation of Recommendation CM/Rec(2019)10 on Developing and Promoting Digital Citizenship Education – State of Play / Council of Europe. -  Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 74 p. -   ISBN 978-92-871-9614-9; Idem [Resursă electronică]. -  ISBN (PDF) 978-92-871-9615-6. - URL: https://rm.coe.int/prems-015426-gbr-2553-implementation-of-recommendation-cmrec-2019-10-b/48802a99d2 (accesat: 22.02.2026)

Publicația „Implementarea Recomandării CM/Rec(2019)10 privind dezvoltarea și promovarea educației pentru cetățenie digitală – Stadiul actual” oferă prima analiză amplă a modului în care statele membre ale Consiliului Europei implementează Recomandarea privind educația pentru cetățenie digitală adoptată în 2019. Raportul examinează politicile, strategiile și inițiativele naționale din 46 de state membre, analizând integrarea principiilor educației pentru cetățenie digitală în contexte educaționale formale, non-formale și informale.

Studiul evidențiază modul în care educația pentru cetățenie digitală răspunde provocărilor societății digitale, inclusiv participarea online, siguranța pe internet, alfabetizarea media, dezvoltarea competențelor digitale și implicarea democratică în mediul digital. Rezultatele arată că, deși multe state au dezvoltat politici și strategii care includ elemente ale educației digitale, doar un număr limitat de țări fac referire explicită la Recomandarea CM/Rec(2019)10 în legislație, politici publice sau curricula națională.

Raportul evidențiază o gamă largă de inițiative inovatoare, inclusiv reforme curriculare, programe de formare pentru profesori, resurse educaționale adaptate copiilor, platforme digitale educaționale și campanii naționale de conștientizare. Un accent special este pus pe importanța implicării părților interesate în procesul de elaborare și implementare a politicilor, deși există dovezi mai limitate privind participarea sistematică în procesele de monitorizare și evaluare.

De asemenea, publicația subliniază rolul cooperării internaționale, inclusiv prin rețele specializate și parteneriate cu organizații internaționale, precum rețeaua promotorilor educației pentru cetățenie digitală și centrele pentru siguranța pe internet.

Pe baza constatărilor, raportul formulează recomandări pentru consolidarea implementării recomandării europene, inclusiv: alinierea cadrelor naționale la principiile Consiliului Europei privind cetățenia digitală, îmbunătățirea mecanismelor de monitorizare și evaluare, extinderea programelor de formare a profesorilor, intensificarea eforturilor de traducere și diseminare a resurselor și consolidarea cooperării internaționale, în special în contextul Anului European al Educației pentru Cetățenie Digitală 2025.

Publicația reafirmă angajamentul Consiliului Europei de a sprijini statele membre în promovarea unei educații digitale incluzive, bazate pe drepturi fundamentale și valori democratice, care să permită cetățenilor de toate vârstele să participe în mod sigur, etic și responsabil într-o societate tot mai digitalizată.

CUPRINS:

CUVÂNT ÎNAINTE

CAPITOLUL 1 – REZUMAT EXECUTIV

• Scopul, obiectivele și abordarea studiului
• Constatări cheie
• Recomandări

CAPITOLUL 2 – INTRODUCERE

• Obiectivele și domeniul de aplicare al studiului
• Abordarea metodologică

CAPITOLUL 3 – CADRE EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE RELEVANTE PENTRU EDUCAȚIA PENTRU CETĂȚENIE DIGITALĂ

CAPITOLUL 4 – ACȚIUNILE ȘI INIȚIATIVELE STATELOR MEMBRE RELEVANTE PENTRU EDUCAȚIA PENTRU CETĂȚENIE DIGITALĂ

• Implementarea politicilor privind Recomandarea privind educația pentru cetățenie digitală
• Acțiuni de promovare a Recomandării privind educația pentru cetățenie digitală în contexte educaționale formale, non-formale și informale
• Cadruri de evaluare a impactului Recomandării privind educația pentru cetățenie digitală
• Participarea părților interesate
• Cadruri de cooperare între sectoarele public, privat, civil și instituțiile educaționale
• Participarea statelor membre la cadre de cooperare internațională
• Informații suplimentare privind implementarea
• Formarea profesorilor și a profesioniștilor din educație

