Faceți căutări pe acest blog

Zece principii pentru societăți incluzive și democrații mai puternice

10 Principles for inclusive societies and stronger democracies: A contribution by the Council of Europe’s Committee of Experts on Intercultural Inclusion (ADI-INT), the Government of Spain and many other stakeholders to the New Democratic Pact for Europe. - Madrid, 2026. - 12 p. - URL: https://rm.coe.int/10-principles-for-inclusive-societies-and-stronger-democracies/48802e4d7b (accesat: 07.10.2026).

Societățile incluzive consolidează democrațiile

Centrul Pro-European al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova vă propune traducerea și neoficială în limba română a documentului „10 principii pentru societăți incluzive și democrații mai puternice”, lansat de Comitetul de experți privind incluziunea interculturală al Consiliului Europei (ADI-INT) și Observatorul spaniol privind rasismul și xenofobia (OBERAXE) la 15 octombrie 2026, la Madrid.

Traducere realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și verificată de persoana responsabilă.

Incluziunea interculturală este esențială pentru democrație, deoarece consolidează încrederea, coeziunea socială și legitimitatea democratică, transformând diversitatea într-un factor care stimulează dialogul, colaborarea și prosperitatea comună, în beneficiul tuturor.

Acesta a fost mesajul central al evenimentului de nivel înalt „Societăți incluzive, democrații mai puternice – Construirea unui viitor comun în care fiecare poate contribui, se poate simți parte a societății și se poate dezvolta”, desfășurat la Madrid, la 15 octombrie 2026.

În deschiderea evenimentului, Aurora Ailincai, șefa Departamentului pentru combaterea discriminării și incluziune din cadrul Consiliului Europei, a subliniat că angajamentele de la Reykjavík și Noul Pact Democratic pentru Europa indică aceeași direcție: reziliența și securitatea democratică depind de capacitatea oamenilor de a participa pe deplin la viața societății, de a avea încredere unii în alții și de a se simți recunoscuți ca membri egali ai unei comunități. Construirea societăților incluzive nu este, așadar, un obiectiv separat de consolidarea democrației, ci face parte din însăși fundamentul acesteia.

Zece principii pentru societăți incluzive și democrații mai puternice

În acest context, Comitetul de experți privind incluziunea interculturală al Consiliului Europei (ADI-INT) și Observatorul spaniol privind rasismul și xenofobia (OBERAXE) au elaborat și lansat documentul „10 principii pentru societăți incluzive și democrații mai puternice”.

Principiile oferă un cadru practic pentru integrarea incluziunii interculturale în politici publice și în viața de zi cu zi. Autoritățile publice, instituțiile de învățământ, întreprinderile, mediul academic, societatea civilă, organizațiile internaționale și cetățenii sunt încurajați să contribuie la aplicarea acestora. Documentul reprezintă, totodată, o contribuție la Noul Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei.

Acest document prezintă 10 principii fundamentale pentru construirea unor societăți în care diversitatea este recunoscută și apreciată ca o forță și o oportunitate pentru progresul social, cultural, economic și democratic.

Scopul său este de a demonstra, într-un mod clar și accesibil, cum diversitatea și incluziunea pot consolida democrațiile în beneficiul tuturor, făcându-le mai receptive și mai reziliente – capabile să se adapteze la schimbare, să facă față provocărilor și să protejeze valorile democratice, drepturile omului și statul de drept.

Inspirate de abordarea Consiliului Europei privind incluziunea interculturală, cele „10 principii” oferă un cadru de acțiune pentru autoritățile publice de la toate nivelurile de guvernare, societatea civilă, comunitățile locale, mediul academic, sectorul privat și persoane fizice. Acestea urmăresc să mobilizeze o gamă largă de actori angajați în promovarea acestor principii și în transpunerea lor în politici publice și acțiuni concrete, în diferite sectoare și contexte. Sfera lor universală de aplicare și limbajul accesibil au menirea de a le face relevante și ușor de înțeles pentru un public larg.

Acestea se bazează pe înțelegerea faptului că diversitatea, atunci când este recunoscută și gestionată în mod proactiv, devine o resursă valoroasă pentru dezvoltarea și bunăstarea societății în ansamblu. Ele recunosc că oamenii au puncte de plecare diferite și se pot confrunta cu multiple bariere în calea incluziunii și participării, care se pot cumula și se pot consolida reciproc. Înlăturarea barierelor structurale și specifice, precum și a inegalităților, inclusiv a celor de gen, este esențială pentru construirea unor societăți incluzive și echitabile și a unor democrații mai puternice.

