Centrul de Expertiză pentru Guvernanță pe mai multe niveluri: Raport de activitate 2025

2025 Activity Report / The Centre of Expertise for Multilevel Governance (CEMG) . - Strasbourg :  Council of Europe – Centre of Expertise for Multilevel Governance, May 2026. - 33 p. - URL : https://rm.coe.int/2025-activity-report-centre-of-expertise-for-multilevel-governance/48802b16c2 (accesat : 25.06.2026).

Centrul de Expertiză pentru Guvernanță pe Mai Multe Niveluri (CEMG) din cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale a fost creat prin decizia celui de-al Treilea Summit al Consiliului Europei (Varșovia, 16–17 mai 2005). Activând în cadrul Congresului, acesta contribuie la consolidarea democrației și a bunei guvernări la toate nivelurile în Europa. Centrul promovează respectarea Cartei Europene a Autonomiei Locale și a Celor 12 Principii ale Bunei Guvernări Democratice, prin proiecte și activități de cooperare implementate în statele membre și țările vecine.

Centrul de Expertiză desfășoară proiecte de cooperare orientate către nevoile beneficiarilor și axate pe rezultate, în trei domenii principale de intervenție.

În primul rând, sprijină statele membre în reformarea cadrului legislativ și instituțional care afectează administrația locală și regională, contribuind la alinierea acestuia la standardele Consiliului Europei și la bunele practici europene, pe baza unor consultări semnificative cu toate părțile interesate.

În al doilea rând, Centrul contribuie la dezvoltarea capacităților autorităților locale și regionale pentru a răspunde provocărilor concrete ale guvernanței democratice, susținând crearea unor instituții publice eficiente, responsabile, transparente și bazate pe respectarea drepturilor omului.

În al treilea rând, Centrul promovează participarea efectivă a cetățenilor și a societății civile la procesul decizional prin diverse metode și procese, inclusiv adunări cetățenești și consultări ale părților interesate.

În anul 2025, Centrul a implementat 14 proiecte de cooperare și 12 activități specifice, cu un buget total de aproximativ 19 milioane de euro, acoperind 21 de state membre, precum și oferind sprijin direcționat forțelor democratice din Belarus și Kosovo*. Aceste activități au inclus inițiative naționale și multinaționale dedicate reformei administrației locale, învățării între egali, schimbului de bune practici între actorii locali și implicării sporite a cetățenilor în procesele democratice.

Centrul și-a consolidat rolul de furnizor de expertiză juridică și strategică. Ca răspuns la solicitările statelor membre, acesta a oferit consultanță de specialitate privind proiecte de legi și modificări de politici publice. În 2025, au fost elaborate 16 avize juridice și documente de consultanță politică pentru șapte state membre, contribuind la orientarea reformelor legislative și a ajustărilor instituționale în conformitate cu standardele relevante ale Consiliului Europei, experiența europeană și constatările rapoartelor de monitorizare ale Congresului.

De asemenea, Centrul a dezvoltat formate de discuție și planificare apreciate de beneficiari, precum metodologia de evaluare inter pares (Peer Review), Formatul Strasbourg și Dialogul la Nivel Înalt (Ucraina), care au continuat să producă rezultate importante și în anul 2025.

Dezvoltarea capacităților a rămas un pilon esențial al activității Centrului. În 2025, aproximativ 3 000 de participanți – inclusiv aleși locali și regionali, funcționari publici de la toate nivelurile și reprezentanți ai societății civile – și-au consolidat cunoștințele și și-au dezvoltat competențele practice privind standardele Consiliului Europei, guvernanța pe mai multe niveluri și guvernanța democratică locală, prin programe de formare, schimburi de experiență și activități de consiliere.

Activitățile Centrului reprezintă, totodată, un important cadru prin care până la 20 de membri ai Congresului au contribuit în anul 2025 prin împărtășirea experienței politice și a expertizei profesionale pentru susținerea dialogului și a dezvoltării capacităților. Multe dintre aceste proiecte se inspiră din instrumentele metodologice elaborate și testate de Centru pe parcursul celor 20 de ani de activitate în domeniul cooperării.

