CoE: e-publicații: Orașe interculturale: Rezultatele sondajului anual 2025

Intercultural Cities: Annual survey report 2025 /  The Intercultural Cities Programme of the Council of Europe. - Strasbourg, 2026. - 26 p. - URL: https://rm.coe.int/icc-annual-survey-2025-results/1680b67bdc (accesat: 03.04.2026)

Interculturalitatea la nivel local este un element esențial în construirea unor comunități incluzive, coezive și reziliente – un obiectiv care se regăsește în recomandările Programului „Intercultural Cities” al Consiliului Europei, bazat pe valorile egalității, diversității, interacțiunii și participării cetățenilor.

Acest model arată cum orașele pot valorifica diversitatea culturală ca resursă socială și culturală, încurajând politici și practici care sprijină coeziunea socială și participarea activă a tuturor locuitorilor, indiferent de originea lor. Pentru Republica Moldova, chiar dacă nu există, în prezent, orașe membre declarate ale rețelei Intercultural Cities, abordările promovate de Consiliul Europei sunt direct relevante pentru activitatea bibliotecilor ca spații civice și culturale: bibliotecile pot deveni centre de incluziune, dialog și învățare interculturală, promovând accesul egal la informație și servicii pentru grupuri diverse, adaptând programe culturale și educaționale care să reflecte pluralismul societății și sprijinind comunitățile locale în a combaterea stereotipurilor și discriminării. Prin astfel de practici, bibliotecarii pot contribui concret la dezvoltarea unei identități comunitare bazate pe respect reciproc și participare civică, consolidând rolul bibliotecii nu doar ca depozit de carte, ci ca platformă activă de incluziune socială și schimb de experiențe culturale – în linie cu valorile moderne de „interculturalitate” promovate la nivel european

1. Context și scopul sondajului

Raportul „ICC Annual Survey 2025 Results” este rezultatul unui sondaj anual realizat de Programul Orașelor Interculturale (Intercultural Cities – ICC) al Consiliului Europei, care se desfășoară de peste 15 ani. Programul reunește orașe din întreaga lume pentru a promova incluziunea socială, diversitatea și coeziunea într‑o societate interculturală. 

Scopul sondajului (realizat între 17 decembrie 2024 și 24 ianuarie 2025) a fost:

• să evalueze ce instrumente și activități folosesc orașele membre pentru promovarea incluziunii interculturale;
• să măsoare nivelul de angajament în cadrul Programului ICC;
• să identifice nevoile orașelor pentru viitor și impactul pe care îl are Programul asupra politicilor locale.

În total, 169 de orașe membre au fost invitate să răspundă, iar 37 au completat chestionarul – din Europa, Asia, Australia și America de Nord.

2. Instrumente și practici interculturale folosite de orașe

Programul ICC oferă orașelor o serie de instrumente pentru a sprijini politicile locale de incluziune, printre care:

a) ICC Index

• Este un instrument de autoevaluare care ajută orașele să urmărească progresul politicilor interculturale.
• În 2025, majoritatea orașelor care au răspuns folosesc ICC Index sau plănuiesc să îl adopte în viitor pentru a monitoriza evoluția propriilor strategii.

b) Metodologia anti‑rumori

• Aceasta este o abordare contra stereotipurilor și prejudecăților despre comunitățile minoritare.
• Un procent semnificativ de orașe desfășoară campanii anti‑rumori sau intenționează să o facă, ceea ce arată că narativele publice reprezintă o zonă de interes major.

c) Strategii și planuri interculturale

• Majoritatea orașelor au adoptat sau actualizat planuri, strategii sau politici integrate care urmăresc valori precum egalitatea, diversitatea, participarea civică și incluziunea socială.
• Aceste strategii diferă ca structură, dar sunt din ce în ce mai orientate spre integrarea valorilor interculturale în toate domeniile administrative.

d) Tipuri de activități desfășurate

Orașele răspund prin:

• proiecte locale;
• ateliere și sesiuni de training;
• campanii media și comunicare publică;
• consultări cu cetățenii și dialoguri comunitare;
• sprijinirea societății civile implicate în probleme de incluziune.

Aceste activități ajută la consolidarea coeziunii sociale și la crearea unor politici locale mai incluzive.

3. Angajamentul orașelor și cooperarea în rețea

a) Participarea la activitățile ICC

Răspunsurile arată că implicarea în evenimentele, întâlnirile și formările ICC este relativ stabilă în comparație cu anii anteriori. Orașele participă activ la:

• reuniuni regionale și internaționale;
• schimburi de bune practici;
• întâlniri ale coordonatorilor ICC.

b) Cooperare între orașe

Un aspect semnalat ca fiind tot mai important este cooperarea între orașe:

• orașele își împărtășesc experiențele și instrumentele;
• se organizează evenimente comune;
• se dezvoltă rețele locale naționale și internaționale.

Acest schimb facilitează învățarea reciprocă și adoptarea de soluții inovatoare.

4. Nevoi identificate și impactul Programului

Răspunsurile orașelor au evidențiat atât puncte forte, cât și provocări:

a) Nevoi și priorități

• Sprijin continuu din partea Secretariatului ICC — orașele apreciază facilitarea accesului la instrumente, resurse și orientări pentru politici eficiente.
• Resurse financiare și umane — multe orașe semnalează că resursele limitate pot afecta implementarea strategiilor interculturale.
• Adaptarea la schimbări politice — contextul politic național sau local poate reprezenta un obstacol în promovarea incluziunii sociale.

b) Impactul principal al Programului ICC

Orașele au raportat:

• creșterea gradului de conștientizare asupra valorilor interculturale la nivel administrativ și comunitar;
• îmbunătățirea colaborării între sectoare ale administrației locale;
• creșterea vizibilității inițiativelor de incluziune interculturală;
• un accent mai mare pe măsurarea progresului, datorită instrumentelor precum ICC Index.

5. Concluzii

Raportul concluzionează că:

• Instrumentele ICC continuă să fie relevante și utile pentru orașele membre.
• Există un angajament puternic în program, dar și provocări noi, în special legate de contextul economic și politic.
• Cooperarea și schimbul de bune practici între orașe rămân esențiale pentru dezvoltarea politicilor interculturale.

În ansamblu, raportul sugerează că Programul ICC joacă un rol semnificativ în sprijinirea orașelor pentru crearea unor comunități mai incluzive, diverse și reziliente, iar sondajul anual este un instrument important pentru adaptarea sprijinului oferit în continuare. 

6. Câteva date concrete

• 65 % dintre orașele respondent au folosit ICC Index în 2025 pentru a măsura progresul.
• Majoritatea orașelor au cel puțin o strategie sau plan de incluziune interculturală adoptat sau în curs de actualizare.
• Programele anti‑rumori și activitățile de comunicare interculturală sunt printre cele mai utilizate instrumente.

