Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta politici culturale. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta politici culturale. Afișați toate postările

CoE: e- publicații: Cultura fără frontiere: gestionarea patrimoniului cultural pentru dezvoltarea locală și regională

Culture without borders: cultural heritage management for local and regional development: Adopted by the Congress at its 40th Session on 17 June 2021 / Eirini DOUROU, Barbara TOCE; Congress of Local and Regional Authorities of the Council of Europe.  - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 42 p. - Idem[Resursă electronică]. - URL: https://rm.coe.int/culture-without-borders-cultural-heritage-management-for-local-and-reg/1680b42103 (Accesat 01.08.2025).


Congresul Autorităților Locale și Regionale a publicat o nouă lucrare care prezintă raportul său intitulat „Cultură fără frontiere: gestionarea patrimoniului cultural pentru dezvoltarea locală și regională” / “Culture without borders: cultural heritage management for local and regional development”. Raportul subliniază forța patrimoniului cultural tangibil și intangibil ca factor catalizator al dezvoltării durabile, regenerării urbane și turismului.

Ghidul evidențiază responsabilitatea autorităților locale și regionale de a proteja diversitatea culturală prin sprijinirea, promovarea și investiția în patrimoniul cultural. Prin integrarea patrimoniului cultural în politicile și inițiativele locale, ghidul pledează pentru o abordare durabilă și pe termen lung de conservare și celebrare a identității culturale în Europa.

Provocările actuale cu care se confruntă Europa – de la războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, până la amenințarea tot mai mare a schimbărilor climatice – reamintesc cu claritate atât valoarea patrimoniului nostru cultural, cât și fragilitatea acestuia. Raportul face apel la semnarea și ratificarea a două convenții emblematice ale Consiliului Europei: Convenția-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (cunoscută ca „Convenția de la Faro”), care împlinește anul acesta 20 de ani, și Convenția Consiliului Europei privind peisajul, aflată la a 25-a aniversare. De asemenea, raportul oferă o bază pentru acțiuni viitoare ale Congresului în domeniul patrimoniului cultural, inclusiv prin elaborarea în curs a unor rapoarte despre patrimoniu și memorie, precum și despre predarea istoriei la nivel regional.

Această publicație a fost realizată în parteneriat cu Acordul Parțial Extins privind Rutele Culturale ale Consiliului Europei, cu sediul în Luxembourg. Programul Rutelor Culturale continuă să se extindă atât în ceea ce privește numărul de membri, cât și cel al rutelor, evidențiind modul în care culturile și bogățiile culturale ale diferitelor regiuni ale Europei contribuie la un patrimoniu cultural european comun.


Sursa

CUPRINS:
  • Prefață
  • Rezumat 
  • Rezoluția 474 (2021) 
  • Recomandarea 463 (2021) 
  • Memoriu explicativ 
  • Introducere
  1. Patrimoniul cultural: delimitarea conceptului în prezent
  2. Cadrul juridic și instituțional
  3. Patrimoniul cultural ca instrument pentru dezvoltarea socio-economică locală și regională
  4. „Puncte oarbe” și necesitatea unei analize suplimentare
  5. Modalități de abordare a deficiențelor de către autoritățile locale și regionale
  6. Concluzii: Spre un model transnațional de gestionare culturală și turistică la nivel regional 


Informații suplimentare

Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , ,

Concluziile Consiliului UE privind îmbunătățirea și promovarea accesului la cultură



Concluziile Consiliului privind îmbunătățirea și promovarea accesului la cultură
 ST/16108/2024/INIT // Jurmal Oficial al Uniunii Europene - 2024 . - 13 decembrie  (JO C, C/2024/7446, 13.12.2024) . - 9 p.

Disponibil:


Reunit la 26 noiembrie 2024, Consiliul UE a aprobat Concluzii privind îmbunătățirea și promovarea accesului la cultură, în care recunoaște importanța participării culturale pentru sănătatea personală, starea de bine, coeziunea teritorială și societală și consolidarea democrației.

Consiliul UE salută:

  • Sprijinul în favoarea participării, învățării și mobilității culturale prin intermediul diferitelor acțiuni din cadrul programelor Europa creativă, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate;
  •  Inițiativa privind platforma patrimoniului european, care vizează intensificarea participării cetățenilor la patrimoniul cultural;
  • Faptul că Eurostatul și-a actualizat recent statisticile culturale privind participarea culturală;
  • Fără a anticipa discuțiile post-2030, campania internațională #culture2030goal, care urmărește integrarea unui obiectiv cultural precis în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Agendei post-2030

Consiliul UE invită statele membre să protejeze și să promoveze accesul liber și egal la cultură la toate nivelurile, inclusiv prin elaborarea unor planuri privind drepturile culturale. 

