327(478) / D-92 I-1299149
Republica Moldova la răscruce de lumi / Josette Durrieu, Florent Parmentier; pref. de Jean-Pierre Raffarin ; postf. de Jean-Pierre Chevènement și Catherine Lalumière ; trad. din fr. de Florin Milian.- Chișinău : Cartier , 2021.- 156 p. - ISBN: 978-9975-86-519-7
Cuprins:
Prefaţa de Jean-Pierre Raffarin, fost prim-ministru al FranțeiIntroducere
Partea întâi - ESEU DESPRE MOLDOVA
Capitolul 1. Cum se ajunge în Moldova
Moldova în ,zona de reşedinţă"
Franţa, a doua casă pentru basarabeni
Basarabenii porniţi să cucerească Lumea Nouă: Canada, Statele Unite si Argentina
Rusia, Germania și Basarabia
Emigraţia modernă
Capitolul 2. Dacă mi s-ar povesti Moldova
Călătorii medievali, Voltaire, Cantemir şi Tintin
Emmanuel de Martonne si Henri Barbusse: o dezbatere franceză
Poldévie și Moldova, subiect de glumă
Capitolul 3. Câte Rome, tot atâtea drumuri
De la Roma la Bizant
Latinii care se confruntă cu ,,a treia Romă"
Partea francofonă a Moldovei
- Partea a doua - O SENATOARE FRANCEZA ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Capitolul 4. Josette Durrieu, trimisul special
Capitolul 5. Ce caută o senatoare franceză... in Găgăuzia?
Capitolul 6. Transnistria, generalul Lebed... Ca Polifem in peștera sa
Capitolul 7 Transnistria si Armata a 14-a rusă. Smirnov și grupul IlascuCapitolul 8. Incotro se îndreaptă Transnistria? Între izolare, ,,capitalism de contrabandă" și strategia de liber-schimb
Incotro se îndreaptă Transnistria, după încheierea epocii Smirnov?
Planul Kozak din 2003
EUBAM (Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă Frontalieră)
Capitolul 9. Marșul lung spre democrație
Așa iese la rampă și se pune în mişcare o nouă generaţie de lideri politici
Perioada 2002-2005 este tumultuoasă
Dezbaterea parlamentară trebuie să aibă loc in Parlament!
Noi alegeri legislative vor avea loc pe 29 iulie 2009.
Care sunt alternativele politice în joc?
Ascensiunea laborioasă și metodică a lui Marian Lupu
În 2010, criza politică a fost, pe moment, ţinută sub control în Republica Moldova
Unde se află tara cu adevărat? In funcţie de ce criteri se stabileşte clasificarea sociopolitică a partidelor si a cetăenilor?
Capitolul 10. Corupţie și scandaluri bancare. Oligarhi sunt instalaţi
Dar occidentalii, ei ce-au spus?
Dar unde a dispărut Marian Lupu? Este la Curtea de Conturi!
Capitolul 11. Moldova, o naţiune imaginară?
Limba noastră
Epilog. Interviu pe două voci
Postfaţă de Jean-Pierre Chevènement, fost ministru
Postfață de Catherine Lalumière, fost ministru și fost Secretar General al Consiliului Europei (1989-1994)
Cartea , semnată de Josette Durrieu – fostă senatoare și raportor al Consiliului Europei pentru Republica Moldova – și de Florent Parmentier, politolog și profesor la Sciences Po Paris, își propune să aducă claritate asupra acestei realități complicate și să ofere cititorilor francofoni o imagine bine documentată, sinceră și profund umană despre Republica Moldova - țară aflată între Est și Vest.
Lucrarea este structurată în trei părți:
-
Eseu geopolitic și istoric despre Moldova, care urmărește definirea caracteristicilor esențiale ale statului moldovean: de la realitățile geografice și istorice, la reprezentările externe și modul în care această identitate fragmentată a fost asimilată și acceptată în conștiința colectivă a populației. Autorii evocă Moldova ca un spațiu de sinteză între influențele latine și slave, un „laborator” în care se testează forme de adaptare, reziliență și reinventare într-un context regional instabil
-
Note de călătorie ale lui Josette Durrieu, care oferă o perspectivă directă și adesea inedită asupra realității moldovenești. Prin portrete ale unor actori politici, relatări de întâlniri și observații lucide, autoarea ne introduce în universul unei democrații fragile, dar care se construiește pas cu pas, în ciuda corupției, a oligarhizării și a blocajelor instituționale.
-
Dialog final între autori, în care se conturează posibile scenarii de viitor pentru Republica Moldova. Ce șanse are acest stat să evite autoritarismul? Cum își poate depăși dependențele externe și crizele interne? Ce rol joacă în ecuația europeană și cum își poate păstra pluralismul politic?
Cartea nu ocolește aspectele dificile: corupția endemică, influența oligarhilor, instabilitatea instituțională, criza demografică și ruptura teritorială reprezentată de Transnistria. Dar nu se limitează la un tablou sumbru. Dimpotrivă, oferă cititorului motive de speranță, remarcând:
- absența riscului real de autoritarism (spre deosebire de alte foste republici sovietice);
- mobilizarea societății civile și existența unui pluralism politic viu, deși tensionat;
- reziliența populației, generozitatea și creativitatea sa.
Prin observațiile sale directe și fără a înfrumuseta realitatea, Josette Durrieu reușește să aducă în prim-plan oameni reali – unii corupți, alții vizionari –, care modelează zi de zi soarta Moldovei. Ea arată cum, dincolo de instituții disfuncționale sau interese partizane, există în societatea moldovenească o sete profundă de normalitate, demnitate și apartenență europeană.
Lucrarea cuprinde o prefață semnată de Jean-Pierre Raffarin, fost prim-ministru al Franței, și de postfețe ale lui Jean-Pierre Chevènement și Catherine Lalumière, două personalități marcante ale politicii franceze și europene. Această susținere editorială confirmă importanța volumului ca instrument de înțelegere geopolitică, istorică și culturală.
În concluzie, „Moldova la răscrucea lumilor” este o lucrare accesibilă, dar solidă din punct de vedere analitic, care reușește să ofere o imagine de ansamblu profundă asupra unei țări puțin cunoscute, dar esențiale pentru viitorul echilibrului est-european. Este o lectură obligatorie pentru diplomați, cercetători, studenți în științe politice, dar și pentru oricine dorește să înțeleagă mai bine parcursul post-sovietic al unui popor aflat la răscruce de drumuri – și de civilizații.
* * *
„
Această lucrare este despre diplomația parlamentară în acțiune într-un teritoriu în care ignoranţa duce la strategii riscante, care constituie adesea factori de tensiune. La răscruce de lumi, Republica Moldova nu trebuie să fie terenul de joacă şi de influenţă al marilor puteri. Republica Moldova este puntea de legătură între Uniunea Europeană şi Rusia, iar diplomaţia parlamentară activă desfăşurată de Josette Durrieu întăreşte dialogul menit să evite conflictele inutile.” (Jean-Pierre Raffarin)
„Josette Durrieu şi Florent Parmentier ne-au zugrăvit, în tuşe succesive, un portret, aproape impresionist, al Republicii Moldova. o ţară de mărimea Belgiei, în epicentrul celor Trei Rome, o insulă de latinitate pierdută într-un ocean slav, o limbă (română), dar şi o istorie, cea a Basarabiei, prinsă între Imperiul Otoman şi Imperiul Rus, între România şi URSS, între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, o situaţie geografică originală pe malul râului Nistru şi în apropierea Odesei, nu în ultimul rând, o dorinţă de independenţă ce-şi are rădăcinile în sentimentul de a nu fi nici in Occident, nici în Est, ci alcătuind o punte între două părţi ale Europei.” (Jean-Pierre Chevenement,)
„Scurt pe doi, Republica Moldova însăşi este o Europă la scară redusă ce rezumă problemele şi contradicţiile pe care Europa trebuie să le rezolve pentru ca numeroasele popoare care coexistă pe teritoriul său să trăiască împreună, în pace şi prosperitate. Lucrarea lui Josette Durrieu şi Florent Parmentier e bogată în informaţii precise şi reflecţii asupra acestor realităţi complexe. Totodată această carte se citeşte şi ca un roman de aventuri.” (Catherine Lalumiere, fost ministru şi fost secretar general al Consiliului Europei).
* * *
Cartea, în versiunea sa originală în limba franceză, a văzut lumina tiparului în 2019. Asociația prieteniei moldo-franceze "Cercle Moldavie", a publicat
au articol semnat de Gilles Ribardière, în care autorul face o prezentare amplă a acestei lucrări de referință « La Moldavie à la croisée des mondes », menționând următoarele:
Autorii acestei lucrări au contribuit, de mulți ani, la promovarea în rândul publicului francofon a cunoașterii acestui stat (care se confundă parțial cu fosta Basarabie): Josette Durrieu, fostă senatoare, prin sprijinul acordat în organizarea conferințelor noastre în incinta Palatului Luxemburg; Florent Parmentier, profesor la Sciences Po, prin analizele sale pertinente prezentate cu ocazia acestor conferințe.
Lucrarea semnată de ambii autori beneficiază de cunoașterea lor excepțională a mecanismelor interne ale acestui tânăr stat aflat în căutarea unei identități solide.
Pentru a realiza acest demers, ei structurează textul în trei părți, într-un mod original: mai întâi un „eseu despre Moldova”, în care autorii încearcă să contureze caracteristicile complexe ale țării, definindu-i geografia, schițând liniile principale ale istoriei, prezentând modul în care a fost percepută de observatori externi și enumerând personalitățile moldovenești (sau basarabene) care au avut impact în interiorul și în afara granițelor.
A doua parte a lucrării este compusă din note de călătorie ale lui Josette Durrieu; acestea oferă portrete ale unor actori politici, ale căror atitudini ne ajută să înțelegem dificultățile construirii unui stat de drept.
În fine, partea a treia este prezentată sub forma unui dialog între cei doi autori, care schițează perspectivele de viitor ale Moldovei, într-un context geopolitic extrem de dificil.
Ceea ce face lectura cărții „Moldova la răscrucea lumilor” atât de pasionantă este faptul că, discutând despre un stat cu dimensiuni modeste, avem o privire de ansamblu asupra transformării dureroase a spațiilor care, până la sfârșitul secolului XX, aparțineau Imperiului Sovietic.
Totuși, nu totul poate fi transpus, căci există un specific evident:
„Moldova exprimă o formă de adaptare la o situație geografică periferică, dar și o sinteză culturală centrală între latini și slavi. [Ea] este singura țară din lume caracterizată prin această dualitate, combinând tensiuni geopolitice și bogăție culturală.” (p.141)
Această identitate atât de particulară se „citește” în adevăratul sens al cuvântului, plimbându-ne printre mormintele cimitirului evreiesc (capitolul 3):
„Prezența alfabetului ebraic nu este surprinzătoare în acest loc; însă coexistența alfabetelor chirilic și latin este revelatoare pentru istoria Moldovei, un adevărat ostrov al latinității – alături de România – în mijlocul unui spațiu majoritar slav, dar care împărtășește de asemenea o istorie comună cu spațiul rusesc.” (p.41)
Originalitatea evidentă a acestei țări constă tocmai în cele trei componente evocate astfel:
„Această țară… și-a luat de la prima Romă originea latină, de la a doua Romă – Bizanțul – religia ortodoxă, iar de la a treia – Moscova – o parte din structura sa administrativă și politică.” (p.40)
Autorii au dreptate să insiste asupra acestei trilogii definitorii pentru originile Moldovei, care de fapt îi garantează viitorul ca stat, în ciuda unui parcurs sinuos.
Natura acestui parcurs este ilustrată prin relatările întâlnirilor surprinzătoare ale lui Josette Durrieu, în special în cadrul misiunii sale de raportor pentru Moldova în calitate de membru al delegației franceze la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Ea conturează în repetate rânduri portrete savuroase ale interlocutorilor săi. Nu este vorba de complezență în relatările ei, ci de opinia lucidă a unei observatoare care, fără prejudecăți, prezintă realitatea unei țări modelate – din păcate – prea des de comportamentul îndoielnic al unei părți a clasei sale conducătoare.
Astfel, ea nu are niciun fel de indulgență față de politicienii care deturnează fără scrupule milioane de dolari, dar nu ezită să scoată în evidență simțul statal al altor lideri politici, chiar dacă metodele acestora nu corespund în întregime cu ceea ce ne oferă democrațiile parlamentare tradiționale.
Oricât de imprevizibil ar fi funcționarea instituțiilor moldovenești, Josette Durrieu și Florent Parmentier constată că această fostă posesie a Rusiei Sovietice, spre deosebire de alte foste republici „independente”, nu riscă să alunece spre un regim autoritar – iar acest noroc s-ar datora faptului că există o „diviziune a opiniei conform unor clivaje geopolitice, adesea denunțate ca o tară congenitală de către guvernanța Moldovei, [dar care] se dovedește probabil a fi unul dintre cei mai buni garanți ai pluralismului său” (p.145), potrivit lui Florent Parmentier.
Această carte este, așadar, indispensabilă pentru a înțelege ceea ce poate fi considerat un veritabil laborator pentru a aprofunda cunoașterea societăților post-comuniste, relevând în același timp specificitățile Republicii Moldova, și anume:
- Absența riscului unui regim autoritar
- Un teritoriu amputat (Transnistria)
- Corupția unei părți a elitelor
- Rolul oligarhilor
- Demografie în declin...
- Dar un popor generos, inventiv, ospitalier!
Despre toate acestea ne relatează, cu stil alert, cei doi autori.
Lucrarea beneficiază, de altfel, de o prefață semnată de Jean-Pierre Raffarin și de postfețe semnate de Jean-Pierre Chevènement și Catherine Lalumière. Un fapt care subliniază importanța acestei cărți!
Detalii:
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)