Zece principii pentru societăți incluzive și democrații mai puternice

10 Principles for inclusive societies and stronger democracies: A contribution by the Council of Europe’s Committee of Experts on Intercultural Inclusion (ADI-INT), the Government of Spain and many other stakeholders to the New Democratic Pact for Europe. - Madrid, 2026. - 12 p. - URL: https://rm.coe.int/10-principles-for-inclusive-societies-and-stronger-democracies/48802e4d7b (accesat: 07.10.2026).

Societățile incluzive consolidează democrațiile

Centrul Pro-European al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova vă propune traducerea și neoficială în limba română a documentului „10 principii pentru societăți incluzive și democrații mai puternice”, lansat de Comitetul de experți privind incluziunea interculturală al Consiliului Europei (ADI-INT) și Observatorul spaniol privind rasismul și xenofobia (OBERAXE) la 15 octombrie 2026, la Madrid.

Traducere realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și verificată de persoana responsabilă.

Incluziunea interculturală este esențială pentru democrație, deoarece consolidează încrederea, coeziunea socială și legitimitatea democratică, transformând diversitatea într-un factor care stimulează dialogul, colaborarea și prosperitatea comună, în beneficiul tuturor.

Acesta a fost mesajul central al evenimentului de nivel înalt „Societăți incluzive, democrații mai puternice – Construirea unui viitor comun în care fiecare poate contribui, se poate simți parte a societății și se poate dezvolta”, desfășurat la Madrid, la 15 octombrie 2026.

În deschiderea evenimentului, Aurora Ailincai, șefa Departamentului pentru combaterea discriminării și incluziune din cadrul Consiliului Europei, a subliniat că angajamentele de la Reykjavík și Noul Pact Democratic pentru Europa indică aceeași direcție: reziliența și securitatea democratică depind de capacitatea oamenilor de a participa pe deplin la viața societății, de a avea încredere unii în alții și de a se simți recunoscuți ca membri egali ai unei comunități. Construirea societăților incluzive nu este, așadar, un obiectiv separat de consolidarea democrației, ci face parte din însăși fundamentul acesteia.

Zece principii pentru societăți incluzive și democrații mai puternice

În acest context, Comitetul de experți privind incluziunea interculturală al Consiliului Europei (ADI-INT) și Observatorul spaniol privind rasismul și xenofobia (OBERAXE) au elaborat și lansat documentul „10 principii pentru societăți incluzive și democrații mai puternice”.

Principiile oferă un cadru practic pentru integrarea incluziunii interculturale în politici publice și în viața de zi cu zi. Autoritățile publice, instituțiile de învățământ, întreprinderile, mediul academic, societatea civilă, organizațiile internaționale și cetățenii sunt încurajați să contribuie la aplicarea acestora. Documentul reprezintă, totodată, o contribuție la Noul Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei.

Acest document prezintă 10 principii fundamentale pentru construirea unor societăți în care diversitatea este recunoscută și apreciată ca o forță și o oportunitate pentru progresul social, cultural, economic și democratic.

Scopul său este de a demonstra, într-un mod clar și accesibil, cum diversitatea și incluziunea pot consolida democrațiile în beneficiul tuturor, făcându-le mai receptive și mai reziliente – capabile să se adapteze la schimbare, să facă față provocărilor și să protejeze valorile democratice, drepturile omului și statul de drept.

Inspirate de abordarea Consiliului Europei privind incluziunea interculturală, cele „10 principii” oferă un cadru de acțiune pentru autoritățile publice de la toate nivelurile de guvernare, societatea civilă, comunitățile locale, mediul academic, sectorul privat și persoane fizice. Acestea urmăresc să mobilizeze o gamă largă de actori angajați în promovarea acestor principii și în transpunerea lor în politici publice și acțiuni concrete, în diferite sectoare și contexte. Sfera lor universală de aplicare și limbajul accesibil au menirea de a le face relevante și ușor de înțeles pentru un public larg.

Acestea se bazează pe înțelegerea faptului că diversitatea, atunci când este recunoscută și gestionată în mod proactiv, devine o resursă valoroasă pentru dezvoltarea și bunăstarea societății în ansamblu. Ele recunosc că oamenii au puncte de plecare diferite și se pot confrunta cu multiple bariere în calea incluziunii și participării, care se pot cumula și se pot consolida reciproc. Înlăturarea barierelor structurale și specifice, precum și a inegalităților, inclusiv a celor de gen, este esențială pentru construirea unor societăți incluzive și echitabile și a unor democrații mai puternice.

Pentru Consiliul Europei, incluziunea interculturală este o strategie activă care, prin promovarea egalității, recunoașterea diversității, încurajarea interacțiunii și stimularea participării, le permite tuturor să se simtă parte integrantă a societății și să exercite o influență semnificativă asupra deciziilor publice.

Incluziunea interculturală este esențială pentru democrație, deoarece consolidează încrederea, coeziunea socială și legitimitatea democratică, transformând diversitatea într-o forță motrice pentru dialog, colaborare și prosperitate comună, în beneficiul tuturor.

Cele 10 principii contribuie la Pactul democratic nou pentru Europa, promovat de Consiliul Europei, oferind un cadru de principii pentru o Europă în care democrația se construiește în fiecare zi, împreună cu toți și în beneficiul tuturor.

1. Trăim împreună, liberi și egali

Egalitatea și demnitatea umană constituie fundamentul unei societăți democratice. Fiecare persoană trebuie să beneficieze de aceleași drepturi și oportunități, indiferent de origine, identitate sau circumstanțe. Deoarece oamenii se confruntă cu obstacole diferite, sunt necesare măsuri adecvate pentru eliminarea dezavantajelor și pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Egalitatea și demnitatea reprezintă punctele de plecare pentru o societate democratică. Ele le permit tuturor să trăiască în libertate, să își atingă potențialul maxim și să contribuie la o societate prosperă.

Incluziunea înseamnă să înțelegem că fiecare dintre noi este unic și să întreprindem acțiuni concrete pentru a ne asigura că toți se pot bucura de aceleași drepturi și pot avea acces la aceleași oportunități, indiferent de mediul de proveniență, identitate sau circumstanțe.

De asemenea, aceasta presupune recunoașterea faptului că oamenii au puncte de plecare diferite și se pot confrunta cu diverse bariere. Realizarea egalității necesită luarea în considerare a acestor diferențe și, atunci când este necesar, adoptarea unor măsuri adecvate pentru a combate dezavantajele persistente și a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.

Egalitatea consolidează societatea prin promovarea echității și a unui sentiment comun de apartenență. Atunci când oamenii se simt apreciați și tratați cu demnitate, aceștia participă, contribuie și cooperează mai mult și susțin instituțiile care le oferă servicii. Astfel, comunitățile devin mai unite și mai bine pregătite să facă față împreună provocărilor.