Să protejeze și să promoveze accesul liber și egal la cultură la toate nivelurile și fără ingerințe sau obstrucționări nejustificate, respectând totodată diversitatea culturală, multilingvismul și drepturile de proprietate intelectuală, de exemplu prin programe de schimb și mobilitate, inițiative, pentru a spori educația în domeniul mass-mediei și a consolida legăturile dintre cultură, inovare și sustenabilitate;

Să ofere în continuare oportunități de participare la activitățile culturale, inclusiv prin mijloace digitale, care duc la câștigarea unor noi categorii de public, inclusiv tineri și, într-un sens larg, persoane care întâmpină obstacole în ceea ce privește accesul la cultură, creând astfel incluziune și un sentiment de apartenență la societate;

Să mențină dialogul cu sectoarele culturale și creative cu privire la importanța atragerii unui public mai larg și a sensibilizării, la importanța unui program de lucru bine gândit și adecvat al instituțiilor culturale, precum și a unor date ale evenimentelor culturale care să țină seama de nevoile diverselor categorii de public;

 Să examineze posibilitatea de a încorpora activitățile culturale și patrimoniul cultural în realizarea și punerea în aplicare a altor agende de politică, de exemplu în domeniul dezvoltării regionale și locale, inovării, regenerării urbane, integrării sociale, sănătății, bunăstării și asistenței sociale, printre alte abordări, prin valorificarea potențialului culturii în raport cu sănătatea mintală și prin promovarea, de exemplu, a proiectelor de prescripție culturală;...

...

Consiliul UE invită statele membre și Comisia Europeană

Să examineze posibilitatea de a elabora planuri în materie de drepturi culturale ca instrumente care să evidențieze acțiunile planificate în domeniul drepturilor culturale, cu integrarea unei analize a situațiilor actuale, a identificării obiectivelor precise de atins și a măsurilor concrete pentru punerea lor în aplicare.

Să promoveze în continuare instituirea de colaborări și parteneriate transsectoriale pe termen lung între actorii din sectoarele culturale și creative și, de exemplu, instituțiile de învățământ, sociale, din domeniul sănătății și al justiției, precum și organizațiile societății civile la nivel local, regional, național și internațional;

 Să promoveze în continuare dezvoltarea competențelor digitale ale organizațiilor și profesioniștilor din sectoarele culturale și creative, cu promovarea concomitentă a autoexprimării și a bunăstării digitale și cu evitarea decalajului digital;

...

DEFINIȚII (din Anexa):
...
 - acces la cultură” înseamnă capacitatea oricărei persoane, indiferent de mediul din care provine, de abilitățile sale ori de circumstanțe, de a participa pe deplin la activități și experiențe culturale;

—„participarea culturală” include o gamă variată de activități culturale active și pasive, cum ar fi mersul la cinema și la bibliotecă, asistarea la spectacole live, vizitarea unor situri culturale (monumente istorice, muzee, galerii de artă sau situri arheologice) sau practicarea unor activități artistice și crearea de conținut;
—„prescripție culturală” sau „prescripție socială bazată pe cultură” se referă la practica prin care profesioniștii din domeniul sănătății recomandă activități culturale, cum ar fi vizite la muzee, spectacole de teatru, cursuri de dans sau proiecte de artă comunitare, pentru a îmbunătăți starea de sănătate fizică și mintală a pacienților. Această abordare urmărește reducerea stresului, consolidarea legăturilor sociale și sporirea bunăstării generale;
—„mediatori culturali” înseamnă profesioniști care facilitează accesul unui număr mai mare de persoane la lucrări și producții culturale într-un mod informal și individualizat. Aceasta include eliminarea unor posibile obstacole și adaptarea medierii la persoane cu handicap și alte nevoi speciale. Medierea culturală este procesul prin care oamenii sunt ajutați să înțeleagă arta pe deplin prin implicare și participare;
—„plan în materie de drepturi culturale” înseamnă un cadru conceput pentru a pune în aplicare acțiuni în domeniul drepturilor culturale. Acesta prezintă inițiativele care trebuie luate, cuprinde o evaluare a situației actuale, identifică obiective specifice care trebuie atinse și detaliază măsurile specifice de care este nevoie pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor respective;.

...

Detalii




Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , ,

UE: e-publicații - Politica sectoarelor culturale și creative ale UE - prezentare generală și perspective de viitor

EU culture and creative sectors policy - overview and future perspectives: Research for CULT Committee/ /European Parliament, Policy Department for Structural and Cohesion Policies; IDEA Consult, imec-SMIT-VUB, KUL-CiTIP, ; Isabelle DE VOLDERE, Eva DE SMEDT, Tille PETERS, Heritiana RANAIVOSON, Marlen KOMOROWSKI, Sylvia AMANN, Joost HEINSIUS, Aleksandra KUCZERAWY, Jozefien VANHERPE. -  Brussels, 2024. - 118 p..