În paralel, Centrul a continuat să promoveze practici democratice inovatoare, în conformitate cu Principiile de la Reykjavík pentru Democrație și cu foaia de parcurs a Consiliului Europei pentru un Nou Pact Democratic pentru Europa.

În acest context, a organizat conferința europeană „O Europă rezilientă prin democrația deliberativă: orașe și regiuni în acțiune!”, contribuind la implementarea Recomandării Comitetului de Miniștri CM/Rec(2023)6 privind democrația deliberativă și promovând utilizarea proceselor deliberative pentru consolidarea guvernanței democratice și a participării cetățenilor la nivel local și regional. Eforturile Centrului de a ajuta autoritățile locale să implice mai eficient cetățenii au fost apreciate în Europa de Sud-Est și în Ucraina.

Eticheta Europeană de Excelență în Guvernare (ELoGE), promovată de Congres, a rămas un instrument important pentru încurajarea respectării unor standarde înalte de guvernanță democratică la nivel local.

Perspective pentru 2026

Privind spre anul 2026, Centrul va continua să sprijine statele membre în consolidarea democrației locale și regionale prin proiecte de cooperare. Un portofoliu de 14 proiecte, cu un buget total de aproximativ 20 milioane de euro, va susține în continuare statele în implementarea reformelor, consolidarea cooperării pe mai multe niveluri, promovarea bunei guvernări și întărirea participării cetățenilor în conformitate cu standardele Consiliului Europei.

Se preconizează o creștere a cererii pentru consultanță în domeniul politicilor publice și expertiză juridică, iar necesitățile de dezvoltare a capacităților vor continua să fie ridicate și vor fi abordate, la cerere, în limitele resurselor disponibile. Democrația participativă și deliberativă va continua să fie promovată, iar autoritățile locale vor beneficia de sprijin pentru implementarea unor astfel de inițiative.

*     *      *

REPUBLICA MOLDOVA

Promovarea guvernării locale deschise și a participării civice

Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei în anul 1995 și a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale în 1997. Raportul de monitorizare al Congresului Autorităților Locale și Regionale, adoptat în octombrie 2025, a salutat progresele înregistrate în consolidarea democrației locale, inclusiv îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile centrale și locale, pașii realizați în direcția descentralizării fiscale și angajamentele asumate privind reforma teritorială în cadrul Strategiei de Reformă a Administrației Publice 2023–2030.

Totodată, raportul a identificat provocări persistente, printre care repartizarea neclară a competențelor, autonomia financiară limitată și insuficiența mecanismelor structurate de consultare.

În acest context, Congresul și Centrul de Expertiză au sprijinit eforturile de consolidare a dialogului pe mai multe niveluri, promovarea guvernării deschise și integrarea standardelor privind drepturile omului la nivel local, în conformitate cu standardele și recomandările europene.

Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova

Proiectul „Promovarea dialogului pe mai multe niveluri, a guvernării deschise și a drepturilor omului la nivel local în Republica Moldova” este implementat în perioada ianuarie 2025 – decembrie 2028, având un buget total de 2,5 milioane euro.

Finanțat în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova, proiectul sprijină reforma administrației publice și consolidarea unei guvernări participative și bazate pe respectarea drepturilor omului la nivel local.

Proiectul este implementat în parteneriat cu Cancelaria de Stat, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Oficiul Avocatului Poporului, promovând consultarea structurată și consolidarea capacităților instituționale.

În anul 2025, activitățile s-au concentrat pe:

• facilitarea dialogului pe mai multe niveluri prin analize și expertiză juridică;
• consolidarea capacităților privind guvernarea deschisă și accesul la informație;
• sprijinirea elaborării în comun a Planurilor Locale de Acțiune pentru Guvernare Deschisă;
• pregătirea unei evaluări cuprinzătoare privind situația drepturilor omului la nivel local;
• acordarea de sprijin instituțional CALM pentru consolidarea rolului său de organizație reprezentativă.