2. Recunoaștem diversitatea ca pe o forță și o oportunitate

Diversitatea este o caracteristică firească a societăților contemporane și o resursă pentru progresul social, cultural și economic. Recunoașterea și respectarea diferențelor contribuie la crearea unor comunități mai deschise, mai creative și mai echitabile. Atunci când instituțiile și spațiile publice reflectă diversitatea populației, se consolidează încrederea cetățenilor și sentimentul de reprezentare democratică.

Recunoaștem diversitatea ca o trăsătură intrinsecă a societăților noastre. Înțelegând-o, respectând-o și îmbrățișând-o în mod activ, creăm medii în care fiecare persoană este apreciată, se simte integrată, poate prospera și poate contribui, făcând astfel societatea mai prosperă și mai creativă.

O societate în care diversitatea este gestionată într-un mod incluziv și care se concentrează pe ceea ce ne unește funcționează mai bine: devine mai pluralistă și mai dreaptă. De asemenea, se consolidează legătura dintre instituții și cetățeni. Atunci când instituțiile și spațiile publice reflectă diversitatea societății prin intermediul reprezentanților, al personalului, al politicilor și al prezenței lor publice, acestea dobândesc legitimitate și sunt percepute ca fiind mai aproape de oamenii pe care îi deservesc.

În acest fel, construim o democrație vibrantă și deschisă, în care fiecare se simte reprezentat și parte a unui proiect comun, în beneficiul tuturor.

3. Combatem toate formele de discriminare și de ură, în toate domeniile vieții

Discriminarea și ura afectează demnitatea umană, limitează participarea și subminează încrederea socială. Prevenirea acestora presupune identificarea și eliminarea barierelor discriminatorii, combaterea prejudecăților și asigurarea unor mecanisme eficiente și sigure de raportare și sprijin. O societate în care fiecare se simte protejat este mai incluzivă și mai rezilientă.

Afirmăm că discriminarea și ura nu își au locul în societățile noastre. Ele cauzează prejudicii reale oamenilor, subminează demnitatea și slăbesc încrederea de care fiecare are nevoie pentru a trăi liber și cu încredere.

Identificăm și combatem în mod activ tratamentele discriminatorii, indiferent unde apar, fie că acestea se bazează pe sex, gen, „rasă”, culoare, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, orientare sexuală, identitate și exprimare de gen, caracteristici sexuale, vârstă, stare de sănătate, dizabilitate, stare civilă, statut de migrant sau refugiat ori orice altă caracteristică.

Acest lucru presupune eliminarea obstacolelor care împiedică participarea persoanelor, combaterea prejudecăților și a urii, precum și reacționarea la toate formele de discriminare – inclusiv atunci când diverse bariere se combină și se amplifică reciproc, sau când practicile discriminatorii sunt înrădăcinate în modul în care funcționează instituțiile, organizațiile și sistemele sociale.

Prin prevenirea, confruntarea și combaterea discriminării și a urii, precum și prin asigurarea unei asistențe eficiente și a unor canale sigure de raportare, reducem excluziunea și polarizarea și contribuim la construirea unor societăți în care fiecare persoană se simte în siguranță, consolidând astfel fundamentele unei democrații reziliente și incluzive.

4. Consolidăm relațiile și promovăm interacțiunile pozitive pentru a dezvolta sentimentul de apartenență

Oamenii se simt parte a unei comunități atunci când au posibilitatea să se întâlnească, să comunice și să se recunoască reciproc ca membri egali ai societății. Dialogul deschis și respectuos, experiențele comune și oportunitățile de colaborare contribuie la reducerea prejudecăților, polarizării și diviziunilor sociale, consolidând încrederea și solidaritatea.

Credem că oamenii prosperă atunci când se pot întâlni, pot stabili conexiuni și se pot recunoaște unii pe alții ca membri valoroși ai aceleiași comunități, având drepturi și responsabilități comune. Interacțiunea semnificativă ne ajută să ne înțelegem umanitatea comună, să apreciem bogăția experiențelor noastre diverse și să construim relații prin care, în timp, se poate dezvolta un sentiment de apartenență.

Creăm spații și oportunități pentru ca oamenii să poată purta un dialog deschis și respectuos și să învețe unii de la alții în viața de zi cu zi. Aceste întâlniri consolidează relațiile și reduc prejudecățile, permițând persoanelor din medii diferite să se perceapă reciproc ca egale și ca parte a unui „noi” comun și pluralist.

Prin încurajarea acestor conexiuni, reducem ideile preconcepute, polarizarea și diviziunile sociale, întărind legăturile care fac posibilă conviețuirea. Acest lucru consolidează încrederea și solidaritatea, contribuind la existența unor societăți democratice mai stabile și mai sigure.

5. Susținem dreptul fiecăruia de a participa

Participarea democratică nu se limitează la exercitarea dreptului de vot. Ea presupune implicarea în viața socială, culturală, economică și politică, inclusiv în activitățile comunitare, școli, asociații și procesele de luare a deciziilor. Instituțiile publice trebuie să asigure oportunități accesibile pentru ca fiecare persoană să își poată exprima opiniile, să fie ascultată și să influențeze deciziile care îi afectează viața.

Susținem implicarea activă în viața comunitară și publică. Fiecare persoană are dreptul și capacitatea de a-și face vocea auzită în procesele decizionale care îi modelează viața și bunăstarea comunității.

Participarea semnificativă nu se rezumă doar la vot. Ea presupune implicarea în structurile sociale, culturale, economice și politice care organizează viața de zi cu zi: grupuri de vecinătate, asociații, școli, locuri de muncă, inițiative culturale, religioase sau sportive, mecanisme consultative și alte spații în care se iau decizii. Acest lucru necesită crearea unor oportunități ușor accesibile, care să ofere indivizilor posibilitatea de a se implica, de a fi ascultați și de a influența alegerile colective. De asemenea, presupune ca instituțiile publice să protejeze și să sprijine structurile organizaționale, spațiile și inițiativele care fac posibile aceste contribuții.

Susținând participarea sub toate formele sale, ajutăm oamenii să se simtă parte a comunității lor și a unui proiect comun. Totodată, consolidăm legătura dintre cetățeni și instituțiile publice, sporim capacitatea de reacție a acțiunii publice și ne asigurăm că nevoile și aspirațiile comunității sunt exprimate clar. Acest proces clădește încredere, sporește legitimitatea democratică și conduce la o bunăstare mai mare și la rezultate mai echitabile pentru societate, în ansamblul său.

O societate implicată și angajată este mai puțin vulnerabilă în fața amenințărilor interne sau externe, întrucât cetățenii joacă un rol activ în apărarea valorilor democratice și în prevenirea regreselor sau a abuzurilor de putere.