Politica sectoarelor culturale și creative ale UE - prezentare generală și perspective de viitor

Obiectivul acestui studiu este de a oferi o imagine de ansamblu clară și o înțelegere a principalelor probleme actuale și viitoare care se preconizează în domeniul politicii sectoarelor culturale și creative ale UE (SCC) pentru perioada 2024-2029, când va fi activ noul Parlament European.

Deși competențele legislative în domeniul politicilor culturale și creative sunt în mare parte în sarcina statelor membre, UE joacă un rol important de sprijin și completare. UE promovează cooperarea între statele membre și sprijină acțiuni în domeniul creației artistice și literare, inclusiv în sectorul audiovizual, conform Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Parlamentul European, împreună cu Consiliul UE și Comisia Europeană, sunt actori principali în formarea politicilor și inițiativelor legate de SCC în cadrul UE. Aceștia colaborează strâns cu diverse alte instituții relevante, organizații internaționale și organisme UE implicate în dezvoltarea politicilor SCC în Europa.

Pentru a valorifica întregul potențial al SCC, studiul subliniază 4 domenii principale de politică care necesită atenție strategică din partea Comisiei pentru Cultură (CULT) în noul mandat 2024-2029:

1. Sprijinirea SCC
Oferirea de sprijin pentru SCC ca investiție pentru un viitor mai bun, integrând SCC în politicile de transformare, recunoscând puterea povestirii și a exprimării artistice în promovarea schimbărilor sociale și îmbunătățind capacitățile de cooperare între sectoare.

2.Actualizarea ecosistemelor SCC
Actualizarea ecosistemelor SCC pentru sustenabilitate, prin abordarea deficitelor structurale, asigurarea unor condiții de muncă echitabile și oferirea unui finanțare durabilă și a unei recunoașteri corespunzătoare pentru profesioniștii din SCC.

3. Asigurarea unor spații sigure
Asigurarea unor spații sigure pentru interacțiunea culturală și coeziune, prin investiții în spații sigure pentru creație artistică și interacțiune comunitară, eliminarea barierelor de acces și prevenirea agresiunilor și a daunelor în spațiile digitale și hibride.

4. Valorificarea oportunităților de guvernanță cooperativă
Folosirea mai eficientă a oportunităților de guvernanță cooperativă pentru o implementare mai eficientă a politicilor, prin îmbunătățirea cooperării între instituțiile UE, promovarea guvernanței la mai multe niveluri cu parteneri strategici și optimizarea resurselor financiare pentru a crește impactul politicilor SCC ale UE.

Este important să continuăm să abordăm provocările structurale ale sectoarelor culturale și creative prin politicile UE pentru SCC, în timp ce profităm de noile oportunități pentru ca SCC să contribuie la un viitor european vibrant, incluziv și sustenabil. Acest lucru va presupune nu doar menținerea mecanismelor de sprijin actuale, ci și îmbunătățirea cooperării între sectoare, promovarea inovației și asigurarea pregătirii SCC pentru viitoarele crize și transformări sistemice.







Mai mult





Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

UE: e-publicații - Cum participarea cetățenilor la activități culturale sporește implicarea civică, democrația și coeziunea socială


Hammonds, William. Culture and Democracy: the evidence. 
How citizens’ participation in cultural activities enhances civic engagement, democracy and social cohesion Lessons from international research//Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture (European Commission) , ECORYS; William Hammonds, . - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2023. - 134 p.
 
Disponibil:


Cultură și democrație: evidențe. Cum participarea cetățenilor la activități culturale sporește implicarea civică, democrația și coeziunea socială. Lecții din cercetarea internațională.

Un nou raport despre cultură și democrație demonstrează că participarea cetățenilor la activități culturale are un impact clar și pozitiv asupra implicării civice, democrației și coeziunii sociale, independent de mediul socio-economic sau nivelul de educație al unei persoane.

Acest raport analizează legătura concretă dintre democrație și cultură. Publicația descrie modul în care cetățenii care participă la activități culturale sunt mult mai susceptibili să se implice în viața civică și democratică. Inegalitățile persistă în întreaga UE în ceea ce privește participarea cetățenilor la activități culturale, cu un impact clar asupra participării democratice. Și aceasta este încă o motivare pentru ca activitățile culturale să fie incluzive și accesibile. Mai mult, investițiile în participarea culturală pot sprijini, de asemenea, o serie de alte obiective sociale - de exemplu, în domenii precum sănătatea, educația și incluziunea socială. Simplu spus, cultura este importantă pentru democrațiile sănătoase și angajate.

Acest raport și abordarea problemelor identificate în cadrul acestuia fac parte din munca pe care Comisia Europeană o desfășoară pentru a consolida democrația, pentru a promova o societate incluzivă și angajată și pentru a susține sustenabilitatea sectorului cultural. În Planul de lucru pentru Cultură 2023-2026, ne concentrăm în mod special pe legătura dintre cultură și democrație și dorim să aducem factorii politici de decizie și părțile interesate împreună pentru a lucra în comun la conceptul de cetățenie culturală în UE. Prezentul raport face parte din acest proces. Sper că vă va face plăcere să-l citiți, - a menționat Margaritis Schinas, Vicepreședinte al Comisiei pentru Promovarea Modului nostru European de Viață.