Pentru Consiliul Europei, incluziunea interculturală este o strategie activă care, prin promovarea egalității, recunoașterea diversității, încurajarea interacțiunii și stimularea participării, le permite tuturor să se simtă parte integrantă a societății și să exercite o influență semnificativă asupra deciziilor publice.

Incluziunea interculturală este esențială pentru democrație, deoarece consolidează încrederea, coeziunea socială și legitimitatea democratică, transformând diversitatea într-o forță motrice pentru dialog, colaborare și prosperitate comună, în beneficiul tuturor.

Cele 10 principii contribuie la Pactul democratic nou pentru Europa, promovat de Consiliul Europei, oferind un cadru de principii pentru o Europă în care democrația se construiește în fiecare zi, împreună cu toți și în beneficiul tuturor.

1. Trăim împreună, liberi și egali

Egalitatea și demnitatea umană constituie fundamentul unei societăți democratice. Fiecare persoană trebuie să beneficieze de aceleași drepturi și oportunități, indiferent de origine, identitate sau circumstanțe. Deoarece oamenii se confruntă cu obstacole diferite, sunt necesare măsuri adecvate pentru eliminarea dezavantajelor și pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă.


Egalitatea și demnitatea reprezintă punctele de plecare pentru o societate democratică. Ele le permit tuturor să trăiască în libertate, să își atingă potențialul maxim și să contribuie la o societate prosperă.

Incluziunea înseamnă să înțelegem că fiecare dintre noi este unic și să întreprindem acțiuni concrete pentru a ne asigura că toți se pot bucura de aceleași drepturi și pot avea acces la aceleași oportunități, indiferent de mediul de proveniență, identitate sau circumstanțe.

De asemenea, aceasta presupune recunoașterea faptului că oamenii au puncte de plecare diferite și se pot confrunta cu diverse bariere. Realizarea egalității necesită luarea în considerare a acestor diferențe și, atunci când este necesar, adoptarea unor măsuri adecvate pentru a combate dezavantajele persistente și a garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.

Egalitatea consolidează societatea prin promovarea echității și a unui sentiment comun de apartenență. Atunci când oamenii se simt apreciați și tratați cu demnitate, aceștia participă, contribuie și cooperează mai mult și susțin instituțiile care le oferă servicii. Astfel, comunitățile devin mai unite și mai bine pregătite să facă față împreună provocărilor.

2. Recunoaștem diversitatea ca pe o forță și o oportunitate

Diversitatea este o caracteristică firească a societăților contemporane și o resursă pentru progresul social, cultural și economic. Recunoașterea și respectarea diferențelor contribuie la crearea unor comunități mai deschise, mai creative și mai echitabile. Atunci când instituțiile și spațiile publice reflectă diversitatea populației, se consolidează încrederea cetățenilor și sentimentul de reprezentare democratică.

Recunoaștem diversitatea ca o trăsătură intrinsecă a societăților noastre. Înțelegând-o, respectând-o și îmbrățișând-o în mod activ, creăm medii în care fiecare persoană este apreciată, se simte integrată, poate prospera și poate contribui, făcând astfel societatea mai prosperă și mai creativă.

O societate în care diversitatea este gestionată într-un mod incluziv și care se concentrează pe ceea ce ne unește funcționează mai bine: devine mai pluralistă și mai dreaptă. De asemenea, se consolidează legătura dintre instituții și cetățeni. Atunci când instituțiile și spațiile publice reflectă diversitatea societății prin intermediul reprezentanților, al personalului, al politicilor și al prezenței lor publice, acestea dobândesc legitimitate și sunt percepute ca fiind mai aproape de oamenii pe care îi deservesc.

În acest fel, construim o democrație vibrantă și deschisă, în care fiecare se simte reprezentat și parte a unui proiect comun, în beneficiul tuturor.

3. Combatem toate formele de discriminare și de ură, în toate domeniile vieții

Discriminarea și ura afectează demnitatea umană, limitează participarea și subminează încrederea socială. Prevenirea acestora presupune identificarea și eliminarea barierelor discriminatorii, combaterea prejudecăților și asigurarea unor mecanisme eficiente și sigure de raportare și sprijin. O societate în care fiecare se simte protejat este mai incluzivă și mai rezilientă.

Afirmăm că discriminarea și ura nu își au locul în societățile noastre. Ele cauzează prejudicii reale oamenilor, subminează demnitatea și slăbesc încrederea de care fiecare are nevoie pentru a trăi liber și cu încredere.

Identificăm și combatem în mod activ tratamentele discriminatorii, indiferent unde apar, fie că acestea se bazează pe sex, gen, „rasă”, culoare, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, orientare sexuală, identitate și exprimare de gen, caracteristici sexuale, vârstă, stare de sănătate, dizabilitate, stare civilă, statut de migrant sau refugiat ori orice altă caracteristică.