6. Integrăm incluziunea în viața cotidiană și în toate domeniile acțiunii publice

Incluziunea trebuie să se reflecte în toate aspectele vieții: la locul de muncă, în cartiere, în școli, în serviciile medicale și sociale, în activitățile culturale și de agrement, precum și în spațiile în care oamenii se întâlnesc și iau decizii. Autoritățile, instituțiile, organizațiile societății civile și cetățenii trebuie să colaboreze pentru ca serviciile, practicile și politicile să răspundă nevoilor tuturor.

Considerăm că incluziunea ar trebui să modeleze modul în care trăim, muncim și relaționăm unii cu alții.

Integrăm incluziunea în fiecare aspect al vieții: la locul de muncă, în comunități, în școli, în serviciile de sănătate și asistență socială, în activitățile culturale și de petrecere a timpului liber, precum și în spațiile în care oamenii se întâlnesc și iau decizii. Acest lucru înseamnă că instituțiile, societatea civilă și persoanele particulare acționează împreună, astfel încât toate practicile, serviciile și deciziile să reflecte nevoile și realitățile fiecăruia. Atunci când eforturile sunt conectate în acest mod, acțiunile devin mai coerente, iar resursele sunt utilizate mai eficient.

Prin includerea egalității și a incluziunii în toate aspectele acțiunii publice și ale vieții cotidiene, reducem inegalitățile și consolidăm încrederea dintre oameni și instituțiile lor. Acest demers îmbunătățește calitatea și impactul deciziilor publice, contribuind la o democrație mai coezivă și mai eficientă.

7. Construim o societate incluzivă împreună, în beneficiul tuturor

Incluziunea este o responsabilitate comună, care îi implică și îi avantajează pe toți membrii societății. Inițiativele și spațiile incluzive trebuie să fie deschise tuturor, deoarece contribuie la bunăstarea întregii comunități, nu doar a persoanelor care se confruntă cu dezavantaje. Împărțirea echitabilă a oportunităților și resurselor favorizează colaborarea, reduce tensiunile și consolidează solidaritatea socială.

Considerăm că incluziunea este un efort comun, care ne implică pe toți și de pe urma căruia toți avem de câștigat. Fiecare are un rol de îndeplinit, iar beneficiile sunt pentru toată lumea.

Incluziunea se dezvoltă atunci când oamenii conștientizează că au un interes comun în bunăstarea întregii comunități. Inițiativele, spațiile și practicile incluzive sunt deschise tuturor, deoarece ele consolidează bunăstarea întregii comunități – nu doar a celor care se pot confrunta cu dezavantaje.

Înțelegând incluziunea ca pe un bun comun, reducem rivalitățile și competiția inutile, atenuăm tensiunile și creăm condițiile necesare pentru a aprecia diversitatea, în loc să ne temem de ea. Atunci când resursele și oportunitățile sunt împărtășite, efectele lor pozitive se multiplică, stimulând colaborarea și dezvoltarea comună. Acest lucru diminuează sentimentele de nedreptate și marginalizare și contribuie la construirea unor comunități mai echitabile, mai solidare și mai dinamice, capabile să susțină o democrație vibrantă și rezilientă.

8. Dezvoltăm competențele necesare pentru a trăi împreună în diversitate

Competențele interculturale îi ajută pe oameni să înțeleagă și să respecte diferențele, să comunice constructiv și să recunoască demnitatea și perspectivele celorlalți. Educația, informarea și experiențele cotidiene contribuie la dezvoltarea empatiei, cooperării, gândirii critice și capacității de a combate prejudecățile. Aceste competențe susțin participarea democratică și soluționarea pașnică a conflictelor.

Considerăm că competența interculturală este esențială pentru conviețuirea în societăți diverse. Aceasta permite fiecăruia să înțeleagă și să prețuiască diferențele, să comunice cu respect și să recunoască demnitatea și perspectivele celorlalți.

Încă de la o vârstă fragedă, prin educație, activități de conștientizare și experiențe cotidiene, ne dezvoltăm valorile, atitudinile, competențele, cunoștințele și capacitatea de înțelegere critică necesare pentru a aborda diversitatea în mod constructiv – precum empatia, cooperarea, conștiința de sine și capacitatea de a chestiona presupunerile nefondate.

Prin consolidarea competențelor interculturale, participăm cu încredere la viața democratică, reducem prejudecățile, prevenim discriminarea și promovăm societăți mai deschise la dialog, fiind totodată mai bine pregătite pentru a soluționa conflictele pe cale pașnică.

9. Protejăm un mediu digital respectuos, sigur, pluralist și de încredere

Spațiul digital trebuie să respecte aceleași valori care stau la baza societăților democratice. Dezinformarea și discursul instigator la ură din mediul online pot alimenta teama, neîncrederea și diviziunile sociale. Promovarea gândirii critice, a educației mediatice și digitale, a accesului la informații fiabile și a responsabilității platformelor, instituțiilor și utilizatorilor contribuie la un mediu digital în care drepturile sunt respectate, iar participarea publică este informată și incluzivă.

Astăzi, o mare parte a vieții noastre cotidiene se desfășoară în mediul digital. În cadrul acestuia, interacționăm cu ceilalți, ne informăm, împărtășim idei și participăm la viața publică.

Considerăm că spațiul digital ar trebui guvernat de aceleași valori care stau la baza societăților noastre democratice. Acesta ar trebui să fie un mediu pluralist, bazat pe respect și siguranță, în care libertatea de exprimare merge mână în mână cu responsabilitatea și respectul pentru demnitatea și drepturile tuturor oamenilor.

Dezinformarea și discursul instigator la ură în mediul online dăunează indivizilor și grupurilor, generează teamă și neîncredere și subminează conviețuirea. Atunci când circulă mesaje care dezbină și dezumanizează, sau când sunt răspândite neadevăruri, dialogul se deteriorează, iar democrația are de suferit.

Ca răspuns la acest fenomen, promovăm gândirea critică, competențele mediale și digitale, precum și accesul la informații credibile. De asemenea, încurajăm instituțiile publice, platformele digitale, mass-media, organizațiile societății civile și cetățenii să își asume responsabilitatea și să acționeze pentru a preveni manipularea informațiilor, a spori transparența și a lua atitudine împotriva conținutului care incită la ură sau încalcă drepturile fundamentale.

Îngrijindu-ne de spațiul digital, consolidăm încrederea, conviețuirea și participarea informată, asigurându-ne că tehnologia servește unei societăți incluzive, pluraliste și coezive.