CoE: e-publicații: Rec(2022)1 privind importanța educației interculturale și lingvistice

The importance of plurilingual and intercultural education for democratic culture: Recommendation CM/Rec(2022)1 adopted by the Committee of Ministers of the Council of Europe on 2 February 2022 and explanatory memorandum. - Strasbourg: Council of Europe, 2022. - 42 p. /Accesat la 31.01.2024/.

ISBN 978-92-871-9203-5

Disponibil: https://www.ecml.at/Portals/1/documents/about-us/Recommendation%20and%20EM%20EN%20FINAL.pdf

Importanța educației plurilingve și interculturale pentru cultura democratică: Recomandarea CM/Rec(2022)1 adoptată de Comitetul Miniștirlor al Consiliului Europei la 2 februarie 2022 și Raportul explicativ

Recomandarea a fost adoptată în cadrul unei reuniuni a Delegaților Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei pe 2 februarie 2022. Scopul acestei recomandări este să atragă atenția statelor membre asupra importanței educației plurilingve și interculturale în promovarea culturii democratice.

Recomandarea se concentrează pe două aspecte îngrijorătoare. În primul rând, pe ideea greșită că cunoașterea unei singure limbi străine este suficientă. În al doilea rând, pe concepția eronată că competențele în limbile minoritare sau de migrație ar putea afecta coeziunea socială în societățile tot mai diverse.

Pentru a contracara aceste idei, recomandarea evidențiază beneficiile cognitive, lingvistice și sociale ale învățării mai multor limbi. Ea arată cum competențele plurilingve și interculturale contribuie la succesul educațional, la integrarea socială și la dezvoltarea abilităților esențiale pentru funcționarea democrației, cum ar fi înțelegerea și formularea argumentelor și opinilor.

Recomandarea promovează o viziune holistică asupra educației lingvistice, punând limbajul în centrul învățării și incluzând toate limbile, toate sectoarele educaționale și toți participanții în procesul de învățare. Ea oferă, de asemenea, ghiduri pentru statele membre prin Raportul Explicativ, evidențiind resursele dezvoltate de Programul de Politică Lingvistică și de Centrul European pentru Limbi Moderne (ECML).

*     *     *

Little David. Plurilingual and intercultural education for democratic culture: a Council of Europe Recommendation and its implications for the university sector. 

De la publicarea Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi în 2001, Consiliul Europei a susținut o abordare plurilingvă și interculturală în educație (lingvistică). Cu toate eforturile depuse de Consiliu, conceptele de plurilingvism și interculturalitate au avut un impact relativ redus asupra sistemelor de educație ale statelor membre. În 2020, Volumul Companion al CEFR a reînnoit pledoaria, iar acum, în 2022, Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei a emis o Recomandare privind educația plurilingvă și interculturală pentru cultura democratică, împreună cu un Memoriu Explicativ. Acest document explică contextul Recomandării, rezumă ceea ce se solicită statelor membre și explorează succint implicatiile acesteia pentru învățământul superior.

Disponibil:

  https://www.ecml.at/LinkClick.aspx?fileticket=PDLV0cv54e4%3d&portalid=1&language=en-GB

CoE: e-publicații - Manual pentru susținerea formării în competența interculturală

Manual for the design of a training course on intercultural competence: Part 1 – The core principles of the Council of Europe intercultural integration model / Committee of Experts on Intercultural Integration of Migrants (ADI-INT). - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2023. - 78 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/prems-004823-gbr-2551-part-1-manuel-sur-la-conception-de-formations-a-/1680ac2b15

Manual for the design of a training course on intercultural competence: Part 2 – Concepts related to the Council of Europe intercultural integration model / Committee of Experts on Intercultural Integration of Migrants (ADI-INT). - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2023. - 55 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/prems-004923-gbr-2551-part-2-manuel-sur-la-conception-de-formations-co/1680ac2b16

Competența interculturală este ansamblul de cunoștințe, abilități, înțelegere și atitudini care permit indivizilor și organizațiilor să acționeze într-un mod intercultural competent. Nu este un concept unic, ci o gamă largă de competențe care, atunci când sunt combinate, permit acțiuni proactive pentru a asigura un mediu intercultural sănătos. Deși competența interculturală se dezvoltă la nivel individual, organizarea de traininguri în domeniul competenței interculturale pentru factorii de decizie, funcționarii publici și alte părți interesate relevante permite aplicarea unei perspective interculturale asupra politicilor publice și activităților, promovând astfel o cultură mai inclusivă.

Manualul pentru elaborarea unui curs de competență interculturală își propune să sprijine autoritățile publice în elaborarea propriilor cursuri de formare personalizate, cu scopul de a răspândi abilitățile și competențele necesare pentru implementarea modelului de integrare interculturală al Consiliului Europei într-un mod coerent și la mai multe niveluri. Manualul este împărțit în două părți pentru a ușura accesul:

Partea 1 a manualului prezintă principiile de bază ale modelului de integrare interculturală al Consiliului Europei, inclusiv informații despre egalitatea reală, valorizarea diversității, interacțiunea interculturală semnificativă și cetățenia activă și participarea. 

Partea 2 a manualului tratează conceptele legate de modelul de integrare interculturală al Consiliului Europei, inclusiv informații despre prejudecată, discriminare și comunicare inclusivă.

Fiecare subiect din manual include următoarele elemente, care pot fi utilizate așa cum sunt sau ca surse de inspirație în elaborarea cursului de formare:

Definiție: o definiție succintă a principiului/conceptului. 

Context mai detaliat: o prezentare mai detaliată a subiectului și a contextului, inclusiv referințe pentru cei care doresc să afle mai multe despre subiect. 

Exemple de exerciții model: exerciții model care pot fi utilizate direct sau pot inspira exerciții adaptate pentru a sprijini învățarea. Exercițiile sunt concepute pentru a fi deosebit de utile în cadrele de grup în care participanții pot discuta reflectările lor. 

Exemple de chestionare model: chestionare model care pot fi utilizate direct sau pot inspira chestionare adaptate local care permit participanților să-și testeze cunoștințele. Chestionarele și feedback-ul oferit sunt bazate pe conținutul prezentat în secțiunile "Definiție" și "Context mai detaliat" ale fiecărui principiu/concept. 

Referințe: fiecare definiție mai detaliată include o serie de referințe direct menționate în text, precum și alte resurse inspiraționale care pot fi interesante.

În plus, manualul include un glosar intercultural pentru practicieni, care adună toate definițiile relevante din întregul manual.

• Mai mult despre competenta interculturala
• CoE: e-publicații - Autobiografia întâlnirilor interculturale

CoE: e-publicații - Autobiografia întâlnirilor interculturale

Autobiography of intercultural encounters. - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2022. - 70 p. - ISBN 978-92-871-9299-8. - (Accesat la 19.04.2023).

Disponibil: https://rm.coe.int/prems-041122-gbr-2508-aie-text-a4-web-1-/1680a9b030

În lumea contemporană, întâlnirile cu oameni din alte medii culturale au devenit parte din viața noastră de zi cu zi. Aceste întâlniri interculturale pot fi folosite ca o oportunitate de a învăța despre alte culturi, de a ne dezvolta capacitățile de comunicare eficientă și respectuoasă, de a ne gândi la propriile noastre afilieri culturale și de a reflecta asupra modalităților în care am putea acționa pentru binele comun.