Există o corelație clară și pozitivă între ratele de participare a cetățenilor la activitățile culturale și indicatorii de implicare civică, democrație și coeziune socială.
 Participarea la activități culturale consolidează democrația și coeziunea socială în multe moduri diferite. 
Printre beneficiile participării la activitățile culturale se numără: 
 creșterea probabilității de a vota, de a face voluntariat și de a participa la activități, proiecte și organizații comunitare; 
 dezvoltarea unor atitudini sociale pozitive asociate cu valori și identități civice și democratice, cum ar fi sentimentele de apartenență la comunitate, de toleranță, de încredere și de empatie pentru persoane de origini diferite; 
 dezvoltarea aptitudinilor și competențelor personale și sociale care sunt esențiale pentru democrațiile active, deoarece le permit persoanelor să fie cetățeni mai eficienți – cum ar fi exprimarea de sine, capacitatea de a-i asculta pe ceilalți, de a înțelege diferite perspective și de a facilita soluționarea conflictelor. 
Activitățile culturale contribuie la construirea capitalului social, liantul care consolidează comunitățile; ele contribuie la crearea încrederii, a toleranței, a solidarității și a coeziunii. Participarea culturală influențează atitudinile și comportamentele civice și democratice independent de mediul socioeconomic sau de nivelul de educație al unei persoane. Atât formele active, cât și cele mai pasive de participare artistică sunt asociate pozitiv cu atitudinile și rezultatele civice. Cu toate acestea, se constată că efectele sunt mai pregnante în cazul formelor mai active de participare artistică. Pe lângă consolidarea democrației, activitățile culturale pot sprijini realizarea unei serii de obiective mai ample de politică socială, în domenii care includ sănătatea și asistența socială, educația și incluziunea socială. Există inegalități importante în ceea ce privește participarea culturală în UE, cu consecințe grave. 

Promovarea democrației și a coeziunii sociale în UE necesită abordarea acestor inegalități. Caracterul incluziv și abordabil al activităților și organizațiilor culturale locale este fundamental pentru valoarea lor socială, civică și democratică. Densitatea ofertei culturale locale într-o zonă și volumul finanțării publice directe și indirecte pentru oportunitățile culturale sunt corelate pozitiv cu ratele de participare culturală și cu modelele de comportament civic și democratic. Investițiile în participarea culturală a cetățenilor sunt esențiale pentru orice efort de promovare a angaja mentului civic și a rezultatelor democratice în UE, la nivel european, național, regional și local 

Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , ,

UE : e-publicații - Planul de lucru al UE în domeniul culturii pentru perioada 2023-2026

Rezoluția Consiliului privind planul de lucru al UE în domeniul culturii pentru perioada 2023-2026  /Consiliul Uniunii Europene  // Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (OJ C 466, 7.12.2022,  /2022. p. 1–18  Accesat 20.03.2023

Disponibil : https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32022G1207(01)&from=EN



Planul de lucru al UE în domeniul culturii se bazează pe următoarele PRINCIPII DIRECTOARE:
  • cultura, inclusiv patrimoniul cultural, are o valoare intrinsecă și contribuie la consolidarea identității europene;
  • diversitatea culturală și lingvistică reprezintă un atu fundamental al UE și trebuie respectată, promovată și îmbunătățită, inclusiv prin mobilitate și circulația operelor;
  • libertatea de exprimare artistică și creativitatea sunt fundamentale pentru capacitatea umană de a face față provocărilor, de a gândi critic, de a inova și de a inventa și trebuie încurajate și sprijinite în toate modurile relevante;
  • diversitatea culturală și dialogul intercultural sunt esențiale pentru promovarea și protejarea drepturilor omului; încurajează înțelegerea reciprocă, contribuie la prevenirea și soluționarea conflictelor și promovează reconcilierea, pacea și stabilitatea internațională, orice utilizare abuzivă a culturii în scopul de a răspândi propaganda de război și dezinformarea și de a incita la ură fiind incompatibilă cu valorile și principiile fundamentale ale UE;
  • cultura are o contribuție semnificativă la dezvoltarea durabilă, la economie și la incluziunea socială, consolidând coeziunea teritorială;
  • cultura are potențialul de a promova egalitatea și respectul reciproc și de a combate toate formele de violență, discriminare, intoleranță și prejudecată;
  • punerea în aplicare ar trebui să fie sprijinită prin utilizarea optimizată a unor date și statistici de calitate.
DOMENII PRIORITARE