CAPITOLUL 5 – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

• Cadre europene și internaționale relevante pentru educația pentru cetățenie digitală
• Integrarea educației pentru cetățenie digitală în politicile naționale, legislație și curricula
• Acțiuni de promovare a Recomandării privind educația pentru cetățenie digitală și inițiative conexe
• Cadre de evaluare a impactului Recomandării privind educația pentru cetățenie digitală
• Implicarea părților interesate în proiectare, implementare și evaluare
• Cadre de cooperare între sectoarele public, privat, civil și educațional
• Participarea statelor membre la cadre de cooperare internațională

ANEXE

• Anexa 1 – Logica de intervenție a Recomandării CM/Rec(2019)10
• Anexa 2 – Cadrul analitic

REFERINȚE

*     *     *

Informații suplimentare:

Educația pentru Cetățenie Digitală, 

Achiziții noi - Aprilie- iunie 2025

3 /  M-45     II- 731577

Mecanisme și modele de adoptare a deciziilor la nivel local/ regional/central": Conferința Internațională Jean Monnet " /coordonator Roșca Ludmila; Universitatea de Stat din Moldova, Institutul de Administraţie Publică. - Chişinău, 2024. - 448 p. - ISBN 978-5-85748-039-7; Idem [Resursa electromica]- URL:

https://conferinte.stiu.md/sites/default/files/evenimente/Mecanisme%20adoptare%20decizii_web.pdf

În perioada 19-20 aprilie 2024, la Chișinău s-a desfășurat în format mixt Conferința Internațională Jean Monnet, având ca obiective principale: crearea unei platforme de dezbateri privind reforma administrației publice la nivel central, regional și local; facilitarea schimbului de bune practici între funcționari și specialiști din Republica Moldova, Ucraina, România și alte state europene; și evaluarea riscurilor de securitate ale statelor candidate la integrarea în Uniunea Europeană.

Conferința a fost structurată în trei paneluri tematice:

1. Reforma sistemului de administrație centrală, regională și locală în contextul integrării europene.

2. Amenințări și riscuri la securitatea statelor candidate la integrare în UE. Experiența Ucrainei și Republicii Moldova.

3. Potențialul și instrumentele colaborării Republicii Moldova și Ucrainei cu statele membre ale UE în domeniul administrației publice locale.

Detalii / Varianta electronică - https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/04/achizitii-noi-conferinta-internationala.html

342.7    P-78     III- 146737

Poalelungi, Mihail. Protecția europeană a drepturilor omului : curs lecții (suport didactic) / Poalelungi Mihail, Cristea Gabriela, Rotari Oleg.- Chișinău : [s. n.] , 2024. - 360 p.- ISBN: 978-9975-84-216-7

Din cuprins:

Tema 1. Evoluţia conceptuală a instituţiei drepturilor omului. Scurt istoric. Noţiuni introductive 

Tema 2. Organisme internaţionale in domeniul drepturilor omului

Tema 3. Curtea Penală Internaţională

Tema 6. Organisme europene in domeniul drepturilor omului

• Uniunea Europeană
• Consiliul Europei

Tema 7. Acte ale Consiliului Europei în domeniul protecției drepturilor omului

Tema 8. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului noțiuni, principii de interpretare, aplicabilitate, admisibilitate .

