Raportul european privind libertatea presei: La un punct critic: Libertatea presei 2025

Europe Press Freedom Report: On the Tipping Point: Press Freedom 2025: An annual assessment by the partner organisations of the Safety of Journalists Platform. -  Council of Europe, 2026. - 75 p. URL: https://rm.coe.int/europe-press-freedom-report-2026-tipping-point-platform-partners-web/48802ac366 (accesat: 03.03..2026)

Raportul european privind libertatea presei: La un punct critic: Libertatea presei 2025 – Evaluare anuală realizată de organizațiile partenere ale Platformei pentru Siguranța Jurnaliștilor

Libertatea presei a continuat să fie supusă unor presiuni constante în Europa în 2025, determinate de amenințări juridice, atacuri fizice și intimidări, tentative de capturare a mass-mediei și represiune transnațională, potrivit raportului anual al organizațiilor partenere ale Platformei Consiliul Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și siguranței jurnaliștilor.

Această situație a fost parțial atenuată prin inițiative adoptate în mai multe state și la nivel european pentru îmbunătățirea libertății presei și a siguranței jurnaliștilor, inclusiv prin adoptarea unor planuri de acțiune pentru protecția jurnaliștilor și a unor acte legislative în anumite țări, menite să abordeze probleme precum procesele abuzive, dezinformarea și protecția surselor.

Jurnaliști amenințați în context de război și proteste

Raportul, intitulat „La un punct critic: libertatea presei 2025”, constată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a rămas cea mai gravă amenințare la adresa jurnaliștilor: patru lucrători media au fost uciși, alții au fost răniți, iar mulți rămân deținuți în teritoriile ocupate sau au dispărut.

În întreaga Europă, jurnaliștii au fost frecvent atacați fizic în timpul protestelor de către poliție, actori politici și protestatari. Astfel de atacuri au fost raportate în un sfert dintre statele analizate, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în Georgia, Serbia și Türkiye.

Probleme juridice care îngreunează activitatea jurnalistică

În mai multe țări, instituțiile media publice au fost supuse ingerințelor politice, legislației restrictive și subfinanțării. Procesele abuzive, cunoscute drept acțiuni strategice împotriva participării publice (SLAPP), au continuat să fie utilizate pe scară largă pentru a reduce la tăcere mass-media. În acest context, partenerii platformei salută inițiativele din mai multe state de a implementa atât directiva UE, cât și recomandarea Consiliul Europei împotriva SLAPP-urilor.

Raportul exprimă, de asemenea, îngrijorări cu privire la supravegherea digitală a jurnaliștilor prin programe spion, represiunea transnațională a jurnaliștilor, legislația privind „agenții străini” adoptată sau planificată în mai multe țări, precum și condițiile precare de muncă ale lucrătorilor media în numeroase state.

Unde au fost cele mai grave amenințări la adresa libertății mass-mediei în Europa?

În 2025, partenerii platformei au publicat 344 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății mass-mediei, o creștere semnificativă (+29%) față de 2024, când au fost înregistrate 266. Țările cu cel mai mare număr de alerte au fost Rusia (50), Türkiye (49), Georgia (35), Serbia (35) și Ucraina (27) – majoritatea legate de teritoriile ocupate de Rusia sau atribuite forțelor ruse.

Cea mai frecventă categorie de alerte (90) a vizat atacuri asupra siguranței și integrității fizice a jurnaliștilor, inclusiv uciderea a patru lucrători media în urma atacurilor cu drone rusești – jurnaliștii ucraineni Olena Hramova, Yevhen Karmazin și Tetyana Kulyk, precum și fotoreporterul francez Antoni Lallican – și decesul jurnalistului turc independent Hakan Tosun, în urma unei agresiuni brutale. Până la 31 decembrie 2025, 51 de cazuri de ucidere a jurnaliștilor rămâneau nerezolvate pe platformă.

Raportul avertizează asupra utilizării sistematice a privării de libertate ca instrument de control al mass-mediei. La 31 decembrie 2025, 148 de jurnaliști erau deținuți în Europa: 36 în Azerbaidjan, 32 în Rusia, 27 în Belarus, 26 deținuți de Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei, 24 în Türkiye, doi în Armenia și unul în Georgia.

