Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta CoE: e-publicatii 2023. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta CoE: e-publicatii 2023. Afișați toate postările

CoE: e-publicații 2023: Crearea organismelor de coordonare responsabile de politicile privind violența împotriva femeilor: Articolul 10 al Convenției de la Istanbul

Andrasek, Valentina. Setting up co-ordinating bodies responsible for policies on violence against women: Article 10 of the Istanbul Convention: A collection of papers on the Council of Europe Convention on preventing and combating violence against women and domestic violence / Valentina Andrasek. - Council of Europe, December 2023. - 46 p.


Accesat la 26.07.2024

Crearea organismelor de coordonare responsabile de politicile privind violența împotriva femeilor: Articolul 10 al Convenției de la Istanbul: O colecție de lucrări privind Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice: Studiu bazat pe cercetări pregătitoare realizate de Valentina Andrasek, consultant internațional în domeniul violenței împotriva femeilor

Articolul 10 – Organismul de coordonare

  1. Părțile vor desemna sau vor înființa unul sau mai multe organisme oficiale responsabile pentru coordonarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și măsurilor pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență acoperite de această Convenție. Aceste organisme vor coordona colectarea datelor, așa cum se menționează în Articolul 11, vor analiza și vor disemina rezultatele acestora.

  2. Părțile vor asigura că organismele desemnate sau înființate în conformitate cu acest articol primesc informații de natură generală privind măsurile luate în conformitate cu Capitolul VIII.

  3. Părțile vor asigura că organismele desemnate sau înființate în conformitate cu acest articol vor avea capacitatea de a comunica direct și de a încuraja relațiile cu omologii lor din alte Părți.



Raportul oferă o evaluare detaliată a implementării Articolului 10 din Convenția de la Istanbul, care se referă la crearea și funcționarea unor organisme de coordonare responsabile pentru colectarea și analiza datelor privind violența împotriva femeilor și violența domestică. Aceste organisme joacă un rol esențial în monitorizarea și raportarea acestor fenomene, contribuind la dezvoltarea de politici eficiente și măsuri de prevenire.

Cadrul Legal și Politic

Articolul 10 din Convenția de la Istanbul cere statelor membre să desemneze sau să înființeze unul sau mai multe organisme oficiale responsabile pentru coordonarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și măsurilor pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Aceste organisme trebuie să fie capabile să colecteze și să analizeze datele relevante pentru a evalua amploarea și natura violenței.
Colectarea și Analiza Datelor

În raport sunt prezentate exemple din diverse țări, ilustrând modurile în care aceste organisme funcționează și contribuie la combaterea violenței. De exemplu, în Franța, Misiunea Interministerială pentru Protecția Femeilor împotriva Violenței și Lupta împotriva Traficului de Ființe Umane (MIPROF) a fost desemnată ca observator național pentru violența împotriva femeilor. Aceasta coordonează colectarea și analiza datelor și oferă suport metodologic ministerelor implicate.

Republica Moldova

În contextul Republicii Moldova, raportul evidențiază că țara a făcut pași importanți în implementarea Articolului 10. În raportul său de evaluare de bază, GREVIO (Grupul de experți pentru acțiune împotriva violenței împotriva femeilor și a violenței domestice) a notat progresele în colectarea coordonată a datelor și înființarea de grupuri de lucru care implică mai multe ministere și agenții guvernamentale. Aceste eforturi sunt esențiale pentru a asigura o abordare cuprinzătoare și informată a politicilor de prevenire și combatere a violenței domestice și a violenței împotriva femeilor.

Provocări și Recomandări

Raportul subliniază câteva provocări comune întâmpinate de statele membre în implementarea eficientă a Articolului 10, cum ar fi lipsa de resurse adecvate și dificultățile în colectarea de date complete și precise. De asemenea, sunt oferite recomandări pentru îmbunătățirea sistemelor de colectare a datelor și pentru asigurarea unei colaborări eficiente între diversele organisme implicate.
Concluzie

Implementarea Articolului 10 din Convenția de la Istanbul este crucială pentru dezvoltarea unor politici eficiente de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Exemplul Republicii Moldova arată că, deși există provocări, progresele sunt posibile prin colaborare interinstituțională și angajament politic.

Referințe

Raportul conține referințe detaliate la diverse studii și rapoarte naționale, oferind un cadru comprehensiv pentru înțelegerea stadiului actual al implementării Articolului 10 în diferite țări.

Acest rezumat reflectă esența raportului și evidențiază importanța unei coordonări eficiente pentru a combate violența împotriva femeilor și violența domestică în conformitate cu prevederile Convenției de la Istanbul.


Cuprins

RECUOȘTINȚE 5

INTRODUCERE 6

DOMENIUL DE APLICARE AL ARTICOLULUI 10 8

ELEMENTE CHEIE ALE ELABORĂRII POLITICILOR COORDONATE PRIVIND VIOLENȚA ÎMPOTRIVA FEMEILOR 13

  • Înțelegerea etapelor procesului de elaborare a politicilor 13
  • Promovarea elaborării de politici sensibile la gen și incluzive 15

FUNCȚIILE ORGANISMELOR DE COORDONARE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 10 18

  • Crearea și implementarea de politici integrate privind violența împotriva femeilor 18
  • Asigurarea monitorizării și evaluării politicilor privind violența împotriva femeilor 21

FUNCȚIONAREA ORGANISMELOR DE COORDONARE ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 10 27

  • Instituționalizarea organismelor de coordonare 27
  • Metodele de lucru ale organismelor de coordonare 31

CONCLUZIE 35

LISTA DE VERIFICARE 37

  • Crearea de organisme de coordonare dedicate 37
  • Coordonarea și implementarea politicilor bazate pe dovezi 38
  • Abordarea multisectorială pentru coordonarea și implementarea politicilor 38
  • Monitorizarea politicilor naționale 39
  • Evaluarea politicilor naționale 39
  • Coordonarea colectării de date dezagregate 40

RESURSE CHEIE 41

  • Resurse ale Consiliului Europei 41
  • Alte resurse ale organizațiilor internaționale 42

BIBLIOGRAFIE 43


CoE: e-publicații: Copiii ca apărători ai drepturilor omului: Studiu privind statele membre ale CoE

Children as defenders of human rights: a study on Council of Europe member states / Child Rights Connect; Council of Europe; prep.by Ilaria Paolazzi Zsuzsanna Rutai . - Strasbourg: Council of Europe, 2023. - 53 p.


Apărătorii drepturilor copilului doresc ca guvernele să înceapă să le asculte opiniile, ideile și propunerile în dezvoltarea legilor și politicilor.
Acesta este unul dintre principalele concluzii ale unui nou raport: "Copiii ca apărători ai drepturilor omului: un studiu privind statele membre ale Consiliului Europei", publicat recent.

Acesta este primul studiu elaborat vreodată asupra provocărilor și răspunsurilor naționale referitoare la recunoașterea, protecția și împuternicirea copiilor care acționează ca "apărători ai drepturilor omului" în statele membre ale Consiliului Europei. Se bazează pe răspunsurile la un chestionar primite de la 20 (*) din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și pe consultări cu 85 de copii din Europa, completate de cercetări de birou.

Copiii care acționează ca apărători ai drepturilor omului trebuie să aibă acces la mecanisme care să-i protejeze de daune (viol, represalii, pedepse, intimidări offline și online) care ar putea rezulta din acțiunile lor, arată studiul. În timp ce mulți copii apreciază sistemele școlare pentru furnizarea de ajutor și sfaturi împotriva intimidării, unii ar fi îngrijorați să caute ajutor acolo. În plus, în timp ce copiii sunt conștienți că se pot adresa poliției sau pot merge în instanță, ezită să facă acest lucru.

