CoE: e-publicații recente - Raportul anual al Curții Europene a Drepturilor Omului 2021

 

Annual report 2021. European Court of Human Rights. - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2022. - 208 p. [Accesat la 26.01.2022]

Disponibil: https://www.echr.coe.int/Documents/Annual_report_2021_ENG.pdf 

Raportul anual al Curții Europene a Drepturilor Omului oferă informații despre organizarea, activitățile și jurisprudența Curții.

Acest Raport conține o prefață a Președintelui, o schiță a evenimentelor care au marcat anul, discursurile susținute la deschiderea anului judiciar, o prezentare generală a jurisprudenței, activitățile judiciare ale anului și datele statistice, precum și tabele de încălcări ale articolelor din Convenția Europeană a Drepturilor Omului de către statele membre.

Raportul prezintă inovațiile procedurale recente ale Curții și oferă o actualizare cu privire la programele sale de partajare a cunoștințelor și de informare, în special Rețeaua Curților Superioare.

O nouă strategie de procesare a „cazurilor de impact” a fost introdusă în 2021, pe lângă politica de prioritizare care funcționează din 2009 pentru a accelera procesarea și soluționarea celor mai importante, grave și urgente cazuri. Aceste „cazuri de impact” au ridicat probleme de mare importanță pentru reclamant și statul în calitate de pârât sau pentru dezvoltarea sistemului Convenției în general.

Începând cu 1 ianuarie 2022, peste 500 de cazuri au intrat în această categorie cu privire la libertatea de exprimare, dreptul la un proces echitabil, interceptarea telefoanelor și supravegherea secretă a jurnaliștilor, cazuri de pandemie, discriminarea minorităților sexuale, dreptul la informare și probleme legate de mediul înconjurător. În plus, de la 1 septembrie și pentru o perioadă de judecată cu o durată de doi ani, cauzele care intră în competența comisiilor formate din trei judecători vor fi redactate într-un mod mult mai concis.

Un alt eveniment major din 2021 a fost intrarea în vigoare a Protocolului nr. 15, care a adăugat o referire la principiile subsidiarității și marjei de apreciere la Preambulul Convenției. În plus, de la 1 februarie, termenul limită pentru introducerea unui caz în fața Curții Europene a Drepturilor Omului va fi de 4 luni.

Mai mult:

• https://hudoc.echr.coe.int/eng-press?i=003-7240008-9851261
• https://www.echr.coe.int/Pages/home.aspx?p=reports&c=
• https://www.echr.coe.int/Documents/Stats_analysis_2021_ENG.pd

Vezi deasemenea: 2020

• https://cpescmd2.blogspot.com/2021/01/bv-coe-rm-raportul-anual-al-curtii.html

Moldova 2021

• https://cpescmd2.blogspot.com/2022/01/bv-republica-moldova-la-curtea.html

Moldova 2020

• https://cpescmd2.blogspot.com/2021/01/bv-coe-rm-republica-moldova-la-curtea.html

Raport de evaluare - Republica Moldova. Cea de-a treia rundă de evaluare: Accesul la justiție și căile de atac eficiente pentru victimele traficului de persoane

Evaluation report Republic of Moldova. Third evaluation round. Access to justice and effective remedies for victims of trafficking in human beings = Raport de evaluare - Republica Moldova. Cea de-a treia rundă de evaluare: Accesul la justiție și căile de atac eficiente pentru victimele traficului de persoane . - Strasbourg, 2020 . - 62 p. [Accesat la 3.12.2020].

Disponibil: https://rm.coe.int/greta-2020-11-fgr-mda-en/1680a09538 

Cea de-a treia rundă de evaluare a Convenției se concentrează asupra accesului la justiție și căi de atac eficiente  pentru victimele traficului de ființe umane. Raportul analizează în detaliu punerea în aplicare a prevederilor Convenției, stabilirea obligațiilor de fond și de procedură relevante pentru acest subiect.

GRETA își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele negative ale proceselor îndelungate asupra victimelor și la rezultatul urmăririi penale și solicită autorităților să se asigure că durata procedurilor judiciare în cazurile de trafic de persoane este rezonabilă.

Potrivit raportului, autoritățile moldovenești ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a se asigura că cazurile de trafic de persoane sunt investigate cu promptitudine, monitorizate cu succes și care conduc la sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect disuasiv.

Odată ce autoritățile competente au motive întemeiate să creadă că persoana este victimă a traficului, ofițerul de urmărire penală trebuie să informeze persoana cu privire la drepturile și obligațiile sale.

Cu toate acestea, în practică, ofițerii de urmărire penală nu se asigură întotdeauna că informațiile despre dreptul la despăgubire sunt furnizate într-un mod clar.

GRETA consideră că autoritățile moldovenești ar trebui să consolideze furnizarea de informații în diferite limbi (inclusiv online) pentru presupusele victime și victimele identificate în mod formal ale traficului cu privire la drepturile lor, serviciile disponibile și modul de accesare a acestora, precum și implicațiile recunoașterii ca victimă de trafic.

În plus, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a preveni intimidarea victimelor traficului în timpul anchetei și al procedurilor judiciare, în special prin practica interogatoriului dintre victime și inculpați.

CoE : e-publicații recente - Convenția de la Faro: calea de urmat privind patrimoniul cultural

Convenția de la Faro: calea de urmat privind patrimoniul cultural = The Faro Convention: the way forward with heritage .- Strasbourg, 2020 .- 20 p. [ Accesat la 11.09.2020]

Disponibil : https://rm.coe.int/the-faro-convention-the-way-forward-with-heritage-brochure/16809e3627

Conform Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro la 27 octombrie 2005, recunoașterea patrimoniului este concepută ca o responsabilitate comună : patrimoniul nu se mai limitează la acele elemente recunoscute oficial ca atare de autoritățile naționale – patrimoniul protejat – ci include acum acele elemente considerate drept patrimoniu de către populația și autoritățile locale. Această evoluție cere abordări manageriale noi, mai participative și o mai mare colaborare. 

Această publicație ne explică : că patrimoniul este un bun neregenerabil a cărui conservare, protecție, restaurare și punere în valoare revine societății în ansamblu, inclusiv sferelor politicului, juridicului și administrativului. 

În consecință, apare nevoia de a defini rolurile tuturor celor implicați și de a oferi cetățenilor în special mijloacele de a-și asuma responsabilitățile. Astfel, conștientizarea,cercetarea și instruirea sunt esențiale.

 

Instruirea este vitală pentru a păstra și a transmite cunoștințele și aptitudinile europene care, ele însele, sunt o formă de patrimoniu ce poate fi fructificată. 

Această abordare trebuie să se bazeze pe dialogul dintre stat,cetățeni și profesionaliști în scopul câștigului reciproc. 

Noua broșură a Convenției Faro își propune să încurajeze acțiunea comună în sectorul patrimoniului cultural de către societatea civilă și autorități la diferite niveluri, prezentând exemple de principii ale Convenției Faro aplicate în cazuri concrete, inspirând schimb și partajare de opinii și aducând Convenția Faro către publicul larg. 

Cuprins : 

• Convenția-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția Faro) 
• Principiile Convenției Faro 
• Planul de acțiune al Convenției Faro 
• Probleme tematice și principii Faro în acțiune
• Convenția Faro: o abordare largă 

Convenția Faro: patrimoniul cultural - o cale către viitor !

Mai mult

• https://www.coe.int/en/web/culture-and-heritage/faro-action-plan