Autobiografia întâlnirilor interculturale (AIE) este o resursă educațională care poate fi folosită de către cursanți pentru a obține toate aceste rezultate. Acesta sprijină cursanții să se gândească și să învețe din întâlnirile interculturale pe care le-au experimentat fie față în față, fie prin intermediul mijloacelor vizuale (cum ar fi televiziunea, filme, reviste) sau prin internet.

Volumele de față conțin o ediție actualizată și revizuită a AIE originală, care sprijină reflecțiile cursanților asupra întâlnirilor interculturale față în față. Există două versiuni ale AIE: o versiune standard pentru cei care îl pot completa și o versiune pentru cursanții mai tineri pentru a fi folosită de copiii care au nevoie de sprijin de la un adult în gândirea la întâlniri interculturale. Ambele versiuni sunt însoțite de note pentru facilitatori care explică în detaliu cum poate fi utilizat AIE.

Aceste noi ediții au fost complet actualizate și aliniate cu Cadrul de referință al competențelor pentru cultura democratică al Consiliului Europei și pot fi utilizate de educatori și cursanți din învățământul primar, secundar și superior și în educația non-formală și informală.

*     *     *

Autobiography of intercultural encounters through visual media / Martyn Barrett; Michael Byram.- Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2022. - 58 p. - ISBN 978-92-871-9296-7 (PDF). - (Accesat la 19.04.2023).

Disponibil: https://rm.coe.int/prems-041222-eng-2518-visualmedia-couv-a4-bat-web-1-/1680a9b031

*     *     *

Autobiography of intercultural encounters through the internet / Martyn Barrett; Michael Byram.- Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2022. - 58 p. - ISBN 978-92-871- 9297-4 (PDF). - (Accesat la 19.04.2023).

Disponibil: https://rm.coe.int/prems-041322-gbr-2508-autobiography-aieti-txt-a4-web-1-/1680a9b032

*     *     *

Autobiography of intercultural encounters: context, concepts and theories / Martyn Barrett; Michael Byram.- Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2022. - 54 p. - ISBN 978-92-871- 9298-1 (PDF). - (Accesat la 19.04.2023).

Disponibil: https://rm.coe.int/prems-041422-eng-2518-conceptsandtheories-couv-a4-bat-web-2-/1680a9b033

Edițiile revizuite și actualizate ale diferitelor versiuni ale AIE care au fost dezvoltate pot fi găsite în trei volume separate care însoțesc acest volum și au fost prezentate mai sus. Volumul de față conține două lucrări însoțitoare, „Context, concepte și teorii” și „Concepte pentru discuție”. Primul discută contextul politicii și problemele conceptuale și teoretice legate de întâlnirile interculturale și este destinat cititorilor care doresc să înțeleagă ideile care stau la baza designului AIE. Acesta din urmă oferă mai puține discuții tehnice despre conceptele cheie legate de cultură, identitate și întâlniri interculturale și poate fi utilizat cu elevii din învățământul secundar superior sau din primii ani de învățământ superior și în educația non-formală și informală.

Introducere 

A devenit ceva obișnuit să spunem că lumea s-a schimbat, că globalizarea și internaționalizarea face totul diferit, că experiență interculturală este experiența fiecăruia. Acest lucru este destul de adevărat pentru mulți oameni care întâlnesc oameni din alte țări în viața lor de zi cu zi, căci aceștia sunt evident experiențe „interculturale”. Libertatea de circulație în Europa a fost un caz deosebit în ultimele decenii iar necesitatea dialogului intercultural este bine recunoscută.

Pe de altă parte, există multe părți ale Europei și dincolo de acestea unde astfel de experiențe nu sunt, de fapt, așa obișnuite, unde oamenii nu pot simți că schimbarea le-a afectat împrejurimile lor imediate, chiar dacă văd efectele globalizării și internaționalizării în știrile zilnice de la televiziune.

Aceste două puncte de vedere se bazează pe ideea că „cultura” este ceea ce se găsește în locuri îndepărtate, ceea ce ar putea fi experimentat într-o vacanță într-o altă țară, de exemplu, și că „intercultural” se aplică numai experiențelor cu oameni din locuri îndepărtate. „Cultura” este, totuși, un concept complex care este folosit, și uneori suprautilizat, dacă ne referim la multe dimensiuni ale experienței noastre cu alți oameni. Într-adevăr, „alți oameni” este, de asemenea, un termen simplu amăgitor folosit pentru a se referi la cei care „nu sunt ca noi”.

Oamenii care „nu sunt ca noi” și care au o „cultură” diferită pot fi, de fapt, mult mai variați decât cei din alte țări, oameni pe care îi putem întâlni sau nu ca urmare a globalizării și internaționalizării. Băieții pot spune că fetele „nu sunt ca noi” și au propria „cultură” și invers. Oamenii care locuiesc în oraș pot spune același lucru despre cei care locuiesc la țară și invers. Persoane de o religie/grup de vârstă/etnie/ naționalitate, sau similar, poate spune despre cei de altă religie/grup de vârstă/etnie/naționalitate sau similar și viceversa.

Unul dintre efectele globalizării și dezvoltării tehnologiilor de diferite tipuri este aducerea oamenilor „nu ca noi” în viețile noastre prin intermediul mass-media vizuale, prin „știri de 24 de ore” la televizor și pe internet, prin publicitatea orientată global, prin mijloace mai obișnuie cum ar fi ziarele și revistele în formatele lor tradiționale și de internet, precum și prin materialele oferite pentru toate tipurile de învățare de-a lungul vieții în medii formale și informale.

În curând devine clar că întâlnirile interculturale fac parte din viața noastră de zi cu zi, cu sau fără globalizare și internaționalizare, uneori față în față și adesea mediate sub formă vizuală, unele întâlniri trec neobservate pentru că sunt atât de obișnuite și par naturale. Altele ies în evidență ca fiind speciale și uneori ca niște experienţe solicitante şi dificile pentru că sunt neobişnuite şi sunt cauza bucuriei sau a fricii sau ambelor. Chiar și obișnuitul devine neobișnuit ca un anumit eveniment sau imagine care ne frapează printre altele din mediul nostru și ne face brusc să ne oprim și să ne uimim.