1. Artiștii și profesioniștii din domeniul culturii: consolidarea capacității de acțiune a sectoarelor culturale și creative
2. Cultura pentru oameni: creșterea participării culturale și a rolului culturii în societate
3. Cultura pentru planetă: valorificarea puterii culturii
4. Cultura pentru parteneriatele cocreative: consolidarea dimensiunii culturale a relațiilor externe ale UE

ACȚIUNI

1. Artiștii și profesioniștii din domeniul culturii: consolidarea capacității de acțiune a sectoarelor culturale și creative
  • Statutul și condițiile de muncă ale artiștilor și ale profesioniștilor din domeniul cultural și creativ
  • Libertatea artistică
  • Stimularea transformării digitale a sectoarelor culturale și creative
  • Stimularea tranziției verzi a sectoarelor culturale și creative, cu un accent special pe criza energetică
  • Consolidarea dimensiunii culturale și creative în sectorul european al jocurilor video
2. Cultura pentru oameni: creșterea participării culturale și a rolului culturii în societate
  • Cultura și promovarea democrației: către cetățenia culturală în Europa
  • Cultura și sănătatea
  • Construirea de punți: consolidarea rolurilor multiple ale bibliotecilor ca puncte de acces către operele culturale, competențe și valorile europene și ca mijloace de transmitere a acestora (p.7)
Metode de lucru: grup MDC, ateliere de lucru, conferință.
Motive: Bibliotecile joacă un rol esențial în peisajul democratic, social, cultural și educațional al Europei la toate nivelurile. Ele aduc o contribuție semnificativă la consolidarea democrației, la implicarea cetățenilor și la activitățile de participare publică în întreaga UE, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, inclusiv în regiunile ultraperiferice. Bibliotecile sunt deschise unor grupuri diverse, dezvoltă programe și activități care reflectă provocările actuale ale societății și oferă acces la informații pluraliste și fiabile și la conținut cultural divers în medii sigure și accesibile. Sunt puncte esențiale de acces la datele locale și indigene, cunoștințe, cercetare și cultură.
Rezultate scontate: inițierea unei dezbateri cuprinzătoare și explorarea domeniilor de promovare și consolidare a bibliotecilor, identificarea diferitelor dimensiuni și domenii cu potențial și analizarea liniilor de finanțare din cadrul programelor UE, reunirea persoanelor responsabile de elaborarea politicilor și a specialiștilor din domeniul bibliotecilor, explorarea de posibilități de formare și de activități suplimentare pentru specialiști.
  • Protecția copiilor și a tinerilor împotriva conținutului dăunător pe platformele digitale
  • Potențialul conținutului cultural european diversificat de a fi descoperit în mediul digital
3. Cultura pentru planetă: valorificarea puterii culturii
  • Statistici culturale – formarea rezilienței în și prin cultură
  • Guvernanța culturală
  • Acțiuni climatice prin cultură, inclusiv prin artă și prin patrimoniul cultural
  • Un mediu de viață de înaltă calitate pentru toți
  • Salvgardarea patrimoniului împotriva dezastrelor naturale și a celor provocate de om
  • Schimbul de informații între profesioniștii din domeniul patrimoniului cultural și autoritățile competente în materie de bunuri culturale cu privire la combaterea traficului de bunuri culturale
4. Cultura pentru parteneriatele cocreative: consolidarea dimensiunii culturale a relațiilor externe ale UE
  • Guvernanța abordării strategice a UE în ceea ce privește cadrul și relațiile culturale internaționale
  • Conservarea patrimoniului cultural și consolidarea capacității de acțiune a SCC locale în Ucraina
  • Rolul culturii și al profesioniștilor din domeniul culturii în promovarea și apărarea democrației și a drepturilor omului în contexte delicate
Detalii :

 


Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , , , , ,

CoE: e-publicații recente - Metodologia Strategiei patrimoniului cultural european pentru secolul XXI

Methodology of the European cultural heritage strategy for the 21-st century. - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2021. - 12 p. [Accesat la 04.09.2021]


Astăzi omenirea se confruntă cu multiple schimbări în context socio-economic și cultural, climă și  mediu, fapt care este modificat modul în care se percepe, se experimentează și se transmite moștenirea culturală. Noile tehnologii potențează, de asemenea, atitudini inovatoare care permit publicului să își folosească mai bine abilitățile și să devină participanți activi. Ca răspuns la astfel de provocări, miniștrii  statelor părți la Convenția Culturală Europeană au declarat la Namur, în aprilie 2015, necesitatea unei strategii care să redefinească locul și rolul patrimoniului cultural în Europa. 

Noile orientări metodologice privind Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI sunt concepute pentru a asista atât oficialii guvernamentali, cât și managerii de proiect în activitatea lor zilnică, demonstrând principalele abordări ale Strategiei și propunând metode de implementare deja încercate și testate de diferiți actori interesați.