Tema 9. Drepturile protejate de CEDO

• Dreptul la viaţă consacrat de articolul 2
• Interzicerea torturii-- drept protejat atât pe timp de pace cât și de război.
• Interzicerea sclaviei și a muncii forțate
• Implicațiile dreptului la libertatea și siguranța persoanei
• Dreptul la un proces echitabil. Aplicabilitate
• Nicio pedeapsă fără lege
• Dreptul la respectarea vieții private și de familie
• Libertatea de gândire, de conștiință și de religie
• Libertatea de exprimare. Libertatea de opinie
• Libertatea de a comunica informaţii şi idei.
• Libertatea de întrunire şi asociere.
• Dreptul la căsătorie
• Dreptul la un remediu efectiv
• Interzicerea discriminării
• Limitarea folosirilor restrângerilor drepturilor...
• Protecția proprietății
• Dreptul la instruire
• Dreptul la alegeri libere 
• Libertatea de circulaţie
• Interzicerea expulzării propriilor cetățeni 
• Interzicerea expulzărilor colective de străini
• Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori

343.4   I-68     II- 731597

Lup, Beniamin. Instruire în domeniul prevenției traficului de persoane: Suportul de curs / Beniamin Lup, Vitalie Ionașcu, Constantin Rusnac, Marcel Boșcaneanu; Asociația Worldteach.- Chișinău : [s. n.] , 2024.- 192 p. - ISBN: 978-5-85748-043-4

Din cuprins:

1. Noţiuni introductive privind traficul de persoane

2. Tipuri de exploatare şi caracteristicile acestora

3. Recunoaşterea unei situații specifice de exploatare

4. Caracteristici specifice victimelor exploatarii

5. Asistența victimei traficului de persoane. Măsuri specifice de identificare, referire şi monitorizare

6. Importanta Informării şi Prevenţiei în Școli

7. Utilizarea Manualelor specifice

8. Elaborarea unui Plan de Preventie/Intervenţie

32      S-11     II- 731591

SACA, Victor. Teoria și practica interesului național: Suport de curs / Victor Saca ; Universitatea de Stat din Moldova. Fac. Relații Internaț. Șt., Politice și Administrative. - Chişinău, 2024. -296 p. - ISBN: 978-9975-62-753-5

Suportul de curs reprezintă un studiu teoretic, metodologic şi practic complex, în ajutorul studenților, la specialitatea Politologie. Scopul: familiarizarea tineretului studios cu cunoștințe despre domeniul vast al interesului național, formarea aptitudinilor de aplicare ulterioară a ceea ce au însușit în practica sociopolitică, de integrare eficientă în relațiile sociopolitice la diferite niveluri de activitate socială. 

Teoria și practica interesului național va ghida, proiecta şi consolida orientări şi comportamente aplicabile în domeniul profesional atât pentru cei care vor activa în instituții și organizații politice, cât şi celor din sectorul public, organizații nonguvernamentale.

Studiul respectiv însumă extrase din culegeri, manuale, monografii, articole ştiinţifice, acte normative şi documente relevante pentru problematica interesului naţional, fapt ce denotă caracterul exclusiv didactic al suportului de curs, care nu-şi propune diseminarea de informații originale, anterior republicate.

Din Cuprins:

• Mecanismele de formare, realizare și promovare a interesului național în contextul politicii interne și externe
• Interesul național în societatea în tranziție spre democrația între conflict și consens. Conflictul transnistrean și perspectivele promovării interesului național al RM
• Interesul național al Republicii Moldova în contextul Integrării Europen

Interesul național al Republicii Moldova și procesele integraționiste între vectorul european și vectorul estic.

Impactul Parteneriatului Estic (PaE) asupra relației interes național- proces integraționist european. Cazul Republicii Moldova.

Importanța Acordului RM- UE și a proceselor de obținere a statutului de stat candidat de aderare la UE pentru interesul național al Republicii Moldova.

343.3    P-68          II- 731599

PÎRŢAC, Grigore. Terorismul internațional : Suport de curs / Grigore Pîrțac, Ion Varta, Marcel Bencheci; Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova; Universitatea de Studii Europene din Moldova, Facultatea Științe politice și relații internaționale, Catedra Politică mondială și relații internaționale. - Chişinău: [S.n], 2024. -165 p. - ISBN: 978-9975-3674-5-5

Din Cuprins:

• Baza teoretico - metodologică a fenomenului terorismului interațional
• Noțiunea și evoluția fenomenului terorismul interanțional
• Clasificarea actelor de teroare
• Forme și metode teroriste
• Analiza politico -juridică a infracțiunilor cu caracter terorist
• Colaborarea interanțională în combaterea terorismului
• Oranizațiile teroriste
• Sursele de finanțare a terorismului
• Politica Republicii Moldova în domeniul prevenirii și combaterii terorismului

342.4(478)      R 46        I -1298647

Constituţia Republicii Moldova : Cu modificări şi completări la data de 20 octombrie 2024. – Chişinău, 2024 . – 60, [1] p. -ISBN 978-9975-3618-2-8;  

Detalii/ varianta electronică

https://cpescmdlib.blogspot.com/2025/06/achizitii-noi-constitutia-republicii.html

.