Partenerii platformei îndeamnă Consiliul Europei, Comisia Europeană și cele 46 de state membre ale Consiliului Europei să aplice standardele privind libertatea presei. Aceștia recomandă, cu prioritate, consolidarea siguranței jurnaliștilor, implementarea deplină a standardelor anti-SLAPP, protejarea independenței mass-mediei publice și sporirea protecției femeilor jurnalist, printre alte măsuri.

Partenerii subliniază că Noul Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei ar trebui să plaseze libertatea mass-mediei, pluralismul media și siguranța jurnaliștilor în centrul rezilienței democratice, să includă garanții împotriva dezinformării și capturării mass-mediei, precum și o foaie de parcurs pentru integrarea obiectivelor privind siguranța jurnaliștilor în activitățile relevante ale Consiliului Europei.

Regretând faptul că, în 2025, mai puțin de o treime dintre alerte au primit un răspuns din partea guvernelor, partenerii solicită statelor să își intensifice cooperarea cu platforma.

Raportul anual al platformei acoperă cele 46 de state membre ale Consiliul Europei, precum și Rusia, în urma excluderii sale din Consiliul Europei în 2022, și Belarus.

Cuprins 

REZUMAT EXECUTIV

PREZENTARE GENERALĂ A LIBERTĂȚII PRESEI ÎN EUROPA ÎN 2025

SIGURANȚA, PRESIUNILE ȘI VULNERABILITATEA JURNALIȘTILOR

• Jurnalismul în umbra războiului Rusiei împotriva Ucrainei
• Riscurile pentru jurnaliștii care relatează despre proteste
• Rețineri, arestări și urmăriri penale
• Tabel. Jurnaliști și alți actori media aflați în detenție în Europa
• Cazuri ale Platformei privind impunitatea în uciderea jurnaliștilor
• Amenințările cu care se confruntă femeile jurnalist
• Precaritatea și presiunile angajatorilor asupra jurnaliștilor
• Jurnaliști în exil și amenințări transnaționale

AMENINȚĂRI STRUCTURALE ȘI JURIDICE LA ADRESA LIBERTĂȚII PRESEI

• Legi utilizate pentru incriminarea jurnalismului
• Aplicarea eficientă a legislației anti-SLAPP
• Extinderea legilor privind „agenții străini”
• Supravegherea și utilizarea programelor spion împotriva jurnaliștilor
• Capturarea mass-mediei și controlul discursului public
• Presiuni politice și financiare asupra mass-mediei publice
• Casetă. Amenințări sistemice la adresa mass-mediei publice

VOCI ȘI MĂRTURII

• Rubrica lui Kak. De la Charlie Hebdo până astăzi: atacul tot mai intens asupra caricaturiștilor de presă
• Sigfrido Ranucci: „Nu m-am simțit niciodată mai expus sau mai vulnerabil”

ȚĂRI ÎN PRIM-PLAN

• Azerbaidjan
• Bulgaria
• Georgia
• Casetă. Cazul Mzia Amaglobeli
• Ungaria
• Serbia
• Republica Slovacă
• Türkiye

RĂSPUNSURI INSTITUȚIONALE ȘI CADRE DE POLITICI

• Măsurarea impactului: măsuri naționale pentru îmbunătățirea libertății presei și siguranței jurnaliștilor
• Combaterea regresului democratic: acțiunea Consiliul Europei în 2025
• Uniunea Europeană: de la ambiție la aplicare

RECOMANDĂRI

• Către Consiliul Europei
• Către instituțiile Uniunea Europeană
• Către statele membre ale Consiliului Europei

Protecţia jurnalismului şi a securităţii jurnaliştilor: Platformă online

CoE: e-publicații: Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024

Europe Press Freedom Report 2024: Confronting Political Pressure, Disinformation, and the Erosion of Media Independence: Annual assessment of press freedom in Europe by the partner organisations of the Safety of Journalists Platform. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 70 p. - (Accesat 13.03.2025).

