Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), altfel cunoscute ca Obiective
Globale, sunt un apel universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei,
protejarea planetei și asigurarea faptului că toți oamenii se bucură de
pace și prosperitate. Buna funcționare a acestor ODD-uri în spiritul parteneriatului și
pragmatismului pentru a face alegerile corecte acum au scopul de a
îmbunătăți nivelul de trai, într-un mod durabil, pentru generațiile
viitoare. Ele oferă ghidare și obiective clare pentru adoptare pentru
toate țările din lume, în conformitate cu propriile lor priorități și
provocările globale din domeniul mediului în general. Aceste Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) constituie o agendă amplă. Ele abordează
cauzele profunde ale sărăciei și ne aduc împreună pentru a face o
schimbare pozitivă pentru noi toți şi această planetă.
Prin abordarea
sa globală, Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă este extrem de relevantă pentru Consiliul Europei, care, de la început, a
contribuit la procesul de adoptare a Agendei 2030.
Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a subliniat în
scrisoarea sa către Secretarul General al Națiunilor Unite Ban Ki-moon în
mai 2015: "Consiliul Europei este o organizație bazată pe valorile
universale ale drepturilor omului, ale democrației și statului de drept. Prin urmare, contribuția noastră trebuie să se concentreze asupra acestor valori. Acestea nu sunt doar valori în sine, ci și factori importanți de sustenabilitate pentru orice model societal ".
Prin definiție, majoritatea, dacă nu toate, activităților
Consiliului Europei sunt relevante și contribuie la implementarea
Agendei 2030. În acest context, începând cu următorul bienal
(2018-2019), programul Consiliului Europei de activități și bugetul vor indica legături, dacă este cazul, cu obiective specifice de dezvoltare durabilă.
Valoarea unică adăugată a Consiliului Europei este o combinație dintre:
- Statutul său paneuropean: 46 de state membre, inclusiv Republica Moldova;
- Standardele sale: un cadru normativ cuprinzător măsurabil care poate fi folosit ca indicatori/repere;
- Dimensiunea sa multilaterală: în plus față de organele sale interguvernamentale, structura unică a Consiliului Europei include Adunarea Parlamentară, Congresul Autorităților Locale și Regionale, Comisarul pentru Drepturile Omului, Conferința ONG-urilor internaționale, precum și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența căreia acoperă aproape toate ODD-urile. Forumul mondial anual pentru democrație este, de asemenea, o platformă importantă care se adresează societății civile pentru consolidarea instituțiilor democratice. Aceste organisme și instrumente sunt prețioase pentru a sprijini statele în eforturile lor de a transpune agenda globală în acțiune atât la nivel național, cât și la nivel local;
- Organismele și procedurile sale de monitorizare/urmărire: esențiale pentru colectarea datelor, evaluarea progresului și furnizarea de îndrumări suplimentare;
- Sprijinul său tehnic acordat țărilor individuale pentru consolidarea capacităților și eliminarea obstacolelor din calea implementării; și
- Viziunea sa globală: majoritatea convențiilor și activităților legale obligatorii ale organizației sunt deschise participării statelor nemembre, în special celor care beneficiază de statutul de observator și celor din regiunile învecinate.
Carta Socială Europeană, un instrument de protecție a drepturilor omului, garantează dreptul de a fi protejat împotriva sărăciei și excluziunii sociale prin articolul 30, deoarece se consideră că viața într-o situație de sărăcie și excluziune socială încalcă demnitatea ființelor umane. Articolul 30 din
Cartă este prima prevedere obligatorie privind drepturile omului în
Europa pentru protecția împotriva sărăciei și excluziunii sociale. Obligația
primordială a statelor părți în temeiul articolului 30 este adoptarea
unei abordări cuprinzătoare și coordonate care vizează în mod explicit
combaterea sărăciei și excluziunii sociale prin adoptarea de măsuri
menite să prevină și să înlăture obstacolele din calea accesului la
drepturile sociale fundamentale, printre care instruirea, educația, cultura și asistența sociala și medicala.
În cadrul
așa-numitului "Proces de la Torino al Cartei sociale europene", Adunarea
Parlamentară promovează cu fermitate ratificările ulterioare și punerea
în aplicare efectivă a Cartei sociale europene și a făcut-o și în cele
mai recente texte referitoare la sărăcie, cum ar fi Rezoluția 1995 (2014) privind eliminarea sărăciei în rândul copiilor în Europa.
Recomandarea CM/Rec (2015)3 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind accesul tinerilor din cartierele defavorizate la drepturile sociale
recomandă statelor membre măsuri de prevenire și eradicare a sărăciei,
discriminării, violenței și excluziunii cu care se confruntă tinerii. O
abordare bazată pe drepturile omului se află la baza intervențiilor
sociale și de tineret care se desfășoară în cooperare cu autoritățile
locale și cu organizațiile de tineret.
Obiectivul 3: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.
Adunarea
Parlamentară este singurul organ al Consiliului Europei care abordează
în mod explicit problemele legate de sănătatea publică ca chestiuni relative la drepturile omului, în special prin intermediul Comisiei pentru
afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă. În
acest context, cel mai recent text adoptat este Rezoluția 2139(2016) privind asigurarea accesului la îngrijirea sănătății pentru toți copiii din Europa. În prezent se elaborează rapoarte cu
privire la "Accesul universal la îngrijirea medicală maternă" și "Un
angajament social european care garantează drepturile persoanelor în
vârstă și îngrijirea lor cuprinzătoare".
Obiectivul 4: Asigurarea educației de calitate incluzive și echitabile și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți.
Calitatea
sistemelor de învățământ nu poate fi evaluată fără a se face referire la
incluziunea socială: niciun sistem educațional nu poate fi de înaltă
calitate decât dacă oferă oportunități adecvate tuturor elevilor de a-și
dezvolta abilitățile și aspirațiile. Educația este esențială pentru a oferi studenților și absolvenților competențele care îi ajută să asigure societăți durabile. Totodată, aceasta poate îndeplini acest rol doar dacă autoritățile
publice, școlile și universitățile adoptă o viziune holistică asupra
educației, cum este cea prezentată în Recomandarea CM (2007) 6 privind responsabilitatea publică pentru învățământul superior și cercetare,
care prezintă patru scopuri majore ale educaţie:
- Pregătire pentru ocuparea forței de muncă durabile;
- Pregătirea pentru viață ca cetățeni activi în societățile democratice;
- Dezvoltare personala;
- Dezvoltarea și menținerea, prin predare, învățare și cercetare, a unei baze largi de cunoștințe avansate.
Toate cele 46 de
state membre ale Consiliului Europei au adoptat Carta privind educația pentru cetățenia democratică și educația pentru drepturile omului (Recomandarea CM (2010)7), care le impune: "combaterea tuturor formelor
de discriminare și violență, în special intimidarea și hărțuirea" și promovează valorile drepturilor omului, ale democrației și ale statului de drept prin educație. Acest lucru este
esențial pentru construirea unor societăți pașnice și favorabile
incluziunii (contribuind astfel și la implementarea obiectivului 16). Proiectele concepute
pentru a îmbunătăți abilitățile digitale, combaterea agresiunii și
discursului de ură contribuie la crearea unui mediu de învățare sigur și inclusiv. Consiliul Europei este implicat în prezent
într-un proiect de dezvoltare a competențelor pentru democrație și dialog intercultural, care va fi esențial pentru asigurarea unor
societăți durabile. Punerea în aplicare a Cartei
Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și
educația pentru drepturile omului se va desfășura împreună cu statele
membre și în cooperare cu ONG-urile. Situația minorității
de etnie romă în educație este abordată printr-un proiect pe mai multe
niveluri privind educația incluzivă, care vizează transformarea școlilor
în motoare de incluziune socială. Informațiile despre ODD-uri sunt incluse în resursele educaționale puse la dispoziția celor care practică educația non-formală.