Rezultate obținute

• 692 de reprezentanți ai autorităților centrale și locale și ai societății civile și-au dezvoltat competențele privind principiile guvernării deschise și accesul la informație.
• Municipiul Leova a adoptat primul Plan Local de Acțiune pentru Guvernare Deschisă (2025–2027) elaborat de o autoritate locală din Republica Moldova.
• Raportul de evaluare privind drepturile omului la nivel local a furnizat recomandări bazate pe dovezi pentru viitoarele politici și activități de dezvoltare a capacităților.
• A fost elaborat un aviz juridic al CEMG destinat consolidării proiectului de modificare legislativă privind mecanismele de consultare, în conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Locale.
• CALM a beneficiat de un grant instituțional, însoțit de o nouă evaluare a capacităților organizaționale.

Proiectul a contribuit la menținerea dialogului instituțional într-un context marcat de cicluri electorale care au influențat procesele de reformă.

Adoptarea Planului Local de Acțiune pentru Guvernare Deschisă a poziționat municipiul Leova drept primul membru din Republica Moldova al inițiativei OGP Local, generând interes și în alte municipalități.

Activitățile de consolidare a capacităților au dus la îmbunătățiri măsurabile ale nivelului de cunoștințe și ale încrederii participanților, în special în ceea ce privește accesul la informație.

În domeniul drepturilor omului, a fost inițiată o cooperare structurată între CALM și Oficiul Avocatului Poporului, contribuind la creșterea gradului de conștientizare a responsabilităților autorităților locale.

Promovarea participării civice la procesul de luare a deciziilor politice în Republica Moldova

Al doilea proiect, „Promovarea participării civice la procesul de luare a deciziilor politice în Republica Moldova”, este implementat în perioada mai 2024 – aprilie 2026, având un buget total de 700 000 euro, în cadrul Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova (2021–2024).

Proiectul urmărește consolidarea guvernanței democratice în Republica Moldova prin promovarea participării efective a cetățenilor la procesul decizional, în special la nivel local.

Activitățile desfășurate au inclus:

• dezvoltarea capacităților funcționarilor locali și ale reprezentanților societății civile privind standardele europene referitoare la participarea cetățenilor;
• testarea unor abordări participative inovatoare în opt municipalități;
• susținerea implicării tinerilor, inclusiv prin introducerea bugetării participative în școli;
• acordarea de asistență tehnică pentru îmbunătățirea cadrului normativ relevant.

Principalele rezultate obținute

• 260 de reprezentanți ai autorităților locale și naționale, precum și ai societății civile, și-au consolidat competențele privind standardele și instrumentele de participare civică.
• Șase standarde și instrumente metodologice ale Consiliului Europei au fost adaptate și traduse, inclusiv Ghidul Congresului privind Democrația Deliberativă și instrumentele CivicLab.
• Opt municipalități-pilot au formalizat acorduri de cooperare pentru consolidarea practicilor de participare incluzivă.
• A fost constituit și instruit un grup de 26 de experți naționali, pregătiți să sprijine procesele participative la nivel local.
• 93% dintre participanții la activitățile de dezvoltare a capacităților – în principal funcționari locali și reprezentanți ai societății civile – au raportat o mai bună înțelegere a standardelor privind participarea civică.
• Municipalitățile-pilot au elaborat planuri de acțiune pentru participarea civică și și-au asumat angajamentul de a aplica instrumentele promovate de Consiliul Europei.

Impactul proiectului

Împreună, cele două proiecte contribuie la promovarea principiilor consacrate de Carta Europeană a Autonomiei Locale și la avansarea priorităților Congresului privind:

• guvernanța pe mai multe niveluri;
• procesul decizional deschis și incluziv;
• integrarea drepturilor omului la nivel local;

în conformitate cu Declarația de la Reykjavík și cu Noul Pact Democratic pentru Europa.