Bucuria și frica, și alte emoții intermediare, sunt adesea cel mai bine înțelese printr-o mică reflecție și analiză și pot deveni apoi o bază mai bună pentru viitoarele întâlniri interculturale. Înainte de această Autobiografie a întâlnirilor interculturale prin medii vizuale (AIEVM), a fost produsă Autobiografia întâlnirilor interculturale (AIE). dezvoltată ca un mijloc de a ne ajuta să ne gândim la experiențele noastre față de „alți oameni” cu alte „culturi”. Acest AIEVM actual se bazează pe AIE, dar este substanțial diferit din cauza modalităților în care experiența noastră față de alții este afectată de media vizuală care trebuie luată în considerare. La fel ca AIE, însă, este un mijloc de a ne ajuta să decidem cum putem și ar trebui să învățăm dintr-o întâlnire interculturală, ce ar trebui să facem, ce măsuri am putea întreprinde, cum putem afla mai multe despre evenimentul care a avut loc și cum putem beneficia de pe urma eveniment important pentru noi și cum îl putem face parte din înțelegerea noastră despre „ceilalți” și „culturile lor”.

AIEVM este în esență o serie de întrebări despre o anumită imagine sau o experiență online, adesea ceva care a fost deosebit de izbitor și a lăsat o impresie. Întrebările ne ajută să reflectăm asupra imaginii sau experienței online, cum am răspuns, cum ne-am gândit și am simțit atunci și acum despre ea și ce concluzii putem trage din aceasta pentru viitor. Întrebările urmează o secvență atentă, care se bazează pe cercetare științifică, dar sunt scrise într-un mod care face ușor de urmat pentru oricine. În „Versiunea standard”, cei care folosesc AIEVM o pot face singuri sau cu alții – cu ajutorul unui prieten sau al unui profesor, de exemplu – în timp ce „Versiunea pentru elevi mai tineri” este destinată copiilor care au nevoie de ajutor de la un adult la citire şi scriere şi la reflectarea asupra imaginii.

AIEVM este însoțită de „Note pentru facilitatori” în ambele versiuni, unde esteboferită o explicație mai detaliată a scopului și originillor sale.

Există, de asemenea, publicația „Context, concepte și teorii”, care tratează în profunzime conceptele care stau la baza AIEVM, cum ar fi ceea ce înțelegem prin „cultură” și multe alte concepte care ajută la clarificarea unei zone complexe pentru facilitatori. În sfârșit, există o versiune mai scurtă și simplificată a acestui text explicativ, intitulată „Concepte pentru discuție”, care poate fi folosită de persoanele care completează „Versiunea standard” a AIEVM și care de sine stătător ar putea dori să înțeleagă mai multe despre modul în care discipline precum psihologia și sociologia ne ajută să analizăm întâlnirile interculturale într-un mod științific. Aceste două texte pot fi găsite într-un volum separat.

Se speră că AIEVM va fi un mijloc de a ajuta pe oricine a avut o experiență interculturală semnificativă

de orice fel să beneficieze de aceasta, să o facă parte din modul lor de a vedea lumea din jurul lor și să decidă cum să o facăsă participe pe deplin la lumea interculturală căreia îi aparțin.

Mai multe publicații:

https://www.coe.int/en/web/education/publications#{%2278266904%22:[0]}

Guvernanță și politici pe mai multe niveluri pentru integrare intercultarală

Multilevel policies and governance for intercultural integration: Recommendation CM/Rec(2022)10 / Steering Committee on anti-discrimination, diversity and inclusion (CDADI) - Strasbourg: Council of Europe, 2022. - 9 p. - [Accesat 09.01.2023]

Disponibil: https://edoc.coe.int/en/living-together-diversity-and-freedom-in-europe/11311-multilevel-policies-and-governance-for-intercultural-integration-recommendation-cmrec202210.html

Guvernanță și politici pe mai multe niveluri pentru integrare intercultarală: Recomandarea CM/Rec(2022)10

Este sarcina factorilor de decizie care lucrează la integrarea interculturală să realizeze potențialul pozitiv al diversității și să facă societatea și instituțiile din toate domeniile și la toate nivelurile capabile să perceapă și să trateze diversitatea ca pe o resursă. Integrarea interculturală este rezultatul unui set de politici care vizează:

• să ajute societatea să beneficieze de potențialul diversității și să gestioneze complexitățile acesteia,
• să țină cont de situațiile sociale, economice și demografice, alături de obiectivele generale de coeziune, stabilitate și prosperitate, și
• să creeze condițiile care să asigure accesul egal la oportunități pentru migranți de a se integra în contextele juridice, sociale, economice și culturale din țara lor de reședință.

Cele patru principii ale integrării interculturale sunt: 

(1) să promoveze și să asigure egalitatea și oportunități pentru toți membrii societății; 

(2) să promoveze un sentiment comun de pluralist de apartenență prin valorizarea diversității și construirea încrederii sociale și a coeziunii comunitare; 

(3) să promoveze interacțiunea semnificativă între oameni din medii socio-culturale diferite; și 

(4) să faciliteze participarea lor egală și contribuția la societate.

*     *     *

Model framework for an intercultural integration strategy at the national level. Intercultural integration strategies: managing diversity as an opportunity / Committee on Anti-Discrimination, Diversity, and Inclusion (CDADI). - Strasbourg: Council of Europe, 2021. - 56 p. - [Accesat 09.01.2023].

 

Disponibil: https://edoc.coe.int/en/living-together-diversity-and-freedom-in-europe/10655-model-framework-for-an-intercultural-integration-strategy-at-the-national-level.html

Un cadru-model pentru strategia de integrare interculturală la nivel național : Strategii de integrare interculturală: gestionarea diversității ca oportunitate / Comitetul director pentru antidiscriminare, diversitate și incluziune (CDADI). - Strasbourg: Consiliul Europei, 2022. - 56 p. - [Accesat 09.01.2023]

Disponibil: https://rm.coe.int/comitetul-director-pentru-antidiscriminare-diversitate-si-incluziune-c/1680a65f40

Conținut :

INTRODUCERE

• Beneficiile politicilor privind migrația și integrarea bine gestionate
• Definiții-cheie privind sensul general al termenilor utilizați în acest document

SECȚIUNE I – ARGUMENTAȚIE ȘI OBIECTIVE PENTRU STRATEGIA DE INTEGRARE INTERCULTURALĂ

• Ce reprezintă integrarea interculturală?
• De ce ne dorim o integrare interculturală?

SECȚIUNE II – PRINCIPIILE UNEI STRATEGII DE INTEGRARE INTERCULTURALĂ

• Asigurarea egalității
• Aprecierea diversității
• Promovarea unor interacțiuni semnificative
• Civism activ și participare activă

SECȚIUNE III – MATRICEA POLITICILOR DE INTEGRARE INTERCULTURALĂ
SECȚIUNE IV – STRUCTURA UNEI STRATEGII DE INTEGRARE INTERCULTURALĂ

• O analiză bazată pe date concrete a problemei de rezolvat
• Un scop general legat de provocările integrării interculturale
• Un set de obiective pentru a ajuta la realizarea acestui scop
• Programe și proiecte care urmează să fie dezvoltate și implementate împreună cu beneficiarii
• Structurile/mecanismele necesare pentru asigurarea unui cadru coerent
• Actori desemnați să își asume responsabilitatea, inclusiv în privința coproducției împreună cu beneficiarii
• Amploarea și sursa resurselor necesare implementării
• Mijloacele de comunicare a politicii și destinatarii comunicării
• Modalități de monitorizare și evaluare a eficacității politicii Mijloacele de analiză și revizuire a politicii

Dezvoltat de Grupul de Lucru pentru Integrare Interculturală (GT-ADI-INT), scopul Cadrului-Model este de a ghida practicienii în politici naționale în eforturile lor de a concepe politici de integrare care să ajute la construirea unor societăți incluzive și coezive.