Cercetarea arată că majoritatea statelor respondente nu au o reglementare specifică privind apărătorii drepturilor omului, deoarece consideră că legislația lor privind drepturile copilului și protecția copilului acoperă, de asemenea, apărătorii drepturilor omului ale copiilor. Cu toate acestea, legislația generală privind drepturile copilului de obicei nu include termenul "apărărtori ai drepturilor omului ale copilului" și nici nu acoperă întregul spectru al drepturilor la care acești copii au dreptul, cum ar fi dreptul la acces la informații, libertatea de asociere și libertatea de întrunire. Mai mult, majoritatea statelor membre au prevederi legale care limitează dreptul copiilor de a participa, în special pentru copiii mai mici. Deși dreptul la participarea copiilor este larg menționat în legislația națională, implementarea sa rămâne o provocare majoră și participarea copiilor la afaceri politice și publice și luarea deciziilor nu se întâmplă într-un mod sistematic și semnificativ.

Copiii care au participat la consultare au văzut posibilitatea de a se implica în elaborarea legilor și politicilor ca fiind o mare realizare, dar au spus că sunt excluși din deciziile importante legate de "lucruri pentru adulți" sau nu sunt luați în serios din cauza vârstei lor. În ceea ce privește sprijinul pe care l-ar necesita de la guvernele lor, copiii ar aștepta în primul rând ca guvernele lor să-și schimbe abordarea față de ei, să înceapă să-i asculte și să ia în considerare opiniile lor atunci când iau decizii. Copiii ar dori să vadă mai multe activități de conștientizare despre drepturile lor și mai multe oportunități de a învăța cum să-și apere drepturile la școală. Sprijinul financiar furnizat direct apărătorilor drepturilor omului ale copiilor ar îmbunătăți activitățile acestora. Studiul demonstrează că majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei (84%) ar beneficia și ar primi cu bunăvoință asistență tehnică pentru a consolida cadrul legal și pentru a sistematiza măsurile de punere în aplicare pentru a avansa drepturile apărătorilor drepturilor omului copil în țările lor.

Studiul conține mai multe recomandări pentru a sprijini statele membre în îndeplinirea mai eficientă a obligațiilor lor față de apărătorii drepturilor omului ale copiilor, cum ar fi 
  • integrarea termenului și conceptului în legislația națională, 
  • implicarea copiilor în consultări și înființarea platformelor naționale pentru participarea copiilor,
  • furnizarea de informații prietenoase pentru copii și 
  • protejarea copiilor de toate formele de daune (inclusiv represalii pentru acțiunile lor ca apărători ai drepturilor), și asigurându-se că orice limitări ale drepturilor civile și politice ale acestor copii sunt necesare, proporționale și nediscriminatorii.
 Formarea țintită pentru părinți/tutore legal, profesori și alți profesioniști cheie ar trebui furnizată, iar resursele necesare pentru avansarea drepturilor apărătorilor drepturilor omului copil alocate.

Aprobate de Comitetul Director pentru Drepturile Copilului (CDENF) în cadrul celei de-a 8-a reuniuni plenare din 14-16 noiembrie 2023, studiul face parte din activitatea de punere în aplicare a Declarației de la Reyjkavík, adoptată la 17 mai 2023 de către șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei, în care s-au angajat să intensifice și să consolideze eforturile Consiliului Europei "pentru a crea un mediu propice pentru apărătorii drepturilor omului".

Informații suplimentare:




Raportul anual al CtEDO 2023

European Court of Human Rights - Annual report 2023 / European Court of Human  Rights. - Strasbourg, 2024. - 128 p. [Accesat la 05.03.2024]

Disponibil:https://www.echr.coe.int/annual-reports


Raportul Anual al Curții Europene a Drepturilor Omului oferă informații despre organizație, activități și jurisprudența Curții. Acest raport conține o prefață scrisă de Președinte, un rezumat al evenimentelor care au marcat anul, discursurile rostite la deschiderea anului judiciar, o prezentare generală a jurisprudenței, activitățile judiciare din anul respectiv și date statistice și tabele despre încălcările articolelor Convenției Europene a Drepturilor Omului de către statele membre. Raportul prezintă reformele procedurale recente ale Curții și oferă o actualizare cu privire la programele sale de împărtășire a cunoștințelor și de extindere a influenței, în special rețeaua de instanțe superioare. 

Rapoartele anuale ale Curții și alte materiale despre activitatea Curții și jurisprudența acesteia sunt disponibile pentru descărcare de pe site-ul Curții (www.echr.coe.int).



CUPRINS:

Prefață 
Audiție solemnă
Discurs rostit de Síofra O’Leary, Președinta Curții Europene a Drepturilor Omului
Discurs rostit de Silvana Sciarra, Președinta Curții Constituționale a Italiei
Prezentare generală a jurisprudenței 
Jurisdicție și admisibilitate 
Drepturi "de bază" 
Drepturi procedurale 
Alte drepturi și libertăți 
Satisfacție echitabilă (Articolul 41) 
Forța obligatorie și executarea hotărârilor (Articolul 46) 
Alte prevederi ale Convenției 
Cazuri între state (Articolul 33) 
Opinii consultative (Articolul 1 al Protocolului nr. 16) 
Regulamentul Curții 
Index 
Cazuri cheie 
Evenimente semnificative 
Activități judiciare 
Curtea 
Indicatori judiciari: un an în retrospectivă 
Activități ale Marei Camere 
Componența Secțiunilor 
Componența Curții 
Cunoașteți noii noștri judecători 
Cum lucrăm: Registratura 
Cum lucrăm: procesarea cazurilor 
Strategii de procesare a cazurilor 
Reforme procedurale 
Împărtășirea cunoștințelor privind Convenția 
Dialog judiciar 
Împărtășirea cunoștințelor 
Comunicare generală
Statistici 
Anul în imagini

 Repartizarea plângerilor după State și după populație (2021-2023)

 Cauze pendinte (după State)

 

 




Încălcările după Articol și după State

 

 







CoE: e-publicații: Drepturile reproductive: Fișă tematică

Reproductive rights: Thematic factsheet  / Department for the Execution of Judgments of the European Court of Human Rights. - Strasbourg: Council of Europe, 2023. - 12 p. - /Accesat la 19.02.2024/

Disponibil: https://rm.coe.int/thematic-factsheet-reproductive-rights-eng/1680adebc3

Departamentul pentru Executarea Hotărârilor CEDO al Consiliului Europei a publicat o fișă informativă referitoare la cazurile privind drepturile reproductive.

Fișa informativă rezumă măsurile luate de 10 state membre în această sferă în răspuns la 19 hotărâri diferite ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aceasta acoperă mai multe aspecte specifice, inclusiv protecția mamelor împotriva discriminării, accesul la procreația asistată medical, reglementarea nașterilor la domiciliu și accesul la avort legal.

Aceasta este cea mai recentă într-o serie de fișe informative tematice despre modificări ale legislației, politicilor și practicilor naționale în Europa, legate de punerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene.