Acest document oferă îndrumări valoroase și sugerează posibile răspunsuri la unele întrebări cheie, cum ar fi:

1. Ce părți interesate pot folosi Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI - autorități publice / naționale / regionale / locale, profesioniști, asociații, muzee, comunități, cetățeni, proprietari de patrimoniu cultural etc.?

2. Care sunt rolurile lor față de patrimoniul cultural?

3. Cum pot utiliza părțile interesate Strategia în moduri practice, luând în considerare principiile participării și durabilității, cu scopul de a produce impacturi transversale (social / teritoriu / cunoștințe) și de a răspunde provocărilor legate de migrație, climă și inovare, în conformitate cu obiectivele ONU 2030 de dezvoltare durabilă)?

Vezi de asemenea

Strategia patrimoniului cultural european pentru secolul XXI


Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , ,

CoE : e-publicații recente - Convenția de la Faro: calea de urmat privind patrimoniul cultural

Convenția de la Faro: calea de urmat privind patrimoniul cultural = The Faro Convention: the way forward with heritage .- Strasbourg, 2020 .- 20 p. [ Accesat la 11.09.2020]


Conform Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro la 27 octombrie 2005, recunoașterea patrimoniului este concepută ca o responsabilitate comună : patrimoniul nu se mai limitează la acele elemente recunoscute oficial ca atare de autoritățile naționale – patrimoniul protejat – ci include acum acele elemente considerate drept patrimoniu de către populația și autoritățile locale. Această evoluție cere abordări manageriale noi, mai participative și o mai mare colaborare. 

Această publicație ne explică : că patrimoniul este un bun neregenerabil a cărui conservare, protecție, restaurare și punere în valoare revine societății în ansamblu, inclusiv sferelor politicului, juridicului și administrativului. 

În consecință, apare nevoia de a defini rolurile tuturor celor implicați și de a oferi cetățenilor în special mijloacele de a-și asuma responsabilitățile. Astfel, conștientizarea,cercetarea și instruirea sunt esențiale.
 
Instruirea este vitală pentru a păstra și a transmite cunoștințele și aptitudinile europene care, ele însele, sunt o formă de patrimoniu ce poate fi fructificată. 

Această abordare trebuie să se bazeze pe dialogul dintre stat,cetățeni și profesionaliști în scopul câștigului reciproc. 

Noua broșură a Convenției Faro își propune să încurajeze acțiunea comună în sectorul patrimoniului cultural de către societatea civilă și autorități la diferite niveluri, prezentând exemple de principii ale Convenției Faro aplicate în cazuri concrete, inspirând schimb și partajare de opinii și aducând Convenția Faro către publicul larg. 

Cuprins : 
  • Convenția-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția Faro) 
  • Principiile Convenției Faro 
  • Planul de acțiune al Convenției Faro 
  • Probleme tematice și principii Faro în acțiune
  • Convenția Faro: o abordare largă 
Convenția Faro: patrimoniul cultural - o cale către viitor !

Mai mult
Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , ,

Întrări noi - Unitate și diversitate culturală în spațiul unitar european


316.7/ S -78          II-717721

SPÎNU, Stela. Unitate și diversitate culturală în spațiul unitar european: Suport de curs / Stela Spînu; Universitatea de Stat "Dimitrie Cantemir" . ─ Chişinău : [s.n.], 2018. - 160 p..-  ISBN: 978-9975-108-54-6


Suportul de curs propune o viziune interdisciplinară asupra temei vizate în titlu, investigaţia fiind efectuată din perspectiva culturologiei, a ştiinţelor politice, lingvistice şi sociologice. Prezenta lucrare ia în discuţie probleme ce ţin de unitatea şi diversitatea culturală a spaţiului unitar european, integrare europeană şi politici culturale promovate, conexiunea dintre cultură şi comunicare, religia ca element definitoriu al culturilor, evoluţia politicii culturale a Republicii Moldova în contextul integrării europene etc. 

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţifîc este constituit din investigaţii mai vechi şi mai noi, ale căror contribuţii ştiinţifice sunt recunoscute şi apreciate. 

Lucrarea este destinată studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor, servind drept sursă de completare a cunoştinţelor privind dimensiunea pluralismului cultural şi a dialogului intercultural în spaţiul unitar european.