Documentul este o sursă de inspirație și idei susținute de o bogată experiență, dovezi și bune practici, adunate la toate nivelurile de guvernare, datorită componenței pe mai multe niveluri a GT-ADI-INT, primul grup de lucru interguvernamental care reunește autoritățile naționale și locale. .

Principalele surse pe care este bazat Cadrul-Model sunt:

• Standardele și perspectivele Consiliului Europei de la organismele de monitorizare, inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Convenția privind participarea străinilor în viața publică și la nivel local, multe Recomandări și Orientări ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și Recomandările de Politică Generală ale ECRI. Documentul este, de asemenea, inspirat de alte texte autorizate precum „Este timpul ca Europa să realizeze corect integrarea migranților”, document publicat de Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei;
• Experiența și practica statelor membre, adunate printre altele, dar nu exclusiv, datorită revizuirii punerii în aplicare a Recomandării CM/Rec(2015)1 privind integrarea interculturală (a se vedea raportul de revizuire adoptat de CDADI în februarie 2021);
• Rezultatele laboratoarelor de politici interculturale ale orașelor și bunele practici, desfășurate în contextul programului Orașe interculturale, între 2017 și 2019. Laboratoarele de politici au fost spații de discuție între oficialii locali, regionali și naționali cu privire la obiective comune, înțelegerea și viziunea priind politicile de integrare bazate pe drepturile omului, care promovează coeziunea comunității și  interacțiunea interculturalăpozitivă. Cunoștințele adunate la laboratoarele de politici au fost completate cu o compilare extinsă de bune practici colectate în fiecare an ca parte a implementării programului Orașe interculturale.
• Cadrul-Model arată, de asemenea, modul în care toate domeniile de politică pot contribui la realizarea unei integrări de succes, pot beneficia de avantajul diversității și pot promova societăți mai incluzive, mai ales dacă acestea sunt coordonate printr-o abordare pe mai multe niveluri, care implică cooperarea la toate nivelurile de guvernare. În cele din urmă, o matrice detaliată prezintă un număr mare de exemple în care principiile integrării interculturale pot fi transpuse în politici.

CoE : e-publicații - Orașe interculturale : Manual privind politica comunitară

ABANADES, David Martín. Intercultural Cities : Manual on community policing / David Martín Abanades ; Council of Europe  .─ Strasbourg : Council of Europe Publishing , 2019 .-44 p. [Accesat : 05.01.2021]
Disponibil : https://edoc.coe.int/en/living-together-diversity-and-freedom-in-europe/7930-intercultural-cities-manual-on-community-policing.html

Orașe interculturale : Manual privind politica comunitară

Structura socială a Europei a devenit din ce în ce mai diversă: europenii au identități plurale, origini etnice diferite, naționalități, diverse religii, credințe, limbi, identități de gen, orientări sexuale, vârste, dizabilități și situații economice. Această eterogenitate poate avea două efecte opuse: societatea poate deveni mai înțelegătoare și susținătoare, bogată și modernă, sau - mai ales atunci când „celălalt efect” rămâne necunoscut - diversitatea poate genera frică, suspiciune și conflicte culturale. Astfel de conflicte sunt o provocare pe care serviciile de poliție și autoritățile publice din orașele interculturale vor trebui să le gestioneze. Un lucru comun pentru aplicarea legii peste tot este că serviciile de poliție trebuie să se adapteze la societatea pe care o deservesc.

Programul Orașelor Interculturale (POI) - promovează interculturalitatea ca un model de politică pentru gestionarea diversității, mai degrabă ca o forță, decât ca o amenințare. Acesta definește orașul intercultural ca un loc cu o populație diversă, în care cetățenii și factorii de decizie ai acestuia, consideră diversitatea ca o resursă, promovează deschiderea și acceptă că toate culturile se schimbă pe măsură ce se întâlnesc între ele în spațiul public.

Oficialii unui oraș intercultural - inclusiv ofițerii de poliție - promovează în mod public respectul pentru diversitate și pentru o identitate a unui oraș pluralist. Autoritățile orașului contracarează activ prejudecățile și discriminarea, și la fel asigură oportunități egale pentru toți, adaptându-și structurile, instituțiile și serviciile de guvernare la nevoile unei populații diverse, fără a compromite principiile drepturilor omului, democrației și a statului de drept.

Acest Manual prezintă modul în care poliția comunitară poate fi o filozofie de fond pentru acțiuni în cadrul serviciului de poliție în general. Manualul este destinat, în primul rând, pentru organele de poliție ce activează la nivel local, inclusiv ofițeri de poliție de rang înalt, directori și manageri de siguranță publică, precum și factori de decizie.

Publicația își propune să ofere acestor funcționari publici un ghid privind implementarea principiilor polițienești pentru proiectarea unor noi proceduri, protocoale, structuri și unități specializate în cadrul comunității lor de poliție, și să abordeze în mod eficient provocările pe care diversitatea le poate prezenta pentru realizarea unei coexistențe pașnice, pe un termen mediu și lung.

Manualul își propune să răspundă la întrebarea : În ce mod un șef de poliție, director sau politician responsabil de securitatea unui oraș intercultural ar trebui să-și proiecteze modelul său de management al securității urbane, dincolo de abordarea furturilor, accidentelor și a altor acțiuni tipice zilnice ale poliției Este vorba despre promovarea unei tranziții de la un model de poliție bazat pe o simplă supraveghere și represiune, la o strategie de poliție care pune cetățeanul în centrul acțiunii sale, conectarea conceptelor de securitate, siguranță și îngrijire; vizează serviciile de poliție care au vocația de a inova și de a îmbunătăți calitatea vieții tuturor cetățenilor.

Acest manual este scris în contextul punctului de vedere exprimat, că modelul de poliție comunitară este cel mai potrivit pentru a gestiona - într-un mod eficient - conflictele care apar în societățile interculturale, stopându-le să devină conflicte sociale majore.

Un serviciu de poliție care înțelege că baza problemei este de obicei o lipsă de cunoștințe reciproce, un serviciu de poliție care este proiectat și instruit pentru a asculta părțile, a analiza problemele, a propune soluții și a evalua rezultatele acelor soluții cu participarea societății, este serviciul de poliție care va răspunde cel mai efectiv la conflictele diverselor societăți de astăzi.

CoE: e- publicații recente - 70 de ani de educație ai Consiliului Europei: Repere

     

70 years of education at the Council of Europe: Highlights = 70 de ani de educație ai Consiliului Europei: Repere / Consiliul Europei. - Strasbourg, 2019. - 40 p. - [Accesat 2 septembrie 2019].