Mărturie

„Discuțiile constructive și schimbul de bune practici ne vor ghida în elaborarea Planului Local de Acțiune pentru Guvernare Deschisă, un document-cheie pentru consolidarea transparenței, responsabilității și încrederii cetățenilor în administrația publică locală. Se preconizează că această inițiativă va consolida implicarea civică și va îmbunătăți capacitatea municipalității de a implementa politici incluzive.”

Alexandru Bujoreanu
Primarul orașului Leova

Activități planificate pentru 2026

În anul 2026, activitățile se vor concentra asupra:

• aprofundării consultărilor structurate privind reforma administrației publice;
• sprijinirii replicării practicilor de guvernare locală deschisă în alte localități;
• testării abordărilor bazate pe drepturile omului în municipalități suplimentare;
• consolidării sprijinului instituțional acordat CALM, pentru a asigura durabilitatea și extinderea rezultatelor obținute.

Astfel, proiectele Consiliului Europei în Republica Moldova continuă să susțină dezvoltarea unei administrații publice locale mai transparente, participative și responsabile, precum și implicarea activă a cetățenilor în procesele democratice.

*     *     *

Cuprins

• Introducere
• Eticheta Europeană de Excelență în Guvernare (ELoGE)
• Albania
• Armenia
• Bosnia și Herțegovina
• Cipru
• 
  Georgia
• Ungaria
• Italia
• Malta
• Republica Moldova
• Muntenegru
• Macedonia de Nord
• România
• Serbia
• Spania
• Turcia
• Ucraina
• Democrația deliberativă în Europa de Sud-Est
• Forțele democratice belaruse
• Kosovo*
• Lista abrevierilor
• Lista imaginilor

*     *     *

Raportul de activitate 2025 al Centrului de Expertiză pentru Guvernanță pe Mai Multe Niveluri al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei oferă o imagine amplă asupra eforturilor depuse pentru consolidarea democrației locale și regionale în statele membre ale Consiliului Europei. Publicația evidențiază proiecte și inițiative care promovează buna guvernare, descentralizarea, participarea cetățenilor și respectarea drepturilor omului la nivel local.

Valoarea acestei publicații constă nu doar în prezentarea rezultatelor obținute, ci și în oferirea unor exemple concrete de politici, reforme și practici inovatoare implementate în diverse țări europene. Experiențele prezentate demonstrează modul în care autoritățile publice locale și regionale pot răspunde provocărilor actuale prin dialog instituțional, transparență, implicarea cetățenilor și cooperare între diferitele niveluri ale administrației publice.

Pentru Republica Moldova, raportul este deosebit de relevant, întrucât include rezultatele proiectelor desfășurate în țară și evidențiază progresele realizate în domeniul guvernării deschise, al participării civice și al reformei administrației publice locale. Totodată, exemplele de succes din alte state membre ale Consiliului Europei pot servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile locale, contribuind la identificarea unor soluții eficiente și adaptabile contextului național.

Publicația reprezintă un instrument util pentru autoritățile publice, funcționarii administrației locale, reprezentanții societății civile, cercetători și toți cei interesați de dezvoltarea unei guvernări democratice moderne, participative și orientate către nevoile cetățenilor. Prin promovarea schimbului de experiență și a bunelor practici europene, raportul contribuie la consolidarea unei culturi a guvernării bazate pe transparență, responsabilitate și participare activă a cetățenilor la procesul decizional.

Democrația deliberativă: instrument pentru dialog şi reziliență la nivel local

O Europă rezistentă prin democrația deliberativă: orașe și regiuni în acțiune!

La 26 noiembrie 2025, la Strasbourg, Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei a organizat conferinţa „Resilient Europe through deliberative democracy: Cities and regions in action!”, care a pus în centrul dezbaterii rolul democraţiei deliberative ca instrument complementar la democraţia reprezentativă, capabil să refacă încrederea cetăţenilor în instituţii şi să genereze soluţii concrete la nivel local şi regional. Evenimentul a ilustrat, prin experienţe practice, condiţiile necesare pentru succes (selecţie, tematică, remunerare/compensaţii, follow-up instituţional) şi a legat aceste practici de demersurile normative şi strategice deja demarate de Congres (inclusiv Recomandarea din 2022 şi ghidul pentru autorităţi). 

