Democrația deliberativă: instrument pentru dialog şi reziliență la nivel local

O Europă rezistentă prin democrația deliberativă: orașe și regiuni în acțiune!

La 26 noiembrie 2025, la Strasbourg, Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei a organizat conferinţa „Resilient Europe through deliberative democracy: Cities and regions in action!”, care a pus în centrul dezbaterii rolul democraţiei deliberative ca instrument complementar la democraţia reprezentativă, capabil să refacă încrederea cetăţenilor în instituţii şi să genereze soluţii concrete la nivel local şi regional. Evenimentul a ilustrat, prin experienţe practice, condiţiile necesare pentru succes (selecţie, tematică, remunerare/compensaţii, follow-up instituţional) şi a legat aceste practici de demersurile normative şi strategice deja demarate de Congres (inclusiv Recomandarea din 2022 şi ghidul pentru autorităţi). 

Ambasadoarea Daniela Cujbă, a participat la deschiderea conferinței. În intervenția sa, doamna Ambasador a subliniat rolul esențial al democrației deliberative într-o perioadă marcată de crize, polarizare și scăderea încrederii în instituții. Ea a evidențiat angajamentul statelor membre față de Principiile democrației de la Reykjavik și a salutat inițiativa elaborării unui Nou Pact Democratic pentru Europa, menit să consolideze participarea cetățenilor la toate nivelurile administrației.

Doamna Ambasador a accentuat importanța orașelor și regiunilor ca spații unde democrația se trăiește zilnic și unde autoritățile locale pot deveni veritabile laboratoare ale democrației participative și deliberative.

Democrația locală este una dintre prioritățile Președinției Republicii Moldova a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

Context şi obiective

Democraţia deliberativă (forumuri cetăţeneşti, convenţii ale cetăţenilor, adunări selectate la întâmplare etc.) se dezvoltă rapid în Europa ca metodă de implicare a cetăţenilor în decizii publice. Congresul urmăreşte două obiective principale: (1) promovarea utilizării acestor instrumente la nivel local/regional prin standardizare şi bune practici; (2) asigurarea faptului că rezultatele deliberărilor sunt tratate serios de autorităţi, pentru a păstra câştigul de credibilitate obţinut prin proces. Aceste teme au fost recunoscute ca parte din efortul de avansare a „Noului Pact Democratic pentru Europa”.

Constatări principale din conferinţă

1. Eficienţă în redobândirea încrederii. Exemplele prezentate arată că procesele deliberative pot tempera polarizarea şi pot conduce la consensuri argumentate (ex.: Convenţia cetăţenească din Strasbourg privind traseul tramvaiului), transformând conflictele publice în dialog constructiv. 

2. Importanţa selecţiei echilibrate. Modelele de selecţie ale participanţilor – în special selecţia aleatorie ponderată (sortition) – sunt considerate cele mai echitabile, dar necesită eforturi suplimentare pentru a evita subreprezentarea unor grupuri (tineri, minorităţi, persoane cu timp limitat). 

3. Tematici adecvate şi rezultate implementabile. Temele alese au fost în general concrete şi relevante local (sănătate mintală, gestionarea deşeurilor, spaţii verzi). Când recomandările au fost clare şi fezabile, valoarea procesului a crescut — exemplu: Mostar, unde 90% din recomandări au fost adoptate. 

4. Reguli şi legitimitate procedurală. Deliberarea „nu se improvizează”: ghiduri, reguli clare, facilitare independentă şi mecanisme de monitorizare a implementării sunt esenţiale. Congresul a subliniat necesitatea cadrului normativ şi a unui plan de urmărire a rezultatelor. 

Studii de caz prezentate (relevanţă practică)

• Tolosa (Spania): prioritate pe sănătate mintală post-pandemie; întâlniri repetate (serie de întâlniri) pentru construire graduală a consensului. 
• Zviahel (Ucraina): deliberări axate pe mediu urban şi regenerare, cu implicare în proiecte concrete (plantări, spaţii de relaxare pentru veterani). 
• Mostar (BiH): exemplu de folosire a deliberării pentru provocări practice (gestionarea deşeurilor) cu o rată înaltă de implementare a recomandărilor. 