Adunarea
Parlamentară a subliniat în mod regulat importanța acordării tinerilor a
tuturor instrumentelor și competențelor necesare pentru construirea
unei societăți pluraliste bazate pe solidaritate, valori democratice și
drepturile omului și pentru a trăi împreună ca cetățeni activi și
responsabili. În acest sens, este salutabilă
inițiativa Consiliului Europei de a elabora un cadru de competențe
pentru o cultură a democrației și a dialogului intercultural. În
special, Rezoluția 2104 (2016) - Către un cadru de competențe pentru cetățenia democratică, face apel la statele membre să țină seama de noul
cadru al Consiliului Europei și, pe această bază, să revizuiască
politicile educaționale și să reformuleze obiectivele acestor politici, Să
adapteze programele școlare, precum și formarea inițială și continuă a
liderilor școlari, a cadrelor didactice și a educatorilor și să asigure
recunoașterea rezultatelor învățării pentru cetățenie democratică,
respectarea drepturilor omului și a dialogului intercultural.
În cadrul APCE și a Comisiei sale pentru cultură, știință, educație și mass-media,
sunt pregătite rapoarte cu privire la "Educația și cultura: noi
parteneriate pentru dezvoltarea și coeziunea personală" și "Reformarea
rolului educației pentru cetățenii digitali".
Obiectivul 5: Realizarea egalității de gen și abilitatea tuturor femeilor și fetelor
Consiliul
Europei are trei convenții esențiale, unice și cuprinzătoare în domeniul
demnității umane, care sunt relevante pentru Obiectivele ONU de
Dezvoltare Durabilă și prin intermediul cărora acestea pot sprijini și
contribui la implementarea, în special a Obiectivului 5 (Egalitate
și abilitare a tuturor femeilor și fetelor) și Obiectivului 16
(Promovarea societăților pașnice și favorabile incluziunii pentru o
dezvoltare durabilă, asigurarea accesului la justiție pentru toți și
crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate
nivelurile):
- Convenția Consiliului Europei privind combaterea traficului de ființe umane (STCE nr. 197);
- Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual - "Convenția de la Lanzarote” (STCE nr. 201);
- Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie - "Convenția de la Istanbul” (STCE nr. 210).
Aceste convenții au o viziune globală. Dispozițiile
lor pot inspira schimbări normative și politice în toate regiunile
lumii și toate statele pot deveni parte la acestea. Aceste
tratate oferă un cadru normativ cuprinzător, o platformă pentru
cooperarea internațională și mecanisme de monitorizare pentru colectarea
datelor, evaluarea progreselor și promovarea soluțiilor care
funcționează. Astfel, acestea pot oferi exemple de
orientare și bune practici atunci când se elaborează politici și
legislații naționale la nivel global și pot fi utilizate ca indicatori
în cadrul eforturilor naționale și internaționale de evaluare a
progreselor realizate în implementarea Agendei 2030.
Strategia Consiliului Europei privind egalitatea de gen 2014-2017 abordează direct multe din obiectivele incluse în obiectivul 5, inclusiv demnitatea umană și lupta împotriva inegalității de gen; promovarea participării depline a femeilor în societate; necesitatea de a garanta accesul tuturor la sisteme de justiție echitabilă și de a lucra în parteneriate. În special, cei 14 indicatori conveniți la nivelul ONU pentru a măsura punerea în aplicare a celor nouă scopuri incluse în obiectivul 5 acoperă domenii prioritare ale Consiliului Europei pentru promovarea egalității de gen, cum ar fi legile și politicile de promovare a egalității de gen; cadrele juridice pentru promovarea și monitorizarea nediscriminării pe bază de sex; femei și fete care se confruntă cu diferite forme de violență bazată pe gen; și femei membre ale parlamentelor naționale și ale administrației locale. În același timp,
Consiliul Europei integrează în mod efectiv considerentele privind
egalitatea de gen în cadrul programelor și metodelor sale de lucru. Acest
lucru permite Consiliului Europei să promoveze egalitatea de gen atunci
când sprijină statele în eforturile lor de a îndeplini mai multe
obiective de dezvoltare durabilă (în special obiectivele 4, 8 și 16 - în
special prin lucrări specifice privind accesul femeilor în justiție). O Nouă strategie a Consiliului Europei pentru egalitatea de gen este în curs de pregătire pentru perioada 2018-2023. Aceasta
se va baza pe realizări și va continua să abordeze provocările legate
de domeniile prioritare acoperite de strategia actuală. Promovarea și protecția drepturilor femeilor migrante și refugiate vor constitui un nou domeniu prioritar. Mai
mult, împuternicirea femeilor și fetelor romilor și călătorilor este
una dintre prioritățile Planului de acțiune tematic al Consiliului
Europei privind incluziunea romilor și călătorilor (2016-2019).
Rapoartele și recomandările Grupului de experți privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRETA) sunt relevante pentru atingerea în
special a obiectivelor 5.2 (Eliminarea tuturor formelor de violență
împotriva tuturor femeilor și fetelor din sfera publică și privată,
inclusiv traficul sexual și alte tipuri de exploatare), dar și alte ODD-uri: 8.7
(Să ia măsuri imediate și eficiente pentru eradicarea muncii forțate,
să pună capăt sclaviei moderne și traficului de ființe umane și să
asigure interzicerea și eliminarea celor mai grave forme ale muncii
copiilor, inclusiv recrutarea și folosirea copiilor soldați; și până în 2025 să pună capăt muncii copilului în toate formele sale) și 16.2 (încetarea abuzului, exploatării, traficului și tuturor formelor de violență împotriva și torturării copiilor).
Compendium de bune practici în combaterea traficului de persoane
Compendium de bune practici în combaterea traficului de persoane
Obiectivul 8: Promovarea creșterii economice susținute, incluzive și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei munci decente pentru toți
Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în special prin linia sa de acțiune
"creștere durabilă și favorabilă incluziunii", promovează eficient ODD propuse în cadrul Agendei 2030. Banca
participă prin finanțarea parțială a proiectelor de investiții sociale,
în special în favoarea grupurilor vulnerabile de populație, în
următoarele sectoare: sănătate; educație și formare profesională; sprijinirea IMM-urilor pentru crearea și conservarea locurilor de muncă viabile; ajutoare pentru refugiați, migranți, persoane strămutate și alte grupuri vulnerabile; dezastre naturale și ecologice; locuințe sociale pentru persoanele cu venituri mici; îmbunătățirea condițiilor de viață în zonele urbane și rurale; infrastructuri administrative și judiciare; protecția mediului.
În vederea sporirii susținerii ODD în Europa de Sud-Est, Turcia, Republica Moldova și Georgia, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și-a intensificat cooperarea cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Obiectivul este de a contribui la abordarea schimbărilor climatice și a eficienței energetice, la răspunsul la provocări precum criza migrației și refugiaților și la promovarea dezvoltării sociale și economice incluzive în regiune.
APCE, prin intermediul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, a întreprins un număr considerabil de eforturi în vederea atingerii acestui obiectiv în ultimii ani, în special prin activitățile sale de dezvoltare a Rezoluțiilor 1993 (2014) privind munca decentă pentru toți, și 2068 (2015) Către un nou model social european.