Disponibil: https://rm.coe.int/prems-013425-gbr-2519-annual-report-2025-correction-cartooning/1680b48f7b

Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024: Confruntarea presiunilor politice, dezinformării și erodării independenței mass-media: Evaluarea anuală a libertății presei în Europa realizată de organizațiile partenere ale Platformei pentru Siguranța Jurnaliștilor

Războiul din Ucraina a rămas cea mai urgentă problemă în 2024, deoarece jurnaliștii ucraineni și internaționali și-au riscat zilnic viața pe front. Profesioniștii din mass-media, la fel ca alți civili din întreaga țară, au fost supuși amenințării constante a bombardamentelor rusești. Rolul esențial al presei în acoperirea conflictelor a fost și mai mult pus la încercare de încălcările libertății presei în contextul crizei continue din Gaza, Cisiordania și Orientul Mijlociu în general.

Principalele constatări ale raportului:

• Influența partidelor liberale și populiste: Rezultatele numeroaselor alegeri din statele membre ale Consiliului Europei, la nivel european și în Statele Unite, au arătat o influență tot mai mare a partidelor iliberale și populiste. Aceste partide, adesea ostile jurnalismului critic și de interes public, și-au manifestat această atitudine prin retorică derogatorie, constrângeri legale asupra presei și ingerințe în reglementările care au subminat posturile publice de radiodifuziune.

• Încălcări extinse ale libertății presei în Europa: Raportul documentează numeroase abuzuri și subliniază necesitatea urgentă a unor reforme legislative și practice ample.

• SLAPP-uri și provocări juridice: În 2024 s-au înregistrat progrese pozitive, precum adoptarea Recomandării Consiliului Europei privind combaterea proceselor strategice împotriva implicării publice (SLAPP-uri), adoptarea Actului European pentru Libertatea Mass-Media (EMFA) și a Directivei UE anti-SLAPP. Aceste măsuri au creat un mediu mai favorabil pentru protejarea libertății presei și siguranței jurnaliștilor. Cu toate acestea, implementarea la nivel național rămâne inegală și, în multe cazuri, încă nu a început.

• Supravegherea și confidențialitatea surselor: Spyware-ul reprezintă o amenințare tot mai mare pentru siguranța jurnaliștilor și confidențialitatea surselor. Supravegherea rămâne omniprezentă și dificil de detectat.

• Represiunea transnațională: Pe lângă presiunile interne, a crescut și amenințarea represiunii transnaționale, jurnaliștii aflați în exil confruntându-se tot mai des cu supraveghere, hărțuire și intimidare din partea țărilor lor de origine. Platforma a documentat numeroase cazuri în care jurnaliștii exilați au fost vizați prin supraveghere digitală, amenințări la adresa familiilor lor și acțiuni legale menite să le reducă la tăcere.

• Abuzul instrumentelor internaționale: Unele guverne au vizat tot mai frecvent jurnaliștii exilați prin utilizarea abuzivă a instrumentelor legale internaționale, cum ar fi „notificările roșii” ale Interpolului, subminând astfel libertatea presei la nivel global. Partenerii Platformei au solicitat reforme urgente pentru a combate aceste abuzuri și pentru a asigura protecția adecvată a jurnaliștilor în exil, inclusiv prin proceduri de azil accelerate și măsuri de securitate sporite.

• Capturarea mass-media: Controlul statului și al partidelor politice asupra mass-mediei – prin ingerințe în reglementare, manipularea proprietății și presiuni financiare – rămâne o preocupare majoră, subminând libertatea și pluralismul presei. Pentru a contracara această amenințare, sunt necesare măsuri urgente, inclusiv o mai mare transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, garanții legale mai puternice împotriva influenței nejustificate și organisme de reglementare independente pentru a menține integritatea editorială.

• Presa de serviciu public sub presiune: Mass-media de serviciu public a rămas un câmp de luptă pentru independență, pe măsură ce unele guverne au continuat să exploateze pârghiile financiare și de reglementare pentru a-și exercita controlul. De la subfinanțare până la ingerințe directe în independența editorială, aceste tactici au slăbit încrederea publicului în instituțiile media. Actul European pentru Libertatea Mass-Media oferă speranță pentru inversarea acestui trend, însă implementarea efectivă de către statele membre va fi esențială pentru a asigura sustenabilitatea unui ecosistem media pluralist și independent.

• Inteligența artificială și dezinformarea: Progresele tehnologice, în special în domeniul inteligenței artificiale, au introdus noi riscuri pentru libertatea presei. Campaniile de dezinformare generate de AI, videoclipurile deepfake și hărțuirea automatizată sunt utilizate tot mai frecvent pentru a discredita jurnaliștii și pentru a submina încrederea publicului în mass-media.