Disponibil la: https://rm.coe.int/70-years-of-education-at-the-coe/168095487e

Prezentare generală a activității Consiliului Europei pe segmentul educație în ultimele 7 decenii

Opțiunea Consiliului Europei asupra educației ca mijloc principal de promovare a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept a constituit rațiunea permanentă a programului CoE.

"Acum când Consiliul Europei împlinește 70 de ani, programul de educație este mai important ca niciodată. Considerăm că educația ar trebui să îndeplinească patru obiective majore: 

 1. Pregătirea pentru piața muncii 
2. Pregătirea vieții ca cetățeni activi în societățile democratice
3. Dezvoltare personală
4. Dezvoltarea și menținerea unei baze de cunoștințe largi și avansate.
Rolul educației în construirea genului de societăți democratice în care ne-am dori ca copiii și nepoții să trăiască este mai vital ca niciodată" afirmă Sjur Bergan, şeful Departamentului Educație al Consiliului Europei

Cuprins :

• Despre educație în activitatea Consiliului Europei 
• Competențe pentru viața în democrație 
• Abordări incluzive în educație 
• Etica și integritatea în educație 
• Aspectele naturii transversale ale educației la Consiliul Europei 
• Cronologia Departamentului Educație 

 Vezi de asemenea 

• A 70-a aniversare a Consiliului Europei - un site webpentru a explora povestea europeanăhttp://cpescmd.blogspot.com/2019/01/platforma-online-aniversara-privind.html
• 70 de acțiuni pe care Consiliul Europei le-a înfăptuit pentru noi https://cpescmd2.blogspot.com/2019/05/70-de-actiuni-pe-care-consiliul-europei.html

CoE: Intrări noi: Educaţia interculturală

 (Publicaţiile oferite de Programul Pestalozzi al Consiliului Europei pot fi consultate online şi/sau în Sala de lectură a Centrului Pro-european)

H.1.5/2014 DE Developing intercultural competence through education = Développer la compétence interculturelle par l'éducation / Huber, Josef (ed.); Reynolds, Christopher (ed.). - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2014. - 128 p. - 978-92-871-7745-2. - (Council of Europe Pestalozzi Series, No. 3.).

Această publicaţie, a treia din seria respectivă, face un pas înainte spre integrarea deplină a competențelor interculturale în cadrul sistemului de învățământ ca element-cheie. Lucrarea oferă considerentele pentru care este promovată această competenţă, propune un cadrul conceptual în acest scop şi descrie explicit elementele constituive ale competenţei interculturale pentru a fi dezvoltate în şi prin educaţie.

  *    *    *

H.1.5/2011 TE Teacher education for change: The theory behind the Council of Europe Pestalozzi Programme / Josef Huber; Pascale Mompoint-Gaillard.- Strasbourg; Council of Europe Publishing, 2011. - 153 p. - 978-92-871-7020-0. - (Council of Europe Pestalozzi Series, No. 1.).

Care este rolul principal al profesorilor în ziua de azi? De ce Consiliul Europei se ocupă de educația, dar și de instruirea cadrelor didactice, în special? Cum să se asigure că educația este ghidată de viziunea unei societăți viitoare dezirabile pentru toţi?  

Având în vedere luptă aprigă pentru subiectele introduse în programul şcolar, cum ar putea fi integrate în planul de învățământ existent educație pentru drepturile omului, a democrației și a înțelegerii reciproce? 

Care sunt valorile ce stau la baza concepției noastre de învățământ?

Scopul acestei publicații este de a oferi câteva răspunsuri la aceste şi multe alte intrebari. Mai presus de toate, scopul său este de a contribui la dezbaterea în curs, mai necesară ca oricând, asupra rolului profesorilor și formării cadrelor didactice în contextul mai larg de predare și învățare pentru o societate democratică durabilă.

*   *   * 

H.1.5/2012 IN Intercultural competence for all: Preparation for living in a heterogeneous world / Josef Huber. - Strasbourg; Council of Europe Publishing, 2012. - 125 p. - 978-92-871-7356-0. - (Council of Europe Pestalozzi Series, No. 2.).

Educație care ajută cetățenii să trăiască împreună în societățile noastre diverse este o chestiune de urgență. Noi toți trebuie să ne dezvoltăm capacitatea de a ne înțelege reciproc depăşind toate tipurile de bariere culturale; aceasta este o condiție fundamentală pentru a face societățile noastre democratice să lucreze.  

Publicaţia prezintă dezvoltarea competențelor interculturale ca un element-cheie al învățământului general. Autorii subliniază necesitatea, în primul rând,  a unei politici de educație adecvată care plasează competența interculturală în centrul întregului sistem educaţional și, mai presus de toate, pentru dezvoltarea, pe o bază de zi cu zi, a unor atitudini, abilitățile și cunoștințele necesare pentru înțelegerea reciprocă. Fără acestea, nicio schimbare în societate durabilă este posibilă.

Mai multe publicaţii privind educaţia interculturală, inclusiv elaborate în cadrul Programului Pestalozzi al Consiliului Europei pot fi consultate în Colecţii CPESC. 

Programul educaţional Pestalozzi al Consiliului Europei a elaborat un instrument care ajută cadrele didactice, dar nu numai, la recunoaşterea competenţelor sale interculturale în contextul diversităţii. este Acest instrument este disponibil şi în varianta română.

CoE_E-publicaţii 2015: Educaţie interculturală: Sarcini pentru democraţie

TASKs for democracy – 60 activities to learn and assess transversal attitudes, skills and knowledge (TASKs). - Strasbourg: Council of Europa, 2015. - 337 p.- (Pestalozzi series N°4)

Publicaţia "Sarcini pentru democraţie – 60 de activităţi pentru a învăţa şi a poseda atitudini, abilităţi şi cunoştinţe transversale" susţine eforturile învăţătorilor de promovare a democraţia prin intermediul şi în educaţie, fiind elaborată în cadrul Programului Pestalozzi al Consiliului Europei. Publicaţia reprezintă un manual pentru cei care practică activităţi de educaţie formală şi neformală.

Sunt expuse raţionamentele necesităţii de axare pe competenţe pentru democraţie în toate domeniile educaţiei, explicaţiile a ceea ce reprezintă atitudinile, abilităţile şi cunoştinţele transversale şi care este importanţa lor pentru democraţie şi de ce toate cadrele didactice trebuie să le aibă în arsenalul lor.

O listă cu componente formează nucleul publicaţiei, descriind atitudinile, abilităţile şi cunoştinţele de bază care trebuie dezvoltate de către fiecare individ pentru a fi în stare să trăiască şi să contribuie la dezvoltarea şi menţinerea societăţilor democratice în toată diversitatea lor. O colecţie de peste 50 de activităţi de învăţare şi instruire, care vor ajuta la dezvoltarea mai multor componente, precum şi un număr de activităţi de “re-învăţare” vor ajuta practicienii să promoveze dezvoltarea acestor componente în practica lor educaţională de fiecare zi.

