Actualizat 27.01.2025
International Holocaust Remembrance Day 2025: 80th anniversary of the liberation of Auschwitz: At a Glance/ European Parliamentary Research Service; Alina-Alexandra Georgescu. - January 2025. - 2 p.[Accesat 26.01.2025]
- Commemoration of the liberation of Auschwitz
- Importance of Holocaust Remembrance Day in the current context
- European Union action to counter intolerance and antisemitism
- Role of the European Parliament
* * *
Actualizat 23.01.2024
.png)
Lecţiile trecutului ca impuls spre acţiune O abordare interdisciplinară: educația despre Holocaust, educația pentru drepturile omului și educația interculturală/ Oana Neștian‑Sandu/ Institutul Olga Lengyel; Institutul Intercultural Timișoara,. Timișoara , 2023. - 98 p. [Accesat 20.01.2024]
ISBN: 978‑606‑8311‑21‑0
Disponibil: https://www.intercultural.ro/wp-content/uploads/2023/08/Manual-Lectiile-trecutului-ca-impuls-spre-actiune.pdf
Acest manual a fost inspirat de activitatea cu mii de profesori din Europa, desfășurată de Institutul Olga Lengyel pentru Studierea Holocaustului și Drepturile Omului (TOLI), împreună cu partenerii săi din 10 țări europene, în ultimii 10 ani.
În acest manual, cadrele didactice pot găsi: o argumentare pentru o abordare interdisciplinară care combină
- educația despre Holocaust,
- educația pentru drepturile omului și educația interculturală;
- o descriere a modalităților prin care această abordare interdisciplinară poate duce la dezvoltarea competențelor pentru o cultură democratică;
- o prezentare a metodologiilor care se potrivesc cel mai bine unei abordări interdisciplinare;
- un set de activități educaționale care pot fi folosite de cadrele didactice cu elevii și elevele lor; precum și recomandări de lecturi suplimentar
Atunci când privim trecutul prin prisma drepturilor omului putem înțelege mai bine cum a fost posibil un eveniment precum Holocaustul, cum a funcționat propaganda și cum drepturile evreilor – și ale persoanelor aparținând altor grupuri – au fost eliminate progresiv. În același timp, prin prisma Holocaustului, putem înțelege că astăzi trebuie să luăm măsuri atunci când drepturile omului sunt încălcate sau riscă să fie încălcate pentru membrii oricărui grup ce trăiește în societățile noastre. Această metodologie dezvoltă gândirea critică a elevilor și elevelor și capacitatea lor de a contesta mesajele populiste care devin predominante în societățile europene și în alte părți ale lumii, le crește gradul de conștientizare cu privire la tratamentul nedrept aplicat diferitelor grupuri din societatea lor, precum și cu privire la necesitatea de a acționa în astfel de situații.
.png)
Disponibil:
Holocaustul a reprezentat persecutarea sistematică și uciderea, organizată de stat, a evreilor, de către Germania nazistă și colaboratorii acesteia, între 1933 și 1945. Un genocid care s-a extins pe un întreg continent, care a distrus nu doar indivizi și familii, ci și comunități și culturi care s-au dezvoltat de-a lungul secolelor. Holocaustul a avut loc în contextul persecuțiilor și crimelor naziste, care au vizat multe grupuri adiționale. Sesiunile de lucru și activitățile ar trebui întotdeauna să-i ajute pe cei care învață să perceapă mai bine această distrugere fără precedent și să păstreze memoria indivizilor și a grupurilor persecutate și asasinate. Profesorii și elevii ar trebui încurajați să mediteze asupra întrebărilor de natură morală, politică și socială, pe care Holocaustul le ridică și asupra relevanței acestora la momentul actual. Beneficiind de expertiza delegaților din peste 30 de țări membre, Recomandările IHRA privind Predarea și Învățarea despre Holocaust sunt menite să ofere o bază pentru cei care elaborează politici publice, practicieni și actori în domeniul educației, care îi va ajuta să:
1. Dezvolte cunoașterea despre Holocaust, asigurând acuratețe în ceea ce privește înțelegerea și cunoștințele individuale, precum și creșterea nivelului de conștientizare a posibilelor consecințe ale antisemitismului.