Provocări şi riscuri identificate

• Subreprezentare şi selecţie imperfectă: selecţia la întâmplare nu garantează automat reprezentativitate completă; sunt necesare măsuri active de incluziune. 
• Lipsa angajamentului instituţional: cel mai mare risc este ca autorităţile să nu respecte sau să minimalizeze recomandările — aceasta subminează încrederea şi are efect invers asupra legimităţii instrumentului. 
• Resurse şi sustenabilitate: procesele deliberative implică timp, facilitare profesională şi buget (compensaţii/remunerare pentru participanţi), ceea ce poate limita scala şi frecvenţa implementării. 

Recomandări practice pentru autorităţile locale/regionale (pentru integrare în politica publică)

1. Adoptaţi un cadru procedural clar (ghid, reguli de selecţie, standard de facilitare) şi comunicaţi-l public; folosiţi materialele şi recomandările Congresului ca referinţă. 

2. Selectaţi teme concrete şi fezabile care permit recomandări operationalizabile; evitaţi subiectele pur simbolice sau excesiv de largi. 

3. Asiguraţi incluziunea activă (măsuri pentru tineri, persoane defavorizate, minorităţi) şi compensaţii rezonabile pentru dedicarea de timp a participanţilor. 

4. Planificaţi mecanisme de follow-up: termene pentru răspuns oficial, etape de implementare şi rapoarte de monitorizare publice. Legitimarea deliberării depinde de urmărirea rezultatelor. 

5. Asiguraţi transparenţa şi comunicarea: raport final, materiale de informare şi explicaţii despre impactul recomandărilor pentru a menţine sprijinul public. 

Concluzie

Evenimentul a reconfirmat că democraţia deliberativă este un instrument puternic şi complementar, capabil să fortifice democraţia locală dacă este proiectată şi administrată cu rigoare procedurală, incluziune şi angajament instituţional. Pentru autorităţile locale şi regionale — inclusiv cele din Republica Moldova — lecţiile practice (teme concrete, selecţie echilibrată, remunerare/compensaţii, mecanisme de follow-up) oferă un pachet operationalizabil pentru a începe experimente locale şi a le integra treptat în arhitectura democratică existentă. 

Informații suplimentare:

• Deliberative democracy: a new tool for dialogue and resilience for cities and regions

Capabilă să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile lor, democrația deliberativă „consolidează democrația reprezentativă, dar nu o înlocuiește”, așa cum a demonstrat conferința „O Europă rezistentă prin democrația deliberativă: orașe și regiuni în acțiune!”, organizată de Congres pe 26 noiembrie la Strasbourg. Bogată în exemple concrete, conferința a abordat și condițiile necesare succesului acestei forme de democrație, care se dezvoltă rapid în întreaga Europă.

În 2022, Congresul a adoptat o Recomandare menită să promoveze democrația deliberativă la nivel local și regional, ceea ce a dus la elaborarea unui ghid pentru autoritățile locale și regionale. Această lucrare a arătat încă de la început că democrația deliberativă nu poate fi improvizată și că organizarea sa necesită reguli precise și o considerare reală a deciziilor care rezultă din acest proces. Yves Dejaeghere, Director Executiv al Federației pentru Inovație în Democrație (Belgia), a prezentat unele dintre mecanismele implicate, în special în ceea ce privește selecția participanților în adunări, amintind reprezentanților aleși un principiu fundamental: „Dacă lansați un proces de democrație deliberativă la nivel local sau regional, veți consolida încrederea cetățenilor în instituțiile voastre, dar dacă nu respectați opiniile și deciziile luate în cadrul acestui proces, veți pierde acea încredere și mai repede.”

Ce instrumente sunt disponibile pentru democrația deliberativă?

Tolosa în Spania, Zviahel în Ucraina și Mostar în Bosnia și Herțegovina trăiesc în contexte foarte diferite, dar toate trei au pus recent în funcțiune structuri și adunări pentru democrația deliberativă. Primarii sau reprezentanții acestora, prezenți la eveniment, au împărtășit o serie de proceduri și principii de acțiune, în primul rând căutarea unor teme potrivite pentru acest tip de dezbatere: ele trebuie să fie concrete și direct relevante pentru nivelul local sau regional la care sunt organizate.