Cuprins
I. CULTURA CA DOMENIU EXISTENŢIAL ŞI CA DOMENIU DE CERCETARE
1. Cultură şi civilizaţie. Delimitări conceptuale
2. Componentele culturii
3. Dinamica culturii
II. UNITATEA UE DIN PERSPECTIVĂ CULTURALĂ 
Aflați mai multe »
Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , , , , , ,

UE: e- publicații - Promovarea culturii europene


Promovarea culturii europene/ Magdalena Pasikowska-Schnass; EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European. - 2018. - 9 p.. - Politicile UE - rezultate pentru cetățeni Accesat la : 14.112018

Disponibil la ; https://www.what-europe-does-for-me.eu/data/pdf/focus/focus17_ro.pdf

 Conceptul de diversitate culturală se află în centrul proiectului european. În ultimii ani s-a reînnoit interesul pentru potențialul sectorului de a promova coeziunea socială, unitatea și toleranța, pe de o parte, cu recunoașterea continuă a rolului său economic valoros, pe de altă parte. Există un angajament ferm la nivelul UE de a se asigura că cultura este integrată în toate domeniile de politici, cu un accent deosebit pe protecția patrimoniului cultural și pe diversitatea culturală, elemente esențiale ale identității și exprimării culturale. Dintr-o perspectivă economică, sectorul cultural și creativ, care oferă locuri de muncă unui număr de 8,4 milioane de persoane în Uniunea Europeană, este dinamic și are un mare potențial de creștere grație diversității și sferei sale de acțiune în favoarea libertății creative individuale. Cu toate acestea, dezvoltarea acestui potențial este împiedicată de bariere, în special diversitatea lingvistică, fragmentarea și diferitele mecanisme financiare la nivelul UE. Industria culturală și creativă a UE se confruntă, de asemenea, cu provocări generate de tehnologiile digitale și concurența la nivel mondial, în special din partea industriei audiovizuale a Statelor Unite (SUA), precum și de eforturile diplomatice ale SUA și ale Chinei de promovare a producției lor culturale.

În conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, rolul UE în contextul politicii culturale este unul de sprijin și complementar, responsabilitatea directă în domeniu fiind în mare măsură o chestiune care este de competența fiecărui stat membru. Cu toate acestea, începând cu 2014, aceste provocări au fost abordate la nivelul UE, printre altele prin consolidarea pieței unice digitale, care este vitală pentru accesul la cultură, prin circulația operelor culturale europene, prin remunerarea echitabilă a creatorilor și printr-o concurență loială. De la declanșarea crizei economice, sectorul a beneficiat, de asemenea, de fonduri suplimentare prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice, introdus de Comisia Juncker în 2015.

După cum se indică în Comunicarea Comisiei Europene din 2017 privind rolul culturii și educației, trebuie consolidate sinergiile dintre aspectele socio-economice. Anul european al patrimoniului cultural 2018 trebuie să contribuie la procesul de reflecție și la acțiunile legate de cultura și istoria comune. Aceste aspecte sunt abordate în Noua agendă europeană pentru cultură, în timp ce noul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 prevede o finanțare sporită pentru cultură. Acest lucru va sprijini, de asemenea, eforturile de a îmbina competențele artistice și tehnologice, care sunt o condiție prealabilă pentru exprimarea artistică în noul mediu digital.
 
Cupins
 














Vezi de asemenea 
https://www.what-europe-does-for-me.eu/ro/portal/3/focus17
Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: ,

Expozitia POLITICA CULTURALĂ EUROPEANĂ ÎN ACȚIUNE

Centrul Pro-European de Servicii şi Comunicare al BNRM Vă invită, între 30ianuarie - 20 februarie 2018  la o expoziţie "POLITICA CULTURALĂ EUROPEANĂ ÎN ACȚIUNE"  în contextul  Anului European al Patrimoniului Cultural în 2018
Atenţiei vizitatorilor sunt expuse documentele europene, publicații, ce reflectă politici, exemple de bune practici, programe și surse de informare în domeniul politicilor culturale europene . 
Vizitatorii vor descoperi şi conştientiza valorile culturale europene , bogăţia şi diversitătea patrimoniului cultural naţional şi european, asigurând accesul gratuit la colecţiile BNRM și resurse web relevantre 

Ezpozitia este vernisată în spaţiile CPESC de la et.3 al BNRM, blocul principal.


 


CULTURA - INIMA ŞI SUFLETUL DEMOCRAŢIEI
Acest compartiment este destinat celor care doresc să descopere şi să înţeleagă activitatea Consiliului Europei în  domeniul culturii  şi cum aceste acţiuni contribuie la consolidarea democraţiei şi drepturilor omului în Europa şi nu numai. 

La fel ca şi drepturile omului şi democraţia, cultura este indispensabilă pentru menţinerea unei societăţi civile dinamice. Anume în acest spirit, în 1954, Consiliul Europei a adoptat Convenţia culturală europeană, la scurt timp după Convenţia europeană a drepturilor omului.
Convenţia vizează promovarea cooperării între 50 de naţiuni în domeniile culturii, educaţiei şi sportului. 