2. Creeze medii educaționale potrivite pentru a învăța despre Holocaust.
3. Promoveze gândirea critică și reflexivă cu privire la Holocaust, inclusiv abilitatea de a contracara negarea și distorsionarea Holocaustului.
4. Contribuie la educația privind drepturile omului și prevenirea genocidului.
.png)
Set de 10 suporturi didactice specializate pentru a sprijini profesorii să abordeze antisemitismul./ OSCE. - 2019-2022
Aceste suporturi didactice oferă îndrumări pentru a răspunde eficient la întrebări sau comportamente provocatoare ale elevilor, furnizează informații generale scurte, dar esențiale, despre manifestări contemporane ale antisemitismului și indică alte resurse utile pentru lectură suplimentară.
1. Aprofundarea cunoștințelor despre evrei și iudaism
2. Depășirea prejudecăților inconștiente
3. Abordarea stereotipurilor și prejudecăților antisemite
4. Contestarea teoriilor conspirației
5. Predând despre antisemitism prin intermediul educaţiei despre Holocaust
Acest suport didactic va oferi îndrumări despre cum să faci față antisemitismului contemporan prin cursuri despre Holocaust. Cu ajutorul acestui material, profesorii vor putea:
• Înțelege cum o ideologie rasistă și antisemită a alimentat dezvoltarea Holocaustului; și
• Recunoaște antisemitismul și alte forme de ură în lumea de astăzi.
Преподавание темы антисемитизма при помощи изучения Холокоста
В методическом пособии представлены рекомендации о том, как противодействовать современному антисемитизму при помощи изучения темы Холокоста. С помощью этого пособия учителя смогут: • понять, как расистские и антисемитские идеи способствовали Холокосту; • опознать антисемитизм и другие формы ненависти, существующие в современном мире.
6. Abordarea negării, distorsionării şi trivializării Holocaustului https://www.osce.org/files/f/documents/9/f/522718.pdf
7. Antisemitismul și discursul memoriei naționale https://www.osce.org/ro/odihr/522727
8. Gestionarea incidentelor antisemite https://www.osce.org/ro/odihr/522733
9. Gestionarea antisemitismului în mediul online https://www.osce.org/ro/odihr/522739
10. Antisemitismul și situația din Orientul Mijlociu https://www.osce.org/ro/odihr/522745
Vezi de asemenea
.png)
Disponibil:
https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_disciplina_optionala_holocaust_istorie_lectti_viata_ro.pdf
Disciplina opțională Holocaust: istorie și lecții de viață include studiul despre evenimentele Holocaustului ce pot sensibiliza tinerii față de exemplele de prejudecăți și nedreptate din lumea contemporană. Studiul Holocaustului poate confrunta elevii cu stereotipuri, mituri și prejudecăți și poate să le permită acestora să confrunte eventualele prejudecăți cu ajutorul dovezilor științifice. Dar lecțiile de natură morală nu vor fi bine fundamentate dacă nu se bazează pe o parcurgere fidelă și obiectivă a dovezilor istorice. Cercetarea istorică de acest tip, va dezvălui complexități ale lumii în care au fost făcute astfel de alegeri și au fost luate astfel de decizii calificate astăzi - FENOMENUL HOLOCAUST.
Prezentul Ghid susține trecerea de la o dimensiune formal (curriculumul școlar) cu accent pe probleme teoretice și metodologice, spre o dimensiune acțională și pragmatică de organizare a educației, fiind pentru cadrele didactice o provocare și un suport în procesul de dezvoltare a competențelor elevilor. În ghid sunt propuse sugestii de proiectare a activităților la disciplina „Holocaust: istorie și lecții de viață, care au un caracter recomandabil și îndeamnă cadrele didactice să organizeze activitățile în mod creativ, luând în considerație multiplele inteligențe ale copilului, condițiile și posibilitățile reale din școală, precum și selectarea surselor istorice ce permit o abordare multiperspectivă a fenomenului Holocaustului.
CUPRINS
Introducere Abordări metodice specifice predării istoriei contemporane în școală
Unitatea de învățare nr. 1 Evreii: cine sunt ei?.
Unitatea de învățare nr. 2 . Evreii de la exilare până la reformele liberal-burgheze.