Ambasadoarea Daniela Cujbă, a participat la deschiderea conferinței. În intervenția sa, doamna Ambasador a subliniat rolul esențial al democrației deliberative într-o perioadă marcată de crize, polarizare și scăderea încrederii în instituții. Ea a evidențiat angajamentul statelor membre față de Principiile democrației de la Reykjavik și a salutat inițiativa elaborării unui Nou Pact Democratic pentru Europa, menit să consolideze participarea cetățenilor la toate nivelurile administrației.

Doamna Ambasador a accentuat importanța orașelor și regiunilor ca spații unde democrația se trăiește zilnic și unde autoritățile locale pot deveni veritabile laboratoare ale democrației participative și deliberative.

Democrația locală este una dintre prioritățile Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Context şi obiective

Democraţia deliberativă (forumuri cetăţeneşti, convenţii ale cetăţenilor, adunări selectate la întâmplare etc.) se dezvoltă rapid în Europa ca metodă de implicare a cetăţenilor în decizii publice. Congresul urmăreşte două obiective principale: (1) promovarea utilizării acestor instrumente la nivel local/regional prin standardizare şi bune practici; (2) asigurarea faptului că rezultatele deliberărilor sunt tratate serios de autorităţi, pentru a păstra câştigul de credibilitate obţinut prin proces. Aceste teme au fost recunoscute ca parte din efortul de avansare a „Noului Pact Democratic pentru Europa”.

Constatări principale din conferinţă

1. Eficienţă în redobândirea încrederii. Exemplele prezentate arată că procesele deliberative pot tempera polarizarea şi pot conduce la consensuri argumentate (ex.: Convenţia cetăţenească din Strasbourg privind traseul tramvaiului), transformând conflictele publice în dialog constructiv. 

2. Importanţa selecţiei echilibrate. Modelele de selecţie ale participanţilor – în special selecţia aleatorie ponderată (sortition) – sunt considerate cele mai echitabile, dar necesită eforturi suplimentare pentru a evita subreprezentarea unor grupuri (tineri, minorităţi, persoane cu timp limitat). 

3. Tematici adecvate şi rezultate implementabile. Temele alese au fost în general concrete şi relevante local (sănătate mintală, gestionarea deşeurilor, spaţii verzi). Când recomandările au fost clare şi fezabile, valoarea procesului a crescut — exemplu: Mostar, unde 90% din recomandări au fost adoptate. 

4. Reguli şi legitimitate procedurală. Deliberarea „nu se improvizează”: ghiduri, reguli clare, facilitare independentă şi mecanisme de monitorizare a implementării sunt esenţiale. Congresul a subliniat necesitatea cadrului normativ şi a unui plan de urmărire a rezultatelor. 

Studii de caz prezentate (relevanţă practică)

• Tolosa (Spania): prioritate pe sănătate mintală post-pandemie; întâlniri repetate (serie de întâlniri) pentru construire graduală a consensului. 
• Zviahel (Ucraina): deliberări axate pe mediu urban şi regenerare, cu implicare în proiecte concrete (plantări, spaţii de relaxare pentru veterani). 
• Mostar (BiH): exemplu de folosire a deliberării pentru provocări practice (gestionarea deşeurilor) cu o rată înaltă de implementare a recomandărilor. 

Provocări şi riscuri identificate

• Subreprezentare şi selecţie imperfectă: selecţia la întâmplare nu garantează automat reprezentativitate completă; sunt necesare măsuri active de incluziune. 
• Lipsa angajamentului instituţional: cel mai mare risc este ca autorităţile să nu respecte sau să minimalizeze recomandările — aceasta subminează încrederea şi are efect invers asupra legimităţii instrumentului. 
• Resurse şi sustenabilitate: procesele deliberative implică timp, facilitare profesională şi buget (compensaţii/remunerare pentru participanţi), ceea ce poate limita scala şi frecvenţa implementării. 