[English version]

Toate publicaţiile din seria pestalozzi pot fi consultate aici 

CoE_E-publicaţii 2015: Cooperare intercomunitară: Ghid

City-to-city cooperation: Toolkit / Council of Europe. - Strasbourg, 2015. - 130 p

Centrul de Expertiză pentru Reforma Administrației Locale anunță disponibilitatea unui set absolut nou de instrumente privind cooperarea Oraș-către-Oraș sau C2C!

După instrumentele de Cooperare Intercomunitară (2010) și Cooperarea Transfrontalieră (2012), acest set de instrumente C2C, produs în colaborare cu Institutul de Sociologie Internațională (ISIG) din Gorizia, Italia, oferă linii directoare și exemple de bune practici municipalităților care doresc să stabilească o cooperare fructuoasă cu omologii neînvecinați din străinătate.

Odată cu creșterea procesului de de-teritorializare și amestecarea ulterioară a contextelor internaționale, naționale și interne, orașele trebuie să își asume un rol de lider pe arena relațiilor internaționale. Prin urmare, C2C este descris ca "întreaga gamă de procese inițiate de instituțiile orășenești și organizațiile societății civile implicate în relațiile internaționale, cu scopul de a se reprezenta ei și interesele lor în mod reciproc" pentru a dezvolta acțiuni de cooperare în beneficiul mutual și de a aborda problemele care în ciuda caracterului lor locale, s-ar putea să-și aibă originea în altă parte.

Extras din exemple de cele mai bune practici ale municipalităților scoțiene și croate, acest set de instrumente este o soluție concretă pentru cooperarea între municipalități. În mod cert, acestea întotdeauna pot recurge la asistența și sprijinul oferit de Centrul de Expertiză.

Cât priveşte sectorul cultural, potrivit autorilor cultura este unul dintre domeniile în care C2C poate obţine rezultate eficiente şi îşi poate realiza mai uşor misiunea, deoarece cultura este unul dintre cele mai răspândite sectoare. În realitate, primele experienţe de relaţii internaţionale între comunităţi au fost iniţiativele culturale, cum ar fi înfrăţirea oraşelor.

Totodată, deşi rolul culturii în dezvoltarea comunităţilor şi ca instrument de promovare a democraţiei internaţionale a fost recunoscut tot mai mult, potenţialul C2C în acest domeniu nu a fost realizat în măsură deplină.

Până în prezent, majoritatea iniţiativelor culturale implementatea s-au referit la:

- schimburi culturale între comunităţi;

- evenimente culturale transfrontaliere;

- competiţii transfrontaliere;

- elaborarea ghidurilor de promovare a dezvoltării culturale:

Punctele forte ale cooperării culturale intercomunitare:

- Crearea reţelelor internaţionale prin iniţiative culturale contribuie la creşterea conştientizării faptului că cultura reprezintă o strategie de dezvoltare pentru oraşe în scopul obţinerii beneficiilor economice şi îmbunătăţirii poziţiei lor la nivel mondial;

- Consolidarea sectorului cultural contribuie la crearea locurilor de buncă, renaşterii urbane şi incluziunii sociale;

- Inițiativele culturale contribuie la creșterea gradului de conștientizare a comunităților față de unele probleme locale cheie referitoare la resursele locale (materiale şi nemateriale). În plus, caracterul răspândit al culturii în viaţa de fiecare zi asigură faptul ca aceste campanii să se dezvolte şi să cuprindă diferite grupuri-ţintă.

Ameninţările la adresa cooperării intercomunitare:

- Capacitatea comunităţii de a propune şi a implementa iniţiative culturale este influenţată într-o măsură mare de cultura politică a reprezentanţilor săi;

- Deseori iniţiativele culturale suferă din cauza lipsei de finanţe. Contrar ideii că cultura este un vector al dezvoltării, în perioade de criză autorităţile locale reacţionează prin operarea resticţiilor bugetare în sectorul cultural.

În calitate de exemple de bune practici în domeniul cooperării culturale, autorii menţionează următoarele iniţiative:

- Coaliţia Municipalităţilor împotriva Rasismului şi Discriminării (Canada, 2006) 

- Reţeaua Europeană a Oraşelor pentru Politici Locale de Integrare a Migranţilor (din 2006 până în prezent)

- Oferirea accesului la infrastructura IT: Soluţii de învăţare la distanţă.

CUPRINS:

Colecţii: H.1.5 Educaţie interculturală

Colecția CoE (A-M)

H.1.5 Educaţie interculturală / Education interculturelle / Intercultural education 

(Publicaţiile pot fi consultate online şi/sau în Sala de lectură a Centrului Pro-european)

Actualizat: octombrie 2015

TASKs for democracy – 60 activities to learn and assess transversal attitudes, skills and knowledge (TASKs). - Strasbourg: Council of Europa, 2015. - 337 p.- (Pestalozzi series N°4). - REZUMAT

+H.1.5/2014 DE 316.7  D-49 , III-124659 , III-141032  Developing intercultural competence through education  = Développer la compétenceinterculturelle par l’éducation / Josef Huber. - Strasbourg; Council of Europe Publishing, 2014. - 132 p. - 978‑92‑871‑7745‑2. - (Council of Europe Pestalozzi Series, No. 3.).

Recunoaşterea competenţei interculturale: Instrument de autoevaluare / Programul Pestalozzi al Consiliului Europei. - Strasbourg, 2014. - 4 p.

+H.1.5/2012 IN 008 I-69 , III-124658  Intercultural competence for all: Preparation for living in a heterogeneous world / Josef Huber. - Strasbourg; Council of Europe Publishing, 2012. - 125 p. - 978-92-871-7356-0. - (Council of Europe Pestalozzi Series, No. 2.).(dub)

La compétence interculturelle pour tous: Apprendre à vivre dans un monde pluriel  / Josef Huber. - Strasbourg: Editions du Conseil de l’Europe, 2012. - 139 p..- (Série Pestalozzi du Conseil de l’Europe n° 2).

Recognising intercultural competence: Self-evaluation tool / Council of Europe Pestalozzi programme. - Strasbourg, 2012. - 4 p.

+H.1.5/2011 TE  371.13 T-29 , III-124657  Teacher education for change: The theory behind the Council of Europe Pestalozzi Programme / Josef Huber; Pascale Mompoint-Gaillard.- Strasbourg; Council of Europe Publishing, 2011. - 153 p. - 978-92-871-7020-0. - (Council of Europe Pestalozzi Series, No. 1.).(dub)

Former les enseignants au changement: La philosophie du programme Pestalozzi du Conseil de l’Europe / Josef Huber; Pascale Mompoint-Gaillard. - Strasbourg: Editions du Conseil de l’Europe, 2011. - 162 p..- 978-92-871-7019-4. - (Série Pestalozzi du Conseil de l’Europe n° 1).

+H.1.5./2008 PO 37  P-80 , III-133951 Politiques et pratiques de l’enseignement de la diversité socioculturelle. Rapport d’enquête sur la formation initiale des enseignants a la diversite socioculturelle / Arnesen, A.-L. – Strasbourg: Editions du Conseil de l’Europe, 2008. - 95 p. - 978-92-871-6439-1.

+H.1.5/ 2008 PO  37  P-80 , III-133968 Policies and practices for teaching sociocultural diversity. Report on the survey on initial education of teachers in sociocultural diversity / Arnesen, A.-L. – Strasbourg; Council of Europe Publishing, 2008. - 91 p. - 978-92-871-6440-7

+H.1.5/2007DI 2 D-64 ,III-133975  Diversite religieuse et education interculturelle: manuel a l’usage des ecoles / Keast, J. – Strasbourg : Editions du Conseil de l’Europe, 2007. - 224 p. - 978-92-871-6267-0.

Dialogue for Peace; Intercultural Learning applied in local contexts: Report of the study session held by Children’s International Summer Villages - CISV International - in co-operation with the European Youth Centre of the Council of Europe / European Youth Centre Strasbourg. – Council of Europe, 2006. – 36 p.

+H.1.5/2006 ED  376.74  E-25 , III-133979  Education of Roma children in Europe: Texts and activities of the Council of Europe concerning education. – Strasbourg: Council of Europe, 2006. – 121 p. - 978-92-871-5978-6.

+H.1.5/2006 RE   Recondita armonia - A reflection on the function of culture in building citizenship capacity. - Strasbourg: Council of Europe, 2006. – 127 p.(dub.)

Colecţii CoE: I.9: Tineret: Seria "T-Kits" (Training kits)

Colecția CoE (A-M)

I.9:  TINERET: DIVERSE / JEUNESSE: AUTRES / YOUTH: OTHER: T-Kits

 (Publicaţiile pot fi consultate online şi/sau în Sala de lectură a Centrului Pro-european)

I.9/2019 YO  316.3 / P - 50     II-728700      II-720555

Cercetarea despre tineret: Esențialul: Parteneriatul pentru Tineret: Parteneriat între Comisia Europeană și Consiliul Europei în domeniul tineretului

Youth research: The Essentials: Youth Partnership: Partnership between the European Commission and the Council of Europe in the field of youth / Sladjana Petkovic, Alena Ignatovich, Marina Galstyan; Council of Europe .- Strasbourg : Council of Europe, 2019. - 15 p.

T-Kit 14Value-based learningin mobility projects. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2018. – 242 p.

T-kit 13: Sustainability and youth work. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2018. – 124 p.

Youth transforming conflict: T-Kit No. 12 / Ohana, Yael. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2012. – 290 p. - 978-92-871-8776-7. - (T-kit ; no.12).

Mosaïques : kit de formation pour le travail euro-méditerranéen de jeunesse: T-Kit No. 11 / Goksel, Asuman. - Strasbourg : Editions du Conseil de l'Europe, 2013. – 465 p. - 978-92-871-6779-8

Mosaic : the training kit for Euro-Mediterranean youth work: T-Kit No. 11 / Goksel, Asuman. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2010. – 423 p. - 978-92-871-6577-0. - (T-Kit ; no. 11).

+I.9/010   371.26  K-57 , IV-59955  T-kit on educational evaluationin youth work : "Tasting the soup" - Strasbourg : Council of Europe, 2007. - 117 p. - 978-92-871-6023-2.

+I.9/009  316.3  B-83 , IV-59956  Funding and financial management: T-Kit No. 9 / Bowyer, Jonathan. - Strasbourg: Council of Europe, 2004. – 91 p. - 92-871-5365-5. - (T-kit ; No. 9).

+I.9/008  376  C-90 , IV-64447 , IV-59963  T-Kit on social Inclusion / Croft, Tom. - Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2003. – 111 p. - 92-871-5229-2. - (T-Kit ; no. 8).

 

În construcţie Cetăţenia, Tineretul şi Europa / Lopes, Miguel Angel Garcia. - Strasbourg : Conseil de l'Europe, 2004. – 105 p.

I.9/007 T-Kit 7 European Citizenship in youth work / Lopes, Miguel Angel Garcia. - Strasbourg: Council of Europe 2003. – 103 p. - 92-871-5228-4. - (T-Kit ; No. 7)

+I.9/006  37  T-66 , IV-59962   Les principes essentiels de la formation : T-Kit No. 6 / Buldioski, Goran. - Strasbourg : Conseil de l'Europe, 2004. – 131 p. - 92-871-5363-9.

+I.9/006   37  T-66 , IV-59961  Training essentials : T-Kit No. 6 / Directorate General IV - Education, Culture and Heritage, Youth and Sport. Directorate of Youth and Sport. - Strasbourg : Council of Europe, 2002. – 131 p. - 92-871-5961-0.

+I.9/005   37  T-66 , IV-59960  International voluntary service:T-Kit No. 5 / Amorim, Luis. - Strasbourg : Council of Europe, 2002. – 00 p. - 92-871-5568-2. - (T-Kit ; no. 5).

Învăţarea interculturală: T-kit 4 / Gillert, Arne. – Strasbourg : Consiliul Europei, 2000. – 109 p.

+I.9/004  37  I-69 , IV-70812  Intercultural learning: T-Kit No.4 / Gillert, Arne. - Strasbourg : Council of Europe, 2000. – 107 p. - 92-871-5364-7. - (T-kit ; No.4).

Проектный менеджмент: Ти-кит № 3 / Abrignani, Bernard. - Strasbourg : Conseil de l'Europe, 2000. – 111 p. - (T-kit ; no.3).

Gestion de projets : T-Kit No.3 / Abrignani, Bernard. - Strasbourg : Conseil de l'Europe, 2001. – 111 p. - (T-kit ; no.3).

+I.9/003   005.8  A-16 , IV-59959  Project management : T-Kit No. 3 / Abrignani, Bernard. - Strasbourg : Council of Europe, 2000. – 111 p. - 92-871-5567-4. - (T-kit ; no.3).

Une méthodologie de l'apprentissage d'une langue :T-Kit No.2 / Curran, Philip. - Strasbourg : Conseil de l'Europe, 2001. – 85 p. - (T-kit ; No 2)

+I.9/002 81.243  M-61 , IV-59958 , IV-70805  Methodology in Language Learning:T-Kit No.2 / Directorate General IV - Education, Culture and Heritage, Youth and Sport. Directorate of Youth and Sport. - Strasbourg : Council of Europe, 2000. – 79 p. - 92-871-5923-8. - (T-kit ; no 2).

+I.9/001  005.7  O-72 , IV-59957  Organisational management : T-Kit No.1 / Bowyer, Jonathan. - Strasbourg : Council of Europe, 2000. – 91 p. - 92-871-5566-6. - (T-kit ; no.1)

Le management des organizations: Training kits (T-kits) 1 / Bowyer, Jonathan. - Strasbourg : Conseil de l’Europe, 2001. – 94 p.