Obiectivul 11: Dezvoltarea orașelor și așezărior umane incluzive, în condiții de siguranță, puternice și durabile
Autoritățile locale sunt actori-cheie în atingerea acestuia și altor obiective. Cu
toate acestea, pentru a fi eficienți în îndeplinirea sarcinilor lor, ei
trebuie să fie împuterniciți - prin intermediul politicilor de
descentralizare și prin intermediul instrumentelor de consolidare a
capacităților. Consiliul Europei oferă asistență statelor membre în ambele domenii.
Consiliul Europei este principala organizație internațională în ceea ce privește consolidarea administrației locale și "crearea de comunități durabile, în care oamenii doresc să trăiască și să lucreze, acum și în viitor". Există un singur tratat internațional privind descentralizarea, Carta europeană a autonomiei locale ("Carta") și o serie de recomandări și alte standarde, o bază solidă de cunoștințe, instrumente specifice, expertiză și experiență în sprijinirea reformelor atât la nivel central, cât și administrația locală.
Congresul autorităților locale și regionale monitorizează Carta și asigură un dialog permanent între reprezentanții guvernelor locale și regionale, iar Centrul de Expertiză pentru Reforma Administrației Locale oferă sprijin practic guvernelor centrale care doresc să-și reformeze legislația, instituțiile sau politicile, și autorităților locale care doresc să îmbunătățească calitatea guvernării și a serviciilor publice. De exemplu, cele 12 principii ale bunei guvernări, precum și instrumentele specifice de consolidare a capacităților, materialele de instruire și criteriile de referință elaborate de Centrul de expertiză permit autorităților locale să îmbunătățească guvernarea și să contribuie la realizarea strategiilor de dezvoltare durabilă într-un mod foarte concret și practic.
Programul Orașelor Interculturale al Consiliului Europei a inițiat un nou cadru politic pentru incluziune și gestionare durabilă a diversității la nivel local, sprijinind autoritățile locale în construirea unor orașe coezive, diversificate din punct de vedere cultural, care sunt rezistente la conflicte. Acest cadru politic a fost aprobat de Comitetul Miniștrilor în Recomandarea CM (2015) 1 privind integrarea interculturală. În prezent, peste 100 de orașe din Europa și din afara ei utilizează abordarea integrării interculturale. Ele reprezintă o voce puternică pentru recunoașterea diversității ca pe un avantaj pentru dezvoltarea societății și o sursă bogată de experiență și know-how care pot contribui la formarea politicilor la alte niveluri de guvernare. În prezent sunt puse în aplicare o serie de proiecte pentru a sprijini administrațiile locale cu prezența comunităților de romi în îmbunătățirea calității guvernării acestora, cum ar fi programul comun "ROMACT" al Consiliului Europei/Comisiei Europene, care vizează creșterea capacității autorităților locale de a dezvolta și să pună în aplicare politici incluzive și servicii publice, cu un accent special pe romi.
Odată cu adoptarea Convenției europene privind peisajul, statele membre ale Consiliului Europei au făcut un pas important, recunoscând că peisajul este o parte importantă a calității vieții, în special în zonele urbane. Fiecare parte se angajează să "integreze peisajul în planificarea regională și urbană". Activitățile desfășurate pe tema "Peisaje pentru zone urbane, suburbane și periurbane", pe "Peisaj, orașe și zone periurbane și suburbane" și pe "Peisaj și spații publice", precum și realizările prezentate în cadrul de atribuire a Premiului Peisajului al Consiliului Europei prezintă experiențe concrete ale orașelor și așezărilor umane care sunt incluzive, sigure, rezistente și durabile.
Principiile Convenției-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția de la Faro) prin recunoașterea rolului comunităților "patrimoniu" în definirea și gestionarea patrimoniului au revoluționat abordarea de sus în jos a patrimoniului și au permis inițiative de jos în sus Pentru a arăta importanța patrimoniului pentru democrație. O strategie cuprinzătoare privind patrimoniul cultural pentru secolul 21 a fost lansată în primăvara anului 2017, o strategie capabilă să răspundă provocărilor cu care se confruntă patrimoniul cultural în ceea ce privește participarea cetățenilor și condițiile economice, sociale și de mediu.
Acțiunile privind riscurile naturale și tehnologice realizate de Acordul EUR-OPA privind riscurile majore oferă îndrumare factorilor de decizie în vederea îmbunătățirii infrastructurilor și a rezistenței populației la dezastre, ținând seama în special de grupurile vulnerabile (migranți, solicitanți de azil, refugiați, persoane cu handicap, copii, etc.). Statele membre beneficiază de instrumente comune pentru dezvoltarea riscului de dezastre, promovarea culturii riscurilor pentru creșterea gradului de conștientizare și rezistență a populației, protejarea patrimoniului cultural și a mediului, printr-o abordare incluzivă și participativă. Programul de lucru al EUR-OPA este în curs de elaborare și va fi implementat în cooperare cu Biroul Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre și Uniunea Europeană.
APCE, prin intermediul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, au început să lucreze asupra unui raport privind "Dezvoltarea urbană durabilă care să favorizeze incluziunea socială".
Obiectivul 13: Luarea de măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului acestora
A se vedea, de
asemenea, mai jos (obiectivul 15) în baza Convenției de la Berna privind
conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa.
APCE, încă o dată, prin intermediul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, a devenit partener în procesul internațional privind schimbările climatice, în perspectiva susținerii Conferinței ONU privind schimbările climatice de la Paris din 2015 și promovării acțiunilor în acest domeniu, spre exemplu, prin intermediul Rezoluției 1976 (2014) privind schimbările climatice: un cadru pentru un acord global în 2015. În prezent se elaborează un nou Raport privind "Schimbările climatice și punerea în aplicare a acordului de la Paris".
Obiectivul 15: Protejarea, restaurarea și promovarea folosirii durabile a ecosistemelor terestre, managementul sustenabil al pădurilor, combaterea deșertificării, oprirea și inversarea degradării terenurilor și a pierderii biodiversității
Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale europene promovează acțiuni concrete pentru conservarea și gestionarea
durabilă a speciilor și a habitatelor, prin cooperarea regională și prin
participarea largă a autorităților naționale, regionale și locale, a
părților interesate, a ONG-urilor și a societății civile. Obiectivul
15 este urmărit, de asemenea, prin Convenția ONU privind diversitatea
biologică (CBD) și Planul său strategic pentru biodiversitate 2020,
pentru care Convenția de la Berna este considerată o platformă
privilegiată la nivel european. Instrumentele și
orientările Convenției contribuie în egală măsură la realizarea
Obiectivului 13 privind combaterea schimbărilor climatice și a
impactului acestora, deoarece promovează dezvoltarea ecosistemelor
sănătoase prin crearea unei rețele paneuropene de zone de interes
special de conservare (Rețeaua Emerald).
Convenția Europeană a Peisajului prevede că "planificarea peisajelor" înseamnă acțiuni puternice în perspectivă pentru consolidarea, restabilirea sau crearea peisajelor. Aceasta implică încadrarea proiectelor de planificare adecvate, mai ales a celor afectate cel mai mult de schimbări și zonele grav afectate (de exemplu suburbiile, zonele periurbane și industriale, zonele de coastă).
Obiectivul 16: Promovarea societăților pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, facilitarea accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile
Accesul la justiție
Obiectivul 16,
care se referă la asigurarea "accesului la justiție pentru toți", este
un obiectiv și o referință importantă pentru o serie de convenții ale
Consiliului Europei (de exemplu, privind combaterea traficului de
ființe umane, violența împotriva femeilor și violența în familie,
exploatarea sexuală a copiilor) și strategiile transversale (în special
în ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați,
drepturile copiilor, dizabilități) și este abordat prin activități și
cooperare cu cele 46 de state membre și Țările sud- mediteraneene.
Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a CoE, dezvoltă măsuri concrete și instrumente destinate factorilor de decizie politică și practicienilor judiciari pentru a analiza funcționarea sistemelor judiciare. CEPEJ pregătește repere, colectează și analizează date și definește instrumentele de măsurare și mijloacele de evaluare.
De asemenea, CoE a adoptat standarde și orientări care îmbunătățesc accesul copiilor la sistemele judiciare (a se vedea, în special, Orientările din 2010 privind justiția favorabilă copiilor). Acestea vizează adaptarea sistemului judiciar la drepturile și nevoile specifice ale copiilor.
APCE a abordat recent asigurarea accesului efectiv al persoanelor suspectate, învinuite și condamnate la justiție în Rezoluția sa 2154 (2017) privind asigurarea accesului deținuților la avocați. Cu referire la obiectivul special 16.1. (Reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență și a ratelor de deces asociate), APCE a abordat în numeroase ocazii problema terorismului, una dintre formele cele mai radicale și mai sângeroase de violență, inclusiv prin Rezoluția 2090 (2016) cu privire la combaterea internațională a terorismului, protejând în același timp standardele și valorile Consiliului Europei.
Renunțarea la crime și reintegrarea socială a infractorilor
Consiliul pentru Cooperare Penală (PC-CP) și Comitetul European pentru Probleme Criminale (CDPC) elaborează și actualizează standarde și principii menite să ajute legiuitorii, serviciile judiciare, penitenciare și de probațiune în Europa să asigure răspunsuri corecte și proporționale la infracțiuni, dar și pentru a acționa în vederea reintegrării cu succes a infractorilor. Combaterea supraaglomerării închisorii, îmbunătățirea condițiilor de detenție și tratamentul deținuților, precum și sprijinirea utilizării sporite a sancțiunilor și măsurilor comunitare rămân o prioritate în acest domeniu. În 2016, a fost adoptată și transmisă autorităților naționale din statele membre o Carte albă privind supraaglomerarea în închisori. În martie 2017, Comitetul de Miniștri a adoptat noi norme europene privind sancțiunile și măsurile comunitare.
Corupția
Democrația va avansa doar dacă liderii politici, instituțiile publice și parlamentare respectă cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate. Corupția - în toate formele sale și manifestările de comportament neetic și necinstit - este un afront față de aceste principii. Aceasta dă naștere la neîncredere în modul în care afacerile publice sunt gestionate și se alimentează în populism. Consiliul Europei, în special prin monitorizarea sa anticorupție de către Grupul său de state împotriva corupției (GRECO) și un amplu program de asistență tehnică specifică, sprijină activ "implementarea mai fermă a Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției" solicitată în Raportul de sinteză al Secretarului General privind agenda de dezvoltare durabilă post-2015, cu siguranță în contextul european mai larg. Constatările și recomandările GRECO servesc drept un "instrument de măsurare" pentru cei 49 de membri ai acesteia în implementarea OOD-urilor.
APCE a adoptat Rezoluția 2060 (2015) privind îmbunătățirea protecției avertizorilor în care invită toate statele membre ale Consiliului Europei să consolideze responsabilitatea și să sporească lupta împotriva corupției și gestionării defectuoase atât în sectorul public, cât și în cel privat și Rezoluția 2098 (2016) privind corupția în justiție, în care solicită urgent de a pune în aplicare propunerile APCE, cerând o mai bună respectare și punerea în aplicare a standardelor Consiliului Europei de către statele membre.
Obiectivul special 16.5 vizează reducerea substanțială a corupției și a mitei în toate formele sale. În acest sens, APCE a prezentat un raport privind corupția ca regim de guvernare: o barieră în calea eficienței și progresului instituțional în cadrul sesiunii plenare din iunie 2017. Comisia pentru cultură, știință, educație și mass-media a Adunării pregătește în prezent rapoarte cu privire la "controlul parlamentar asupra corupției: cooperarea parlamentară cu mass-media de anchetă" și "Tineretul împotriva corupției".
În vederea sporirii susținerii ODD în Europa de Sud-Est, Turcia, Republica Moldova și Georgia, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și-a intensificat cooperarea cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Obiectivul este de a contribui la abordarea schimbărilor climatice și a eficienței energetice, la răspunsul la provocări precum criza migrației și refugiaților și la promovarea dezvoltării sociale și economice incluzive în regiune.
APCE, prin intermediul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, a întreprins un număr considerabil de eforturi în vederea atingerii acestui obiectiv în ultimii ani, în special prin activitățile sale de dezvoltare a Rezoluțiilor 1993 (2014) privind munca decentă pentru toți, și 2068 (2015) Către un nou model social european.
Obiectivul 11: Dezvoltarea orașelor și așezărior umane incluzive, în condiții de siguranță, puternice și durabile
Consiliul Europei este principala organizație internațională în ceea ce privește consolidarea administrației locale și "crearea de comunități durabile, în care oamenii doresc să trăiască și să lucreze, acum și în viitor". Există un singur tratat internațional privind descentralizarea, Carta europeană a autonomiei locale ("Carta") și o serie de recomandări și alte standarde, o bază solidă de cunoștințe, instrumente specifice, expertiză și experiență în sprijinirea reformelor atât la nivel central, cât și administrația locală.
Congresul autorităților locale și regionale monitorizează Carta și asigură un dialog permanent între reprezentanții guvernelor locale și regionale, iar Centrul de Expertiză pentru Reforma Administrației Locale oferă sprijin practic guvernelor centrale care doresc să-și reformeze legislația, instituțiile sau politicile, și autorităților locale care doresc să îmbunătățească calitatea guvernării și a serviciilor publice. De exemplu, cele 12 principii ale bunei guvernări, precum și instrumentele specifice de consolidare a capacităților, materialele de instruire și criteriile de referință elaborate de Centrul de expertiză permit autorităților locale să îmbunătățească guvernarea și să contribuie la realizarea strategiilor de dezvoltare durabilă într-un mod foarte concret și practic.
Programul Orașelor Interculturale al Consiliului Europei a inițiat un nou cadru politic pentru incluziune și gestionare durabilă a diversității la nivel local, sprijinind autoritățile locale în construirea unor orașe coezive, diversificate din punct de vedere cultural, care sunt rezistente la conflicte. Acest cadru politic a fost aprobat de Comitetul Miniștrilor în Recomandarea CM (2015) 1 privind integrarea interculturală. În prezent, peste 100 de orașe din Europa și din afara ei utilizează abordarea integrării interculturale. Ele reprezintă o voce puternică pentru recunoașterea diversității ca pe un avantaj pentru dezvoltarea societății și o sursă bogată de experiență și know-how care pot contribui la formarea politicilor la alte niveluri de guvernare. În prezent sunt puse în aplicare o serie de proiecte pentru a sprijini administrațiile locale cu prezența comunităților de romi în îmbunătățirea calității guvernării acestora, cum ar fi programul comun "ROMACT" al Consiliului Europei/Comisiei Europene, care vizează creșterea capacității autorităților locale de a dezvolta și să pună în aplicare politici incluzive și servicii publice, cu un accent special pe romi.
Odată cu adoptarea Convenției europene privind peisajul, statele membre ale Consiliului Europei au făcut un pas important, recunoscând că peisajul este o parte importantă a calității vieții, în special în zonele urbane. Fiecare parte se angajează să "integreze peisajul în planificarea regională și urbană". Activitățile desfășurate pe tema "Peisaje pentru zone urbane, suburbane și periurbane", pe "Peisaj, orașe și zone periurbane și suburbane" și pe "Peisaj și spații publice", precum și realizările prezentate în cadrul de atribuire a Premiului Peisajului al Consiliului Europei prezintă experiențe concrete ale orașelor și așezărilor umane care sunt incluzive, sigure, rezistente și durabile.
