CoE: e-publicații: Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024

Europe Press Freedom Report 2024: Confronting Political Pressure, Disinformation, and the Erosion of Media Independence: Annual assessment of press freedom in Europe by the partner organisations of the Safety of Journalists Platform. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 70 p. - (Accesat 13.03.2025).

Disponibil: https://rm.coe.int/prems-013425-gbr-2519-annual-report-2025-correction-cartooning/1680b48f7b

Raportul privind Libertatea Presei în Europa 2024: Confruntarea presiunilor politice, dezinformării și erodării independenței mass-media: Evaluarea anuală a libertății presei în Europa realizată de organizațiile partenere ale Platformei pentru Siguranța Jurnaliștilor

Războiul din Ucraina a rămas cea mai urgentă problemă în 2024, deoarece jurnaliștii ucraineni și internaționali și-au riscat zilnic viața pe front. Profesioniștii din mass-media, la fel ca alți civili din întreaga țară, au fost supuși amenințării constante a bombardamentelor rusești. Rolul esențial al presei în acoperirea conflictelor a fost și mai mult pus la încercare de încălcările libertății presei în contextul crizei continue din Gaza, Cisiordania și Orientul Mijlociu în general.

Principalele constatări ale raportului:

• Influența partidelor liberale și populiste: Rezultatele numeroaselor alegeri din statele membre ale Consiliului Europei, la nivel european și în Statele Unite, au arătat o influență tot mai mare a partidelor iliberale și populiste. Aceste partide, adesea ostile jurnalismului critic și de interes public, și-au manifestat această atitudine prin retorică derogatorie, constrângeri legale asupra presei și ingerințe în reglementările care au subminat posturile publice de radiodifuziune.

• Încălcări extinse ale libertății presei în Europa: Raportul documentează numeroase abuzuri și subliniază necesitatea urgentă a unor reforme legislative și practice ample.

• SLAPP-uri și provocări juridice: În 2024 s-au înregistrat progrese pozitive, precum adoptarea Recomandării Consiliului Europei privind combaterea proceselor strategice împotriva implicării publice (SLAPP-uri), adoptarea Actului European pentru Libertatea Mass-Media (EMFA) și a Directivei UE anti-SLAPP. Aceste măsuri au creat un mediu mai favorabil pentru protejarea libertății presei și siguranței jurnaliștilor. Cu toate acestea, implementarea la nivel național rămâne inegală și, în multe cazuri, încă nu a început.

• Supravegherea și confidențialitatea surselor: Spyware-ul reprezintă o amenințare tot mai mare pentru siguranța jurnaliștilor și confidențialitatea surselor. Supravegherea rămâne omniprezentă și dificil de detectat.

• Represiunea transnațională: Pe lângă presiunile interne, a crescut și amenințarea represiunii transnaționale, jurnaliștii aflați în exil confruntându-se tot mai des cu supraveghere, hărțuire și intimidare din partea țărilor lor de origine. Platforma a documentat numeroase cazuri în care jurnaliștii exilați au fost vizați prin supraveghere digitală, amenințări la adresa familiilor lor și acțiuni legale menite să le reducă la tăcere.

• Abuzul instrumentelor internaționale: Unele guverne au vizat tot mai frecvent jurnaliștii exilați prin utilizarea abuzivă a instrumentelor legale internaționale, cum ar fi „notificările roșii” ale Interpolului, subminând astfel libertatea presei la nivel global. Partenerii Platformei au solicitat reforme urgente pentru a combate aceste abuzuri și pentru a asigura protecția adecvată a jurnaliștilor în exil, inclusiv prin proceduri de azil accelerate și măsuri de securitate sporite.

• Capturarea mass-media: Controlul statului și al partidelor politice asupra mass-mediei – prin ingerințe în reglementare, manipularea proprietății și presiuni financiare – rămâne o preocupare majoră, subminând libertatea și pluralismul presei. Pentru a contracara această amenințare, sunt necesare măsuri urgente, inclusiv o mai mare transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, garanții legale mai puternice împotriva influenței nejustificate și organisme de reglementare independente pentru a menține integritatea editorială.