 695.3 / L-58     I- 1298723

Lescu, Mihai. Mass-media și geopolitica/ Mihai Lescu; [red. șt. : Victor Moraru].- Chișinău.-  Editura USM, 2024. - 384 p.- ISBN: 978-9975-62-788-7

Teza de doctor Mass-media din Republica Moldova în contextul geopolitic contemporan: implicații și tendințe

/https://anacec.md/files/Lescu-tezaDH.pdf

Cuprins

1. Comunicarea mediatică in context geopolitic: repere conceptuale ale cercetarii

2. Discursul geopolitic al mass-mediei: particularităţi şi tendinte

3. Particularitățile abordării mediatice a spațiului geopolitic regional

4 Factorul mediatic în confruntările informationale contemporane

5. Comportamentul geopolitic al mass-mediei din republica Moldova în contextul provocarilor actuale

5.4 Parametrii activității mass- mediei în procesul integrării europene a Republicii Moldova. Studiu de caz

Primul capitol include analiza conceptelor comunicarii mass-media in contextul geopolitic. In capitol sunt examinate abordārile si interpretările actuale ale geopoliticii lumii contemporane și ale comunicării politice mediatice moderne, precum si metodologia, și perspectivele cercetării factorului mediatic în contextul geopolitic.

In cel de al doilea capitol sunt abordate modalitătile de manifestare a discursului geopolitic, accentul find pus pe specificul activității mediatice in conditile globalizării, dar și pe dinamica interacţiunii dintre spatiul mediatic și câmpul geopolitic. Aspectele acestei interacţiuni sunt examinate in contextul activității regionale a celor trei segmente clasice ale mass-mediei moldovenești: presa scrisă, radio şi televiziune. Tot aici este identifcat rolul factorului mediatic în evoluția relaţiilor (geo)politice.

Capitolul al treilea este consacrat caracterului deosebit al cercectării acestui subiect. Aici sunt vizate mai multe doctirine ale marilor puteri si acţiunile acestora în sud- estul Europei în viziunea mass- mediei moldovenești. Acest capitol mai cuprinde cercetarea impactului intereselor strategice ale Federaţiei Ruse si ale tarilor învecinate asupra transformărilor ce au intervenit în câmpul informaţional. De asemenea, în acest capitol este analizată dinamica comunicării politice mediatizate dintre Republica Moldova şi România în spaiul geopolitic traditional.

Cel de-al patrulea capitol evidenţiază războiul informational ca formă particulară a relaţiilor geopolitice. În capitolul dat mai este cercetat rolul presei scrise și al audiovizualului în mediatizarea problematicii securitățiïi naționale a Republicii Moldova. Tot aici este dezbătută și problema noilor media (Internetului) ca instrument al războiului informațional. Aspectele teoretice ale capitolului sunt suprapuse cercetă- rilor sociologice si studiilor de caz.

Capitolul al cincilea examinează comportamentul politic al mass-mediei din Republica Moldova în contextul provocărilor actuale, accentul find pus pe schimbarea paradigmei comportamentale și a celei informationale a mass-mediei in condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice. Este examinat vectorul comunicarii geopolitice a mass-mediei alolingve din Republica Moldova şi mediatizarea specificului votului geopolitic în campaniile electorale. 

Un subcapitol aparte este consacrat rolului și locului mass-mediei în promovarea integrării europene a Republicii Moldova. 