Unitatea de învățare nr. 3 Evreii – vecinii noștri. viața comunităților evreiești în România și Basarabia.
Unitatea de învățare nr. 4 Integrarea evreilor în România interbelică: politica și viața și cotidiană.
Unitatea de învățare nr. 5: Antisemitismul - ideologie și politică de stat în Europa.
Unitatea de învățare nr. 6 Holocaustul
Unitatea de învățare nr. 7 Rezistența.
Unitatea de învățare nr. 8 „Cei ce stau deoparte”: responsabilitate pentru alegere.
Unitatea de învățare nr. 9 Compasiunea - act de eroism.
Unitatea de învățare nr.10. Copii – victime ale Holocaustului.
Unitatea de învățare nr. 11 Responsabilitatea pentru crimele nazismului, responsabilitatea pentru Holocaust .
Unitatea de învățare nr. 12 Viața după Holocaust.
Unitatea de învățare nr. 13 Memoria Holocaustului în Republica Moldova, România, Europa și în toată lumea
Unitatea de învățare nr. 14 Negarea Holocaustului și antisemitismului de astăzi
Unitatea de învățare nr. 15. Genocidul si legislația internațională
Unitatea de învățare nr. 1 Evreii: cine sunt ei?.
Unitatea de învățare nr. 2 . Evreii de la exilare până la reformele liberal-burgheze.
Unitatea de învățare nr. 3 Evreii – vecinii noștri. viața comunităților evreiești în România și Basarabia.
Unitatea de învățare nr. 4 Integrarea evreilor în România interbelică: politica și viața și cotidiană.
Unitatea de învățare nr. 5: Antisemitismul - ideologie și politică de stat în Europa.
Unitatea de învățare nr. 6 Holocaustul
Unitatea de învățare nr. 7 Rezistența.
Unitatea de învățare nr. 8 „Cei ce stau deoparte”: responsabilitate pentru alegere.
Unitatea de învățare nr. 9 Compasiunea - act de eroism.
Unitatea de învățare nr.10. Copii – victime ale Holocaustului.
Unitatea de învățare nr. 11 Responsabilitatea pentru crimele nazismului, responsabilitatea pentru Holocaust .
Unitatea de învățare nr. 12 Viața după Holocaust.
Unitatea de învățare nr. 13 Memoria Holocaustului în Republica Moldova, România, Europa și în toată lumea
Unitatea de învățare nr. 14 Negarea Holocaustului și antisemitismului de astăzi
Unitatea de învățare nr. 15. Genocidul si legislația internațională
.png)
Tackling different forms of discrimination in and through education and training – Working group on equality and values in education and training (2021-2025) – Issue paper,/ European Commission, Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture; Melstveit Roseme, M., Donlevy, V., Driel, B. et al., Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2023. - 66 p. [Accesat 20.01.2024]
Disponibil:
- Tackling discrimination based on ethnic or racial origin, including discrimination against Roma;
- Tackling discrimination relating to religion and beliefs;
- Tackling discrimination based on disability;
- Tackling discrimination relating to sexual orientation, gender identity or expression and sex characteristics;
- Tackling social and territorial inequalities;
- Tackling multiple discrimination: an intersectional approach.
[Accesat 20.01.2024]
IHRA Guidelines for Identifying Relevant Documentation for Holocaust Research, Education and Remembrance
[Accesat 20.01.2024]
Scopul acestui ghid este de a oferi un instrument unitar pentru identificarea documentației relevante pentru cercetarea Holocaustului, pentru memoria și educația în acest domeniu. Acesta va ajuta instituțiile deținătoare de arhive și alte entități similare să-și evalueze propriile colecții și să permită accesul la documentele relevante. În cazul statelor cărora li se aplică GDPR, această definiție va contribui și la implementarea Considerentului 158, oferind o definiție practică sintagmei „informatii specifice referitoare la comportamentul politic în perioada fostelor regimuri de stat totalitare, la genociduri, la crime împotriva umanitătii, în special Holocaustul, sau la crime de război.” Prima parte a acestui document cuprinde „definiția de lucru referitoare la materialele legate de Holocaust”, propusă de IHRA în 2012. Această definiție își propune enumerarea tipurilor de materiale considerate ca fiind relevante pentru cercetarea Holocaustului. A 2-a parte a documentului cuprinde instrumente practice pentru identificarea documentelor care nu sunt incluse în definiție, dar care sunt relevante pentru cercetarea, educația și memoria Holocaustului. A 3-a parte cuprinde tipuri de referințe care trebuie identificate ca fiind legate de Holocaust, în procesul de implementare a ghidului.
.png)
Jewish cultural heritage in Europe Preservation as a meansfor understanding: Briefing / European Parliamentary Research Service Magdalena Pasikowska-Schnass . - 2023. - 7 p.
[Accesat 20.01.2024]
Disponibil:
The Holocaust, initiated by the Nazi regime in Germany, was the nadir of a spiral of hate and violence, rendered possible by pervasive antisemitism in many European societies. The physical, cultural and spiritual annihilation of the Jewish people became a state-sponsored process on an industrial scale. Synagogues and Judaica were set on fire, cemeteries desecrated and destroyed, and art collections looted or destroyed. The major Jewish cultural contribution to European culture and art seemed destined to disappear. The post-war years did not reverse the trend; reconstruction of war-inflicted damage to vital services was a priority, while millions of Jews had been annihilated. For decades, a decimated and traumatised community was unable to protect and safeguard what remained of their heritage. Protecting European cultural heritage is a common task for all Europeans; this applies all the more to Jewish cultural heritage, an integral part of European heritage, doomed to disappear. The EU has tools to help bring to life what remains. The preservation of traces of Jewish spiritual, artistic, cultural and scientific contributions to the development of the continent is a tremendous challenge. Various EU funding programmes can help form networks of experts – engaging volunteers in intercultural projects to gain and exchange experience and skills – and provide funds to finance reconstruction, research and revitalisation. Protecting and safeguarding Jewish heritage – and learning about its destruction and discrimination against Jewish people – can help us understand the mechanisms of hate that can take root everywhere, the vicious cycle of xenophobia and antisemitism, and their disastrous consequences for all.
***
(2021-2030) . - Strasbourg, 5.10.2021, COM(2021) 615 final. - 28 p. [Accesat 20.01.2024]
Disponibil: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021DC0615
Strategia cuprinde 3 piloni:
1 - Prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism
2 - Protejarea și susținerea vieții evreiești în UE
3 - Educație, cercetare și comemorarea Holocaustului.
.png)
Disponibil: https://data.europa.eu/doi/10.2838/219926
The first-ever EU Strategy on combating antisemitism and fostering Jewish life (2021- 2030) was adopted by the European Commission on 5 October 2021. With this Strategy, the Commission is determined to significantly step up the fight against antisemitism to ensure a future for Jews in Europe. Actions of the Strategy include: curbing antisemitism online, providing funding for the protection of public spaces and places of worship, creating a European research hub on antisemitism and Jewish life, creating a network of sites “Where the Holocaust Happened” and setting up a network of Young European Ambassadors for Holocaust remembrance.
.png)
Disponibil: https://data.europa.eu/doi/10.2811/387111
Print ISBN 978-92-9489-256-0 doi:10.2811/280666 TK-04-23-866-EN-C
PDF ISBN 978-92-9489-257-7 doi:10.2811/387111 TK-04-23-866-EN-N
Antisemitic incidents and hate crimes violate fundamental rights, especially the right to human dignity, the right to equality of treatment and the freedom of thought, conscience and religion. This report provides an overview of available data on antisemitism as recorded by official and unofficial sources in the EU Member States and in Albania, North Macedonia and Serbia. The data provided by the countries are supplemented with information from international organisations. This is the 19th edition of FRA’s report on the situation of data collection on antisemitism in the EU (including reports published by FRA’s predecessor, the European Monitoring Centre on Racism and Xenophobia). It provides an update on the most recent figures on antisemitic incidents, covering 1 January 2012 to 31 December 2022, where data are available, and developments regarding national strategies from 2023, where relevant to the report.
.png)
Handbook for the practical use of the IHRA working definition of antisemitism/European Commission, Directorate-General for Justice and Consumers; International Holocaust Remembrance Alliance; Steinitz, B., Stoller, K., Poensgen, D. et al.. - Luxembourg: Publications Office, 2021 . - 48 p.
[Accesat 20.01.2024]
Disponibil: https://data.europa.eu/doi/10.2838/72276
The purpose of this guidance is: to present the IHRA Working Definition of Antisemitism, along with guiding examples, and to relate these to the contexts of real-world antisemitic incidents and crimes; to illustrate good practices in the application of the IHRA Working Definition of Antisemitism and to offer a checklist for using the IHRA Working Definition of Antisemitism across different policy areas. The European Union Agency for Fundamental Rights (FRA) has begun collecting information from EU Member States on how national, regional and local authorities use or intend to use the IHRA Working Definition of Antisemitism, for its annual reports on Antisemitism – Overview of data available in the European Union.
.png)
[Accesat 20.01.2024]
Disponibil:https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document/EPRS_BRI(2021)698043
- Introduction
- Holocaust denial and the European Convention on Human Rights
- EU action on racism and xenophobia
- Criminalisation of Holocaust denial across the EU
Actualizat 26.01.2021
* * *
The European Union and Holocaust remembrance: Briefing /EPRS. - 2021. - 6 p. [Accesat 26.01.2021] Disponibil: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/BRIE/2021/679059/EPRS_BRI(2021)679059_EN.pdf
One focus of this annual day of commemoration is the responsibility borne by those who remain indifferent in the face of intolerance and discrimination. This places the Holocaust in the context of human rights, broadening Holocaust education to issues of tolerance, respect for human dignity, and democracy. Holocaust education, which traditionally centres on the human and historical dimension, is also a vehicle for reflection on ethical and legal issues, and promotes critical thinking and open-mindedness. In contrast with ethical aspects and critical thinking, the legal dimension adds a new perspective to school education that can put additional pressure on the teachers responsible for Holocaust education, extending beyond their usual subject areas. Moreover, many European countries host immigrant populations whose collective history does not include this particular experience. Pupils and students meanwhile use social media, a potential source of conspiracy theories, Holocaust denial, antisemitism and xenophobia. In this context, teachers need to be ready to deal with this subject in a difficult social environment. They also need adequate resources and tools to address inconvenient truths of the period. International institutions, and the European Union and its bodies, encourage dialogue and research on these issues, recognising the importance of Holocaust education and its human rights aspects for democracy and tolerant societies. The European Union provides funds, expert bodies and agencies to address the history, education, pedagogy and rights aspects of Holocaust education in all its dimensions of discrimination, persecution and extermination of Jewish, Roma and Sinti populations, as well as other minorities.
The term Holocaust refers to the mass murder of 6 million European Jews, Roma and other persecuted groups whom the Nazi regime and its collaborators sought to annihilate.
The expropriation of property, state discrimination and persecution of the Jews by the Nazi regime began in 1933, followed by pogroms and incarceration in concentration camps. Ultimately, the policy was extended to all the European territories and countries controlled by the Nazis during the Second World War. It was a policy that would culminate in mass summary executions ('Holocaust by Bullets') and extermination camps. The perpetrators were prosecuted at the Nuremberg trials in 1945-1946, but the charge of crimes against humanity was preferred over genocide.
It was not until 2005, on the occasion of the 60th anniversary of the liberation of Auschwitz, that a United Nations resolution on Holocaust remembrance designated 27 January as the day of commemoration.
In the European Union, numerous programmes seek to preserve the memory of these tragic events in the history of the continent. Since 1995, the European Parliament has adopted resolutions drawing attention to the obligation to remember not only through commemorations but also through education. In November 2018, the EU became a permanent international partner of the International Holocaust Remembrance Alliance (AISH).
Jewish communities in the European Union/EPRS. - 2019. - 2 p. [Accesat 21.01.2020]
Disponibil: https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/ATAG/2018/614659/EPRS_ATA(2018)614659_EN.pdf
Europe's Jewish population has been diminishing in recent decades, and a growing number of anti-Semitic acts and anti-Jewish violence have been occurring in recent years in the EU. In defence of its values, including respect for minorities, the EU undertakes and funds actions to counter anti-Semitism. This is a further updated version of an 'at a glance' note published in January 2018.
Experiențe și percepții legate de antisemitism Al doilea sondaj referitor la discriminarea și infracțiunile motivate de ură împotriva evreilor din UE : rezumat/ Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene =European Union Agency for Fundamental Rights - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2019. - 16 p. [Accesat 21.01.2020]
Disponubil: https://op.europa.eu/s/nH9D
Acest rezumat prezintă principalele constatări ale celui de al doilea sondaj al FRA privind experiențele evreilor legate de infracțiunile motivate de ură, discriminare și antisemitism în Uniunea Europeană – cel mai important sondaj printre evrei realizat vreodată la nivel internațional. Sondajul a cuprins aproximativ 16 500 de persoane care se identifică drept evrei din 12 state membre ale UE. Acesta reprezintă o lectură descurajatoare și subliniază că antisemitismul rămâne omniprezent în întreaga UE și că, sub multe aspecte, a devenit un fapt îngrijorător de obișnuit.
Disponubil: https://op.europa.eu/s/nH9GThis report outlines the main findings of FRA’s second survey on Jewish people’s experiences with hate crime, discrimination and antisemitism in the European Union – the biggest survey of Jewish people ever conducted worldwide. Covering 12 EU Member States, the survey reached almost 16,500 individuals who identify as being Jewish. It follows up on the agency’s first survey, conducted in seven countries in 2012. The findings make for a sobering read. They underscore that antisemitism remains pervasive across the EU – and has, in many ways, become disturbingly normalised. The important information provided herein can support policymakers across the EU in stepping up their efforts to ensure the safety and dignity of all Jewish people living in the EU.
Second survey on discrimination and hate crime against Jews in the EU Member States
Technical report/ European Union Agency for Fundamental Rights - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2019. - 88 p. [Accesat 21.01.2020]
Disponubil: https://op.europa.eu/s/nH9E
 |
| Adăugați o legendă |
FRA’s second survey on discrimination and hate crime against Jews in EU Member States surveyed over 16 000 self-identified Jewish respondents in 12 EU Member States: Austria, Belgium, Denmark, France, Germany, Hungary, Italy, the Netherlands, Poland, Spain, Sweden, and the United Kingdom. This technical report presents a detailed overview of the survey methodology used by FRA when collecting the survey data. The survey provides comparable data on the perceived extent and nature of antisemitism across a number of selected EU Member States, whether it is manifested as hate crime, hate speech, discrimination or in any other form that undermines Jewish people’s feelings of safety and security. The survey collected data through an open (opt-in) online survey, which was open for respondents to complete for 7 weeks in May and June 2018. The survey was designed to be accessible to all eligible participants, i.e. those self-identifying as Jews — based on religion, culture, upbringing, ethnicity, parentage or any other reason — aged 16 or over and resident in one of the survey countries. The questionnaire could be accessed via an open web link that was publicised on the FRA website, via Jewish organisations, Jewish media outlets and social networks. The content of FRA’s second survey on discrimination and hate crime against Jews builds strongly on the experience and methodology developed for the first, 2012 FRA survey on discrimination and hate crime against Jews (which covered eight EU Member States) and on stakeholder and expert consultation carried out in spring 201
Antisemitism: Overview of data available in the European Union 2008–2018/European Union Agency for Fundamental Rights - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2019. - 100 p. [Accesat 21.01.2020]
Disponubil: https://op.europa.eu/s/nH9z
Antisemitism can be expressed in the form of verbal and physical attacks, threats, harassment, discrimination and unequal treatment, property damage and graffiti or other forms of speech or text, including on the internet. Antisemitic incidents and hate crime violate fundamental rights, especially the right to human dignity, the right to equality of treatment and the freedom of thought, conscience and religion. The present report provides an overview of data on antisemitism as recorded by international organisations and by official and unofficial sources in the 28 European Union (EU) Member States, based on their own definitions and categorisations. ‘Official data’ are understood here as those collected by law enforcement agencies, other authorities that are part of criminal justice systems and relevant state ministries at the national level. ‘Unofficial data’ refers to data collected by civil society organisations. This annual overview provides an update of the most recent figures on antisemitic incidents, covering the period 1 January 2008 – 31 December 2018, across the EU Member States, where data are available. It includes a section that presents evidence from international organisations. In addition, for the first time, it provides an overview of how Member States that have adopted or endorsed the non-legally binding working definition of antisemitism adopted by the International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA) (2016) use or intend to use it. This is the 15th edition of FRA’s report on the situation of data collection on antisemitism in the EU (including reports published by FRA’s predecessor, the European Monitoring Centre on Racism and Xenophobia).