Principiile Convenției-cadru privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Convenția de la Faro) prin recunoașterea rolului comunităților "patrimoniu" în definirea și gestionarea patrimoniului au revoluționat abordarea de sus în jos a patrimoniului și au permis inițiative de jos în sus Pentru a arăta importanța patrimoniului pentru democrație. O strategie cuprinzătoare privind patrimoniul cultural pentru secolul 21 a fost lansată în primăvara anului 2017, o strategie capabilă să răspundă provocărilor cu care se confruntă patrimoniul cultural în ceea ce privește participarea cetățenilor și condițiile economice, sociale și de mediu.
Acțiunile privind riscurile naturale și tehnologice realizate de Acordul EUR-OPA privind riscurile majore oferă îndrumare factorilor de decizie în vederea îmbunătățirii infrastructurilor și a rezistenței populației la dezastre, ținând seama în special de grupurile vulnerabile (migranți, solicitanți de azil, refugiați, persoane cu handicap, copii, etc.). Statele membre beneficiază de instrumente comune pentru dezvoltarea riscului de dezastre, promovarea culturii riscurilor pentru creșterea gradului de conștientizare și rezistență a populației, protejarea patrimoniului cultural și a mediului, printr-o abordare incluzivă și participativă. Programul de lucru al EUR-OPA este în curs de elaborare și va fi implementat în cooperare cu Biroul Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre și Uniunea Europeană.
APCE, prin intermediul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, au început să lucreze asupra unui raport privind "Dezvoltarea urbană durabilă care să favorizeze incluziunea socială".
Obiectivul 13: Luarea de măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului acestora
APCE, încă o dată, prin intermediul Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, a devenit partener în procesul internațional privind schimbările climatice, în perspectiva susținerii Conferinței ONU privind schimbările climatice de la Paris din 2015 și promovării acțiunilor în acest domeniu, spre exemplu, prin intermediul Rezoluției 1976 (2014) privind schimbările climatice: un cadru pentru un acord global în 2015. În prezent se elaborează un nou Raport privind "Schimbările climatice și punerea în aplicare a acordului de la Paris".
Obiectivul 15: Protejarea, restaurarea și promovarea folosirii durabile a ecosistemelor terestre, managementul sustenabil al pădurilor, combaterea deșertificării, oprirea și inversarea degradării terenurilor și a pierderii biodiversității
Convenția Europeană a Peisajului prevede că "planificarea peisajelor" înseamnă acțiuni puternice în perspectivă pentru consolidarea, restabilirea sau crearea peisajelor. Aceasta implică încadrarea proiectelor de planificare adecvate, mai ales a celor afectate cel mai mult de schimbări și zonele grav afectate (de exemplu suburbiile, zonele periurbane și industriale, zonele de coastă).
Obiectivul 16: Promovarea societăților pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, facilitarea accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile
Accesul la justiție
Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a CoE, dezvoltă măsuri concrete și instrumente destinate factorilor de decizie politică și practicienilor judiciari pentru a analiza funcționarea sistemelor judiciare. CEPEJ pregătește repere, colectează și analizează date și definește instrumentele de măsurare și mijloacele de evaluare.
De asemenea, CoE a adoptat standarde și orientări care îmbunătățesc accesul copiilor la sistemele judiciare (a se vedea, în special, Orientările din 2010 privind justiția favorabilă copiilor). Acestea vizează adaptarea sistemului judiciar la drepturile și nevoile specifice ale copiilor.
APCE a abordat recent asigurarea accesului efectiv al persoanelor suspectate, învinuite și condamnate la justiție în Rezoluția sa 2154 (2017) privind asigurarea accesului deținuților la avocați. Cu referire la obiectivul special 16.1. (Reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență și a ratelor de deces asociate), APCE a abordat în numeroase ocazii problema terorismului, una dintre formele cele mai radicale și mai sângeroase de violență, inclusiv prin Rezoluția 2090 (2016) cu privire la combaterea internațională a terorismului, protejând în același timp standardele și valorile Consiliului Europei.
Renunțarea la crime și reintegrarea socială a infractorilor
Consiliul pentru Cooperare Penală (PC-CP) și Comitetul European pentru Probleme Criminale (CDPC) elaborează și actualizează standarde și principii menite să ajute legiuitorii, serviciile judiciare, penitenciare și de probațiune în Europa să asigure răspunsuri corecte și proporționale la infracțiuni, dar și pentru a acționa în vederea reintegrării cu succes a infractorilor. Combaterea supraaglomerării închisorii, îmbunătățirea condițiilor de detenție și tratamentul deținuților, precum și sprijinirea utilizării sporite a sancțiunilor și măsurilor comunitare rămân o prioritate în acest domeniu. În 2016, a fost adoptată și transmisă autorităților naționale din statele membre o Carte albă privind supraaglomerarea în închisori. În martie 2017, Comitetul de Miniștri a adoptat noi norme europene privind sancțiunile și măsurile comunitare.
Corupția
Democrația va avansa doar dacă liderii politici, instituțiile publice și parlamentare respectă cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate. Corupția - în toate formele sale și manifestările de comportament neetic și necinstit - este un afront față de aceste principii. Aceasta dă naștere la neîncredere în modul în care afacerile publice sunt gestionate și se alimentează în populism. Consiliul Europei, în special prin monitorizarea sa anticorupție de către Grupul său de state împotriva corupției (GRECO) și un amplu program de asistență tehnică specifică, sprijină activ "implementarea mai fermă a Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției" solicitată în Raportul de sinteză al Secretarului General privind agenda de dezvoltare durabilă post-2015, cu siguranță în contextul european mai larg. Constatările și recomandările GRECO servesc drept un "instrument de măsurare" pentru cei 49 de membri ai acesteia în implementarea OOD-urilor.
APCE a adoptat Rezoluția 2060 (2015) privind îmbunătățirea protecției avertizorilor în care invită toate statele membre ale Consiliului Europei să consolideze responsabilitatea și să sporească lupta împotriva corupției și gestionării defectuoase atât în sectorul public, cât și în cel privat și Rezoluția 2098 (2016) privind corupția în justiție, în care solicită urgent de a pune în aplicare propunerile APCE, cerând o mai bună respectare și punerea în aplicare a standardelor Consiliului Europei de către statele membre.
Obiectivul special 16.5 vizează reducerea substanțială a corupției și a mitei în toate formele sale. În acest sens, APCE a prezentat un raport privind corupția ca regim de guvernare: o barieră în calea eficienței și progresului instituțional în cadrul sesiunii plenare din iunie 2017. Comisia pentru cultură, știință, educație și mass-media a Adunării pregătește în prezent rapoarte cu privire la "controlul parlamentar asupra corupției: cooperarea parlamentară cu mass-media de anchetă" și "Tineretul împotriva corupției".
Încrederea în calitatea educației este, de asemenea, esențială pentru susținerea unei societăți democratice. Pentru
a crește gradul de conștientizare a riscurilor implicate și a
responsabilităților furnizorilor și studenților, a fost lansată în
toamna anului 2015 o Platformă paneuropeană privind etica, integritatea și transparența în educație. Activitatea inițială a Platformei este de a
propune Principii etice pentru toți actorii din educație și de a discuta aspecte precum ”fabricile” de diplome și plagiatul.