10. Evaluăm, măsurăm, împărtășim experiențe și învățăm pentru a progresa

Consolidarea democrațiilor incluzive presupune evaluarea continuă a politicilor și acțiunilor, utilizarea datelor fiabile și împărtășirea cunoștințelor. Analiza rezultatelor permite identificarea inegalităților, înțelegerea impactului măsurilor asupra diferitelor grupuri și îmbunătățirea intervențiilor publice. Ascultarea persoanelor vizate și luarea în considerare a unor perspective diverse ajută instituțiile să răspundă mai bine nevoilor comunităților și să consolideze încrederea publică.

Considerăm că democrațiile incluzive devin mai puternice atunci când deciziile sunt ghidate de dovezi, reflecție și dorința de a învăța.

Măsurarea activităților noastre și înțelegerea impactului acestora ne ajută să acționăm cu claritate, onestitate și un scop bine definit. Utilizând date de încredere, monitorizând progresul, evaluând rezultatele și împărtășind cunoștințele în mod deschis, putem consolida ceea ce funcționează, putem remedia deficiențele și ne putem îmbunătăți continuu eforturile. Dovezile ajută, de asemenea, la identificarea inegalităților, la evaluarea modului în care politicile și acțiunile afectează diferit diverse grupuri și la asigurarea faptului că îmbunătățirile aduc beneficii tuturor.

A învăța înseamnă, totodată, a-i asculta pe cei vizați și a lua în considerare experiențe și perspective diverse, astfel încât acțiunile să poată fi adaptate la nevoile și circumstanțele în continuă schimbare. Combinând cunoașterea, reflecția și dialogul, putem lua decizii mai bune și ne putem asigura că eforturile noastre rămân relevante și eficiente.

Prețuind evaluarea onestă și deschiderea către învățare, consolidăm încrederea oamenilor în modul în care sunt luate deciziile și în instituțiile care îi deservesc. Acest lucru contribuie la menținerea relevanței și echității acțiunilor, asigurând un răspuns adecvat la nevoile comunităților și sprijinind astfel democrații mai legitime, mai adaptabile și mai reziliente.

Incluziunea interculturală – o responsabilitate comună

Cele zece principii propun o abordare cuprinzătoare a incluziunii interculturale, care îmbină egalitatea și combaterea discriminării cu participarea, dialogul, educația, responsabilitatea digitală și îmbunătățirea continuă a politicilor publice.

Mesajul central al Consiliului Europei este că diversitatea, atunci când este recunoscută și valorificată, poate deveni o resursă pentru dezvoltarea societății și consolidarea democrației. Aplicarea acestor principii presupune implicarea autorităților, instituțiilor, organizațiilor și cetățenilor în construirea unui viitor comun, în care fiecare persoană să poată participa, să își găsească locul și să își valorifice potențialul.

Mai multe informații relevante:

https://www.coe.int/en/web/new-democratic-pact-for-europe

Cea de-a 75-a aniversare a Consiliului Europei: Uniți în jurul valorilor noastre

Cel de-al IV-lea Summit al Consiliului Europei: Reykjavik, Islanda, 16-17 mai 2023

Declarația de la Reykjavík: Uniți în jurul valorilor noastre

Spre un nou Pact Democratic pentru Europa. Raportul Secretarului General al CoE. 2025

CoE: e-publicații: Orașe interculturale: Rezultatele sondajului anual 2025

Intercultural Cities: Annual survey report 2025 /  The Intercultural Cities Programme of the Council of Europe. - Strasbourg, 2026. - 26 p. - URL: https://rm.coe.int/icc-annual-survey-2025-results/1680b67bdc (accesat: 03.04.2026)

Interculturalitatea la nivel local este un element esențial în construirea unor comunități incluzive, coezive și reziliente – un obiectiv care se regăsește în recomandările Programului „Intercultural Cities” al Consiliului Europei, bazat pe valorile egalității, diversității, interacțiunii și participării cetățenilor.

Acest model arată cum orașele pot valorifica diversitatea culturală ca resursă socială și culturală, încurajând politici și practici care sprijină coeziunea socială și participarea activă a tuturor locuitorilor, indiferent de originea lor. Pentru Republica Moldova, chiar dacă nu există, în prezent, orașe membre declarate ale rețelei Intercultural Cities, abordările promovate de Consiliul Europei sunt direct relevante pentru activitatea bibliotecilor ca spații civice și culturale: bibliotecile pot deveni centre de incluziune, dialog și învățare interculturală, promovând accesul egal la informație și servicii pentru grupuri diverse, adaptând programe culturale și educaționale care să reflecte pluralismul societății și sprijinind comunitățile locale în a combaterea stereotipurilor și discriminării. Prin astfel de practici, bibliotecarii pot contribui concret la dezvoltarea unei identități comunitare bazate pe respect reciproc și participare civică, consolidând rolul bibliotecii nu doar ca depozit de carte, ci ca platformă activă de incluziune socială și schimb de experiențe culturale – în linie cu valorile moderne de „interculturalitate” promovate la nivel european

1. Context și scopul sondajului

Raportul „ICC Annual Survey 2025 Results” este rezultatul unui sondaj anual realizat de Programul Orașelor Interculturale (Intercultural Cities – ICC) al Consiliului Europei, care se desfășoară de peste 15 ani. Programul reunește orașe din întreaga lume pentru a promova incluziunea socială, diversitatea și coeziunea într‑o societate interculturală. 

Scopul sondajului (realizat între 17 decembrie 2024 și 24 ianuarie 2025) a fost:

• să evalueze ce instrumente și activități folosesc orașele membre pentru promovarea incluziunii interculturale;
• să măsoare nivelul de angajament în cadrul Programului ICC;
• să identifice nevoile orașelor pentru viitor și impactul pe care îl are Programul asupra politicilor locale.

În total, 169 de orașe membre au fost invitate să răspundă, iar 37 au completat chestionarul – din Europa, Asia, Australia și America de Nord.

2. Instrumente și practici interculturale folosite de orașe

Programul ICC oferă orașelor o serie de instrumente pentru a sprijini politicile locale de incluziune, printre care:

a) ICC Index

• Este un instrument de autoevaluare care ajută orașele să urmărească progresul politicilor interculturale.
• În 2025, majoritatea orașelor care au răspuns folosesc ICC Index sau plănuiesc să îl adopte în viitor pentru a monitoriza evoluția propriilor strategii.

b) Metodologia anti‑rumori

• Aceasta este o abordare contra stereotipurilor și prejudecăților despre comunitățile minoritare.
• Un procent semnificativ de orașe desfășoară campanii anti‑rumori sau intenționează să o facă, ceea ce arată că narativele publice reprezintă o zonă de interes major.

c) Strategii și planuri interculturale

• Majoritatea orașelor au adoptat sau actualizat planuri, strategii sau politici integrate care urmăresc valori precum egalitatea, diversitatea, participarea civică și incluziunea socială.
• Aceste strategii diferă ca structură, dar sunt din ce în ce mai orientate spre integrarea valorilor interculturale în toate domeniile administrative.

d) Tipuri de activități desfășurate

Orașele răspund prin:

• proiecte locale;
• ateliere și sesiuni de training;
• campanii media și comunicare publică;
• consultări cu cetățenii și dialoguri comunitare;
• sprijinirea societății civile implicate în probleme de incluziune.