Acest lucru presupune eliminarea obstacolelor care împiedică participarea persoanelor, combaterea prejudecăților și a urii, precum și reacționarea la toate formele de discriminare – inclusiv atunci când diverse bariere se combină și se amplifică reciproc, sau când practicile discriminatorii sunt înrădăcinate în modul în care funcționează instituțiile, organizațiile și sistemele sociale.

Prin prevenirea, confruntarea și combaterea discriminării și a urii, precum și prin asigurarea unei asistențe eficiente și a unor canale sigure de raportare, reducem excluziunea și polarizarea și contribuim la construirea unor societăți în care fiecare persoană se simte în siguranță, consolidând astfel fundamentele unei democrații reziliente și incluzive.


4. Consolidăm relațiile și promovăm interacțiunile pozitive pentru a dezvolta sentimentul de apartenență

Oamenii se simt parte a unei comunități atunci când au posibilitatea să se întâlnească, să comunice și să se recunoască reciproc ca membri egali ai societății. Dialogul deschis și respectuos, experiențele comune și oportunitățile de colaborare contribuie la reducerea prejudecăților, polarizării și diviziunilor sociale, consolidând încrederea și solidaritatea.

Credem că oamenii prosperă atunci când se pot întâlni, pot stabili conexiuni și se pot recunoaște unii pe alții ca membri valoroși ai aceleiași comunități, având drepturi și responsabilități comune. Interacțiunea semnificativă ne ajută să ne înțelegem umanitatea comună, să apreciem bogăția experiențelor noastre diverse și să construim relații prin care, în timp, se poate dezvolta un sentiment de apartenență.

Creăm spații și oportunități pentru ca oamenii să poată purta un dialog deschis și respectuos și să învețe unii de la alții în viața de zi cu zi. Aceste întâlniri consolidează relațiile și reduc prejudecățile, permițând persoanelor din medii diferite să se perceapă reciproc ca egale și ca parte a unui „noi” comun și pluralist.

Prin încurajarea acestor conexiuni, reducem ideile preconcepute, polarizarea și diviziunile sociale, întărind legăturile care fac posibilă conviețuirea. Acest lucru consolidează încrederea și solidaritatea, contribuind la existența unor societăți democratice mai stabile și mai sigure.

5. Susținem dreptul fiecăruia de a participa

Participarea democratică nu se limitează la exercitarea dreptului de vot. Ea presupune implicarea în viața socială, culturală, economică și politică, inclusiv în activitățile comunitare, școli, asociații și procesele de luare a deciziilor. Instituțiile publice trebuie să asigure oportunități accesibile pentru ca fiecare persoană să își poată exprima opiniile, să fie ascultată și să influențeze deciziile care îi afectează viața.

Susținem implicarea activă în viața comunitară și publică. Fiecare persoană are dreptul și capacitatea de a-și face vocea auzită în procesele decizionale care îi modelează viața și bunăstarea comunității.

Participarea semnificativă nu se rezumă doar la vot. Ea presupune implicarea în structurile sociale, culturale, economice și politice care organizează viața de zi cu zi: grupuri de vecinătate, asociații, școli, locuri de muncă, inițiative culturale, religioase sau sportive, mecanisme consultative și alte spații în care se iau decizii. Acest lucru necesită crearea unor oportunități ușor accesibile, care să ofere indivizilor posibilitatea de a se implica, de a fi ascultați și de a influența alegerile colective. De asemenea, presupune ca instituțiile publice să protejeze și să sprijine structurile organizaționale, spațiile și inițiativele care fac posibile aceste contribuții.

Susținând participarea sub toate formele sale, ajutăm oamenii să se simtă parte a comunității lor și a unui proiect comun. Totodată, consolidăm legătura dintre cetățeni și instituțiile publice, sporim capacitatea de reacție a acțiunii publice și ne asigurăm că nevoile și aspirațiile comunității sunt exprimate clar. Acest proces clădește încredere, sporește legitimitatea democratică și conduce la o bunăstare mai mare și la rezultate mai echitabile pentru societate, în ansamblul său.

O societate implicată și angajată este mai puțin vulnerabilă în fața amenințărilor interne sau externe, întrucât cetățenii joacă un rol activ în apărarea valorilor democratice și în prevenirea regreselor sau a abuzurilor de putere.


6. Integrăm incluziunea în viața cotidiană și în toate domeniile acțiunii publice

Incluziunea trebuie să se reflecte în toate aspectele vieții: la locul de muncă, în cartiere, în școli, în serviciile medicale și sociale, în activitățile culturale și de agrement, precum și în spațiile în care oamenii se întâlnesc și iau decizii. Autoritățile, instituțiile, organizațiile societății civile și cetățenii trebuie să colaboreze pentru ca serviciile, practicile și politicile să răspundă nevoilor tuturor.


Considerăm că incluziunea ar trebui să modeleze modul în care trăim, muncim și relaționăm unii cu alții.

Integrăm incluziunea în fiecare aspect al vieții: la locul de muncă, în comunități, în școli, în serviciile de sănătate și asistență socială, în activitățile culturale și de petrecere a timpului liber, precum și în spațiile în care oamenii se întâlnesc și iau decizii. Acest lucru înseamnă că instituțiile, societatea civilă și persoanele particulare acționează împreună, astfel încât toate practicile, serviciile și deciziile să reflecte nevoile și realitățile fiecăruia. Atunci când eforturile sunt conectate în acest mod, acțiunile devin mai coerente, iar resursele sunt utilizate mai eficient.

Prin includerea egalității și a incluziunii în toate aspectele acțiunii publice și ale vieții cotidiene, reducem inegalitățile și consolidăm încrederea dintre oameni și instituțiile lor. Acest demers îmbunătățește calitatea și impactul deciziilor publice, contribuind la o democrație mai coezivă și mai eficientă.

7. Construim o societate incluzivă împreună, în beneficiul tuturor

Incluziunea este o responsabilitate comună, care îi implică și îi avantajează pe toți membrii societății. Inițiativele și spațiile incluzive trebuie să fie deschise tuturor, deoarece contribuie la bunăstarea întregii comunități, nu doar a persoanelor care se confruntă cu dezavantaje. Împărțirea echitabilă a oportunităților și resurselor favorizează colaborarea, reduce tensiunile și consolidează solidaritatea socială.

Considerăm că incluziunea este un efort comun, care ne implică pe toți și de pe urma căruia toți avem de câștigat. Fiecare are un rol de îndeplinit, iar beneficiile sunt pentru toată lumea.

Incluziunea se dezvoltă atunci când oamenii conștientizează că au un interes comun în bunăstarea întregii comunități. Inițiativele, spațiile și practicile incluzive sunt deschise tuturor, deoarece ele consolidează bunăstarea întregii comunități – nu doar a celor care se pot confrunta cu dezavantaje.

Înțelegând incluziunea ca pe un bun comun, reducem rivalitățile și competiția inutile, atenuăm tensiunile și creăm condițiile necesare pentru a aprecia diversitatea, în loc să ne temem de ea. Atunci când resursele și oportunitățile sunt împărtășite, efectele lor pozitive se multiplică, stimulând colaborarea și dezvoltarea comună. Acest lucru diminuează sentimentele de nedreptate și marginalizare și contribuie la construirea unor comunități mai echitabile, mai solidare și mai dinamice, capabile să susțină o democrație vibrantă și rezilientă.


8. Dezvoltăm competențele necesare pentru a trăi împreună în diversitate

Competențele interculturale îi ajută pe oameni să înțeleagă și să respecte diferențele, să comunice constructiv și să recunoască demnitatea și perspectivele celorlalți. Educația, informarea și experiențele cotidiene contribuie la dezvoltarea empatiei, cooperării, gândirii critice și capacității de a combate prejudecățile. Aceste competențe susțin participarea democratică și soluționarea pașnică a conflictelor.


Considerăm că competența interculturală este esențială pentru conviețuirea în societăți diverse. Aceasta permite fiecăruia să înțeleagă și să prețuiască diferențele, să comunice cu respect și să recunoască demnitatea și perspectivele celorlalți.

Încă de la o vârstă fragedă, prin educație, activități de conștientizare și experiențe cotidiene, ne dezvoltăm valorile, atitudinile, competențele, cunoștințele și capacitatea de înțelegere critică necesare pentru a aborda diversitatea în mod constructiv – precum empatia, cooperarea, conștiința de sine și capacitatea de a chestiona presupunerile nefondate.

Prin consolidarea competențelor interculturale, participăm cu încredere la viața democratică, reducem prejudecățile, prevenim discriminarea și promovăm societăți mai deschise la dialog, fiind totodată mai bine pregătite pentru a soluționa conflictele pe cale pașnică.