Cooperarea împotriva infracțiunilor în spațiul cibernetic
Societățile din întreaga lume exploatează oportunitățile pe care tehnologiile informaționale le aduc dezvoltării umane durabile și guvernării democratice. Cu toate acestea, dependența de astfel de tehnologii face societățile vulnerabile la riscuri, inclusiv criminalitatea informatică. Din acest motiv, multe state au decis să se alăture Convenției de la Budapesta privind criminalitatea informatică a Consiliului Europei. Dezvoltarea capacităților va fi calea cea mai eficientă de urmat pentru a ajuta țările de pe toate continentele să facă față provocărilor legate de criminalitatea informatică, contribuind totodată la agenda de dezvoltare în același timp. Din acest motiv, în 2014, Consiliul Europei a înființat în România un Birou dedicat Programului de combatere a criminalității informatice (C-PROC), al cărui unic scop este de a sprijini programele de consolidare a capacităților la nivel mondial.
Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului
Există o tensiune între acordarea accesului ușor la sistemele financiare și exploatarea lor în scopul crimei, al spălării banilor și al finanțării terorismului. Acest lucru a fost abordat într-un raport intitulat Consolidarea integrității financiare prin incluziune financiară, publicat în 2014 de MONEYVAL (Comitetul de experți al Consiliului Europei privind evaluarea măsurilor împotriva spălării banilor și finanțarea terorismului). Raportul identifică o serie de bariere în calea incluziunii financiare, precum și o serie de inițiative de promovare a incluziunii financiare, care fie sunt luate în considerare, fie au fost implementate cu succes.
Convenția Consiliului Europei privind protecția datelor este un instrument unic datorită caracterului său internațional și obligatoriu, poate oferi o bază mondială pentru armonizarea legislațiilor privind protecția datelor și permite participarea țărilor în curs de dezvoltare la această activitate de importanță fundamentală. Convenția permite exercitarea altor drepturi fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și accesul la informații, libertatea de întrunire și asociere.
În Rezoluția 2130 (2016) privind lecțiile din "Panama Papers" pentru a asigura justiția fiscală și socială, APCE a abordat problema "banilor murdari", printre altele, atrăgând atenția asupra importanței asigurării conformității tehnice cu standardele internaționale deja existente în domeniul politicilor de combatere a evaziunii fiscale și de combatere a spălării banilor.
Libertatea de exprimare
Libertatea de exprimare, libertatea și pluralismul mass-mediei, dar și standardele etice ridicate și calitatea jurnalismului sunt piloni ai adevăratei democrații și o condiție prealabilă pentru răspunderea eficientă a instituțiilor democratice față de cetățenii lor. APCE, prin intermediul Comisiei pentru cultură, știință, educație și mass-media, este deosebit de activă în acest domeniu și a adoptat recent Rezoluția 2143 (2017) privind mass-media și jurnalismul online: provocări și responsabilitate și Rezoluția 2141 (2017) Libertatea presei în Europa.
În prezent sunt elaborate rapoarte cu privire la "Noi metode de influență politică asupra jurnalismului independent", "Protecția independenței editoriale", "Statutul jurnaliștilor în Europa" și "Libertatea presei ca o condiție pentru alegerile democratice".
Guvernanța internetului
CoE pune un accent deosebit pe dezvoltarea standardelor și a politicilor legate de societatea informațională și guvernanța internetului, deoarece drepturile omului se aplică atât online, cât și off-line. În eforturile sale de a promova drepturile și libertățile și de a maximiza beneficiile beneficiilor în societatea informațională, reducând în același timp restricțiile, dar asigurând un nivel adecvat de securitate pentru utilizatori, CoE a elaborat un Ghid al drepturilor omului pentru utilizatorii de internet. Acesta este un instrument unic pentru indivizi atunci când se confruntă cu dificultăți în exercitarea drepturilor lor, pentru guverne și instituțiile publice ca să-și îndeplinească obligațiile de a proteja, respecta și remedia drepturile omului, precum și un instrument de promovare a responsabilității sociale corporative prin încurajarea sectorului privat de a acționa în mod responsabil și cu respectarea drepturilor omului ale indivizilor.
O serie de alte instrumente juridice elaborate de CoE au alte obiective importante din punct de vedere social, relevante pentru dezvoltarea durabilă și consolidarea societății bazate pe cunoaștere. Recomandarea privind protejarea și promovarea dreptului la libertatea de exprimare și dreptul la viață privată în ceea ce privește neutralitatea rețelei se referă la practica gestionării traficului pe internet prin intermediul rețelelor care operează furnizorii de acces la Internet. Interferențele nejustificate în traficul pe Internet pot afecta calitatea serviciului de Internet furnizat utilizatorilor și pot duce la blocarea, discriminarea sau prioritizarea nefondată a anumitor tipuri de conținut, aplicații sau servicii. Unele dintre tehnicile utilizate în acest context permit inspecția sau monitorizarea comunicațiilor, ceea ce poate submina încrederea utilizatorilor în Internet.
Recomandarea privind libertatea internetului oferă repere și referințe pentru evaluările naționale ale libertății internetului. Scopul său este de a facilita evaluări periodice ale mediului libertății internetului la nivel național, în vederea asigurării existenței condițiilor juridice, economice și politice necesare. Aceste evaluări contribuie la o mai bună înțelegere a aplicării Convenției europene a drepturilor omului pe internet în statele membre și la o mai bună implementare a acesteia de către autoritățile naționale. Indicatorii servesc ca un cadru analitic pentru ca statele să pună în aplicare standardele privind drepturile omului online și ca referință pentru dezvoltarea politicii internaționale și a abordărilor pentru dezvoltarea politicii de internet.
Implicarea tinerilor în procesele de guvernare a internetului este promovată în cadrul acțiunilor care se desfășoară în urma campaniei "No Hate Speech Movement".
Cu scopul de a asigura guvernanța internetului în modul cel mai eficient, APCE pregătește în prezent un raport privind "Coordonarea pentru o guvernanță eficientă a internetului".
Anti-discriminarea
Multiplele agende europene de criză - austeritatea economică, incertitudinea, atacurile teroriste, sosirea unui număr mare de migranți și refugiați - creează un climat de anxietate și frică, care este un teren fertil pentru exprimarea urii și populismului xenofob. Consiliul Europei, în special prin intermediul Comisiei Europene împotriva rasismului și intoleranței (ECRI), al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale (FCNM) și al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare (ECRML), sprijină activ hotărârea ONU de a proteja Drepturile omului și drepturile minorităților și promovarea egalității pentru toate persoanele. Aceste activități contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a obiectivelor 4, 5 și 11.
Recomandarea CM/Rec(2010)5 către statele membre privind măsurile de combatere a discriminării pe bază de orientare sexuală sau identitate de gen este un instrument unic care identifică măsuri foarte specifice pentru a asigura respectarea deplină a persoanelor LGBT, promovarea toleranței față de acestea și asigurarea că victimele au acces la căile de atac.
Strategia Consiliului Europei privind drepturile persoanelor cu dizabilități - Drepturile omului: o realitate pentru toți (2017-2023) urmărește obținerea egalității, demnității și egalității de șanse pentru persoanele cu handicap. Acest lucru necesită asigurarea independenței, a libertății de alegere, a participării depline și active în toate domeniile vieții și ale societății. Strategia abordează o serie de domenii acoperite de ODD, în special egalitatea, incluziunea și accesibilitatea, acționând ca instrument de implementare la nivel regional a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.
Încetarea violenței împotriva copiilor
CoE se implică activ în eradicarea tuturor formelor de violență împotriva copiilor la nivel pan-european. "O viață fără violență pentru toți copiii" este unul dintre cele cinci domenii cheie prioritare ale actualei Strategii a Consiliului Europei pentru drepturile copilului (2016-2021). Această strategie stipulează în mod clar misiunea sa de a contribui la punerea în aplicare a Agendei pentru dezvoltare durabilă 2030, având la bază standardelor acesteia, prin platformele interguvernamentale și organismel de monitorizare.