1 Jurnaliștii și integrarea europeană: interesul, informarea și interpretarea (mediatică).

2. Jurnaliștii în spațiul geopolitic regional: interesul (marilor puteri), impactul (mass- mediei asupra jocului politic) și independența (editorială și libertatea de exprimare).

3. Jurnaliștii și vectorul european al țării: responsabilitate (socială și de opinie), război (dezlănțuit de Federația Rusă în Ucraina) și război hibrid (în Republica Moldova).

4. Jurnaliștii și viitorul european al Republicii Moldova: confruntare (de idei), comportament (politic) și colaborare (cu țările UE)

373.5 H- 22        III- 146729

Handrabura, Loretta. Educație pentru Media : Clasele a 10-a/ a 11-a / Loretta Handrabura, Natalia Grîu. ─ [Ed. a 2-a, compl.]. - Chişinău, 2024. - 175 p.- ISBN: 978-5-88554-356-9; Idem [Resursă electronică] – URL: https://educatia.mediacritica.md/ro/2024/08/19/manual-educatie-pentru-media-clasele-a-x-a-a-xi-a-versiune-actualizata/

In 2024, Centrul pentru Jurnalism Independent a actualizat conţinutul manualului Educaţie pentru media la treapta de liceu din dorinţa de a fi in pas cu noile tehnologii care s-au dezvoltat din 2019 încoace. 

Evoluţia rapidă a mediilor digitale, apariția noilor platforme și instrumente media, schimbările produse in spaţiul informaţional sau noile practici jurnalistice apărute în ultima perioadă au determinat revizuirea conţinutul manualului la treapta de liceu, pentru a-1 face mai actual şi în pas cu noile tendinţe.

Prin urmare, actualizarea manualului oferă noi instrumente pentru a identifica si combate dezinformarea, ajută să se inteleagă mai bine modul in care influentează informația, ne ţine la curent cu cele mai recente tendinţe și riscuri asociate retelelor sociale.

Familiarizarea cu noile tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială, realitatea augmentata și virtuală, ne ajută să înţelegem mai bine impactul lor asupra consumului de informatie.

Autorii speră ca noul manual de Educaţie pentru media la treapta de liceu să ofere competenţele și cunoștinţele necesare pentru a fi informați și responsabili în raport cu peisajul media complex și în continuă schimbare.

004 /  U-74      II-731715

Gaidarji, Vitali. Информационная безопасность. Вызовы информационной эпохи в АТО Гагаузия : (на базе исследований)  / Vitali Gaidarji, Svetlana Mironova, Svetlana Ghenov, Gheorghi Caraseni.- Комрат : A&V Poligraf, 2024. - 184 p. - ISBN: 978-5-86654-101-0

Manualul metodologic reprezintă un studiu complex, destinat analizei si combaterii dezinformării șì propagandei în spaţiul informaţional modern, cu un accent special pe regiunea Găgăuzia. Manualul a fost elaborat de o echipă de experți, cu sprijinul AO "MEDIA BIRLII - UNIUNIA MEDIA".

Introducerea justifică actualitatea temei securității informaţionale şi obiectivele cercetării, care includ analiza cauzelor răspândirii dezinformării și elaborarea metodelor de combatere a acesteia.Se descrie metodologia cercetării, care include metode cantitative şi calitative de analiză a datelor.

Capitolul 1 introduce conceptul de alfabetizare media, sublinind importanţa acesteia în lumea modernă. Se descriu componentele cheie ale alfabetizării media si metodele de predare şi dezvoltare a acesteia, orientate spre creșterea percepţiei critice a informațiilor de către populație.

Capitolul 2 explică diferenţa dintre dezinformare și propagandă, obiectivele şi metodele acestora.Se subliniază rolul gândirii critice în recunoaşterea și combaterea dezinformării, cu scopul de a întări rezistența societăţii la manipulări.

Capitolul 3 examinează experienţa internațională şi normele juridice de combatere a dezinformării și propagandei, cu scopul de a adapta practicile eficiente pentru aplicarea în Găgăuzia. Se analizează legislația Uniunii Europene și legile naționale în acest domeniu.