Recomandări practice pentru autorităţile locale/regionale (pentru integrare în politica publică)

1. Adoptaţi un cadru procedural clar (ghid, reguli de selecţie, standard de facilitare) şi comunicaţi-l public; folosiţi materialele şi recomandările Congresului ca referinţă. 

2. Selectaţi teme concrete şi fezabile care permit recomandări operationalizabile; evitaţi subiectele pur simbolice sau excesiv de largi. 

3. Asiguraţi incluziunea activă (măsuri pentru tineri, persoane defavorizate, minorităţi) şi compensaţii rezonabile pentru dedicarea de timp a participanţilor. 

4. Planificaţi mecanisme de follow-up: termene pentru răspuns oficial, etape de implementare şi rapoarte de monitorizare publice. Legitimarea deliberării depinde de urmărirea rezultatelor. 

5. Asiguraţi transparenţa şi comunicarea: raport final, materiale de informare şi explicaţii despre impactul recomandărilor pentru a menţine sprijinul public. 

Concluzie

Evenimentul a reconfirmat că democraţia deliberativă este un instrument puternic şi complementar, capabil să fortifice democraţia locală dacă este proiectată şi administrată cu rigoare procedurală, incluziune şi angajament instituţional. Pentru autorităţile locale şi regionale — inclusiv cele din Republica Moldova — lecţiile practice (teme concrete, selecţie echilibrată, remunerare/compensaţii, mecanisme de follow-up) oferă un pachet operationalizabil pentru a începe experimente locale şi a le integra treptat în arhitectura democratică existentă. 

Informații suplimentare:

• Deliberative democracy: a new tool for dialogue and resilience for cities and regions

Capabilă să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile lor, democrația deliberativă „consolidează democrația reprezentativă, dar nu o înlocuiește”, așa cum a demonstrat conferința „O Europă rezistentă prin democrația deliberativă: orașe și regiuni în acțiune!”, organizată de Congres pe 26 noiembrie la Strasbourg. Bogată în exemple concrete, conferința a abordat și condițiile necesare succesului acestei forme de democrație, care se dezvoltă rapid în întreaga Europă.

În 2022, Congresul a adoptat o Recomandare menită să promoveze democrația deliberativă la nivel local și regional, ceea ce a dus la elaborarea unui ghid pentru autoritățile locale și regionale. Această lucrare a arătat încă de la început că democrația deliberativă nu poate fi improvizată și că organizarea sa necesită reguli precise și o considerare reală a deciziilor care rezultă din acest proces. Yves Dejaeghere, Director Executiv al Federației pentru Inovație în Democrație (Belgia), a prezentat unele dintre mecanismele implicate, în special în ceea ce privește selecția participanților în adunări, amintind reprezentanților aleși un principiu fundamental: „Dacă lansați un proces de democrație deliberativă la nivel local sau regional, veți consolida încrederea cetățenilor în instituțiile voastre, dar dacă nu respectați opiniile și deciziile luate în cadrul acestui proces, veți pierde acea încredere și mai repede.”

Ce instrumente sunt disponibile pentru democrația deliberativă?

Tolosa în Spania, Zviahel în Ucraina și Mostar în Bosnia și Herțegovina trăiesc în contexte foarte diferite, dar toate trei au pus recent în funcțiune structuri și adunări pentru democrația deliberativă. Primarii sau reprezentanții acestora, prezenți la eveniment, au împărtășit o serie de proceduri și principii de acțiune, în primul rând căutarea unor teme potrivite pentru acest tip de dezbatere: ele trebuie să fie concrete și direct relevante pentru nivelul local sau regional la care sunt organizate.

În Tolosa, prima temă a fost promovarea sănătății mintale în urma pandemiei de Covid, discutată de participanți pe parcursul a cinci sâmbete. Între octombrie și noiembrie 2024, locuitorii din Zviahel au petrecut șase zile concentrându-se pe mediul lor de trai, inclusiv prin plantarea de alei cu copaci și crearea unei zone de relaxare în jurul unui iaz, punând accent pe îmbunătățirea primirii și reabilitării veteranilor de război. Mostar, pentru partea sa, s-a concentrat pe implicarea mai bună a cetățenilor în colectarea, gestionarea și valorificarea deșeurilor, iar 90% dintre recomandările lor au fost ulterior luate în considerare de oraș. Orașul lucrează, de asemenea, cu cetățenii la modul în care fluxurile turistice să fie distribuite mai echilibrat pe parcursul anului.

În toate cele trei cazuri, participanții la adunări au fost selecționați aleatoriu, un model de participare considerat cel mai echitabil, chiar dacă nu este perfect. Într-adevăr, în ciuda selecției aleatorii, unele grupuri rămân subreprezentate, mai ales atunci când membrii acestora nu doresc să participe la lucrări. Echilibrarea participanților rămâne o provocare dificilă, iar eforturi trebuie făcute pentru a evita, pe cât posibil, subreprezentarea unor grupuri și supra-reprezentarea altora. Având în vedere timpul implicat, orașele care pot oferi compensații financiare membrilor acestor adunări. Acesta este un stimulent la început, dar devine secundar ulterior, pe măsură ce interesul și motivația pentru această activitate predomină, notează primarul din Tolosa, Angel Martinez de Rituerto Arregui.

Mărturii foarte concrete despre experiențe în multiplicare

Rezumatul experienței sale, primarul din Mostar, Dani Rahimic, menționează că într-o țară cu instituții complexe și divizate precum a sa, asociațiile cetățenești sunt mai bune decât partidele politice în depășirea diviziunilor pentru a face progrese concrete asupra problemelor considerate priorități de populație, dar nu întotdeauna de politicieni.

Orașul gazdă al Congresului, Strasbourg, a lansat în 2024 o amplă „Convenție a Cetățenilor” privind traseul unei viitoare linii de tramvai în nordul orașului, subiect care a generat dezbateri aprinse în anii anteriori. Această Convenție a contribuit la calmarea climatului tensionat. Aproximativ 100 de locuitori din Strasbourg au fost selectați aleatoriu pentru a participa, iar dezbaterile reale au înlocuit confruntările. Concluziile sale au condus, în cele din urmă, la revizuirea proiectului de către municipalitate. Chris Bernard, membru al acestei Convenții, și-a împărtășit experiența și și-a exprimat mândria că a participat: la început, a spus el, nimeni nu credea că vom realiza ceva, dar în final am reușit să construim un consens solid și bine documentat. El a revenit, de asemenea, la principiul plății participanților în adunări: „Nu ar trebui să vorbim despre remunerare, așa cum au sugerat uneori adversarii noștri, pentru că este mai degrabă o chestiune de compensație pentru timpul petrecut, iar dacă ne numărăm orele, ne dăm repede seama că reprezintă o sumă mult mai mică decât ceea ce ar câștiga orice angajat salariar sau lucrător!”

• Congress moving forward on deliberative democracy
• Moving forward on deliberative democracy: Congress contributes to New Democratic Pact
• Deliberative democracy, a complement to local democracy

Spre deosebire de rețelele sociale, care prea des polarizează dezbaterile și încurajează extremismul, democrația deliberativă permite restaurarea unui dialog autentic, bazat pe ascultare și respect. Totuși, acesta este departe de a fi singurul avantaj al acestei noi forme de schimb.