Young Jewish Europeans: Perceptions and experiences of antisemitism/ European Union Agency for Fundamental Rights - Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2019.- 100 p. [Accesat 21.01.2020]
Disponubil: https://op.europa.eu/s/nH9C
Based on FRA’s second large-scale survey on experiences and perceptions of antisemitism, this report focuses on the perspectives of young Jewish Europeans (aged 16-34) living in twelve EU Member States. It first describes this particular group and takes a look at defining antisemitism and understanding the place of Israel in it. The report then presents young Jewish Europeans’ experiences and perceptions of antisemitism. Finally, it specifically looks at how safe young Jewish Europeans feel, and whether they believe governments are effectively combating antisemitism.
IHRA
Disponibil : https://www.holocaustremembrance.com/sites/default/files/inline-files/IHRA-Recommendations-Teaching-and-Learning-about-Holocaust.pdf
Studierea Holocaustului ajută elevii să înţeleagă consecinţele prejudecăţilor, rasismului, antisemitismului şi a promovării stereotipurilor în orice tip de societate. Îi ajută pe aceştia să conştientizeze valoarea diversităţii într-o societate multiculturală şi încurajează o atitudine inclusivă, ce ia în considerare existenţa minorităţilor;
Holocaustul a fost un eveniment fără precedent nu doar în secolul XX, ci şi pentru întreaga istorie a umanităţii. A fost o încercare unică de a extermina un întreg popor şi de a distruge cultura acestuia. Holocaustul ar trebui studiat deoarece a constituit un eveniment ce a afectat în mod profund fundamentele civilizaţiei;
Un studiu aprofundat al Holocaustului permite elevilor să reflecteze asupra unor concepte precum utilizarea şi abuzul de putere, rolul şi responsabilitatea indivizilor, organizaţiilor şi naţiunilor ce se confruntă cu încălcări ale drepturilor omului. Un astfel de studiu poate creşte conştientizarea faţă de potenţialul de genocid din lumea contemporană;Studierea Holocaustului ajută elevii să înţeleagă consecinţele prejudecăţilor, rasismului, antisemitismului şi a promovării stereotipurilor în orice tip de societate. Îi ajută pe aceştia să conştientizeze valoarea diversităţii într-o societate multiculturală şi încurajează o atitudine inclusivă, ce ia în considerare existenţa minorităţilor;
- Holocaustul a demonstrat modul în care o naţiune modernă a utilizat progresul tehnologic şi infrastructura administrativă pentru a implementa politici distructive, ce au variat de la inginerie socială până la genocid;
- Holocaustul oferă un context pentru a explora pericolele unei atitudini pasive şi indiferente faţă de abuzurile comise asupra drepturilor altora;
- Pe măsură ce elevilor le devin cunoscuţi factorii multipli, de natură socială, politică, religioasă şi economică ce au dus la Holocaust, creşte gradul de conştientizare asupra unui proces istoric complex şi obţin o perspectivă asupra modului în care un concurs de factori favorizanţi poate duce la dezintegrarea valorilor democratice. Elevii ajung să înţeleagă faptul că este responsabilitatea cetăţenilor, într-un stat democratic, să înveţe să identifice semnalele de pericol asupra echilibrului democratic şi să reacţioneze în consecinţă;
- Holocaustul a devenit o temă centrală în cultura multor state. Acest lucru este reflectat în reprezentarea media şi în cultura populară. Educaţia privind Holocaustul poate oferi elevilor cunoştinţe istorice şi abilităţile de care au nevoie pentru a înţelege şi evalua acest tip de manifestări culturale.
alte Materiale IHRA
- Teaching About the Holocaust Without Survivors
- Guidelines for Study Trips to Holocaust-Related Authentic and Non-Authentic Sites
- Revised Guidelines on Visiting Holocaust-Related Sites
- Preparing Holocaust Memorial Days: Suggestions for Educators
- Using Social Media in Holocaust Education
- The Holocaust and Other Genocides
VEZI DE ASEMENEA