• Presa de serviciu public sub presiune: Mass-media de serviciu public a rămas un câmp de luptă pentru independență, pe măsură ce unele guverne au continuat să exploateze pârghiile financiare și de reglementare pentru a-și exercita controlul. De la subfinanțare până la ingerințe directe în independența editorială, aceste tactici au slăbit încrederea publicului în instituțiile media. Actul European pentru Libertatea Mass-Media oferă speranță pentru inversarea acestui trend, însă implementarea efectivă de către statele membre va fi esențială pentru a asigura sustenabilitatea unui ecosistem media pluralist și independent.

• Inteligența artificială și dezinformarea: Progresele tehnologice, în special în domeniul inteligenței artificiale, au introdus noi riscuri pentru libertatea presei. Campaniile de dezinformare generate de AI, videoclipurile deepfake și hărțuirea automatizată sunt utilizate tot mai frecvent pentru a discredita jurnaliștii și pentru a submina încrederea publicului în mass-media.

• Primele cazuri documentate de dezinformare generată de AI împotriva jurnaliștilor: Pe măsură ce aceste tehnologii devin mai sofisticate și accesibile, rolul jurnalismului în combaterea dezinformării și verificarea faptelor devine și mai crucial. Factorii de decizie vor trebui să includă guvernanța AI în strategiile mai largi de protecție a mass-mediei.

Ca răspuns la aceste provocări, grupurile pentru libertatea presei și organizațiile de jurnaliști și-au intensificat campaniile pentru protejarea jurnalismului și a valorilor democratice. Acestea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să respecte angajamentele internaționale, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și să implementeze reforme care să garanteze independența și pluralismul mass-mediei.

Deși 2024 a evidențiat provocări presante pentru libertatea presei, anul a demonstrat și reziliență și acțiune colectivă. Eforturile de advocacy, reformele juridice și cooperarea internațională oferă speranță pentru susținerea jurnalismului independent. Pe măsură ce Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor marchează a 10-a aniversare, aceasta subliniază importanța unei acțiuni coordonate pentru protejarea libertății presei.

CUPRINS:

1. RECOMANDĂRI
2. REZUMAT EXECUTIV
3. PREZENTARE GENERALĂ A LIBERTĂȚII MASS-MEDIA ÎN EUROPA ÎN 2024
4. PLATFORMA LA 10 ANI
5. PRACTICI BUNE: CONDUCERE PRIN EXEMPLU
6. AMENINȚĂRI, VIOLENȚĂ ȘI HĂRȚUIRE ÎMPOTRIVA JURNALIȘTILOR
   • Melita Vrsaljko: «Nu am avut de ales decât să ripostez»
   • Denigrarea și atacurile de cybersquatting asupra Reporteri fără Frontiere
7. COMBATEREA SLAPP-URILOR: AVANSAREA PROTECȚIILOR LEGALE PENTRU JURNALIȘTI ÎN EUROPA
8. IMPUNITATEA: JUSTIȚIA AMÂNATĂ ESTE JUSTIȚIE NEGATĂ
   • Cazuri pe Platformă referitoare la impunitatea pentru uciderea jurnaliștilor
   • Vladyslav Yesypenko trebuie eliberat

Cuprinsul reflectă structura principală a raportului și subliniază secțiunile dedicate recomandărilor, analizei situației actuale, aniversării de 10 ani a Platformei pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor, precum și aspectelor legate de amenințările și provocările cu care se confruntă jurnaliștii în Europa.

Platforma pentru Protecția Jurnalismului și Siguranța Jurnaliștilor

https://cpescmd.blogspot.com/2015/06/coe-baze-de-date-protectia.html

Vezi de asemenea 

• Libertatea presei în Europa 2023: E timpul să schimbăm cursul
• Războiul din Europa și lupta pentru a informa (2022)
• Apărarea libertății presei în vremuri de tensiune și conflict. Raport anual 2022 al organizațiilor partenere la Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliştilor
• Alte rapoarte anuale