9. Protejăm un mediu digital respectuos, sigur, pluralist și de încredere

Spațiul digital trebuie să respecte aceleași valori care stau la baza societăților democratice. Dezinformarea și discursul instigator la ură din mediul online pot alimenta teama, neîncrederea și diviziunile sociale. Promovarea gândirii critice, a educației mediatice și digitale, a accesului la informații fiabile și a responsabilității platformelor, instituțiilor și utilizatorilor contribuie la un mediu digital în care drepturile sunt respectate, iar participarea publică este informată și incluzivă.

Astăzi, o mare parte a vieții noastre cotidiene se desfășoară în mediul digital. În cadrul acestuia, interacționăm cu ceilalți, ne informăm, împărtășim idei și participăm la viața publică.

Considerăm că spațiul digital ar trebui guvernat de aceleași valori care stau la baza societăților noastre democratice. Acesta ar trebui să fie un mediu pluralist, bazat pe respect și siguranță, în care libertatea de exprimare merge mână în mână cu responsabilitatea și respectul pentru demnitatea și drepturile tuturor oamenilor.

Dezinformarea și discursul instigator la ură în mediul online dăunează indivizilor și grupurilor, generează teamă și neîncredere și subminează conviețuirea. Atunci când circulă mesaje care dezbină și dezumanizează, sau când sunt răspândite neadevăruri, dialogul se deteriorează, iar democrația are de suferit.

Ca răspuns la acest fenomen, promovăm gândirea critică, competențele mediale și digitale, precum și accesul la informații credibile. De asemenea, încurajăm instituțiile publice, platformele digitale, mass-media, organizațiile societății civile și cetățenii să își asume responsabilitatea și să acționeze pentru a preveni manipularea informațiilor, a spori transparența și a lua atitudine împotriva conținutului care incită la ură sau încalcă drepturile fundamentale.

Îngrijindu-ne de spațiul digital, consolidăm încrederea, conviețuirea și participarea informată, asigurându-ne că tehnologia servește unei societăți incluzive, pluraliste și coezive.

10. Evaluăm, măsurăm, împărtășim experiențe și învățăm pentru a progresa

Consolidarea democrațiilor incluzive presupune evaluarea continuă a politicilor și acțiunilor, utilizarea datelor fiabile și împărtășirea cunoștințelor. Analiza rezultatelor permite identificarea inegalităților, înțelegerea impactului măsurilor asupra diferitelor grupuri și îmbunătățirea intervențiilor publice. Ascultarea persoanelor vizate și luarea în considerare a unor perspective diverse ajută instituțiile să răspundă mai bine nevoilor comunităților și să consolideze încrederea publică.


Considerăm că democrațiile incluzive devin mai puternice atunci când deciziile sunt ghidate de dovezi, reflecție și dorința de a învăța.

Măsurarea activităților noastre și înțelegerea impactului acestora ne ajută să acționăm cu claritate, onestitate și un scop bine definit. Utilizând date de încredere, monitorizând progresul, evaluând rezultatele și împărtășind cunoștințele în mod deschis, putem consolida ceea ce funcționează, putem remedia deficiențele și ne putem îmbunătăți continuu eforturile. Dovezile ajută, de asemenea, la identificarea inegalităților, la evaluarea modului în care politicile și acțiunile afectează diferit diverse grupuri și la asigurarea faptului că îmbunătățirile aduc beneficii tuturor.

A învăța înseamnă, totodată, a-i asculta pe cei vizați și a lua în considerare experiențe și perspective diverse, astfel încât acțiunile să poată fi adaptate la nevoile și circumstanțele în continuă schimbare. Combinând cunoașterea, reflecția și dialogul, putem lua decizii mai bune și ne putem asigura că eforturile noastre rămân relevante și eficiente.

Prețuind evaluarea onestă și deschiderea către învățare, consolidăm încrederea oamenilor în modul în care sunt luate deciziile și în instituțiile care îi deservesc. Acest lucru contribuie la menținerea relevanței și echității acțiunilor, asigurând un răspuns adecvat la nevoile comunităților și sprijinind astfel democrații mai legitime, mai adaptabile și mai reziliente.

Incluziunea interculturală – o responsabilitate comună

Cele zece principii propun o abordare cuprinzătoare a incluziunii interculturale, care îmbină egalitatea și combaterea discriminării cu participarea, dialogul, educația, responsabilitatea digitală și îmbunătățirea continuă a politicilor publice.

Mesajul central al Consiliului Europei este că diversitatea, atunci când este recunoscută și valorificată, poate deveni o resursă pentru dezvoltarea societății și consolidarea democrației. Aplicarea acestor principii presupune implicarea autorităților, instituțiilor, organizațiilor și cetățenilor în construirea unui viitor comun, în care fiecare persoană să poată participa, să își găsească locul și să își valorifice potențialul.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cautare in

Traduceti