• Primele cazuri documentate de dezinformare generată de AI împotriva jurnaliștilor: Pe măsură ce aceste tehnologii devin mai sofisticate și accesibile, rolul jurnalismului în combaterea dezinformării și verificarea faptelor devine și mai crucial. Factorii de decizie vor trebui să includă guvernanța AI în strategiile mai largi de protecție a mass-mediei.

Ca răspuns la aceste provocări, grupurile pentru libertatea presei și organizațiile de jurnaliști și-au intensificat campaniile pentru protejarea jurnalismului și a valorilor democratice. Acestea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să respecte angajamentele internaționale, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și să implementeze reforme care să garanteze independența și pluralismul mass-mediei.

Deși 2024 a evidențiat provocări presante pentru libertatea presei, anul a demonstrat și reziliență și acțiune colectivă. Eforturile de advocacy, reformele juridice și cooperarea internațională oferă speranță pentru susținerea jurnalismului independent. Pe măsură ce Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor marchează a 10-a aniversare, aceasta subliniază importanța unei acțiuni coordonate pentru protejarea libertății presei.

CUPRINS:

1. RECOMANDĂRI
2. REZUMAT EXECUTIV
3. PREZENTARE GENERALĂ A LIBERTĂȚII MASS-MEDIA ÎN EUROPA ÎN 2024
4. PLATFORMA LA 10 ANI
5. PRACTICI BUNE: CONDUCERE PRIN EXEMPLU
6. AMENINȚĂRI, VIOLENȚĂ ȘI HĂRȚUIRE ÎMPOTRIVA JURNALIȘTILOR
   • Melita Vrsaljko: «Nu am avut de ales decât să ripostez»
   • Denigrarea și atacurile de cybersquatting asupra Reporteri fără Frontiere
7. COMBATEREA SLAPP-URILOR: AVANSAREA PROTECȚIILOR LEGALE PENTRU JURNALIȘTI ÎN EUROPA
8. IMPUNITATEA: JUSTIȚIA AMÂNATĂ ESTE JUSTIȚIE NEGATĂ
   • Cazuri pe Platformă referitoare la impunitatea pentru uciderea jurnaliștilor
   • Vladyslav Yesypenko trebuie eliberat

Cuprinsul reflectă structura principală a raportului și subliniază secțiunile dedicate recomandărilor, analizei situației actuale, aniversării de 10 ani a Platformei pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor, precum și aspectelor legate de amenințările și provocările cu care se confruntă jurnaliștii în Europa.

Platforma pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor

https://cpescmd.blogspot.com/2015/06/coe-baze-de-date-protectia.html

Vezi de asemenea 

• Libertatea presei în Europa 2023: E timpul să schimbăm cursul
• Războiul din Europa și lupta pentru a informa (2022)
• Apărarea libertății presei în vremuri de tensiune și conflict. Raport anual 2022 al organizațiilor partenere la Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliştilor
• Alte rapoarte anuale

CoE: e-publicații: Libertatea presei în Europa: E timpul să schimbăm cursul

Press Freedom in Europe: Time to Turn the Tide: Annual assessment of press freedom in Europe by the partner organisations of the Safety of Journalists Platform / Jean-Paul Marthoz; Council of Europe. - Strasbourg: Council of Europe, 2024. - 98 p.  

Disponibil: https://edoc.coe.int/en/media/11799-press-freedom-in-europe-time-to-turn-the-tide.html

https://rm.coe.int/annual-report-2024-platform-for-the-safety-of-journalists-web-pdf/1680aeb373

Accesat la 20.03.2024

Libertatea presei în Europa: E timpul să schimbăm cursul: Evaluarea anuală a libertății presei în Europa realizată de organizațiile partenere ale Platformei Siguranței Jurnaliștilor. 2024

Raportul din 2024 al Platformei Siguranței Jurnaliștilor : îngrijorare serioasă cu privire la utilizarea softului de spionaj împotriva jurnaliștilor, acțiuni judecătorești abuzive și jurnaliști în exil

Această publicație prezintă evaluarea anuală a amenințărilor la adresa libertății presei și siguranței jurnaliștilor în Europa în 2023, realizată de organizațiile partenere ale Platformei Siguranței Jurnaliștilor.

Raportul evaluează principalele probleme care subminează libertatea presei - inclusiv amenințări și intimidare, detenție, legislație restrictivă, acțiuni judecătorești abuzive, capturarea mass-mediei și atacuri asupra mass-mediei de serviciu public - și formulează recomandări pentru a le aborda.

În 2023, partenerii platformei au publicat 285 de alerte privind amenințări grave sau atacuri la adresa libertății presei în Europa, față de 289 alerte în 2022. Cu toate că în 2023 numărul jurnaliștilor uciși și violența de stradă împotriva lor a scăzut, alertele de pe platformă arată o diversificare în creștere a amenințărilor, presiunilor și constrângerilor în care jurnaliștii trebuie să-și facă munca.

Platforma a fost înființată în 2015 de către Consiliul Europei în cooperare cu asociațiile de jurnaliști și ONG-urile internaționale de frunte active în domeniul libertății de exprimare, cu obiectivul de a îmbunătăți protecția jurnaliștilor și de a aborda mai bine amenințările și violența împotriva profesioniștilor media din Europa.

Platforma facilitează diseminarea informațiilor despre amenințările grave la adresa libertății presei, consolidează răspunsul Consiliului Europei la aceste amenințări și responsabilitatea statelor membre. Ea permite Consiliului Europei să fie alertat în mod prompt și sistematic cu privire la aceste amenințări și să acționeze coordonat și prompt și să răspundă politicii atunci când este necesar. 

CUPRINS

• Recomandări prioritare
• Rezumat executiv 
• Privire de ansamblu asupra libertății presei în Europa în 2023 
• Invazia Rusiei în Ucraina, o amenințare directă la adresa ordinii democratice europene 
• Atacuri, hărțuire și intimidare a jurnaliștilor 
• Impunitatea, o licență de a ucide 
• Detenții, arestări și procese penale: încercările jurnalismului 
• Acțiuni legale împotriva jurnaliștilor și SLAPP-uri 
• Legislație restrictivă sau când legea este folosită pentru a musamaliza jurnalismul 
• Mass-media de serviciu public, un câmp de luptă pentru jurnalismul independent 
• Capturarea mass-mediei 
• Supraveghere și softuri de spionaj 
• Profesia și standardele jurnalistice 
• Jurnaliști în exil 
• Bune practici - rezultatele contează 
• Consiliul Europei 
• Uniunea Europeană

Consiliul Europei: Protecţia jurnalismului şi a securităţii jurnaliştilor: Platformă online

CoE: e-publicații recente - Războiul din Europa și lupta pentru a informa

War in Europe and the Fight for the Right to Report: Annual Report by the partner organisations to the Council of Europe Platform to Promote the Protection of Journalism and Safety of Journalists. - Strasbourg: Council of Europe, 2023. - 83 p. - [Accesat la 22.07.2023].

Disponibil: https://edoc.coe.int/en/media/11579-war-in-europe-and-the-fight-for-the-right-to-report.html

Publicatia reprezinta Raportul anual (2023) al organizațiilor partenere către Consiliul Europei pentru Promovarea Protecției Jurnalismului și Siguranței Jurnaliștilor.

Raportul Platformei pentru Siguranța Jurnaliștilor din 2023: un război asupra jurnalismului în anumite părți ale Europei, număr crescut de jurnaliști în detenție.

Acest raport examinează principalele amenințări la libertatea presei din Europa și prezintă recomandări către Consiliul Europei, Uniunea Europeană și statele membre referitoare la acțiunile necesare pentru îmbunătățirea situației. În timpul anului 2022, platforma a publicat 289 de alerte privind amenințări grave sau atacuri la libertatea presei în 37 de state, inclusiv jurnaliști uciși, încarcerați, atacați, hărțuiți legal și supuși campaniilor de denigrare. Această cifră include și alerte privind Rusia, deoarece organizațiile partenere au decis să continue monitorizarea stării libertății presei și a atacurilor împotriva jurnaliștilor după expulzarea sa din Consiliul Europei în martie 2022.

Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor a fost înființată în 2015 de către Consiliul Europei în colaborare cu organizații internaționale de frunte active în domeniul libertății de exprimare și asociații de jurnaliști, cu scopul de a îmbunătăți protecția jurnaliștilor și de a aborda mai bine amenințările și violența împotriva profesioniștilor media în Europa. Platforma facilitează diseminarea informațiilor privind amenințările grave la libertatea presei, întărește răspunsul Consiliului Europei la aceste amenințări și responsabilitatea statelor membre. Ea permite Consiliului Europei să fie alertat în mod rapid și sistematic cu privire la aceste amenințări și să ia măsuri coordonate și prompte și răspunsuri politice atunci când este necesar.

CUPRINS:

Recomandari

Introducere

Impactul invaziei ruse in Ucraina asupra libertatii presei

Bielarus

Atacuri, hartuiri si campanii de intimidare

Impunitate

Arestări, detenții și urmărire penală

Jurnaliști în detenție în Europa la data de 31 decembrie 2022

Acțiuni SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation) și acțiuni legale abuzive împotriva jurnaliștilor

Legislatie restrictiva

Serviciile publice mass-media

Capturarea mass-media

Supraveghere și spyware

Compartiment institutional

Consiliul Europei

Uniunea Europeana 

SLAPP - Acțiuni judiciare strategice împotriva participării publice (SLAPP) sunt acțiuni legale intenționate să intimideze, să descurajeze sau să reducă la tăcere persoanele sau organizațiile care exercită dreptul la liberă exprimare sau dreptul de a participa la dezbateri publice. Aceste acțiuni judiciare abuzive pot fi folosite de persoane sau companii puternice împotriva jurnaliștilor, activiștilor, cetățenilor sau organizațiilor care critica sau dezbat public acțiunile lor.

Scopul acțiunilor SLAPP este de a crea un climat de frică și de a pune presiune asupra celor vizati pentru a-i determina să renunțe la exercitarea dreptului lor constituțional de a vorbi în public despre probleme de interes public. De multe ori, acțiunile SLAPP se bazează pe acuzații exagerate, nefondate sau inflamate cu scopul de a provoca prejudicii financiare și psihologice, cu speranța că persoanele sau organizațiile vizate se vor retrage din dezbatere sau vor renunța la criticile lor.

Acțiunile SLAPP sunt considerate un abuz al sistemului judiciar și un atac asupra libertății de exprimare și a dreptului la informație. Ele pot avea efecte dezastroase asupra jurnaliștilor și organizațiilor media, care se pot confrunta cu costuri legale mari, pierderea timpului și a resurselor în lupta împotriva acestor acțiuni, chiar dacă au dreptate.

În multe țări, există eforturi de a adopta legislație pentru a combate acțiunile SLAPP și a proteja libertatea de exprimare și participarea publică. Unele jurisdicții au introdus proceduri legale mai rapide și mai eficiente pentru a respinge acțiunile SLAPP și a proteja părțile vătămate de efectele lor negative.

*    *    *

Spyware-ul (denumit și software spion) reprezintă un tip de program software malitios conceput pentru a colecta informații despre utilizatorii unui dispozitiv sau sistem informatic, fără consimțământul sau cunoștința acestora. Spyware-ul este proiectat pentru a monitoriza activitățile utilizatorilor, cum ar fi navigarea pe internet, trimiterea și primirea de mesaje, tastarea parolelor și alte date personale sau confidențiale.

Spyware-ul poate fi utilizat în diverse scopuri, inclusiv pentru marketing invaziv, colectarea de informații personale pentru a vinde aceste date terților, monitorizarea activității angajaților într-un mediu de lucru, șantaj sau fraudă online. În multe cazuri, utilizatorii nu sunt conștienți că au spyware instalat pe dispozitivele lor, deoarece acesta este adesea ascuns în aplicații sau programe aparent inofensive.

Spyware-ul poate afecta negativ performanța dispozitivului, poate conduce la scăderea vitezei de lucru sau la blocarea acestuia. De asemenea, poate reprezenta o amenințare la adresa securității datelor personale și a confidențialității utilizatorilor, deoarece informațiile colectate pot fi expuse sau utilizate în mod neautorizat.

Pentru a se proteja împotriva spyware-ului, utilizatorii trebuie să fie atenți la sursele de descărcare a aplicațiilor și să utilizeze soluții de securitate, cum ar fi programe antivirus și antimalware, pentru a detecta și înlătura potențialele amenințări. De asemenea, este important să fie vigilenți cu privire la accesul la datele personale și să nu furnizeze informații confidențiale către surse nesigure sau necunoscute.