Pentru moment, Convenția de la Lanzarote este cel mai ambițios și mai cuprinzător instrument juridic privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, acoperind și incriminând toate tipurile posibile de infracțiuni sexuale împotriva copiilor, protejând copiii-victime, acuzând infractorii și promovând cooperarea internațională. În plus, Orientările politice ale Consiliului Europei privind strategiile naționale integrate pentru protecția copiilor împotriva violenței prezintă un interes deosebit pentru statele care se angajează să promoveze o abordare holistică bazată pe drepturile copilului pentru a pune capăt violenței. Aceste instrumente sunt extrem de relevante pentru punerea în aplicare a obiectivului specific 16.2.
Valori în și prin sport
Amenințările pentru integritatea sportivă (cum ar fi dopajul și trucarea meciurilor) au un impact asupra încrederii oamenilor în organizațiile și instituțiile sportive. Convenția Consiliului Europei privind manipularea competițiilor sportive și Convenția anti-doping abordează aceste amenințări prin promovarea cooperării dintre state și mișcările sportive. Prin promovarea valorilor drepturilor omului prin sport și prin promovarea siguranței și a bunei guvernări în domeniul sportului, Consiliul Europei se adresează la milioane de oameni și implică mișcările sportive și sectorul economic în construirea de societăți durabile.
Societatea civilă
Societatea civilă joacă un rol principal în promovarea unor instituții responsabile, eficiente și incluzive în societățile democratice. Consiliul Europei lucrează la îmbunătățirea spațiului pentru o participare efectivă a cetățenilor în viața publică și în luarea deciziilor politice la toate nivelurile de guvernare. Conferința INGO a Consiliului Europei reprezintă societatea civilă europeană în cadrul Consiliului Europei și își propune să apere libertatea de asociere, să amplifice vocile independente ale societății civile și să protejeze spațiul pentru participarea civilă. Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei desfășoară activități care să permită organizațiilor societății civile din Europa și din sudul Mediteranei să-și consolideze rolul în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice și în guvernare.
Promovarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii pentru o dezvoltare durabilă
Promovarea societăților pașnice și favorabile incluziunii este strâns legată de activitatea APCE, care prin diverse Comisii specializate abordează diferite categorii de drepturi sociale, atât colective cât și individuale, incluziunea socială și buna guvernare, în special la nivel local și regional, având scopul de a oferi îndrumări cu privire la modalitățile de consolidare a respectului reciproc și a solidarității în cadrul societăților democratice caracterizate prin diversitate.
Societățile din întreaga lume exploatează oportunitățile pe care tehnologiile informaționale le aduc dezvoltării umane durabile și guvernării democratice. Cu toate acestea, dependența de astfel de tehnologii face societățile vulnerabile la riscuri, inclusiv criminalitatea informatică. Din acest motiv, multe state au decis să se alăture Convenției de la Budapesta privind criminalitatea informatică a Consiliului Europei. Dezvoltarea capacităților va fi calea cea mai eficientă de urmat pentru a ajuta țările de pe toate continentele să facă față provocărilor legate de criminalitatea informatică, contribuind totodată la agenda de dezvoltare în același timp. Din acest motiv, în 2014, Consiliul Europei a înființat în România un Birou dedicat Programului de combatere a criminalității informatice (C-PROC), al cărui unic scop este de a sprijini programele de consolidare a capacităților la nivel mondial.
Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului
Există o tensiune între acordarea accesului ușor la sistemele financiare și exploatarea lor în scopul crimei, al spălării banilor și al finanțării terorismului. Acest lucru a fost abordat într-un raport intitulat Consolidarea integrității financiare prin incluziune financiară, publicat în 2014 de MONEYVAL (Comitetul de experți al Consiliului Europei privind evaluarea măsurilor împotriva spălării banilor și finanțarea terorismului). Raportul identifică o serie de bariere în calea incluziunii financiare, precum și o serie de inițiative de promovare a incluziunii financiare, care fie sunt luate în considerare, fie au fost implementate cu succes.
Convenția Consiliului Europei privind protecția datelor este un instrument unic datorită caracterului său internațional și obligatoriu, poate oferi o bază mondială pentru armonizarea legislațiilor privind protecția datelor și permite participarea țărilor în curs de dezvoltare la această activitate de importanță fundamentală. Convenția permite exercitarea altor drepturi fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare și accesul la informații, libertatea de întrunire și asociere.
În Rezoluția 2130 (2016) privind lecțiile din "Panama Papers" pentru a asigura justiția fiscală și socială, APCE a abordat problema "banilor murdari", printre altele, atrăgând atenția asupra importanței asigurării conformității tehnice cu standardele internaționale deja existente în domeniul politicilor de combatere a evaziunii fiscale și de combatere a spălării banilor.
Libertatea de exprimare
Libertatea de exprimare, libertatea și pluralismul mass-mediei, dar și standardele etice ridicate și calitatea jurnalismului sunt piloni ai adevăratei democrații și o condiție prealabilă pentru răspunderea eficientă a instituțiilor democratice față de cetățenii lor. APCE, prin intermediul Comisiei pentru cultură, știință, educație și mass-media, este deosebit de activă în acest domeniu și a adoptat recent Rezoluția 2143 (2017) privind mass-media și jurnalismul online: provocări și responsabilitate și Rezoluția 2141 (2017) Libertatea presei în Europa.
În prezent sunt elaborate rapoarte cu privire la "Noi metode de influență politică asupra jurnalismului independent", "Protecția independenței editoriale", "Statutul jurnaliștilor în Europa" și "Libertatea presei ca o condiție pentru alegerile democratice".
Guvernanța internetului
CoE pune un accent deosebit pe dezvoltarea standardelor și a politicilor legate de societatea informațională și guvernanța internetului, deoarece drepturile omului se aplică atât online, cât și off-line. În eforturile sale de a promova drepturile și libertățile și de a maximiza beneficiile beneficiilor în societatea informațională, reducând în același timp restricțiile, dar asigurând un nivel adecvat de securitate pentru utilizatori, CoE a elaborat un Ghid al drepturilor omului pentru utilizatorii de internet. Acesta este un instrument unic pentru indivizi atunci când se confruntă cu dificultăți în exercitarea drepturilor lor, pentru guverne și instituțiile publice ca să-și îndeplinească obligațiile de a proteja, respecta și remedia drepturile omului, precum și un instrument de promovare a responsabilității sociale corporative prin încurajarea sectorului privat de a acționa în mod responsabil și cu respectarea drepturilor omului ale indivizilor.
O serie de alte instrumente juridice elaborate de CoE au alte obiective importante din punct de vedere social, relevante pentru dezvoltarea durabilă și consolidarea societății bazate pe cunoaștere. Recomandarea privind protejarea și promovarea dreptului la libertatea de exprimare și dreptul la viață privată în ceea ce privește neutralitatea rețelei se referă la practica gestionării traficului pe internet prin intermediul rețelelor care operează furnizorii de acces la Internet. Interferențele nejustificate în traficul pe Internet pot afecta calitatea serviciului de Internet furnizat utilizatorilor și pot duce la blocarea, discriminarea sau prioritizarea nefondată a anumitor tipuri de conținut, aplicații sau servicii. Unele dintre tehnicile utilizate în acest context permit inspecția sau monitorizarea comunicațiilor, ceea ce poate submina încrederea utilizatorilor în Internet.