În jurisprudența Curții Europene, noțiunea de "viață privată" în sensul articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și a vieții de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului cuprinde dreptul la respectarea atât a deciziei de a deveni părinte, cât și a deciziei de a nu deveni părinte. Astfel, Curtea Europeană abordează sub incidența articolului 8 aspecte legate de protecția drepturilor reproductive, cum ar fi teste medicale prenatale, procreare asistată medical, accesul la avort, proceduri de sterilizare și protecția datelor medicale. În unele cazuri, Curtea a examinat și aspecte legate de protecția drepturilor reproductive în temeiul altor articole, cum ar fi Articolul 3 (interzicerea torturii sau a tratamentului inuman sau degradant), Articolul 6 (referitor la dreptul la acces la o instanță), Articolul 10 (libertatea de exprimare), Articolul 14 (interzicerea discriminării) sau Articolul 1 Protocolul nr. 1 (protecția proprietății). 

Scopul Articolului 8 este de a proteja individul împotriva interferenței arbitrare a autorităților publice. Orice interferență trebuie să urmărească "un scop legitim", să fie "în conformitate cu legea" și, de asemenea, "necesară într-o societate democratică". O restricție asupra unui drept conferit de Convenție nu poate fi considerată "necesară într-o societate democratică" decât dacă, printre altele, este proporțională cu scopul legitim urmărit. Mai mult, respectarea eficientă a vieții private poate implica "adoptarea de măsuri menite să asigure respectul pentru viața privată chiar și în sfera relațiilor între indivizi, inclusiv atât furnizarea unui cadru regulamentar de adjudicare și a unui mecanism de executare pentru protejarea drepturilor individuale, cât și punerea în aplicare, dacă este cazul, a măsurilor specifice". 

Prezenta broșură furnizează exemple de măsuri generale și individuale raportate de state în contextul executării hotărârilor Curții Europene, referitoare la: protecția mamelor împotriva discriminării, accesul la procreare asistată medical, reglementarea nașterilor la domiciliu, recunoașterea relației părinte-copil în cazuri de mame surogat, accesul la avort legal și la informații despre avort, sterilizarea neconsensuală, protecția datelor personale și accesul la fișele medicale, și alte probleme.

Alte fișe informative acoperă subiecte precum mediul înconjurător, drepturile copiilor, violența domestică, libertatea de exprimare și protecția datelor.

Fișele tematice urmăresc să prezinte o imagine de ansamblu a evoluțiilor legislative și jurisprudențiale selectate în statele membre, în urma hotărârilor și deciziilor Curții Europene, când executarea a fost supravegheată și încheiată de Comitetul de Miniștri. Deoarece procesul de executare în cauze aflate pe rol pot evidenția progrese importante, unele fişe pot include, de asemenea, şi cauze relevante aflate pe rol.

CoE: e-publicații: Studiu privind impactul sistemelor de IA

Bartoletti, Ivana. Study on the impact of artificial intelligence systems, their potential for promoting equality, including gender equality, and the risks they may cause in relation to non-discrimination / Ivana Bartoletti, Raphaële Xenidis; Council of Europe - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2023. - 106 p. - [Accesat la 19.11.2023].

Disponibil: 


Studiu privind impactul sistemelor de inteligență artificială, potențialul lor pentru promovarea egalității, inclusiv a egalității de gen, și riscurile pe care le pot cauza în raport cu nediscriminarea.


Așa cum tehnologiile avansează, și utilizarea sistemelor algoritmice și a aplicațiilor de inteligență artificială devine din ce în ce mai comună și importantă. Însă o problemă ce devine din ce în ce mai evidentă este discriminarea algoritmică, care atrage tot mai mult atenția publicului. Pentru a aborda această problemă, sunt elaborate răspunsuri reglementare la nivel global, inclusiv în cadrul Uniunii Europene.

Această cercetare se concentrează pe investigarea riscurilor discriminatorii asociate tehnologiilor algoritmice, examinând în mod specific modurile în care Consiliul Europei poate oferi răspunsuri legale precise pentru combaterea discriminării algoritmice. De asemenea, analizează potențialul acestor tehnologii de a contribui la promovarea egalității, inclusiv a egalității de gen.

CUPRINS:


INTRODUCERE: CONTEXT

CAPITOLUL 1
DEZVĂLUIREA ‘PREDISPUNERII MAȘINILOR’: CUM POT CONDUCE TEHNOLOGIILE ALGORITMICE LA DISCRIMINARE?

1) Ce este inteligența artificială (AI)?
2) Ce înseamnă bias-ul algoritmic?
3) Impactul discriminatoriu al AI: câteva exemple concrete
4) Ce face discriminarea algoritmică diferită?
5) Abordarea discriminării algoritmice: cele mai bune practici și limitele lor
6) Aspecte legate de reprezentare și participare: lipsa diversității și incluziunii în industria AI

CAPITOLUL 2
PEISAJUL LEGAL ȘI POLITIC ÎN EUROPA: PUNCTE FORTE ȘI LACUNE

I. Discriminare și egalitate: instrumente legale și politici și limitele acestora
II. Legea privind confidențialitatea și protecția datelor: Corectitudine și acuratețe
III. Reglementările sectoriale AI: puncte forte și limite pentru promovarea egalității și abordarea discriminării

CAPITOLUL 3
PROMOVAREA EGALITĂȚII ÎN ȘI PRIN UTILIZAREA IA : ROLUL ACȚIUNII POZITIVE ȘI A OBLIGAȚIILOR POZITIVE

I. Reevaluarea regulilor existente în lumina noilor asimetrii de putere
II. O obligație de promovare a egalității în și prin utilizarea sistemelor algoritmice: rolul acțiunii pozitive și al obligațiilor pozitive

CAPITOLUL 4
RECOMANDĂRI

Recomandări de politici: Spre o abordare a IA bazată pe drepturile omului 

CoE: e-publicații: Ghid privind susținerea parteneriatelor instituțiilor de învățământ

Guidelines to support equitable partnerships of education institutions and the private sector. - Strasbourg: Council of Europe, 2023. - 27 p. - [Accesat la 19.11.2023]

Disponibil: 

Educația și lumea digitală sunt acum legate în mod inextricabil, fie în casă, la școală sau în alte medii, unde instrumentele și tehnologiile digitale sunt folosite pentru a susține învățarea. Instituțiile de învățământ depind din ce în ce mai mult de sectorul privat și trebuie să colaboreze îndeaproape cu acesta pentru a susține acest nou mediu de învățare. Întreprinderile comerciale furnizează tehnologii de învățare de vârf și o serie de servicii digitale asociate și resurse de învățare. Parteneriatele între instituțiile de învățământ și sectorul privat au potențialul de a deschide noi oportunități pentru îmbunătățirea posibilităților de învățare pentru toți.

Scopul acestor ghiduri este de a promova o mai bună înțelegere a educației pentru cetățenie digitală și a rolului pe care parteneriatele îl pot juca în îmbunătățirea rezultatelor pentru elevi.

Ghidurile sunt concepute să fie un instrument pentru a sprijini construirea cu succes a parteneriatelor și pentru a oferi un cadru pentru încorporarea educației pentru cetățenie digitală în centrul relației dintre educație și sectorul privat.

CUPRINS:

1. INTRODUCERE
2. ROLUL SECTORULUI PRIVAT ÎN PROMOVAREA CETĂȚENIEI DIGITALW
2.1. Cum pot companiile susține educația
2.2. O abordare bazată pe parteneriat 
3. EDUCAȚIA, CETĂȚENIA DIGITALĂ ȘI CELE 10 DOMENII DIGITALE
4. CUM SĂ UTILIZAȚI ACEST GHID
5. ORIENTÎRI PENTRU SUSȚINEREA PARTENERIATELOR ECHITABILE ÎNTRE INSTITUȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI SECTORUL PRIVAT
5.1. Fiind online - Acces și incluziune
5.2. Fiind online - Învățare și creativitate
5.3. Fiind online - Alfabetizare media și informațională
5.4. Bunăstare online - Etică și empatie
5.5. Bunăstare online - Sănătate și bunăstare
5.6. Stare de bine online - E-prezență și comunicare
5.7. Drepturi online - Participare activă
5.8. Drepturi online - Drepturi și responsabilități
5.9. Drepturi online - Confidențialitate și securitate
5.10. Drepturi online - Conștientizare a consumatorului
ANEXA 1 – O LISTĂ DE VERIFICARE SI AUTOEXAMINARE PENTRU INSTITUȚIILE DE EDUCAȚIE ȘI COMPANIILE DIN SECTORUL PRIVAT
ANEXA 2 – REFERINȚE, RESURSE
Resursele Consiliului Europei
Alte resource online

CoE: e-publicații: Votează neconvențional

Votează neconvențional: Set de instrumente pentru organele electorale privind creșterea gradului de conștientizare în rândul tinerilor / Direcția Alegeri și Democrație Participativă (DG Democrație); Dialog cu Cetățenii și Schimbare; Consiliul Europei. - Chișinău: Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, 2023. - 38 p. /Accesat la 15.02.2024/.

Disponibilhttps://rm.coe.int/vote-outside-the-box-ro/1680aa5228


În ultimele decenii, în cadrul multor democrații, participarea tineretului la vot a înregistrat niveluri istorice minime. Acest lucru i-a determinat pe unii să afirme că tineretul nu este interesat de politică – cu toate acestea, cercetările recente au demonstrat că acest lucru nu este, în mod necesar, adevărat. În schimb, tineretul este foarte motivat din punct de vedere politic, dar are un nivel scăzut de încredere și convingere în organizațiile formale reprezentative ale democrației, preferând adesea să își exprime convingerile politice prin forme alternative de participare, cum ar fi voluntariatul și activismul. 

Setul de instrumente este conceput pentru a permite Organelor Electorale să dezvolte abordări strategice în ceea ce privește creșterea gradului de conștientizare privind procesele electorale și pentru a consolida cunoștințele electorale în rândul tinerilor în calitate de potențiali alegători care votează pentru prima dată. 

De asemenea, această publicație poate fi relevantă pentru alte organisme interesate de acest lucru, cum ar fi ministerele și instituțiile responsabile cu politicile pentru tineret și alți actori de stat și nestatali.

Cuprins 

DESPRE AUTORI 5 
DIRECTIA ALEGERI ȘI DEMOCRAȚIE PARTICIPTIVĂ (DG DEMOCRAȚIE) 7 
PREZENTARE GENERALĂ A SETULUI DE INSTRUMENTE 9 

CAPITOLUL 1 
INTRODUCERE 11 
Raționamentul și scopurile prezentului set de instrumente 11 
Ce înțelegem prin tineret și de ce trebuie să ne concentrăm asupra acestuia? 11 

CAPITOLUL 2 VALORIFICAREA PARADIGMEI URSO ȘI A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE ECA A CONSILIULUI EUROPEI 13 
Introducere 13 
Paradigma URSO 13 
Indicatori relevanți ai Bazei de date generale a indicatorilor 14 

CAPITOLUL 3 CARE SUNT MĂSURILE DE „CREȘTERE A GRADULUI DE CONȘTIENTIZARE”? 17 
Introducere 17 
Care este schimbarea în ceea ce privește comportamentul tineretului, pe care încearcă să o creeze măsurile de creștere a gradului de conștientizare? 18 
Ce fel de învățare este necesară pentru această schimbare de comportament? 18 
Tipuri de măsuri de creștere a gradului de conștientizare 20 

CAPITOLUL 4 DEZVOLTAREA UNUI PROFIL AL POTENȚIALILOR ALEGĂTORI TINERI CARE VOTEAZĂ PENTRU PRIMA DATĂ 23 
Introducere 23 
Ce date există privind prezența alegătorilor și cum pot fi acestea utilizate? 24 
Tipuri de informații privind prezența la vot a alegătorilor 24 
Ce trebuie analizat în cazul datelor privind prezența la vot 25 
Analiza informațiilor privind prezența la vot a alegătorilor pe grupe de vârstă 25 
Analiza informațiilor privind prezența la vot a alegătorilor în funcție de gen 27 
Analiza informațiilor privind prezența la vot a alegătorilor, în funcție de locația geografică 28 
Analiza prezenței la vot a alegătorilor: Continuarea 32 
Cum se trece de la datele privind prezența la vot la identificarea non-votanților 33 
Identificarea cunoștințelor, abilităților, valorilor și atitudinilor grupului(lor) țintă 35 
Utilizarea datelor și cercetărilor existente 35 
Utilizarea grupurilor țintă 36 

CAPITOLUL 5 STABILIREA OBIECTIVELOR ȘI ALEGEREA TIPURILOR DE MĂSURI DE CREȘTERE A GRADULUI DE CONȘTIENTIZARE 39 
Introducere 39 
Stabilirea obiectivelor: Etapele de urmat 40 

CAPITOLUL 6 PUNEREA ÎN APLICARE A CAMPANIILOR DE COMUNICARE PUBLICĂ ȘI DE PROMOVARE 43 
Introducere 43 
Principii cheie și prezentare generală 43 
Instrucțiuni privind: Dezvoltarea mesajelor cheie 45 
Instrucțiuni privind: Alegerea canalelor de livrare 46 
Instrucțiuni privind: Implicarea altor părți interesate 47 

CAPITOLUL 7 PUNEREA ÎN APLICARE A PROGRAMELOR DE EDUCAȚIE CIVICĂ 51 Introducere 51 
Principiile cheie și prezentarea generală a acestui tip de măsură 51 
Resurse utile 53 
Instrucțiuni privind: Implicarea altor părți interesate 53

CAPITOLUL 8 PRACTICI INSPIRAȚIONALE 55 
Introducere 55 
Practici conduse de Organele Electorale 55 
Practica condusă de alți actori 57 
CAPITOLUL 9 BIBLIOGRAFIE 59 

VOTEAZĂ NECONVENȚIONAL: GHIDUL FORMATORULUI 61 
Introducere 61 
Scenariul formatorilor 61 

ANEXA 1 EVALUAREA CAPACITĂȚII MICRO SWOT 65 
ANEXA 2 ARBORELE DECIZIONAL 67 
ANEXA 3 TABEL DE PLANIFICARE A OBIECTIVELOR SMART 69

Mai multe informații 

CoE: e-publicații: Dezinformarea și campaniile electorale

Doublet, Yves-Marie. Dezinformarea și campaniile electorale / Yves-Marie Doublet; Directorat General Democrație, Guvernanță Democratică; Direcția Alegeri și Democrație Participativă; Consiliul Europei. - Chișinău: Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, 2023. - 27 p. /Accesat la 16.02.2024/

ISBN 978-92-871-8911-0

Disponibil: https://rm.coe.int/disinformation-and-electoral-campaigns/1680aa5226


Din vara anului 2016, „știrile false” denotă răspândirea deliberată, virală, a informațiilor false pe internet și rețelele de socializare, cu intenția, de exemplu, de a discredita un partid politic, de a păta reputația cuiva sau de a pune la îndoială adevărul științific. Această practică, care împiedică cetățenii să ia decizii informate, a devenit foarte răspândită. Impactul său este deosebit de semnificativ nu numai din cauza rapidității cu care se răspândesc știrile false, ci și pentru că identificarea autorilor unor astfel de campanii și materiale digitale este foarte dificilă. 

Acest raport încearcă să ofere răspunsuri la problemele ridicate de acest fenomen, în special în timpul campaniilor electorale și să ofere propuneri pentru conturarea unui cadru juridic la nivel european.

Cuprins 

INTRODUCERE
  
1. PREZENTAREA GENERALĂ A SITUAȚIEI  
1.1. Date tehnice  
1.2. Date politice  
1.3. Intensificarea procesului  
1.4. Eventuale răspunsuri  

2. RECOMANDĂRI  
2.1. Definirea termenilor 
2.2. Transparența  
2.3. Durata campaniilor electorale  
2.4. Cheltuielile pentru campaniile electorale digitale  
2.5. Prelucrarea datelor cu caracter personal conform Regulamentului european general privind protecția datelor (RGPD) și protecția cetățenilor  
2.6. Principiile fundamentale pentru algoritmi și inteligența artificială  
2.7. Procedura sumară în caz de urgență 
2.8. Cooperarea cu diferite părți interesate 
2.9. Respectarea dreptului european 
2.10. Punerea în aplicare 
2.11. Rezumatul propunerilor 

3. PROGRAM DE ACȚIUNE 

CONCLUZIE

*     *     *

UE:e-publicații recente - Holocaust

Actualizat 27.01.2025

International Holocaust Remembrance Day 2025: 80th anniversary of the liberation of Auschwitz: At a Glance/ European Parliamentary Research Service; Alina-Alexandra Georgescu. - January 2025. - 2 p.[Accesat 26.01.2025]

  • Commemoration of the liberation of Auschwitz
  • Importance of Holocaust Remembrance Day in the current context
  • European Union action to counter intolerance and antisemitism
  • Role of the European Parliament

*  *  *


Actualizat 23.01.2024



Lecţiile trecutului ca impuls spre acţiune O abordare interdisciplinară: educația despre Holocaust, educația pentru drepturile omului și educația interculturalăOana Neștian‑Sandu/ Institutul Olga Lengyel; Institutul Intercultural Timișoara,. Timișoara , 2023. - 98 p. [Accesat 20.01.2024]

ISBN: 978‑606‑8311‑21‑0

Acest manual a fost inspirat de activitatea cu mii de profesori din Europa, desfășurată de Institutul Olga Lengyel pentru Studierea Holocaustului și Drepturile Omului (TOLI), împreună cu partenerii săi din 10 țări europene, în ultimii 10 ani.

În acest manual, cadrele didactice pot găsi: o argumentare pentru o abordare interdisciplinară care combină 

  • educația despre Holocaust, 
  • educația pentru drepturile omului și educația interculturală; 
  • o descriere a modalităților prin care această abordare interdisciplinară poate duce la dezvoltarea competențelor pentru o cultură democratică; 
  • o prezentare a metodologiilor care se potrivesc cel mai bine unei abordări interdisciplinare; 
  • un set de activități educaționale care pot fi folosite de cadrele didactice cu elevii și elevele lor; precum și recomandări de lecturi suplimentar

Atunci când privim trecutul prin prisma drepturilor omului putem înțelege mai bine cum a fost posibil un eveniment precum Holocaustul, cum a funcționat propaganda și cum drepturile evreilor – și ale persoanelor aparținând altor grupuri – au fost eliminate progresiv. În același timp, prin prisma Holocaustului, putem înțelege că astăzi trebuie să luăm măsuri atunci când drepturile omului sunt încălcate sau riscă să fie încălcate pentru membrii oricărui grup ce trăiește în societățile noastre. Această metodologie dezvoltă gândirea critică a elevilor și elevelor și capacitatea lor de a contesta mesajele populiste care devin predominante în societățile europene și în alte părți ale lumii, le crește gradul de conștientizare cu privire la tratamentul nedrept aplicat diferitelor grupuri din societatea lor, precum și cu privire la necesitatea de a acționa în astfel de situații.
Recomandări privind  PREDAREA ŞI ÎNVĂȚAREA despre HOLOCAUST/ Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (IHRA) . -  2023 - 60 p. [Accesat 20.01.2024]

Disponibil:


Holocaustul a reprezentat persecutarea sistematică și uciderea, organizată de stat, a evreilor, de către Germania nazistă și colaboratorii acesteia, între 1933 și 1945. Un genocid care s-a extins pe un întreg continent, care a distrus nu doar indivizi și familii, ci și comunități și culturi care s-au dezvoltat de-a lungul secolelor. Holocaustul a avut loc în contextul persecuțiilor și crimelor naziste, care au vizat multe grupuri adiționale. Sesiunile de lucru și activitățile ar trebui întotdeauna să-i ajute pe cei care învață să perceapă mai bine această distrugere fără precedent și să păstreze memoria indivizilor și a grupurilor persecutate și asasinate. Profesorii și elevii ar trebui încurajați să mediteze asupra întrebărilor de natură morală, politică și socială, pe care Holocaustul le ridică și asupra relevanței acestora la momentul actual. Beneficiind de expertiza delegaților din peste 30 de țări membre, Recomandările IHRA privind Predarea și Învățarea despre Holocaust sunt menite să ofere o bază pentru cei care elaborează politici publice, practicieni și actori în domeniul educației, care îi va ajuta să: 
1. Dezvolte cunoașterea despre Holocaust, asigurând acuratețe în ceea ce privește înțelegerea și cunoștințele individuale, precum și creșterea nivelului de conștientizare a posibilelor consecințe ale antisemitismului. 
2. Creeze medii educaționale potrivite pentru a învăța despre Holocaust. 
3. Promoveze gândirea critică și reflexivă cu privire la Holocaust, inclusiv abilitatea de a contracara negarea și distorsionarea Holocaustului. 
4. Contribuie la educația privind drepturile omului și prevenirea genocidului.


Set de  10 suporturi didactice specializate pentru a sprijini profesorii să abordeze antisemitismul./ OSCE. - 2019-2022

Aceste suporturi didactice oferă îndrumări pentru a răspunde eficient la întrebări sau comportamente provocatoare ale elevilor, furnizează informații generale scurte, dar esențiale, despre manifestări contemporane ale antisemitismului și indică alte resurse utile pentru lectură suplimentară.

1. Aprofundarea cunoștințelor despre evrei și iudaism 

2. Depășirea prejudecăților inconștiente 
3. Abordarea stereotipurilor și prejudecăților antisemite 
4. Contestarea teoriilor conspirației 
5. Predând despre antisemitism prin intermediul educaţiei despre Holocaust 
Acest suport didactic va oferi îndrumări despre cum să faci față antisemitismului contemporan prin cursuri despre Holocaust. Cu ajutorul acestui material, profesorii vor putea:
 • Înțelege cum o ideologie rasistă și antisemită a alimentat dezvoltarea Holocaustului; și 
• Recunoaște antisemitismul și alte forme de ură în lumea de astăzi.
Преподавание темы антисемитизма при помощи изучения Холокоста
В методическом пособии представлены рекомендации о том, как противодействовать современному антисемитизму при помощи изучения темы Холокоста. С помощью этого пособия учителя смогут: • понять, как расистские и антисемитские идеи способствовали Холокосту; • опознать антисемитизм и другие формы ненависти, существующие в современном мире.
6. Abordarea negării, distorsionării şi trivializării Holocaustului  https://www.osce.org/files/f/documents/9/f/522718.pdf
7. Antisemitismul și discursul memoriei naționale https://www.osce.org/ro/odihr/522727
8. Gestionarea incidentelor antisemite  https://www.osce.org/ro/odihr/522733
9. Gestionarea antisemitismului în mediul online  https://www.osce.org/ro/odihr/522739
10. Antisemitismul și situația din Orientul Mijlociu https://www.osce.org/ro/odihr/522745

 Vezi de asemenea

Disciplina opțională "Holocaust: istorie și lecții de viață'. - Ch., 2018. - 177 p. [Accesat 20.01.2024]

Conținutul acestei publicații a fost elaborat cu sprijinul Misiunii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în Moldova
Disponibil:
https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_disciplina_optionala_holocaust_istorie_lectti_viata_ro.pdf

https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_disciplina_optionala_holocaust_istorie_lectii_de_viata_ru.pdf 


Disciplina opțională Holocaust: istorie și lecții de viață include studiul despre evenimentele Holocaustului ce pot sensibiliza tinerii față de exemplele de prejudecăți și nedreptate din lumea contemporană. Studiul Holocaustului poate confrunta elevii cu stereotipuri, mituri și prejudecăți și poate să le permită acestora să confrunte eventualele prejudecăți cu ajutorul dovezilor științifice. Dar lecțiile de natură morală nu vor fi bine fundamentate dacă nu se bazează pe o parcurgere fidelă și obiectivă a dovezilor istorice. Cercetarea istorică de acest tip, va dezvălui complexități ale lumii în care au fost făcute astfel de alegeri și au fost luate astfel de decizii calificate astăzi - FENOMENUL HOLOCAUST.

Prezentul Ghid susține trecerea de la o dimensiune formal (curriculumul școlar) cu accent pe probleme teoretice și metodologice, spre o dimensiune acțională și pragmatică de organizare a educației, fiind pentru cadrele didactice o provocare și un suport în procesul de dezvoltare a competențelor elevilor. În ghid sunt propuse sugestii de proiectare a activităților la disciplina „Holocaust: istorie și lecții de viață, care au un caracter recomandabil și îndeamnă cadrele didactice să organizeze activitățile în mod creativ, luând în considerație multiplele inteligențe ale copilului, condițiile și posibilitățile reale din școală, precum și selectarea surselor istorice ce permit o abordare multiperspectivă a fenomenului Holocaustului.

CUPRINS
Introducere Abordări metodice specifice predării istoriei contemporane în școală
Unitatea de învățare nr. 1 Evreii: cine sunt ei?.
Unitatea de învățare nr. 2 . Evreii de la exilare până la reformele liberal-burgheze.
Unitatea de învățare nr. 3 Evreii – vecinii noștri. viața comunităților evreiești în România și Basarabia.
Unitatea de învățare nr. 4 Integrarea evreilor în România interbelică: politica și viața și cotidiană.
Unitatea de învățare nr. 5: Antisemitismul - ideologie și politică de stat în Europa.
Unitatea de învățare nr. 6 Holocaustul
Unitatea de învățare nr. 7 Rezistența.
Unitatea de învățare nr. 8 „Cei ce stau deoparte”: responsabilitate pentru alegere.
Unitatea de învățare nr. 9 Compasiunea - act de eroism.
Unitatea de învățare nr.10. Copii – victime ale Holocaustului.
Unitatea de învățare nr. 11 Responsabilitatea pentru crimele nazismului, responsabilitatea pentru Holocaust .
Unitatea de învățare nr. 12 Viața după Holocaust.
Unitatea de învățare nr. 13 Memoria Holocaustului în Republica Moldova, România, Europa și în toată lumea
Unitatea de învățare nr. 14 Negarea Holocaustului și antisemitismului de astăzi
Unitatea de învățare nr. 15. Genocidul si legislația internațională



Tackling different forms of discrimination in and through education and training – Working group on equality and values in education and training (2021-2025) – Issue paper,/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture; Melstveit Roseme, M., Donlevy, V., Driel, B. et al., Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2023. - 66 p. [Accesat 20.01.2024]

Disponibil:


The Paper addresses 6 main themes relating to tackling different forms of discrimination and disadvantage in and through education:
- Tackling discrimination based on ethnic or racial origin, including discrimination against Roma;
- Tackling discrimination relating to religion and beliefs;
- Tackling discrimination based on disability;
- Tackling discrimination relating to sexual orientation, gender identity or expression and sex characteristics;
- Tackling social and territorial inequalities;
- Tackling multiple discrimination: an intersectional approach.


Ghidul IHRA de identificare a documentației relevante pentru cercetarea Holocaustului, educație și memorie. - 2023. - 16 p.
IHRA Guidelines for Identifying Relevant Documentation for Holocaust Research, Education and Remembrance
[Accesat 20.01.2024]

Scopul acestui ghid este de a oferi un instrument unitar pentru identificarea documentației relevante pentru cercetarea Holocaustului, pentru memoria și educația în acest domeniu. Acesta va ajuta instituțiile deținătoare de arhive și alte entități similare să-și evalueze propriile colecții și să permită accesul la documentele relevante. În cazul statelor cărora li se aplică GDPR, această definiție va contribui și la implementarea Considerentului 158, oferind o definiție practică sintagmei „informatii specifice referitoare la comportamentul politic în perioada fostelor regimuri de stat totalitare, la genociduri, la crime împotriva umanitătii, în special Holocaustul, sau la crime de război.” Prima parte a acestui document cuprinde „definiția de lucru referitoare la materialele legate de Holocaust”, propusă de IHRA în 2012. Această definiție își propune enumerarea tipurilor de materiale considerate ca fiind relevante pentru cercetarea Holocaustului. A 2-a parte a documentului cuprinde instrumente practice pentru identificarea documentelor care nu sunt incluse în definiție, dar care sunt relevante pentru cercetarea, educația și memoria Holocaustului. A 3-a parte cuprinde tipuri de referințe care trebuie identificate ca fiind legate de Holocaust, în procesul de implementare a ghidului. 


Jewish cultural heritage in Europe Preservation as a meansfor understanding: Briefing / European Parliamentary Research Service Magdalena Pasikowska-Schnass . - 2023. - 7 p.
 [Accesat 20.01.2024]

Disponibil:


Jews have lived throughout Europe as an important minority for almost two thousand years, and their fate has varied from one period to another according to the changing political situation. Both their prosperity and their relatively peaceful enjoyment of some freedoms have, at times, suddenly been removed. Discrimination, expropriations, banishments, looting and even pogroms have been recurrent events in the lives of Europe's Jewish communities down through the centuries. 

The Holocaust, initiated by the Nazi regime in Germany, was the nadir of a spiral of hate and violence, rendered possible by pervasive antisemitism in many European societies. The physical, cultural and spiritual annihilation of the Jewish people became a state-sponsored process on an industrial scale. Synagogues and Judaica were set on fire, cemeteries desecrated and destroyed, and art collections looted or destroyed. The major Jewish cultural contribution to European culture and art seemed destined to disappear. The post-war years did not reverse the trend; reconstruction of war-inflicted damage to vital services was a priority, while millions of Jews had been annihilated. For decades, a decimated and traumatised community was unable to protect and safeguard what remained of their heritage. Protecting European cultural heritage is a common task for all Europeans; this applies all the more to Jewish cultural heritage, an integral part of European heritage, doomed to disappear. The EU has tools to help bring to life what remains. The preservation of traces of Jewish spiritual, artistic, cultural and scientific contributions to the development of the continent is a tremendous challenge. Various EU funding programmes can help form networks of experts – engaging volunteers in intercultural projects to gain and exchange experience and skills – and provide funds to finance reconstruction, research and revitalisation. Protecting and safeguarding Jewish heritage – and learning about its destruction and discrimination against Jewish people – can help us understand the mechanisms of hate that can take root everywhere, the vicious cycle of xenophobia and antisemitism, and their disastrous consequences for all.