Aceste activități ajută la consolidarea coeziunii sociale și la crearea unor politici locale mai incluzive.

3. Angajamentul orașelor și cooperarea în rețea

a) Participarea la activitățile ICC

Răspunsurile arată că implicarea în evenimentele, întâlnirile și formările ICC este relativ stabilă în comparație cu anii anteriori. Orașele participă activ la:

• reuniuni regionale și internaționale;
• schimburi de bune practici;
• întâlniri ale coordonatorilor ICC.

b) Cooperare între orașe

Un aspect semnalat ca fiind tot mai important este cooperarea între orașe:

• orașele își împărtășesc experiențele și instrumentele;
• se organizează evenimente comune;
• se dezvoltă rețele locale naționale și internaționale.

Acest schimb facilitează învățarea reciprocă și adoptarea de soluții inovatoare.

4. Nevoi identificate și impactul Programului

Răspunsurile orașelor au evidențiat atât puncte forte, cât și provocări:

a) Nevoi și priorități

• Sprijin continuu din partea Secretariatului ICC — orașele apreciază facilitarea accesului la instrumente, resurse și orientări pentru politici eficiente.
• Resurse financiare și umane — multe orașe semnalează că resursele limitate pot afecta implementarea strategiilor interculturale.
• Adaptarea la schimbări politice — contextul politic național sau local poate reprezenta un obstacol în promovarea incluziunii sociale.

b) Impactul principal al Programului ICC

Orașele au raportat:

• creșterea gradului de conștientizare asupra valorilor interculturale la nivel administrativ și comunitar;
• îmbunătățirea colaborării între sectoare ale administrației locale;
• creșterea vizibilității inițiativelor de incluziune interculturală;
• un accent mai mare pe măsurarea progresului, datorită instrumentelor precum ICC Index.

5. Concluzii

Raportul concluzionează că:

• Instrumentele ICC continuă să fie relevante și utile pentru orașele membre.
• Există un angajament puternic în program, dar și provocări noi, în special legate de contextul economic și politic.
• Cooperarea și schimbul de bune practici între orașe rămân esențiale pentru dezvoltarea politicilor interculturale.

În ansamblu, raportul sugerează că Programul ICC joacă un rol semnificativ în sprijinirea orașelor pentru crearea unor comunități mai incluzive, diverse și reziliente, iar sondajul anual este un instrument important pentru adaptarea sprijinului oferit în continuare. 

6. Câteva date concrete

• 65 % dintre orașele respondent au folosit ICC Index în 2025 pentru a măsura progresul.
• Majoritatea orașelor au cel puțin o strategie sau plan de incluziune interculturală adoptat sau în curs de actualizare.
• Programele anti‑rumori și activitățile de comunicare interculturală sunt printre cele mai utilizate instrumente.

Democrația deliberativă: instrument pentru dialog şi reziliență la nivel local

O Europă rezistentă prin democrația deliberativă: orașe și regiuni în acțiune!

La 26 noiembrie 2025, la Strasbourg, Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei a organizat conferinţa „Resilient Europe through deliberative democracy: Cities and regions in action!”, care a pus în centrul dezbaterii rolul democraţiei deliberative ca instrument complementar la democraţia reprezentativă, capabil să refacă încrederea cetăţenilor în instituţii şi să genereze soluţii concrete la nivel local şi regional. Evenimentul a ilustrat, prin experienţe practice, condiţiile necesare pentru succes (selecţie, tematică, remunerare/compensaţii, follow-up instituţional) şi a legat aceste practici de demersurile normative şi strategice deja demarate de Congres (inclusiv Recomandarea din 2022 şi ghidul pentru autorităţi). 

Ambasadoarea Daniela Cujbă, a participat la deschiderea conferinței. În intervenția sa, doamna Ambasador a subliniat rolul esențial al democrației deliberative într-o perioadă marcată de crize, polarizare și scăderea încrederii în instituții. Ea a evidențiat angajamentul statelor membre față de Principiile democrației de la Reykjavik și a salutat inițiativa elaborării unui Nou Pact Democratic pentru Europa, menit să consolideze participarea cetățenilor la toate nivelurile administrației.

Doamna Ambasador a accentuat importanța orașelor și regiunilor ca spații unde democrația se trăiește zilnic și unde autoritățile locale pot deveni veritabile laboratoare ale democrației participative și deliberative.

Democrația locală este una dintre prioritățile Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Context şi obiective

Democraţia deliberativă (forumuri cetăţeneşti, convenţii ale cetăţenilor, adunări selectate la întâmplare etc.) se dezvoltă rapid în Europa ca metodă de implicare a cetăţenilor în decizii publice. Congresul urmăreşte două obiective principale: (1) promovarea utilizării acestor instrumente la nivel local/regional prin standardizare şi bune practici; (2) asigurarea faptului că rezultatele deliberărilor sunt tratate serios de autorităţi, pentru a păstra câştigul de credibilitate obţinut prin proces. Aceste teme au fost recunoscute ca parte din efortul de avansare a „Noului Pact Democratic pentru Europa”.

Constatări principale din conferinţă

1. Eficienţă în redobândirea încrederii. Exemplele prezentate arată că procesele deliberative pot tempera polarizarea şi pot conduce la consensuri argumentate (ex.: Convenţia cetăţenească din Strasbourg privind traseul tramvaiului), transformând conflictele publice în dialog constructiv. 

2. Importanţa selecţiei echilibrate. Modelele de selecţie ale participanţilor – în special selecţia aleatorie ponderată (sortition) – sunt considerate cele mai echitabile, dar necesită eforturi suplimentare pentru a evita subreprezentarea unor grupuri (tineri, minorităţi, persoane cu timp limitat). 

3. Tematici adecvate şi rezultate implementabile. Temele alese au fost în general concrete şi relevante local (sănătate mintală, gestionarea deşeurilor, spaţii verzi). Când recomandările au fost clare şi fezabile, valoarea procesului a crescut — exemplu: Mostar, unde 90% din recomandări au fost adoptate. 

4. Reguli şi legitimitate procedurală. Deliberarea „nu se improvizează”: ghiduri, reguli clare, facilitare independentă şi mecanisme de monitorizare a implementării sunt esenţiale. Congresul a subliniat necesitatea cadrului normativ şi a unui plan de urmărire a rezultatelor. 