În Tolosa, prima temă a fost promovarea sănătății mintale în urma pandemiei de Covid, discutată de participanți pe parcursul a cinci sâmbete. Între octombrie și noiembrie 2024, locuitorii din Zviahel au petrecut șase zile concentrându-se pe mediul lor de trai, inclusiv prin plantarea de alei cu copaci și crearea unei zone de relaxare în jurul unui iaz, punând accent pe îmbunătățirea primirii și reabilitării veteranilor de război. Mostar, pentru partea sa, s-a concentrat pe implicarea mai bună a cetățenilor în colectarea, gestionarea și valorificarea deșeurilor, iar 90% dintre recomandările lor au fost ulterior luate în considerare de oraș. Orașul lucrează, de asemenea, cu cetățenii la modul în care fluxurile turistice să fie distribuite mai echilibrat pe parcursul anului.

În toate cele trei cazuri, participanții la adunări au fost selecționați aleatoriu, un model de participare considerat cel mai echitabil, chiar dacă nu este perfect. Într-adevăr, în ciuda selecției aleatorii, unele grupuri rămân subreprezentate, mai ales atunci când membrii acestora nu doresc să participe la lucrări. Echilibrarea participanților rămâne o provocare dificilă, iar eforturi trebuie făcute pentru a evita, pe cât posibil, subreprezentarea unor grupuri și supra-reprezentarea altora. Având în vedere timpul implicat, orașele care pot oferi compensații financiare membrilor acestor adunări. Acesta este un stimulent la început, dar devine secundar ulterior, pe măsură ce interesul și motivația pentru această activitate predomină, notează primarul din Tolosa, Angel Martinez de Rituerto Arregui.

Mărturii foarte concrete despre experiențe în multiplicare

Rezumatul experienței sale, primarul din Mostar, Dani Rahimic, menționează că într-o țară cu instituții complexe și divizate precum a sa, asociațiile cetățenești sunt mai bune decât partidele politice în depășirea diviziunilor pentru a face progrese concrete asupra problemelor considerate priorități de populație, dar nu întotdeauna de politicieni.

Orașul gazdă al Congresului, Strasbourg, a lansat în 2024 o amplă „Convenție a Cetățenilor” privind traseul unei viitoare linii de tramvai în nordul orașului, subiect care a generat dezbateri aprinse în anii anteriori. Această Convenție a contribuit la calmarea climatului tensionat. Aproximativ 100 de locuitori din Strasbourg au fost selectați aleatoriu pentru a participa, iar dezbaterile reale au înlocuit confruntările. Concluziile sale au condus, în cele din urmă, la revizuirea proiectului de către municipalitate. Chris Bernard, membru al acestei Convenții, și-a împărtășit experiența și și-a exprimat mândria că a participat: la început, a spus el, nimeni nu credea că vom realiza ceva, dar în final am reușit să construim un consens solid și bine documentat. El a revenit, de asemenea, la principiul plății participanților în adunări: „Nu ar trebui să vorbim despre remunerare, așa cum au sugerat uneori adversarii noștri, pentru că este mai degrabă o chestiune de compensație pentru timpul petrecut, iar dacă ne numărăm orele, ne dăm repede seama că reprezintă o sumă mult mai mică decât ceea ce ar câștiga orice angajat salariar sau lucrător!”

• Congress moving forward on deliberative democracy
• Moving forward on deliberative democracy: Congress contributes to New Democratic Pact
• Deliberative democracy, a complement to local democracy

Spre deosebire de rețelele sociale, care prea des polarizează dezbaterile și încurajează extremismul, democrația deliberativă permite restaurarea unui dialog autentic, bazat pe ascultare și respect. Totuși, acesta este departe de a fi singurul avantaj al acestei noi forme de schimb.