Democrația deliberativă la nivel local și regional

Deși democrația deliberativă este deosebit de potrivită la nivel local și regional, ea devine cu atât mai necesară cu cât poate contrabalansa violența discursurilor necontrolate și slab documentate care proliferează pe platformele online, potrivit lui Jane Suiter, profesor de comunicare politică la Dublin City University (Irlanda): „Atunci când participanții la dezbaterile deliberative sunt în dezacord, ei nu încep să își acuze detractorii de teorii ale conspirației, pentru că se ascultă reciproc în loc să se confrunte.” Totuși, democrația deliberativă poate fi intimidantă pentru unii oficiali aleși, locali sau naționali, care se pot simți amenințați în poziția lor de putere, crede aceasta. Cu toate acestea, dacă este bine organizată, democrația deliberativă permite tuturor grupurilor să se exprime, implică cetățenii în decizii majore și este adesea mai simplă și mai puțin costisitoare de organizat decât un referendum. Jane Suiter a adus, de asemenea, un omagiu numeroaselor inițiative ucrainene prezentate în cadrul conferinței, menționând că „dacă funcționează bine în această țară, în ciuda războiului, nu există niciun motiv pentru care nu ar putea să se dezvolte cu succes și în alte țări cu condiții de trai mai puțin dificile.”

Mobilitatea – o temă ideală pentru democrația deliberativă

Capitala Lituaniei, Vilnius, își pregătește în prezent noul proiect de mobilitate, într-un moment în care orașul, și implicit traficul, se dezvoltă rapid. În prezent, 30% dintre locuitori se deplasează cu mașina, 30% cu transportul public și 30% pe jos, și am considerat că mobilitatea este o temă ideală pentru discuția într-o adunare a cetățenilor, a explicat Beatrice Umbrasaite, consilier al arhitectului-șef al orașului. Un proiect bazat pe recomandările acestei adunări va fi apoi supus tuturor locuitorilor: acest proces condus de cetățeni îi oferă o „dimensiune umană” și arată, totodată, cum democrația deliberativă întărește democrația în ansamblu.

Uneori, potrivit Mirelei Dzeverhovic, viceprimar al orașului Sarajevo (Bosnia și Herțegovina), membrii adunărilor cetățenești ajung la acorduri atunci când politicienii nu reușesc să facă acest lucru. Acest lucru este valabil mai ales în țările cu structuri multiple și complexe, cu suprapuneri semnificative de competențe între diferite niveluri de guvernare, în special municipal, regional și federal sau central: „Dezbaterile și întâlnirile pe care le organizăm ne permit să ne pregătim pentru viitorul entității noastre urbane fără părtinire politică”, a adăugat ea.

Carsten Berg, director al Inițiativei Cetățenești Europene din Freiburg (Germania), a oferit o imagine de ansamblu a diferitelor exemple de democrație deliberativă existente la nivel local și regional în Europa: structurile lor variate arată că nu există un model unic, dar că toate îmbogățesc procesele democratice existente în orașele și regiunile în care operează.

Cum poate fi susținută democrația deliberativă?

Dezbaterile care au urmat prezentărilor s-au concentrat pe mijloacele și metodele pentru lansarea unui experiment de democrație deliberativă, dar și pe importanța susținerii acestui tip de adunare, fie prin „instituționalizare”, fie prin oferirea unui cadru legal. O democrație deliberativă funcțională poate avansa un oraș sau o regiune, dar și o întreagă țară, a punctat Sean O'Brien, consilier local în Tullamore (Irlanda): adunările deliberative din întreaga țară au cerut modificarea constituțională pentru a permite un vot privind decriminalizarea avortului în Irlanda, ceea ce s-a realizat în 2019.

În încheierea conferinței, Damir Kapidzic, profesor de științe politice în Sarajevo și consultant internațional al Consiliului Europei pe democrația inovativă și procesele democratice, a evidențiat beneficiile democrației deliberative, fie în termeni de participare cetățenească, incluziune sau consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile lor. „Acum trebuie să construim infrastructură civică pentru deliberare, care să includă dezvoltarea competențelor, furnizarea de servicii deliberative la nivel regional și național, fonduri și acces la resurse de cunoaștere pentru a sprijini și organiza deliberarea într-un mod mai sistemic, conectând experți și platforme pentru învățare reciprocă. Investiți în cetățeni pregătiți pentru deliberare!”, a concluzionat el.