Studii de caz prezentate (relevanţă practică)

• Tolosa (Spania): prioritate pe sănătate mintală post-pandemie; întâlniri repetate (serie de întâlniri) pentru construire graduală a consensului. 
• Zviahel (Ucraina): deliberări axate pe mediu urban şi regenerare, cu implicare în proiecte concrete (plantări, spaţii de relaxare pentru veterani). 
• Mostar (BiH): exemplu de folosire a deliberării pentru provocări practice (gestionarea deşeurilor) cu o rată înaltă de implementare a recomandărilor. 

Provocări şi riscuri identificate

• Subreprezentare şi selecţie imperfectă: selecţia la întâmplare nu garantează automat reprezentativitate completă; sunt necesare măsuri active de incluziune. 
• Lipsa angajamentului instituţional: cel mai mare risc este ca autorităţile să nu respecte sau să minimalizeze recomandările — aceasta subminează încrederea şi are efect invers asupra legimităţii instrumentului. 
• Resurse şi sustenabilitate: procesele deliberative implică timp, facilitare profesională şi buget (compensaţii/remunerare pentru participanţi), ceea ce poate limita scala şi frecvenţa implementării. 

Recomandări practice pentru autorităţile locale/regionale (pentru integrare în politica publică)

1. Adoptaţi un cadru procedural clar (ghid, reguli de selecţie, standard de facilitare) şi comunicaţi-l public; folosiţi materialele şi recomandările Congresului ca referinţă. 

2. Selectaţi teme concrete şi fezabile care permit recomandări operationalizabile; evitaţi subiectele pur simbolice sau excesiv de largi. 

3. Asiguraţi incluziunea activă (măsuri pentru tineri, persoane defavorizate, minorităţi) şi compensaţii rezonabile pentru dedicarea de timp a participanţilor. 

4. Planificaţi mecanisme de follow-up: termene pentru răspuns oficial, etape de implementare şi rapoarte de monitorizare publice. Legitimarea deliberării depinde de urmărirea rezultatelor. 

5. Asiguraţi transparenţa şi comunicarea: raport final, materiale de informare şi explicaţii despre impactul recomandărilor pentru a menţine sprijinul public. 

Concluzie

Evenimentul a reconfirmat că democraţia deliberativă este un instrument puternic şi complementar, capabil să fortifice democraţia locală dacă este proiectată şi administrată cu rigoare procedurală, incluziune şi angajament instituţional. Pentru autorităţile locale şi regionale — inclusiv cele din Republica Moldova — lecţiile practice (teme concrete, selecţie echilibrată, remunerare/compensaţii, mecanisme de follow-up) oferă un pachet operationalizabil pentru a începe experimente locale şi a le integra treptat în arhitectura democratică existentă. 

Informații suplimentare:

• Deliberative democracy: a new tool for dialogue and resilience for cities and regions

Capabilă să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile lor, democrația deliberativă „consolidează democrația reprezentativă, dar nu o înlocuiește”, așa cum a demonstrat conferința „O Europă rezistentă prin democrația deliberativă: orașe și regiuni în acțiune!”, organizată de Congres pe 26 noiembrie la Strasbourg. Bogată în exemple concrete, conferința a abordat și condițiile necesare succesului acestei forme de democrație, care se dezvoltă rapid în întreaga Europă.

În 2022, Congresul a adoptat o Recomandare menită să promoveze democrația deliberativă la nivel local și regional, ceea ce a dus la elaborarea unui ghid pentru autoritățile locale și regionale. Această lucrare a arătat încă de la început că democrația deliberativă nu poate fi improvizată și că organizarea sa necesită reguli precise și o considerare reală a deciziilor care rezultă din acest proces. Yves Dejaeghere, Director Executiv al Federației pentru Inovație în Democrație (Belgia), a prezentat unele dintre mecanismele implicate, în special în ceea ce privește selecția participanților în adunări, amintind reprezentanților aleși un principiu fundamental: „Dacă lansați un proces de democrație deliberativă la nivel local sau regional, veți consolida încrederea cetățenilor în instituțiile voastre, dar dacă nu respectați opiniile și deciziile luate în cadrul acestui proces, veți pierde acea încredere și mai repede.”

Ce instrumente sunt disponibile pentru democrația deliberativă?

Tolosa în Spania, Zviahel în Ucraina și Mostar în Bosnia și Herțegovina trăiesc în contexte foarte diferite, dar toate trei au pus recent în funcțiune structuri și adunări pentru democrația deliberativă. Primarii sau reprezentanții acestora, prezenți la eveniment, au împărtășit o serie de proceduri și principii de acțiune, în primul rând căutarea unor teme potrivite pentru acest tip de dezbatere: ele trebuie să fie concrete și direct relevante pentru nivelul local sau regional la care sunt organizate.

În Tolosa, prima temă a fost promovarea sănătății mintale în urma pandemiei de Covid, discutată de participanți pe parcursul a cinci sâmbete. Între octombrie și noiembrie 2024, locuitorii din Zviahel au petrecut șase zile concentrându-se pe mediul lor de trai, inclusiv prin plantarea de alei cu copaci și crearea unei zone de relaxare în jurul unui iaz, punând accent pe îmbunătățirea primirii și reabilitării veteranilor de război. Mostar, pentru partea sa, s-a concentrat pe implicarea mai bună a cetățenilor în colectarea, gestionarea și valorificarea deșeurilor, iar 90% dintre recomandările lor au fost ulterior luate în considerare de oraș. Orașul lucrează, de asemenea, cu cetățenii la modul în care fluxurile turistice să fie distribuite mai echilibrat pe parcursul anului.

În toate cele trei cazuri, participanții la adunări au fost selecționați aleatoriu, un model de participare considerat cel mai echitabil, chiar dacă nu este perfect. Într-adevăr, în ciuda selecției aleatorii, unele grupuri rămân subreprezentate, mai ales atunci când membrii acestora nu doresc să participe la lucrări. Echilibrarea participanților rămâne o provocare dificilă, iar eforturi trebuie făcute pentru a evita, pe cât posibil, subreprezentarea unor grupuri și supra-reprezentarea altora. Având în vedere timpul implicat, orașele care pot oferi compensații financiare membrilor acestor adunări. Acesta este un stimulent la început, dar devine secundar ulterior, pe măsură ce interesul și motivația pentru această activitate predomină, notează primarul din Tolosa, Angel Martinez de Rituerto Arregui.

Mărturii foarte concrete despre experiențe în multiplicare

Rezumatul experienței sale, primarul din Mostar, Dani Rahimic, menționează că într-o țară cu instituții complexe și divizate precum a sa, asociațiile cetățenești sunt mai bune decât partidele politice în depășirea diviziunilor pentru a face progrese concrete asupra problemelor considerate priorități de populație, dar nu întotdeauna de politicieni.

Orașul gazdă al Congresului, Strasbourg, a lansat în 2024 o amplă „Convenție a Cetățenilor” privind traseul unei viitoare linii de tramvai în nordul orașului, subiect care a generat dezbateri aprinse în anii anteriori. Această Convenție a contribuit la calmarea climatului tensionat. Aproximativ 100 de locuitori din Strasbourg au fost selectați aleatoriu pentru a participa, iar dezbaterile reale au înlocuit confruntările. Concluziile sale au condus, în cele din urmă, la revizuirea proiectului de către municipalitate. Chris Bernard, membru al acestei Convenții, și-a împărtășit experiența și și-a exprimat mândria că a participat: la început, a spus el, nimeni nu credea că vom realiza ceva, dar în final am reușit să construim un consens solid și bine documentat. El a revenit, de asemenea, la principiul plății participanților în adunări: „Nu ar trebui să vorbim despre remunerare, așa cum au sugerat uneori adversarii noștri, pentru că este mai degrabă o chestiune de compensație pentru timpul petrecut, iar dacă ne numărăm orele, ne dăm repede seama că reprezintă o sumă mult mai mică decât ceea ce ar câștiga orice angajat salariar sau lucrător!”

• Congress moving forward on deliberative democracy
• Moving forward on deliberative democracy: Congress contributes to New Democratic Pact
• Deliberative democracy, a complement to local democracy

Spre deosebire de rețelele sociale, care prea des polarizează dezbaterile și încurajează extremismul, democrația deliberativă permite restaurarea unui dialog autentic, bazat pe ascultare și respect. Totuși, acesta este departe de a fi singurul avantaj al acestei noi forme de schimb.

Democrația deliberativă la nivel local și regional

Deși democrația deliberativă este deosebit de potrivită la nivel local și regional, ea devine cu atât mai necesară cu cât poate contrabalansa violența discursurilor necontrolate și slab documentate care proliferează pe platformele online, potrivit lui Jane Suiter, profesor de comunicare politică la Dublin City University (Irlanda): „Atunci când participanții la dezbaterile deliberative sunt în dezacord, ei nu încep să își acuze detractorii de teorii ale conspirației, pentru că se ascultă reciproc în loc să se confrunte.” Totuși, democrația deliberativă poate fi intimidantă pentru unii oficiali aleși, locali sau naționali, care se pot simți amenințați în poziția lor de putere, crede aceasta. Cu toate acestea, dacă este bine organizată, democrația deliberativă permite tuturor grupurilor să se exprime, implică cetățenii în decizii majore și este adesea mai simplă și mai puțin costisitoare de organizat decât un referendum. Jane Suiter a adus, de asemenea, un omagiu numeroaselor inițiative ucrainene prezentate în cadrul conferinței, menționând că „dacă funcționează bine în această țară, în ciuda războiului, nu există niciun motiv pentru care nu ar putea să se dezvolte cu succes și în alte țări cu condiții de trai mai puțin dificile.”

Mobilitatea – o temă ideală pentru democrația deliberativă

Capitala Lituaniei, Vilnius, își pregătește în prezent noul proiect de mobilitate, într-un moment în care orașul, și implicit traficul, se dezvoltă rapid. În prezent, 30% dintre locuitori se deplasează cu mașina, 30% cu transportul public și 30% pe jos, și am considerat că mobilitatea este o temă ideală pentru discuția într-o adunare a cetățenilor, a explicat Beatrice Umbrasaite, consilier al arhitectului-șef al orașului. Un proiect bazat pe recomandările acestei adunări va fi apoi supus tuturor locuitorilor: acest proces condus de cetățeni îi oferă o „dimensiune umană” și arată, totodată, cum democrația deliberativă întărește democrația în ansamblu.

Uneori, potrivit Mirelei Dzeverhovic, viceprimar al orașului Sarajevo (Bosnia și Herțegovina), membrii adunărilor cetățenești ajung la acorduri atunci când politicienii nu reușesc să facă acest lucru. Acest lucru este valabil mai ales în țările cu structuri multiple și complexe, cu suprapuneri semnificative de competențe între diferite niveluri de guvernare, în special municipal, regional și federal sau central: „Dezbaterile și întâlnirile pe care le organizăm ne permit să ne pregătim pentru viitorul entității noastre urbane fără părtinire politică”, a adăugat ea.

Carsten Berg, director al Inițiativei Cetățenești Europene din Freiburg (Germania), a oferit o imagine de ansamblu a diferitelor exemple de democrație deliberativă existente la nivel local și regional în Europa: structurile lor variate arată că nu există un model unic, dar că toate îmbogățesc procesele democratice existente în orașele și regiunile în care operează.

Cum poate fi susținută democrația deliberativă?

Dezbaterile care au urmat prezentărilor s-au concentrat pe mijloacele și metodele pentru lansarea unui experiment de democrație deliberativă, dar și pe importanța susținerii acestui tip de adunare, fie prin „instituționalizare”, fie prin oferirea unui cadru legal. O democrație deliberativă funcțională poate avansa un oraș sau o regiune, dar și o întreagă țară, a punctat Sean O'Brien, consilier local în Tullamore (Irlanda): adunările deliberative din întreaga țară au cerut modificarea constituțională pentru a permite un vot privind decriminalizarea avortului în Irlanda, ceea ce s-a realizat în 2019.

În încheierea conferinței, Damir Kapidzic, profesor de științe politice în Sarajevo și consultant internațional al Consiliului Europei pe democrația inovativă și procesele democratice, a evidențiat beneficiile democrației deliberative, fie în termeni de participare cetățenească, incluziune sau consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile lor. „Acum trebuie să construim infrastructură civică pentru deliberare, care să includă dezvoltarea competențelor, furnizarea de servicii deliberative la nivel regional și național, fonduri și acces la resurse de cunoaștere pentru a sprijini și organiza deliberarea într-un mod mai sistemic, conectând experți și platforme pentru învățare reciprocă. Investiți în cetățeni pregătiți pentru deliberare!”, a concluzionat el.

CoE: e- publicații - Învățământul superior pentru diversitate, incluziune socială și comunitate - Un imperativ democratic

Higher education for diversity, social inclusion and community - A democratic imperative = Învățământul superior pentru diversitate, incluziune socială și comunitate - Un imperativ democratic  / Seria educație superioară a Consiliului Europei nr. 22. - August, 2018. - [Accesat 7 martie 2019]. - 256 p.

Disponibil la: https://rm.coe.int/higher-education-for-diversity-16x24-web/16808e4a7a

Acest volum își propune să devină un angajament față de o cultură a democrației prin educație.

Cartea este împărțită în trei părți principale. Prima secțiune - "Democrația, cunoașterea și incluziunea față de politica post-adevăr - Reafirmând principiile învățământului superior" - face un argument puternic pentru importanța continuă a educației și cercetării superioare pentru societatea modernă.

Cea de-a doua secțiune se axează pe instituțiile de învățământ superior și pe nevoia de campusuri incluzive și diferite.

A treia secțiune se referă la îmbunătățirea includerii refugiaților și a imigranților.

Relația dintre învățământul superior, instituțiile și comunitățile locale este acoperită de a patra secțiune.

"Societățile europene se confruntă cu provocări, iar învățământul superior trebuie să joace un rol-cheie în atingerea acestora, și este o parte a misiunii democratice a învățământului superior pentru a răspunde așteptărilor acestor societăți în acest sens", afirmă Snežana Samardžić-Marković, director General pentru Democrație a Consiliului Europei.

Autorii speră ca, diversele capitole cuprinse în acest volum vor inspira acțiuni, și vor prezenta interes pentru diferite subiecte de discuții. 

Contribuția Consiliului Europei la Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), altfel cunoscute ca Obiective Globale, sunt un apel universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei, protejarea planetei și asigurarea faptului că toți oamenii se bucură de pace și prosperitate. Buna funcționare a acestor ODD-uri în spiritul parteneriatului și pragmatismului pentru a face alegerile corecte acum au scopul de a îmbunătăți nivelul de trai, într-un mod durabil, pentru generațiile viitoare. Ele oferă ghidare și obiective clare pentru adoptare pentru toate țările din lume, în conformitate cu propriile lor priorități și provocările globale din domeniul mediului în general. Aceste Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) constituie o agendă amplă. Ele abordează cauzele profunde ale sărăciei și ne aduc împreună pentru a face o schimbare pozitivă pentru noi toți şi această planetă.

Prin abordarea sa politică globală și cuprinzătoare, Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă a fost de o importanță majoră pentru Consiliul Europei, care a contribuit încă de la început la procesul ce a dus la adoptarea acestei agende.

Multe dintre activitățile Consiliului Europei sunt relevante pentru Agenda 2030 și contribuie la punerea sa în aplicare. Acest site prezintă modul în care obiectivele, instrumentele și activitățile organizației se aliniază Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Deși recunoaște că responsabilitatea principală pentru implementarea Agendei 2030 revine statelor membre, Consiliul Europei – în calitate de organizație internațională – are rolul de a sprijini și facilita contribuția țărilor europene la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. În mod specific, organizația poate contribui, prin intermediul instrumentelor sale, la procesul de raportare privind implementarea la nivel național, iar mai multe state membre au făcut referire la activitatea lor în cadrul Consiliului Europei în astfel de rapoarte.

Consiliul Europei este reprezentat în mod regulat la evenimente relevante ale ONU, inclusiv la Forumul regional privind dezvoltarea durabilă pentru regiunea UNECE și la Forumul politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă.

Prin Declarația de la Reykjavik din 2023, Consiliul Europei și-a reafirmat angajamentul de a contribui la progresele în direcția obiectivelor de dezvoltare durabilă și de a acționa mai ferm în acest sens. În plus, declarația a evidențiat implementarea acestor obiective ca o componentă a cooperării și relațiilor Consiliului Europei cu alte organizații internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite și OSCE. Importanța consolidării dialogului și a cooperării cu acești parteneri prioritari a fost reafirmată în Strategia Consiliului Europei privind acțiunea externă, adoptată în mai 2026.

Valoarea adăugată unică a Consiliului Europei constă într-o combinație de elemente:

• Statutul său paneuropean: 46 de state membre, inclusiv Republica Moldova;
• standardele sale: un cadru normativ cuprinzător și cuantificabil, care poate servi drept set de indicatori sau repere de referință;
• dimensiunea sa bazată pe implicarea mai multor părți interesate: structura unică a Consiliului Europei include Adunarea Parlamentară, Congresul Autorităților Locale și Regionale, Comisarul pentru Drepturile Omului, Conferința Organizațiilor Internaționale Neguvernamentale și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a cărei jurisprudență acoperă aproape toate obiectivele de dezvoltare durabilă. Aceste diverse organe și instrumente sunt esențiale pentru a sprijini statele în eforturile lor de a transpune agenda globală în acțiuni concrete, atât la nivel național, cât și local;
• organismele sale de monitorizare: esențiale pentru stimularea dialogului politic, colectarea datelor, evaluarea progreselor și oferirea de îndrumări suplimentare;
• sprijinul tehnic acordat țărilor individuale pentru consolidarea capacităților și eliminarea obstacolelor din calea implementării; și
• deschiderea sa la nivel global: majoritatea convențiilor și activităților organizației, cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, sunt deschise participării statelor nemembre, în special celor care beneficiază de statutul de observator și celor din regiunile învecinate.

Mai mult

Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a subliniat în scrisoarea sa către Secretarul General al Națiunilor Unite Ban Ki-moon în mai 2015: "Consiliul Europei este o organizație bazată pe valorile universale ale drepturilor omului, ale democrației și statului de drept. Prin urmare, contribuția noastră trebuie să se concentreze asupra acestor valori. Acestea nu sunt doar valori în sine, ci și factori importanți de sustenabilitate pentru orice model societal ".

Prin definiție, majoritatea, dacă nu toate, activităților Consiliului Europei sunt relevante și contribuie la implementarea Agendei 2030. În acest context, începând cu următorul bienal (2018-2019), programul Consiliului Europei de activități și bugetul vor indica legături, dacă este cazul, cu obiective specifice de dezvoltare durabilă. 

CoE: E-publicatii 2017: Participare culturală și societăți incluzive: raport tematic

H.2.1/2017-CU

Cultural participation and inclusive societies: A thematic report based on the Indicator Framework on Culture and Democracy: December 2016 / Investigator: Helmut K. Anheier; Authors: Regina A. List, Olga Kononykhina and Jessica Leong Cohen; Contributors: Matthias Haber, Malte Berneaud-Kötz, Sonja Kaufmann and Luis Mejia. - Strasbourg: Council of Europe, 2017. - 42 p. - [Accesat la 23.05.2017]

Disponibil: https://rm.coe.int/cultural-participation-and-inclusive-societies-a-thematic-report-based/1680711283

INTRODUCERE 

Ai citit recent o carte bună, ai mers la un film sau ai vizitat o expoziție la muzeu? Ai cântat în cor, ai luat lecții de pictură sau ai început să scrii un roman? Ai încărcat un videoclip pe internet sau ai creat o pagină web? Dacă răspunsul este afirmativ, înseamnă că ai participat la cultură.

Presupunerea este că prin participarea culturală ai fost capabil să te exprimi în mod creativ, au existat perspective alternative, și poate chiar oportunități de a întâlni persoane cu diferite origini, credințe sau valori. În acest sens, ar fi de așteptat să ai (sau ai obținut) o mai mare toleranță față de diferențe și mai mult respect și încredere față de ceilalți și că ai dobândit capacitatea de a te implica mai activ în viața democratică.