 ***


Strategia UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești
(2021-2030) . - 
Strasbourg, 5.10.2021, COM(2021) 615 final. -  28 p. [Accesat 20.01.2024]

Disponibil: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021DC0615

Strategia cuprinde 3 piloni:

1 - Prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism
2 - Protejarea și susținerea vieții evreiești în UE
3 - Educație, cercetare și comemorarea Holocaustului.


The EU Strategy on combating antisemitism and fostering Jewish life (2021-2030) – One year in action,/ European Commission, Directorate-General for Justice and Consumers, Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2022. - 8 p. [Accesat 20.01.2024]

Disponibil: https://data.europa.eu/doi/10.2838/219926

The first-ever EU Strategy on combating antisemitism and fostering Jewish life (2021- 2030) was adopted by the European Commission on 5 October 2021. With this Strategy, the Commission is determined to significantly step up the fight against antisemitism to ensure a future for Jews in Europe. Actions of the Strategy include: curbing antisemitism online, providing funding for the protection of public spaces and places of worship, creating a European research hub on antisemitism and Jewish life, creating a network of sites “Where the Holocaust Happened” and setting up a network of Young European Ambassadors for Holocaust remembrance.



Antisemitism – Overview of antisemitic incidents recorded in the European Union 2012-2022 – Annual update,/ 
European Union Agency for Fundamental Rights,.-  Luxembourg:Publications Office of the European Union, 2023. - 120 p.  [Accesat 20.01.2024]
Print ISBN 978-92-9489-256-0 doi:10.2811/280666 TK-04-23-866-EN-C
PDF ISBN 978-92-9489-257-7 doi:10.2811/387111 TK-04-23-866-EN-N

Antisemitic incidents and hate crimes violate fundamental rights, especially the right to human dignity, the right to equality of treatment and the freedom of thought, conscience and religion. This report provides an overview of available data on antisemitism as recorded by official and unofficial sources in the EU Member States and in Albania, North Macedonia and Serbia. The data provided by the countries are supplemented with information from international organisations. This is the 19th edition of FRA’s report on the situation of data collection on antisemitism in the EU (including reports published by FRA’s predecessor, the European Monitoring Centre on Racism and Xenophobia). It provides an update on the most recent figures on antisemitic incidents, covering 1 January 2012 to 31 December 2022, where data are available, and developments regarding national strategies from 2023, where relevant to the report.


Handbook for the practical use of the IHRA working definition of antisemitism/European Commission, Directorate-General for Justice and Consumers; International Holocaust Remembrance Alliance; Steinitz, B., Stoller, K., Poensgen, D. et al.. - Luxembourg: Publications Office, 2021 . - 48 p.
[Accesat 20.01.2024]
The purpose of this guidance is: to present the IHRA Working Definition of Antisemitism, along with guiding examples, and to relate these to the contexts of real-world antisemitic incidents and crimes; to illustrate good practices in the application of the IHRA Working Definition of Antisemitism and to offer a checklist for using the IHRA Working Definition of Antisemitism across different policy areas. The European Union Agency for Fundamental Rights (FRA) has begun collecting information from EU Member States on how national, regional and local authorities use or intend to use the IHRA Working Definition of Antisemitism, for its annual reports on Antisemitism – Overview of data available in the European Union.

Holocaust denial in criminal law Legal frameworks in selected EU Member States: Briefing/ European Parliamentary Research Service; Piotr Bąkowski . - January 2022. - 16 p.
[Accesat 20.01.2024]

Disponibil:https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document/EPRS_BRI(2021)698043

  • Introduction 
  • Holocaust denial and the European Convention on Human Rights 
  • EU action on racism and xenophobia 
  • Criminalisation of Holocaust denial across the EU






Actualizat 26.01.2021
* * *



The European Union and Holocaust remembrance: Briefing /EPRS. - 2021. - 6 p. [Accesat 26.01.2021]    Disponibil: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2021/679059/EPRS_BRI(2021)679059_EN.pdf


One focus of this annual day of commemoration is the responsibility borne by those who remain indifferent in the face of intolerance and discrimination. This places the Holocaust in the context of human rights, broadening Holocaust education to issues of tolerance, respect for human dignity, and democracy. Holocaust education, which traditionally centres on the human and historical dimension, is also a vehicle for reflection on ethical and legal issues, and promotes critical thinking and open-mindedness. In contrast with ethical aspects and critical thinking, the legal dimension adds a new perspective to school education that can put additional pressure on the teachers responsible for Holocaust education, extending beyond their usual subject areas. Moreover, many European countries host immigrant populations whose collective history does not include this particular experience. Pupils and students meanwhile use social media, a potential source of conspiracy theories, Holocaust denial, antisemitism and xenophobia. In this context, teachers need to be ready to deal with this subject in a difficult social environment. They also need adequate resources and tools to address inconvenient truths of the period. International institutions, and the European Union and its bodies, encourage dialogue and research on these issues, recognising the importance of Holocaust education and its human rights aspects for democracy and tolerant societies. The European Union provides funds, expert bodies and agencies to address the history, education, pedagogy and rights aspects of Holocaust education in all its dimensions of discrimination, persecution and extermination of Jewish, Roma and Sinti populations, as well as other minorities.


The European Union and Holocaust remembrance: Briefing /EPRS. - 2020. - 4 p. [Accesat 21.01.2020]    Disponibil:  http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2018/614662/EPRS_BRI(2018)614662_EN.pdf

The term Holocaust refers to the mass murder of 6 million European Jews, Roma and other persecuted groups whom the Nazi regime and its collaborators sought to annihilate.
The expropriation of property, state discrimination and persecution of the Jews by the Nazi regime began in 1933, followed by pogroms and incarceration in concentration camps. Ultimately, the policy was extended to all the European territories and countries controlled by the Nazis during the Second World War. It was a policy that would culminate in mass summary executions ('Holocaust by Bullets') and extermination camps. The perpetrators were prosecuted at the Nuremberg trials in 1945-1946, but the charge of crimes against humanity was preferred over genocide.
It was not until 2005, on the occasion of the 60th anniversary of the liberation of Auschwitz, that a United Nations resolution on Holocaust remembrance designated 27 January as the day of commemoration.
In the European Union, numerous programmes seek to preserve the memory of these tragic events in the history of the continent. Since 1995, the European Parliament has adopted resolutions drawing attention to the obligation to remember not only through commemorations but also through education. In November 2018, the EU became a permanent international partner of the International Holocaust Remembrance Alliance (AISH).


Jewish communities in the European Union/EPRS. - 2019. - 2 p. [Accesat 21.01.2020]
Disponibil: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2018/614659/EPRS_ATA(2018)614659_EN.pdf

Europe's Jewish population has been diminishing in recent decades, and a growing number of anti-Semitic acts and anti-Jewish violence have been occurring in recent years in the EU. In defence of its values, including respect for minorities, the EU undertakes and funds actions to counter anti-Semitism. This is a further updated version of an 'at a glance' note published in January 2018.


Experiențe și percepții legate de antisemitism Al doilea sondaj referitor la discriminarea și infracțiunile motivate de ură împotriva evreilor din UE : rezumat/ Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene =European Union Agency for Fundamental Rights  - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2019. - 16 p.  [Accesat 21.01.2020]

Acest rezumat prezintă principalele constatări ale celui de al doilea sondaj al FRA privind experiențele evreilor legate de infracțiunile motivate de ură, discriminare și antisemitism în Uniunea Europeană – cel mai important sondaj printre evrei realizat vreodată la nivel internațional. Sondajul a cuprins aproximativ 16 500 de persoane care se identifică drept evrei din 12 state membre ale UE. Acesta reprezintă o lectură descurajatoare și subliniază că antisemitismul rămâne omniprezent în întreaga UE și că, sub multe aspecte, a devenit un fapt îngrijorător de obișnuit.