Democrația deliberativă la nivel local și regional

Deși democrația deliberativă este deosebit de potrivită la nivel local și regional, ea devine cu atât mai necesară cu cât poate contrabalansa violența discursurilor necontrolate și slab documentate care proliferează pe platformele online, potrivit lui Jane Suiter, profesor de comunicare politică la Dublin City University (Irlanda): „Atunci când participanții la dezbaterile deliberative sunt în dezacord, ei nu încep să își acuze detractorii de teorii ale conspirației, pentru că se ascultă reciproc în loc să se confrunte.” Totuși, democrația deliberativă poate fi intimidantă pentru unii oficiali aleși, locali sau naționali, care se pot simți amenințați în poziția lor de putere, crede aceasta. Cu toate acestea, dacă este bine organizată, democrația deliberativă permite tuturor grupurilor să se exprime, implică cetățenii în decizii majore și este adesea mai simplă și mai puțin costisitoare de organizat decât un referendum. Jane Suiter a adus, de asemenea, un omagiu numeroaselor inițiative ucrainene prezentate în cadrul conferinței, menționând că „dacă funcționează bine în această țară, în ciuda războiului, nu există niciun motiv pentru care nu ar putea să se dezvolte cu succes și în alte țări cu condiții de trai mai puțin dificile.”

Mobilitatea – o temă ideală pentru democrația deliberativă

Capitala Lituaniei, Vilnius, își pregătește în prezent noul proiect de mobilitate, într-un moment în care orașul, și implicit traficul, se dezvoltă rapid. În prezent, 30% dintre locuitori se deplasează cu mașina, 30% cu transportul public și 30% pe jos, și am considerat că mobilitatea este o temă ideală pentru discuția într-o adunare a cetățenilor, a explicat Beatrice Umbrasaite, consilier al arhitectului-șef al orașului. Un proiect bazat pe recomandările acestei adunări va fi apoi supus tuturor locuitorilor: acest proces condus de cetățeni îi oferă o „dimensiune umană” și arată, totodată, cum democrația deliberativă întărește democrația în ansamblu.

Uneori, potrivit Mirelei Dzeverhovic, viceprimar al orașului Sarajevo (Bosnia și Herțegovina), membrii adunărilor cetățenești ajung la acorduri atunci când politicienii nu reușesc să facă acest lucru. Acest lucru este valabil mai ales în țările cu structuri multiple și complexe, cu suprapuneri semnificative de competențe între diferite niveluri de guvernare, în special municipal, regional și federal sau central: „Dezbaterile și întâlnirile pe care le organizăm ne permit să ne pregătim pentru viitorul entității noastre urbane fără părtinire politică”, a adăugat ea.

Carsten Berg, director al Inițiativei Cetățenești Europene din Freiburg (Germania), a oferit o imagine de ansamblu a diferitelor exemple de democrație deliberativă existente la nivel local și regional în Europa: structurile lor variate arată că nu există un model unic, dar că toate îmbogățesc procesele democratice existente în orașele și regiunile în care operează.

Cum poate fi susținută democrația deliberativă?

Dezbaterile care au urmat prezentărilor s-au concentrat pe mijloacele și metodele pentru lansarea unui experiment de democrație deliberativă, dar și pe importanța susținerii acestui tip de adunare, fie prin „instituționalizare”, fie prin oferirea unui cadru legal. O democrație deliberativă funcțională poate avansa un oraș sau o regiune, dar și o întreagă țară, a punctat Sean O'Brien, consilier local în Tullamore (Irlanda): adunările deliberative din întreaga țară au cerut modificarea constituțională pentru a permite un vot privind decriminalizarea avortului în Irlanda, ceea ce s-a realizat în 2019.

În încheierea conferinței, Damir Kapidzic, profesor de științe politice în Sarajevo și consultant internațional al Consiliului Europei pe democrația inovativă și procesele democratice, a evidențiat beneficiile democrației deliberative, fie în termeni de participare cetățenească, incluziune sau consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile lor. „Acum trebuie să construim infrastructură civică pentru deliberare, care să includă dezvoltarea competențelor, furnizarea de servicii deliberative la nivel regional și național, fonduri și acces la resurse de cunoaștere pentru a sprijini și organiza deliberarea într-un mod mai sistemic, conectând experți și platforme pentru învățare reciprocă. Investiți în cetățeni pregătiți pentru deliberare!”, a concluzionat el.