Capitolul 4 cercetează factorii psihologici și sociali ai percepției dezinformării în rândul locuitorilor din Găgăuzia. Se analizează datele sondajelor privind încrederea in mass-media si se formulează concluzii şi recomandări, orientate spre creşterea alfabetizării media și a gândirii critice.

Capitolul 5 introduce conceptul de securitate informațională și metodele de asigurare a acesteia.Se examinează aspectele juridice si organizationale ale securității informaţionale, cu scopul de a crea o protecție fiabilă a spațiului informațional regional.

Capitolul 6 descrie strategii și exemple practice de combatere a dezinformări şi propagandei. Sunt prezentate studii de caz de succes, cum ar fi proiectul Stop Fake, şi exemple de texte pentru podcasturi, cu scopul de a oferi instrumente eficiente pentru lucrul cu dezinformarea.

Capitolul 7 include sarcini și exerciții pentru dezvoltarea gândirii critice și a alfabetizării media.Se propun teme pentru discuţii şi variante de teste pentru verificarea întări procesul educațional în domeniul securitătii cunoștinţelor, cu scopul de a informaţionale.

Anexele conţin chestionarul sondajului, un exemplu de plan de advocacy, pliante si materiale informative.

341.7   C- 84  IV- 68387

Cotilevici, Violeta. Correspondance diplomatique : Support de cours  / Violeta Cotilevici, Alina Slobodaniuc.- Chişinău, 2024 (CEP USM) . - Chişinău, 2024. - 86 p. - ISBN: 978-9975-62-767-2; 

 Ce cours, destiné aux étudiants deuxième année en Relations Internationales, vise à fournir une compréhension approfondie de techniques, des formes et des usages de la correspondance diplomatique.

L'objectif principal est de familiariser les étudiants avec les pratiques formelles et informelles qui gouvement les echanges diplomatiques écrits, tout en leur fournissant let competences necessaires pour rediger des documents de nature diplomatique tels que les notes verbales, les memorandums, les lettres d'intention et autres formes de communication officielle.

Le support de cours est un outil essentiel pour la réussite dans ce module. Chaque partie du cours est accompagnée de savoir-faire pratiques, de points culturels et des épreuves blanches. Les annexes du support de cours jouent un rôle crucial pour les étudiants en complétant I'apprentissage théorique et pratique du module. Les tests d'évaluation permettent aux étudiants de mesurer leurs progrès tout au long du cours. Ils servent d'auto-évaluation et permettent de mieux préparer les épreuves officielles. Les annexes constituent une ressource pour réviser efficacement les concepts clés abordés en classe, en offrant des exercices pratiques pour mieux comprendre les enjeux de la correspondance diplomatique.

341.7  D- 45    III- 138322

Dermenji, Ariana. Protocolul Instituțional/ Ariana Dermenji. - Chișinău,  2021. - 184 p. -  ISBN: 978-9975-3266-4-3

Este primul Ghid la acest subiect realizat în Republica Moldova, un cumul de studii comparative, tendințe actuale și elemente din experiența personală, toate împreună având o intenție nobilă – sporirea și consolidarea imaginii instituționale.

Respectarea normelor de protocol este o armă a fiecărui oficial, precum și un instrument de reprezentare în viața politică, logistica organizării unui eveniment are magia de a demonstra părților participante considerația dar și o atitudine rezervată.

Totodată specialistul va însuşi:

• legislația în vigoare privind simbolurile nationale ale statului;
• normele generale de protocol institutional şi etichetă;
• importanţa imagınii instituţionale, personale si publice, precum si instrumente pentru edificarea acestora;
• organizarea acțiunilor protocolare în conformitate cu normele actuale de protocol;
• precăderea, normele de utilizare a drapelelor şi schemele de plasament la masă ;
• ținuta vestimentară relevantă activității protocolare institutionale.

341.7 / Д-36  III- 147021

Дерменжи, Ариана. Институциональный протокол : Практическое руководство/ Ариана Дерменжи; [пер. с рум. : Лилия Ботнарюк].- Кишинэу , 2024. - 192 p. - ISBN: 978-5-88554-372-9