  • CONVENŢIA CULTURALĂ EUROPEANĂ, adoptată la 19 decembrie 1954 la Paris şi ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.98-XIII din 12 mai 1994;
  • Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 19 decembrie 1966, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.217-XII din 28 iulie 1990;
  • Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, adoptată la 23 noiembrie 1972 la Paris, ratificată prin Legea nr.1113-XV din 6 iunie 2002;
  • CONVENŢIA PRIVIND SALVGARDAREA PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL, adoptată la Paris la 17 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr. 12-XVI din 10 februarie 2006;
  • CONVENŢIA PRIVIND PROTECŢIA ŞI PROMOVAREA DIVERSITĂŢII DE EXPRESII CULTURALE, adoptată la Paris, la 20 octombrie 2005, ratificată prin Legea nr. 258-XVI din 27 iulie 2006;
  • CONVENŢIA PENTRU PROTECŢIA PATRIMONIULUI ARHITECTURAL AL EUROPEI, adoptată la Grenada, la 3 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 533-XV din 11 octombrie 2001;
  • CONVENŢIA-CADRU A CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND VALOAREA PATRIMONIULUI CULTURAL PENTRU SOCIETATE, adoptată la Faro la 27 octombrie 2005, ratificată prin Legea nr.198-XVI din 26 septembrie 2008;
  • CONVENŢIA EUROPEANĂ PRIVIND COPRODUCŢIILE CINEMATOGRAFICE, adoptată la Strasbourg la 2 octombrie 1992, ratificată prin Legea nr. 127 din 7 iulie 2011;
  • CONVENŢIA PRIVIND PEISAJUL EUROPEAN, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, ratificată prin Legea nr.536-XV 12 octombrie 2001;
  • Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale, adoptată la Paris la 14 noiembrie 1970, ratificată prin Legea nr.141-XVI din 21 iunie 2007;
  • CONVENŢIA EUROPEANĂ PENTRU PROTECŢIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC (REVIZUITĂ), adoptată la La Valetta la 16 ianuarie 1992, ratificată prin Legea nr.533-XV din 11 octombrie 2001;
  • Convenția europeană pentru protecția patrimoniului audiovizual 01.01.2008
  • CONVENTIA EUROPEANA asupra infractiunilor privind bunurile culturale 3.05.2017
      


Compendiul de date şi tendinţe generale în politica culturală a Europei
Este o lucrare de referinţă unică asupra politicilor culturale europene, dublată de un sistem de informare şi monitorizare a politicilor culturale, a instrumentelor, dezbaterilor şi tendinţelor din acest domeniu în Europa. Este disponibil online la adresa www.culturalpolicies.net. El prezintă un sistem permanent actualizat, o nouă ediţie a sistemului fiind deja publicată. Mai mult, sistemul se află într-o extindere permanentă pentru a reuşi să cuprindă noile provocări, dezbateri şi priorităţi în materie de politici culturale.  
Cadrul de indicatori privind cultura și democrația a fost elaborat de către Consiliul Europei, pentru a ajuta factorii de decizie să determine domeniile în care o modificare a politicii culturale ar putea contribui într-un mod mai eficient la consolidarea democrației.

Astfel, au fost completate cu date zeci de aspecte diferite ale culturii și democrației. Peste 170 variabile care vizează un câmp exins de probleme comune din 37 țări europene sunt sintetizate în 17 componente și 41 indicatori care permit responsabililor politici și altor părți interesate să examineze poziția țării respective în termeni de cultură și democrație, și să identifice oportunități eventuale de intervenție politică 
Colectii CPESC Politica culturala

H.1.5 Educaţie interculturală / Education interculturelle / Intercultural education
H.2.1 Politica culturală / Politique culturelle / Cultural policy
H.2.1.1 Cultura – Notă politică / Culture – Policy note / Culture – Note politique
H.2.2. Expoziţii / Expositions / Exhibitions
H.2.3. Cultură şi regiuni / Culture et regions / Culture and Regions
H.2.4. Patrimoniu cultural / Patrimoine culturel / Cultural Heritage
H.2.4. Seria Patrimoniul cultural/ arhitectural: Rapoarte şi studii

 CULTURA CA VECTOR AL UNITĂȚII UE 
UE susține acțiuni care au drept scop conservarea patrimoniului cultural și promovarea cooperării și a schimburilor transnaționale dintre instituțiile culturale din statele membre. În perioada 2014-2020 se va derula un nou program de finanțare „Europa creativă”. Printre alte inițiative se numără Zilele europene ale patrimoniului (inițiative locale care permit accesul în locuri ce nu sunt deschise publicului în mod normal) și Capitalele europene ale culturii, ambele lansate în 1985.
UE colaborează și cu alte organizații internaționale pentru abordarea unor aspecte precum traficul ilicit de bunuri culturale.

Industriile artei și creației sunt susținute prin: programe care le ajută să beneficieze la maxim de tehnologiile digitale și de piața UE
  • finanțare
  • sprijin pentru proiecte de cercetare
  • sprijin pentru cooperarea cu UE și cu partenerii din afara UE.


Mai mult

Vezi de asemenea


Expoziția „Patrimoniul cultural al RM in context european " - 15.01.2018- 15.02.2018










Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)

Cautare in

Traduceti