Experiences and perceptions of antisemitism Second survey on discrimination and hate crime against Jews in the EU /European Union Agency for Fundamental Rights  - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2019. - 86 p.  [Accesat 21.01.2020]

This report outlines the main findings of FRA’s second survey on Jewish people’s experiences with hate crime, discrimination and antisemitism in the European Union – the biggest survey of Jewish people ever conducted worldwide. Covering 12 EU Member States, the survey reached almost 16,500 individuals who identify as being Jewish. It follows up on the agency’s first survey, conducted in seven countries in 2012. The findings make for a sobering read. They underscore that antisemitism remains pervasive across the EU – and has, in many ways, become disturbingly normalised. The important information provided herein can support policymakers across the EU in stepping up their efforts to ensure the safety and dignity of all Jewish people living in the EU.

Second survey on discrimination and hate crime against Jews in the EU Member States
Technical report/ European Union Agency for Fundamental Rights  - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2019. - 88 p.  [Accesat 21.01.2020]
Disponubil: https://op.europa.eu/s/nH9E

Adăugați o legendă
FRA’s second survey on discrimination and hate crime against Jews in EU Member States surveyed over 16 000 self-identified Jewish respondents in 12 EU Member States: Austria, Belgium, Denmark, France, Germany, Hungary, Italy, the Netherlands, Poland, Spain, Sweden, and the United Kingdom. This technical report presents a detailed overview of the survey methodology used by FRA when collecting the survey data. The survey provides comparable data on the perceived extent and nature of antisemitism across a number of selected EU Member States, whether it is manifested as hate crime, hate speech, discrimination or in any other form that undermines Jewish people’s feelings of safety and security. The survey collected data through an open (opt-in) online survey, which was open for respondents to complete for 7 weeks in May and June 2018. The survey was designed to be accessible to all eligible participants, i.e. those self-identifying as Jews — based on religion, culture, upbringing, ethnicity, parentage or any other reason — aged 16 or over and resident in one of the survey countries. The questionnaire could be accessed via an open web link that was publicised on the FRA website, via Jewish organisations, Jewish media outlets and social networks. The content of FRA’s second survey on discrimination and hate crime against Jews builds strongly on the experience and methodology developed for the first, 2012 FRA survey on discrimination and hate crime against Jews (which covered eight EU Member States) and on stakeholder and expert consultation carried out in spring 201



Antisemitism: Overview of data available in the European Union 2008–2018/European Union Agency for Fundamental Rights  - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2019. - 100 p.  [Accesat 21.01.2020]
Disponubil:  https://op.europa.eu/s/nH9z

Antisemitism can be expressed in the form of verbal and physical attacks, threats, harassment, discrimination and unequal treatment, property damage and graffiti or other forms of speech or text, including on the internet. Antisemitic incidents and hate crime violate fundamental rights, especially the right to human dignity, the right to equality of treatment and the freedom of thought, conscience and religion. The present report provides an overview of data on antisemitism as recorded by international organisations and by official and unofficial sources in the 28 European Union (EU) Member States, based on their own definitions and categorisations. ‘Official data’ are understood here as those collected by law enforcement agencies, other authorities that are part of criminal justice systems and relevant state ministries at the national level. ‘Unofficial data’ refers to data collected by civil society organisations. This annual overview provides an update of the most recent figures on antisemitic incidents, covering the period 1 January 2008 – 31 December 2018, across the EU Member States, where data are available. It includes a section that presents evidence from international organisations. In addition, for the first time, it provides an overview of how Member States that have adopted or endorsed the non-legally binding working definition of antisemitism adopted by the International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA) (2016) use or intend to use it. This is the 15th edition of FRA’s report on the situation of data collection on antisemitism in the EU (including reports published by FRA’s predecessor, the European Monitoring Centre on Racism and Xenophobia).


Young Jewish Europeans: Perceptions and experiences of antisemitism/ European Union Agency for Fundamental Rights  - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2019.- 100 p.  [Accesat 21.01.2020]

Disponubil: https://op.europa.eu/s/nH9C

Based on FRA’s second large-scale survey on experiences and perceptions of antisemitism, this report focuses on the perspectives of young Jewish Europeans (aged 16-34) living in twelve EU Member States. It first describes this particular group and takes a look at defining antisemitism and understanding the place of Israel in it. The report then presents young Jewish Europeans’ experiences and perceptions of antisemitism. Finally, it specifically looks at how safe young Jewish Europeans feel, and whether they believe governments are effectively combating antisemitism.


IHRA

Recommendations on Teaching and Learning about the HolocaustInternational Holocaust Remembrance Alliance (IHRA). - 2019, - 60 p. [Accesat 21.01.2020]

Disponibil : https://www.holocaustremembrance.com/sites/default/files/inline-files/IHRA-Recommendations-Teaching-and-Learning-about-Holocaust.pdf

Holocaustul a fost un eveniment fără precedent nu doar în secolul XX, ci şi pentru întreaga istorie a umanităţii. A fost o încercare unică de a extermina un întreg popor şi de a distruge cultura acestuia. Holocaustul ar trebui studiat deoarece a constituit un eveniment ce a afectat în mod profund fundamentele civilizaţiei;
Un studiu aprofundat al Holocaustului permite elevilor să reflecteze asupra unor concepte precum utilizarea şi abuzul de putere, rolul şi responsabilitatea indivizilor, organizaţiilor şi naţiunilor ce se confruntă cu încălcări ale drepturilor omului. Un astfel de studiu poate creşte conştientizarea faţă de potenţialul de genocid din lumea contemporană;
Studierea Holocaustului ajută elevii să înţeleagă consecinţele prejudecăţilor, rasismului, antisemitismului şi a promovării stereotipurilor în orice tip de societate. Îi ajută pe aceştia să conştientizeze valoarea diversităţii într-o societate multiculturală şi încurajează o atitudine inclusivă, ce ia în considerare existenţa minorităţilor;

  • Holocaustul a demonstrat modul în care o naţiune modernă a utilizat progresul tehnologic şi infrastructura administrativă pentru a implementa politici distructive, ce au variat de la inginerie socială până la genocid;
  • Holocaustul oferă un context pentru a explora pericolele unei atitudini pasive şi indiferente faţă de abuzurile comise asupra drepturilor altora;
  • Pe măsură ce elevilor le devin cunoscuţi factorii multipli, de natură socială, politică, religioasă şi economică ce au dus la Holocaust, creşte gradul de conştientizare asupra unui proces istoric complex şi obţin o perspectivă asupra modului în care un concurs de factori favorizanţi poate duce la dezintegrarea valorilor democratice. Elevii ajung să înţeleagă faptul că este responsabilitatea cetăţenilor, într-un stat democratic, să înveţe să identifice semnalele de pericol asupra echilibrului democratic şi să reacţioneze în consecinţă;
  • Holocaustul a devenit o temă centrală în cultura multor state. Acest lucru este reflectat în reprezentarea media şi în cultura populară. Educaţia privind Holocaustul poate oferi elevilor cunoştinţe istorice şi abilităţile de care au nevoie pentru a înţelege şi evalua acest tip de manifestări culturale.

alte Materiale IHRA
 VEZI DE ASEMENEA

Cautare in

Traduceti