Recomandarea privind libertatea internetului oferă repere și referințe pentru evaluările naționale ale libertății internetului. Scopul său este de a facilita evaluări periodice ale mediului libertății internetului la nivel național, în vederea asigurării existenței condițiilor juridice, economice și politice necesare. Aceste evaluări contribuie la o mai bună înțelegere a aplicării Convenției europene a drepturilor omului pe internet în statele membre și la o mai bună implementare a acesteia de către autoritățile naționale. Indicatorii servesc ca un cadru analitic pentru ca statele să pună în aplicare standardele privind drepturile omului online și ca referință pentru dezvoltarea politicii internaționale și a abordărilor pentru dezvoltarea politicii de internet.
Implicarea tinerilor în procesele de guvernare a internetului este promovată în cadrul acțiunilor care se desfășoară în urma campaniei "No Hate Speech Movement".
Cu scopul de a asigura guvernanța internetului în modul cel mai eficient, APCE pregătește în prezent un raport privind "Coordonarea pentru o guvernanță eficientă a internetului".
Anti-discriminarea
Multiplele agende europene de criză - austeritatea economică, incertitudinea, atacurile teroriste, sosirea unui număr mare de migranți și refugiați - creează un climat de anxietate și frică, care este un teren fertil pentru exprimarea urii și populismului xenofob. Consiliul Europei, în special prin intermediul Comisiei Europene împotriva rasismului și intoleranței (ECRI), al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale (FCNM) și al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare (ECRML), sprijină activ hotărârea ONU de a proteja Drepturile omului și drepturile minorităților și promovarea egalității pentru toate persoanele. Aceste activități contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a obiectivelor 4, 5 și 11.
Recomandarea CM/Rec(2010)5 către statele membre privind măsurile de combatere a discriminării pe bază de orientare sexuală sau identitate de gen este un instrument unic care identifică măsuri foarte specifice pentru a asigura respectarea deplină a persoanelor LGBT, promovarea toleranței față de acestea și asigurarea că victimele au acces la căile de atac.
Strategia Consiliului Europei privind drepturile persoanelor cu dizabilități - Drepturile omului: o realitate pentru toți (2017-2023) urmărește obținerea egalității, demnității și egalității de șanse pentru persoanele cu handicap. Acest lucru necesită asigurarea independenței, a libertății de alegere, a participării depline și active în toate domeniile vieții și ale societății. Strategia abordează o serie de domenii acoperite de ODD, în special egalitatea, incluziunea și accesibilitatea, acționând ca instrument de implementare la nivel regional a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.
Încetarea violenței împotriva copiilor
CoE se implică activ în eradicarea tuturor formelor de violență împotriva copiilor la nivel pan-european. "O viață fără violență pentru toți copiii" este unul dintre cele cinci domenii cheie prioritare ale actualei Strategii a Consiliului Europei pentru drepturile copilului (2016-2021). Această strategie stipulează în mod clar misiunea sa de a contribui la punerea în aplicare a Agendei pentru dezvoltare durabilă 2030, având la bază standardelor acesteia, prin platformele interguvernamentale și organismel de monitorizare.
Pentru moment, Convenția de la Lanzarote este cel mai ambițios și mai cuprinzător instrument juridic privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, acoperind și incriminând toate tipurile posibile de infracțiuni sexuale împotriva copiilor, protejând copiii-victime, acuzând infractorii și promovând cooperarea internațională. În plus, Orientările politice ale Consiliului Europei privind strategiile naționale integrate pentru protecția copiilor împotriva violenței prezintă un interes deosebit pentru statele care se angajează să promoveze o abordare holistică bazată pe drepturile copilului pentru a pune capăt violenței. Aceste instrumente sunt extrem de relevante pentru punerea în aplicare a obiectivului specific 16.2.
Valori în și prin sport
Amenințările pentru integritatea sportivă (cum ar fi dopajul și trucarea meciurilor) au un impact asupra încrederii oamenilor în organizațiile și instituțiile sportive. Convenția Consiliului Europei privind manipularea competițiilor sportive și Convenția anti-doping abordează aceste amenințări prin promovarea cooperării dintre state și mișcările sportive. Prin promovarea valorilor drepturilor omului prin sport și prin promovarea siguranței și a bunei guvernări în domeniul sportului, Consiliul Europei se adresează la milioane de oameni și implică mișcările sportive și sectorul economic în construirea de societăți durabile.
Societatea civilă
Societatea civilă joacă un rol principal în promovarea unor instituții responsabile, eficiente și incluzive în societățile democratice. Consiliul Europei lucrează la îmbunătățirea spațiului pentru o participare efectivă a cetățenilor în viața publică și în luarea deciziilor politice la toate nivelurile de guvernare. Conferința INGO a Consiliului Europei reprezintă societatea civilă europeană în cadrul Consiliului Europei și își propune să apere libertatea de asociere, să amplifice vocile independente ale societății civile și să protejeze spațiul pentru participarea civilă. Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei desfășoară activități care să permită organizațiilor societății civile din Europa și din sudul Mediteranei să-și consolideze rolul în pregătirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice și în guvernare.
Promovarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii pentru o dezvoltare durabilă
Promovarea societăților pașnice și favorabile incluziunii este strâns legată de activitatea APCE, care prin diverse Comisii specializate abordează diferite categorii de drepturi sociale, atât colective cât și individuale, incluziunea socială și buna guvernare, în special la nivel local și regional, având scopul de a oferi îndrumări cu privire la modalitățile de consolidare a respectului reciproc și a solidarității în cadrul societăților democratice caracterizate prin diversitate.
PACE a elaborat Rezoluția 2024 (2014) privind excluziunea socială: un pericol pentru democrațiile europene și în prezent pregătește un raport privind chestiunea veniturilor cetățenești.
Majoritatea rapoartelor Adunării pregătite în domeniul educației, culturii, patrimoniului, tineretului și sportului se concentrează pe promovarea diversității și a dialogului pentru a cultiva sentimentul de identitate, memoria colectivă și înțelegerea reciprocă și pentru a promova valorile comune care stau la baza "traiului împreună" în pace și o participare activă și responsabilă a cetățenilor în viața publică.
În anul 2016, APCE a adoptat următoarele rezoluții în acest domeniu:
În prezent, în curs de elaborare sunt rapoarte cu privire la "Educație și cultură: noi parteneriate pentru dezvoltarea și coeziunea personală", "Valoarea patrimoniului cultural într-o societate democratică" și "Protejarea și consolidarea patrimoniului cultural intangibil al Europei".
VEZI de asemenea:
Dosarul "Răspunsul UE la Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă". disponibil la http://cpescmdlib.blogspot.md/2017/06/raspunsul-ue-la-agenda-2030-onu-pentru.html
Majoritatea rapoartelor Adunării pregătite în domeniul educației, culturii, patrimoniului, tineretului și sportului se concentrează pe promovarea diversității și a dialogului pentru a cultiva sentimentul de identitate, memoria colectivă și înțelegerea reciprocă și pentru a promova valorile comune care stau la baza "traiului împreună" în pace și o participare activă și responsabilă a cetățenilor în viața publică.
În anul 2016, APCE a adoptat următoarele rezoluții în acest domeniu:
- Accesul la școală și educație pentru toți copiii;
- Sport pentru toți: un pas spre egalitate, integrare și incluziune;
- Cultură și democrație;
- Rețele educaționale și culturale ale comunităților care trăiesc în străinătate.
În prezent, în curs de elaborare sunt rapoarte cu privire la "Educație și cultură: noi parteneriate pentru dezvoltarea și coeziunea personală", "Valoarea patrimoniului cultural într-o societate democratică" și "Protejarea și consolidarea patrimoniului cultural intangibil al Europei".
VEZI de asemenea:
Dosarul "Răspunsul UE la Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă". disponibil la http://cpescmdlib.blogspot.md/2017/06/raspunsul-ue-la-agenda-2030-onu-pentru.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu