Recomandarea CM/Rec(2026)12 privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale

Centrul Pro-European al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova vă propune traducerea neoficială în limba română a Recomandării CM/Rec(2026)12 privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 2 septembrie 2026.

Documentul subliniază importanța educației în pregătirea societății pentru utilizarea responsabilă a IA și oferă statelor membre un cadru de principii și măsuri pentru dezvoltarea alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale.

Recomandarea este relevantă pentru cadre didactice, elevi, studenți, bibliotecari, funcționari publici, cercetători și pentru toate persoanele interesate de impactul IA asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.

Traducere realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și verificată de persoana responsabilă.

Traducere neoficială

Versiuni oficiale

CM/Rec(2026)12 - Recommendation of the Committee of Ministers 

to member States on artificial intelligence literacy

Recommandation du Comité des Ministres 

aux États membres sur la littératie en intelligence artificielle

Recomandarea CM/Rec(2026)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale

Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 septembrie 2026, în cadrul celei de-a 1567-a reuniuni a Delegaților Miniștrilor

Preambul

Comitetul de Miniștri, în temeiul articolului 15.b din Statutul Consiliului Europei (ETS nr. 1),

Având în vedere că scopul Consiliului Europei este realizarea unei unități mai strânse între statele sale membre și că acest scop poate fi urmărit, în special, prin adoptarea unei acțiuni comune în domeniile educației și culturii;

Reafirmând angajamentul statelor membre de a asigura fiecărei persoane dreptul la o educație de calitate, echitabilă și favorabilă incluziunii, astfel cum este consacrat în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (ETS nr. 5) și în protocoalele sale, precum și de a respecta și proteja pe deplin acest drept, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;

Recunoscând atât oportunitățile, cât și riscurile prezentate de sistemele, modelele și aplicațiile de inteligență artificială (IA) pentru educație și societate;

Având în vedere:

– Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225) („Convenția-cadru privind IA”);

– Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (CETS nr. 201), care recunoaște că interesul superior al copilului trebuie să constituie o considerație primordială în toate chestiunile referitoare la copii, în funcție de nivelul lor de maturitate și de capacitățile lor în evoluție;

– Convenția pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (ETS nr. 108);

Luând notă de Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială al Uniunii Europene), în special de articolul 4 privind alfabetizarea în domeniul IA;

Luând notă de Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale;

Având în vedere recomandările anterioare ale Comitetului de Miniștri, în special:

– Recomandarea CM/Rec(2024)5 privind aspectele etice și organizaționale ale utilizării inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale conexe de către serviciile penitenciare și de probațiune;

– Recomandarea CM/Rec(2019)10 privind dezvoltarea și promovarea educației pentru cetățenie digitală;

– Recomandarea CM/Rec(2018)7 privind orientările pentru respectarea, protejarea și exercitarea drepturilor copilului în mediul digital;

– Recomandarea CM/Rec(2017)8 privind volumele mari de date pentru cultură, alfabetizare și democrație;

– Recomandarea CM/Rec(2014)6 privind un ghid al drepturilor omului pentru utilizatorii de internet;

– Recomandarea CM/Rec(2012)13 privind asigurarea unei educații de calitate;

– Recomandarea CM/Rec(2010)7 privind Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului;

Având în vedere Declarația Comitetului de Miniștri privind capacitățile manipulative ale proceselor algoritmice (Decl(13/02/2019)1);

Având în vedere rezoluțiile Conferinței permanente a miniștrilor educației din cadrul Consiliului Europei, în special Rezoluția 3 privind valorificarea potențialului inteligenței artificiale în educație și prin intermediul educației (MED-26(2023)06 final);

Având în vedere recomandările și rezoluțiile anterioare ale Adunării Parlamentare, în special:

– Recomandarea 2186 (2020) și Rezoluția 2345 (2020) „Inteligența artificială și piețele muncii: prieten sau dușman?”;

– Recomandarea 2185 (2020) „Inteligența artificială în domeniul sănătății: provocări medicale, juridice și etice”;

– Recomandarea 2182 (2020) și Rezoluția 2342 (2020) „Justiția prin algoritmi – Rolul inteligenței artificiale în activitatea polițienească și în sistemele de justiție penală”;

Luând act de Recomandarea Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind inteligența artificială (OECD/LEGAL/0449 (2019));

Având în vedere Recomandarea UNESCO privind etica inteligenței artificiale (2021) și Recomandarea privind resursele educaționale deschise (2019);

Reamintind Orientările Consiliului Europei privind protecția datelor copiilor în mediul educațional (2021);

Având în vedere Strategia Consiliului Europei pentru educație 2024–2030: „Învățăcei pe primul loc – Educația pentru societățile democratice de astăzi și de mâine”, în special Pilonul 3 privind „promovarea educației printr-o transformare digitală bazată pe drepturile omului”;

Ținând seama de cadrele de competențe ale UNESCO pentru IA destinate elevilor și profesorilor (2024), de proiectul de cadru al OCDE și al Comisiei Europene privind alfabetizarea în domeniul IA pentru învățământul primar și secundar – „Împuternicirea elevilor pentru era IA” (2025) și de Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni (DigComp 3.0) al Comisiei Europene (2025);

Reamintind Raportul explicativ la Convenția-cadru privind IA;

Luând notă de rapoartele și studiile Consiliului Europei referitoare la IA în diferite sectoare, în special:

– „Aplicarea inteligenței artificiale în domeniul sănătății și impactul acesteia asupra relației «pacient–medic»” (2024);

– publicația „Inteligența artificială și educația – O perspectivă critică prin prisma drepturilor omului, democrației și statului de drept” (2022);

– „Inteligența artificială și dreptul administrativ – Studiu comparativ privind dreptul administrativ și utilizarea inteligenței artificiale și a altor sisteme algoritmice în procesul decizional administrativ în statele membre ale Consiliului Europei” (2022);

– „Studiu privind impactul transformării digitale asupra democrației și bunei guvernări” (2021);

Recunoscând că Consiliul Europei a elaborat politici și cadre de referință privind dimensiunile etice, juridice și societale ale tehnologiilor emergente, inclusiv ale IA;

Reafirmând importanța alfabetizării și a competențelor digitale, astfel cum este exprimată la articolul 20 din Convenția-cadru privind IA;

Subliniind necesitatea critică de a consolida capacitatea de acțiune socială, astfel cum este definită în prezenta recomandare, de a preveni dezinformarea și manipularea, de a susține libertatea de exprimare și de a permite participarea efectivă la viața democratică în mediile mediate de IA. Acest lucru este deosebit de important pentru toți cei care învață și care trăiesc în ecosisteme informaționale și socioeconomice complexe și în continuă evoluție, care le influențează învățarea, socializarea și oportunitățile și creează, astfel, domenii de potențială fricțiune și risc;

Afirmând că educația pentru cetățenie digitală constituie fundamentul pentru împuternicirea tuturor membrilor societății de a se implica în mod critic în schimbările tehnologice și că alfabetizarea în domeniul IA este o componentă esențială a acestui demers;

Recunoscând rolul esențial al cadrelor didactice, al elevilor, al părinților și al familiilor în mediile educaționale și în modelarea unui viitor democratic în era digitală;

Subliniind că alfabetizarea în domeniul IA cuprinde dimensiunile umană, tehnologică și practică ale IA, astfel cum sunt definite în prezenta recomandare;

Recunoscând că dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA constituie un demers semnificativ, care necesită resurse și angajament, iar progresul poate varia în funcție de capacitățile și circumstanțele naționale;

Luând notă de faptul că statele membre iau deja decizii privind utilizarea sistemelor de IA în educație și în alte servicii publice și că alfabetizarea în domeniul IA este o condiție prealabilă pentru asigurarea alinierii sistemelor de IA la drepturile omului, democrație și statul de drept,

Recomandă guvernelor statelor membre:

1. să recunoască modelul tridimensional al alfabetizării în domeniul IA, astfel cum este definit în anexa la prezenta recomandare, drept model de referință pentru politicile și inițiativele privind alfabetizarea în domeniul IA, acordând o atenție deosebită dimensiunii umane;

2. să își revizuiască strategiile naționale, cadrele legislative, politicile și practicile, precum și cadrele și programele de învățare și formare, în vederea asigurării coerenței acestora cu modelul tridimensional al alfabetizării în domeniul IA și cu principiile stabilite în anexa la prezenta recomandare;

3. să implice părțile interesate relevante în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA, inclusiv prin asigurarea resurselor și formării corespunzătoare pentru participarea lor semnificativă;

4. să promoveze alfabetizarea în domeniul IA în întregul sistem educațional și în societate, asigurând ca aceasta să devină treptat accesibilă tuturor segmentelor populației, în special prin învățare formală, nonformală și informală și prin inițiative de sensibilizare a publicului;

5. să ofere sau să faciliteze educația și formarea inițială, precum și dezvoltarea profesională continuă în domeniul alfabetizării în IA pentru funcționarii publici și alți profesioniști relevanți, acordând o atenție deosebită profesioniștilor din domeniul educației;

6. să asigure traducerea prezentei recomandări, inclusiv a anexei, în limba sau limbile oficiale ale țărilor lor și diseminarea acesteia către autoritățile și părțile interesate relevante, prin mijloace și formate accesibile;

7. să examineze punerea în aplicare a prezentei recomandări în cadrul Comitetului de Miniștri, cel târziu la cinci ani de la adoptarea sa și, după caz, la intervale mai scurte.

Anexă la Recomandarea CM/Rec(2026)12

I. Scop și domeniu de aplicare

A. Scop

1. Scopul prezentei recomandări este de a dezvolta și promova alfabetizarea în domeniul IA, astfel cum este definită în prezenta recomandare, în rândul tuturor segmentelor populației, pentru a le permite să dobândească o înțelegere critică a IA și a impactului său mai larg, să interacționeze cu aceasta în mod etic, responsabil și sigur și să prevină și să atenueze riscurile și efectele sale negative asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.

2. În acest scop, recomandarea oferă un cadru coerent de principii directoare, bazat pe un model tridimensional al alfabetizării în domeniul IA – care cuprinde dimensiunile umană, tehnologică și practică ale IA – pentru a sprijini statele membre, în cadrul propriilor structuri constituționale și instituționale, în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA.

3. Prezenta recomandare acordă o atenție deosebită principiilor referitoare la dimensiunea umană a IA, pentru a aborda impactul acesteia asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept – inclusiv asupra demnității umane și a capacității de acțiune socială, a vieții private, a autonomiei, a echității și a nediscriminării – precum și implicațiile sale mai largi pentru bunăstare, justiție socială, dezvoltare durabilă și mediu.

4. Prezenta recomandare recunoaște educația drept o componentă esențială a infrastructurii democratice și principalul cadru pentru dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA.

B. Domeniu de aplicare

5. Prezenta recomandare:

a. se aplică tuturor nivelurilor relevante de educație și formare, inclusiv învățământului nonformal și informal, învățării pe tot parcursul vieții, dezvoltării profesionale continue și inițiativelor de sensibilizare a publicului, astfel încât toate segmentele populației să dobândească treptat alfabetizarea în domeniul IA;

b. vizează integrarea alfabetizării în domeniul IA în politicile publice la nivel național, regional și local, precum și elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA în educație și în alte domenii relevante, după caz;

c. se bazează pe instrumentele juridice și de politică publică ale Consiliului Europei relevante pentru IA și educație și le conferă expresie concretă;

d. informează și completează inițiativele existente în domeniul alfabetizării digitale, al alfabetizării mediatice și informaționale, al educației pentru cetățenie democratică și al educației pentru cetățenie digitală, precum și din alte domenii relevante.

C. Structuri constituționale și priorități

6. Principiile și măsurile prevăzute mai jos ar trebui aplicate:

a. cu respectarea cuvenită a structurilor constituționale, a cadrelor instituționale și a diversității contextelor naționale, regionale și locale;

b. ținând cont de prioritățile, necesitățile și capacitățile fiecărui stat membru și recunoscând că dezvoltarea politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA poate fi realizată progresiv, în etape.

II. Definiții

7. În sensul prezentei recomandări:

a. „inteligența artificială” (IA) cuprinde o gamă în continuă extindere de sisteme sociotehnice care:

i. presupun interacțiunea dintre oameni, instituții, politici, practici sociale și mediu, pe de o parte, și dispozitive de calcul, infrastructură, software, date și statistici, pe de altă parte, care împreună modelează proiectarea, dezvoltarea, implementarea și utilizarea acestor sisteme; și

ii. sunt concepute pentru a automatiza, a sprijini sau a înlocui acțiuni ori sarcini asociate în mod obișnuit inteligenței umane;

b. „sistem de IA” înseamnă un sistem bazat pe mașini care, pentru obiective explicite sau implicite, deduce, pe baza datelor de intrare pe care le primește, modul de generare a unor rezultate precum predicții, conținut, recomandări sau decizii care pot influența mediile fizice sau virtuale;

c. „alfabetizarea în domeniul IA” se referă la capacitatea de a interacționa cu IA în mod critic, etic, responsabil, sigur și eficient, ceea ce presupune înțelegerea dimensiunilor umană, tehnologică și practică ale IA;

d. „dimensiunea umană a IA” se referă la înțelegerea implicațiilor etice, sociopolitice, cognitive, psihologice, culturale, de mediu și personale ale IA, inclusiv a impactului acesteia asupra drepturilor omului, democrației, statului de drept și capacității de acțiune socială;

e. „dimensiunea tehnologică a IA” se referă la modul în care funcționează sistemele de IA, inclusiv proiectarea lor, dependența de date, dezvoltarea, mecanismele operaționale, capacitățile, limitările și principiile tehnice, precum și natura lor probabilistică;

f. „dimensiunea practică a IA” se referă la interacțiunea cu sistemele de IA în contexte reale, inclusiv utilizarea și implementarea lor etică, responsabilă, sigură și eficientă, precum și recunoașterea beneficiilor și riscurilor acestora;

g. „capacitate de acțiune socială” se referă la capacitatea indivizilor de a acționa autonom și în mod semnificativ în cadrul societății, în contexte sociale, culturale, educaționale și tehnologice;

h. „afectat de IA” se referă la mediile sau procesele sociale care sunt influențate, inclusiv indirect, de prezența sau consecințele sistemelor de IA;

i. „mediat de IA” se referă la situațiile în care sistemele de IA structurează, filtrează sau modelează în mod activ activități umane, precum interacțiunile, deciziile sau accesul la informații.

III. Principii directoare

8. Politicile și inițiativele privind alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să se bazeze pe următoarele principii.

A. Înțelegerea fundamentală a IA

9. IA este sociotehnică: sistemele de IA reflectă valorile, opțiunile de proiectare și ipotezele dezvoltatorilor lor, precum și contextele sociale, economice și politice în care sunt dezvoltate și implementate.

10. IA este diversă: sistemele de IA nu se limitează la IA generativă, ci cuprind aplicații diverse, inclusiv sisteme de predicție, de luare a deciziilor și de recomandare, dintre care multe sunt integrate în mediile digitale cotidiene.

11. IA este construită pe baza datelor și modelată de acestea: majoritatea sistemelor de IA sunt dezvoltate utilizând date ale căror origini, calitate și limitări influențează în mod fundamental rezultatele lor.

12. IA are limite: sistemele de IA prezintă limitări tehnice care le fac predispuse la erori și nu gândesc, nu înțeleg, nu raționează și nu învață în același mod ca oamenii, în pofida faptului că sunt adesea prezentate ca făcând acest lucru.

13. IA prezintă oportunități și riscuri: sistemele de IA prezintă atât oportunități, cât și riscuri pentru indivizi, societate, drepturile omului, securitate și mediu, iar implicațiile lor complete nu sunt încă pe deplin înțelese.

14. IA este un instrument, nu o ființă umană: sistemele de IA sunt concepute să interacționeze în moduri care pot părea umane, ceea ce îi poate conduce pe utilizatori spre o încredere excesivă și dependență psihologică, însă aceste sisteme nu posedă înțelegere umană, experiență sau capacitate de acțiune socială.

B. Drepturile omului, etica și demnitatea umană

15. IA prezintă riscuri pentru drepturile și libertățile fundamentale: sistemele de IA prezintă riscuri legate de discriminare, exploatare, supraveghere și lipsa de transparență în procesul decizional, precum și amenințări la adresa dreptului la viață privată, a libertății de gândire și de exprimare și a dreptului la un proces echitabil.

16. Demnitatea umană este prioritară: implementarea IA nu trebuie să aibă loc în detrimentul demnității umane, egalității, echității sau durabilității mediului.

17. IA afectează diversitatea culturală și lingvistică: sistemele de IA pot consolida prejudecățile și standardizarea culturală și lingvistică; în schimb, diversitatea ar trebui păstrată.

18. Etica ghidează interacțiunea cu IA: reflecția și acțiunea etică sunt esențiale în fiecare etapă a ciclului de viață al IA și al guvernanței acesteia.

19. Grupurile vulnerabile au nevoie de protecție: copiii, inclusiv adolescenții, și persoanele din grupuri dezavantajate sau marginalizate necesită protecție specială în mediile afectate de IA.

C. Democrația, statul de drept și sfera publică

20. IA mediază sfera publică: IA influențează accesul la informații, discursul public și procesul decizional instituțional, afectând participarea democratică, încrederea publică și fundamentele vieții democratice.

21. IA poate amplifica conținutul nociv: sistemele de IA pot fi utilizate pentru a genera, amplifica sau disemina dezinformare și discurs instigator la ură îndreptat împotriva unor persoane sau grupuri, subminând astfel coeziunea socială.

22. Dovezile stau la baza afirmațiilor credibile: afirmațiile privind eficacitatea, siguranța și utilizările pozitive ale IA ar trebui susținute de dovezi independente și științifice, care să poată fi dezbătute și contestate în mod deschis.

23. Răspunderea pentru procesul decizional facilitat de IA: procesul decizional facilitat de IA de către autoritățile publice ar trebui să fie supus răspunderii, trasabil, explicabil, legal și contestabil.

24. Căi de atac și reparare accesibile: persoanele ar trebui informate cu privire la mecanismele care le permit să conteste deciziile legate de IA și să obțină despăgubiri sau alte măsuri de reparare adecvate și ar trebui să aibă acces la aceste mecanisme.

D. Capacitatea de acțiune socială, gândirea critică și responsabilitatea

25. IA afectează comportamentul uman: sistemele de IA modelează tot mai mult condițiile în care oamenii învață, acționează, comunică și iau decizii, cu implicații pentru autonomia individuală și capacitatea de acțiune socială.

26. IA afectează dezvoltarea umană: utilizarea sistemelor de IA poate avea efecte semnificative asupra unei game de competențe – cognitive, procedurale, sociale și emoționale – care variază în funcție de diferitele etape ale dezvoltării și de contextele de utilizare.

27. Capacitate de acțiune, discernământ și responsabilitate: oamenii nu ar trebui să își delege capacitatea de acțiune, discernământul sau responsabilitatea sistemelor de IA.

28. Evaluarea critică a utilizării IA: indivizii ar trebui să fie sprijiniți să ia decizii informate cu privire la utilizarea sau neutilizarea sistemelor de IA, în special prin recunoașterea situațiilor în care IA le influențează accesul la informații și conținut.

29. Relațiile umane contează: prin interacțiuni algoritmice, sistemele de IA riscă să afecteze negativ relațiile umane sau chiar să le substituie și să submineze profunzimea și calitatea vieții sociale.

30. Oamenii modelează guvernanța IA: indivizii și comunitățile ar trebui să fie împuterniciți să participe în mod semnificativ la deciziile privind dacă, când și cum sunt dezvoltate, utilizate și guvernate sistemele de IA.

IV. Măsuri

31. Pentru a promova alfabetizarea în domeniul IA în sprijinul drepturilor omului, democrației și capacității de acțiune socială, statele membre ar trebui să ia următoarele măsuri, după caz. Toate aceste inițiative ar trebui să fie favorabile incluziunii, accesibile și adaptate nevoilor grupurilor subreprezentate și vulnerabile.

A. Strategii naționale și cadre de guvernanță

32. Strategiile naționale și cadrele de guvernanță constituie fundamentul unor abordări coerente, durabile și sensibile la context în domeniul alfabetizării în IA, susținute de resurse adecvate. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. consolidarea capacității naționale de elaborare, adaptare și contextualizare a resurselor de alfabetizare în domeniul IA, în conformitate cu drepturile omului, democrația și statul de drept, ținând seama de diversitatea lingvistică, culturală și pedagogică;

b. integrarea alfabetizării în domeniul IA ca element transversal în strategiile și planurile naționale pentru educație și formare, precum și în alte domenii relevante de politică publică;

c. instituirea sau consolidarea unor mecanisme de guvernanță care să sprijine coordonarea și să stabilească în mod clar responsabilitățile și mandatele instituționale la nivel național, regional și local;

d. sprijinirea unor parteneriate durabile între autoritățile publice, instituțiile de educație și formare, societatea civilă, instituțiile de cercetare și sectorul privat, asigurând în același timp responsabilitatea publică, respectarea drepturilor și protecția datelor și a vieții private;

e. luarea în considerare a alfabetizării în domeniul IA, astfel cum este definită în prezenta recomandare, la achiziționarea sau implementarea sistemelor de IA în serviciile publice, asigurând coerența acestora cu drepturile omului, valorile democratice și statul de drept.

B. Alfabetizarea în domeniul IA în programele de învățământ și cadrele de învățare

33. Alfabetizarea în domeniul IA presupune dezvoltarea valorilor, atitudinilor, competențelor, cunoștințelor și înțelegerii critice necesare pentru a interacționa cu IA în mod critic, etic, responsabil, sigur și eficient. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. integrarea alfabetizării în domeniul IA în programele naționale de învățământ și în cadrele de învățare, ținând seama de nivelul de educație, capacitatea și dezvoltarea cognitivă a învățăceilor, relevanța pedagogică și baza de cunoștințe în continuă evoluție;

b. promovarea unor abordări interdisciplinare care integrează alfabetizarea în domeniul IA în educația civică, alfabetizarea digitală, alfabetizarea mediatică și informațională și disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), precum și în alte discipline relevante;

c. sprijinirea dezvoltării unor resurse educaționale favorabile incluziunii, adaptate contextului și deschise, care să poată fi adaptate nevoilor locale, culturii și limbilor;

d. sprijinirea unor inițiative-pilot în școli și în mediile de formare profesională, concepute pentru a fundamenta punerea în aplicare pe dovezi.

C. Învățare, predare și evaluare

34. Practicile de învățare, predare și evaluare referitoare la alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să acorde o atenție deosebită dimensiunii umane a IA și să promoveze gândirea critică, capacitatea de acțiune a învățăceilor, învățarea reciprocă și autonomia profesională. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea unor abordări pedagogice centrate pe învățăcel, care se concentrează pe capacitatea acestuia de a lua decizii informate privind utilizarea IA și care se bazează pe experiență și cercetare, permițând astfel o înțelegere critică a rolului IA în societate;

b. încurajarea practicilor reflexive care sprijină luarea unor decizii informate și etice cu privire la utilizarea sistemelor de IA în contexte educaționale și civice, precum și la momentul și modul în care acestea ar trebui utilizate;

c. dezvoltarea unor abordări de evaluare, inclusiv evaluare formativă și evaluare între colegi, care să evalueze înțelegerea tehnică, raționamentul etic, gândirea critică și capacitatea de acțiune informată;

d. acordarea autonomiei profesionale, libertății pedagogice și flexibilității cadrelor didactice în punerea în aplicare a curriculumului și în alegerile pedagogice, prevenind astfel orice risc de standardizare sau control automatizat al acestora;

e. asigurarea faptului că instituțiile de educație și formare informează în mod clar și accesibil învățăceii, părinții și profesorii atunci când sunt utilizate sisteme de IA, explicând scopul acestora, modul lor de funcționare, limitările și drepturile persoanelor afectate.

D. Dezvoltarea profesională continuă

35. Dezvoltarea profesională continuă ajută cadrele didactice, funcționarii publici și alți profesioniști să-și mențină și să-și consolideze alfabetizarea în domeniul IA, ca proces continuu, adaptiv și sprijinit la nivel de sistem. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. instituirea unor parcursuri de învățare profesională continue, modulare și actualizate periodic, care să reflecte natura în continuă evoluție a tehnologiilor IA și noile dovezi;

b. sprijinirea accesului la oportunități regulate și de înaltă calitate de dezvoltare profesională, acordând o atenție deosebită dimensiunii umane a IA;

c. promovarea experimentării responsabile în medii sigure, în condiții de constrângeri etice riguroase, pentru testarea și reflecția asupra sistemelor de IA;

d. asigurarea clarității privind responsabilitatea și asumarea răspunderii în elaborarea, furnizarea și evaluarea dezvoltării profesionale în domeniul alfabetizării în IA.

E. Învățământ superior și cercetare

36. Instituțiile de învățământ superior și de cercetare joacă un rol central în promovarea alfabetizării în domeniul IA, generarea de cunoștințe și inovare și pregătirea viitorilor profesioniști, inclusiv a cadrelor didactice, pentru o interacțiune responsabilă cu inteligența artificială. În acest context și cu respectarea libertății academice și a autonomiei instituționale, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. încurajarea și sprijinirea instituțiilor de învățământ superior în integrarea alfabetizării în domeniul IA în programele de învățământ, cadrele de învățare și activitățile de cercetare;

b. sprijinirea dezvoltării programelor de formare inițială și de pregătire profesională a cadrelor didactice, care să le pregătească pentru a interacționa în mod critic și responsabil cu IA în dimensiunile sale umană, tehnologică și practică;

c. încurajarea unor condiții care să permită utilizarea și dezvoltarea responsabilă a IA în învățământul superior și cercetare, în conformitate cu libertatea academică și standardele etice;

d. încurajarea cercetării și inovării interdisciplinare în domeniul alfabetizării în IA, prin rețele de colaborare între discipline;

e. asigurarea unor oportunități adecvate de finanțare și a unor mecanisme de sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare.

F. Sensibilizarea publicului și implicarea societății

37. Sensibilizarea publicului și implicarea societății sunt esențiale pentru dezvoltarea unei înțelegeri publice informate, critice și favorabile incluziunii a IA și a implicațiilor acesteia pentru drepturile omului, democrație și capacitatea de acțiune socială. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea vizibilității inițiativelor de alfabetizare în domeniul IA în instituții publice și spații civice, precum școli, biblioteci, muzee, centre culturale și platforme media;

b. sprijinirea parteneriatelor dintre autoritățile publice, societatea civilă, mass-media și instituțiile academice pentru elaborarea unor materiale fiabile de sensibilizare, conforme cu drepturile;

c. promovarea alfabetizării în domeniul IA pentru toate generațiile, prin învățare pe tot parcursul vieții și prin inițiative de sprijinire a familiilor, copiilor, tinerilor, persoanelor în vârstă și grupurilor dezavantajate;

d. sprijinirea dezvoltării unor inițiative de sensibilizare a publicului care să abordeze în mod specific materialele media manipulate cu ajutorul IA și dezinformarea automatizată.

V. Cooperare, colaborare și implicarea părților interesate

38. Punerea în aplicare eficientă a prezentei recomandări necesită cooperare susținută, colaborare favorabilă incluziunii și implicarea semnificativă a părților interesate la nivel național, regional și internațional. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. promovarea unor mecanisme structurate de cooperare între autoritățile publice, furnizorii de educație, instituțiile de cercetare, societatea civilă și actorii din sectorul privat;

b. sprijinirea participării semnificative a elevilor, cadrelor didactice, familiilor și comunităților la elaborarea și evaluarea politicilor privind alfabetizarea în domeniul IA;

c. încurajarea implicării organizațiilor care reprezintă grupuri marginalizate și dezavantajate, pentru a aborda barierele structurale și a promova accesul echitabil la alfabetizarea în domeniul IA;

d. sprijinirea inițiativelor de învățare comunitară și nonformală care răspund diverselor contexte sociale, culturale și lingvistice;

e. facilitarea cooperării internaționale și a învățării reciproce prin schimburi între parteneri, cercetare comună și depozite comune de resurse.

VI. Evaluare, examinare și revizuire

39. Evaluarea, examinarea și revizuirea periodică contribuie la punerea în aplicare eficientă și facilitează îmbunătățirea continuă. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:

a. încurajarea colectării și analizei voluntare de dovezi privind politicile și inițiativele de alfabetizare în domeniul IA, în conformitate cu contextele naționale;

b. promovarea unor abordări participative de evaluare, care să implice învățăcei, cadre didactice și alte părți interesate;

c. facilitarea schimbului de rezultate ale evaluării și de lecții învățate prin intermediul platformelor și rețelelor Consiliului Europei;

d. încurajarea revizuirii periodice a politicilor privind alfabetizarea în domeniul IA, pentru a le adapta evoluțiilor tehnologice, sociale și juridice.

CoE: e-publicații: Studiu de cartografiere privind drepturile copilului și inteligența artificială

Mapping Study on the Rights of the Child and Artificial Intelligence: Legal Frameworks that Address AI in the Context of Children’s Rights / The Alan Turing Institute; A, Dr Mhairi Aitken, Sabeehah Mahomed, Morgan Briggs and Ayca Atabey. -  Strasbourg: Council of Europe, 2024. - 34 p. - (Accesat la 21.11.2024).

Disponibil: https://rm.coe.int/cdenf-2024-04-mapping-study-children-and-artificial-intelligence-/1680b212f8

Studiu de cartografiere privind drepturile copilului și inteligența artificială: Cadre juridice care abordează IA în contextul drepturilor copilului

Constatările din studiul de cartografiere ilustrează clar că majoritatea statelor membre respondente nu au un cadru legal care să abordeze inteligența artificială (IA) în contextul drepturilor copilului și nici nu se află în procesul de a crea unul. Totuși, așa cum se menționează în rezultatele studiului, diverse țări fie nu consideră, fie nu sunt sigure dacă cadrele existente, precum Convenția ONU privind Drepturile Copilului (UNCRC), sunt suficiente pentru a proteja și susține drepturile copilului în raport cu sistemele IA. Se face apel la statele membre să ia măsuri proactive pentru a-și revizui cadrele legale, asigurându-se că acestea sunt adecvate pentru a aborda sistemele IA, în conformitate cu obligațiile pozitive prevăzute de Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). 

În cazurile în care cadrele legale existente sunt inadecvate, se recomandă statelor membre să le reformeze de urgență, astfel încât copiii să nu rămână fără protecție. Deși respondenții au menționat atât stimulente, cât și bariere, un comentariu recurent a fost că un cadru legal național nu va fi stabilit până când Actul IA al UE (pentru statele membre ale UE) și Convenția-cadru privind IA nu vor fi finalizate. Studiul a indicat, de asemenea, că mai multe state non-UE sunt interesate să urmeze exemplul Actului IA al UE, demonstrând importanța acestui instrument. În acest sens, Convenția-cadru privind IA include o recunoaștere explicită a drepturilor copilului. Articolul 18 prevede: „Fiecare parte va lua în considerare, în conformitate cu legislația sa națională și obligațiile internaționale relevante, orice nevoi și vulnerabilități specifice în ceea ce privește respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și ale copiilor.”

Deși rezultatele sondajului nu au oferit un consens clar cu privire la necesitatea percepută de a dezvolta cadre legale naționale privind IA în contextul drepturilor copilului, eforturile viitoare de armonizare – între cadrele naționale și cele interguvernamentale – ar putea lăsa lacune în ceea ce privește prejudiciile cauzate de IA în raport cu drepturile copilului.

Așa cum este evidențiat în secțiunea introductivă, copiii și tinerii interacționează cu sistemele IA atât intenționat, cât și neintenționat, iar aceștia nu sunt întotdeauna conștienți de modul în care interacționează cu IA, de capacitatea lor de a face alegeri informate privind utilizarea tehnologiei sau de modul în care IA ar putea fi folosită în moduri care îi afectează. Drepturile copilului, precum nediscriminarea, dreptul la joacă și dreptul la viață privată, sunt printre drepturile și libertățile aflate în joc atunci când sistemele IA sunt dezvoltate fără o implicare semnificativă a copiilor și tinerilor și fără o prioritate acordată drepturilor copilului în designul, dezvoltarea și utilizarea sistemelor IA. Interesant este că „înțelegerea conceptului de IA în relație cu drepturile copilului” a fost unul dintre cele mai frecvent citate răspunsuri la întrebarea privind obstacolele percepute în dezvoltarea unor linii directoare neobligatorii sau a unui cadru legal care să abordeze IA în contextul drepturilor copilului. Acest lucru semnalează o nevoie critică de a se angaja cu cadrele privind drepturile copilului și de a implica semnificativ copiii și tinerii pe această temă.

Având în vedere majoritatea răspunsurilor care au indicat că nu va fi stabilit un cadru legal până la publicarea standardelor viitoare, este subliniat[ și mai mult importanța considerării drepturilor copilului și a mecanismelor de a face acest lucru în absența unui astfel de cadru legal sau a documentelor de orientare.

Recomandările sunt următoarele:

• Evaluări de impact și riscuri asupra drepturilor copilului:
  Constatările acestui studiu de cartografiere susțin concluzia că există o nevoie critică pentru evaluări de impact și riscuri asupra drepturilor copilului, care să nu ia în considerare doar gama drepturilor și principiilor copilului, ci și să asigure că sistemele de inteligență artificială respectă drepturile copilului și demonstrează acest lucru pe parcursul evaluării. Aceste evaluări nu doar minimizează riscurile, ci generează simultan dovezi care identifică soluții și permit copiilor să își maximizeze oportunitățile în lumea digitală, ca cetățeni digitali. Mai specific, evaluările impactului și riscurilor asupra drepturilor copilului ar trebui să includă o analiză aprofundată a beneficiilor și limitărilor sistemului de IA, cu atenție la principii precum echitatea, nediscriminarea, administrarea datelor, transparența, explicabilitatea, responsabilitatea, siguranța și sustenabilitatea. După completarea acestor evaluări, echipele care proiectează, dezvoltă și implementează sisteme de IA ar trebui să identifice moduri de a atenua eventualele impacturi negative. Evaluarea ar trebui să includă, de asemenea, o delimitare clară a rolurilor și responsabilităților, astfel încât impactul sistemului asupra drepturilor copilului să fie reevaluat și monitorizat în mod constant. În plus, ar trebui să fie disponibil un raport accesibil pentru copii, care să ofere un rezumat non-tehnic al metodologiei sistemului.
• Completarea evaluărilor de risc și impact:
  Evaluările de impact și riscuri asupra drepturilor copilului ar putea completa evaluarea riscurilor și impactului IA, informată de drepturile omului, democrație și statul de drept (HUDERIA), dezvoltată de Comitetul privind Inteligența Artificială pentru a sprijini implementarea Convenției-cadru privind IA. Instrumente precum evaluările impactului și riscurilor asupra drepturilor copilului ar trebui să fie disponibile și direcționate către industrie și furnizorii de servicii.
• Adoptarea unui cadru bazat pe drepturile copilului:
  Deși este pozitiv faptul că UNCRC și Observația Generală nr. 25 a Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului au fost cele mai citate cadre de către respondenți, este important să se sublinieze din nou necesitatea unei abordări bazate pe drepturile copilului pentru cadrele legale naționale viitoare privind IA. Această abordare bazată pe drepturile copilului necesită, de asemenea, o delimitare clară a rolurilor și responsabilităților între grupurile relevante de părți interesate (adulți, îngrijitori, dezvoltatori, controlori de date și companii).
• Implicarea semnificativă a copiilor:
  Pentru a adopta pe deplin o abordare centrată pe copil, este esențial ca statele membre să implice în mod semnificativ copiii și tinerii în crearea cadrului legal care abordează IA în contextul drepturilor copilului și să continue să găsească modalități de a-i implica în aceste conversații odată ce cadrul a fost dezvoltat. Aceste implicări semnificative vor sprijini construirea capacității copiilor de a acționa în acest context.
• Transferarea responsabilității către autorități și companii:
  Este esențial să se sublinieze că responsabilitatea de a asigura că sistemele online sunt proiectate în moduri care să protejeze drepturile copilului nu trebuie să cadă asupra copiilor și tinerilor, ci asupra autorităților publice și companiilor. Deși este important ca copiii și tinerii să fie conștienți de drepturile lor și să își exprime perspectivele către dezvoltatori și factorii de decizie, responsabilitatea de a proteja și de a împuternici copiii să își exercite drepturile și de a fi conștienți de riscurile generate de sistemele IA revine autorităților publice și companiilor. Aceste părți interesate trebuie, de asemenea, să fie conștiente de mecanismele disponibile în stat pentru a aborda riscurile generate de sistemele IA.
• Campanii de sensibilizare și educație:
  Campaniile de conștientizare și traseele educaționale pentru copii, tineri și alte părți interesate relevante sunt critice în acest domeniu. Aceste resurse educaționale ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la provocările etice pe care le poate genera utilizarea IA (de exemplu, provocări evidente precum profilarea copiilor, discriminarea algoritmică și potențialele încălcări ale drepturilor, cum ar fi viața privată). Aceste deficiențe și provocări ale IA ar trebui predate părților interesate relevante, inclusiv prin includerea educației despre IA responsabilă și etică în școli și în instituțiile de învățământ superior, având în vedere că responsabilitatea principală pentru proiectarea sistemelor online centrate pe copil nu revine copiilor, ci autorităților publice și companiilor.

UE - e-publicații: Planul de acțiune al UE pentru securitate cibernetică și inteligență artificială

Action Plan on Cybersecurity and Artificial Intelligence : Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions / European Commission. – Strasbourg : European Commission, 2026. – COM(2026) 577 final, 7 July 2026. –15 p.  – URL:https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52026DC0577 (accesat: 20.07.2026).

Planul de acțiune  stabilește un răspuns structurat la riscurile generate de modelele avansate de inteligență artificială (IA) și urmărește valorificarea oportunităților pe care aceste modele le oferă pentru securitatea cibernetică.

Noile modele avansate de IA redefinesc securitatea cibernetică. Inteligența artificială poate fi exploatată pentru a identifica vulnerabilități, a automatiza atacuri și a crește la un nivel fără precedent amploarea și rapiditatea incidentelor cibernetice.

Pornind de la cadrul juridic unic al UE în domeniul IA și al securității cibernetice, planul de acțiune va reuni statele membre, industria și organizațiile de la nivelul UE pentru a consolida securitatea cibernetică a ecosistemului nostru digital în contextul vulnerabilităților generate de modelele avansate de IA.

Evaluarea modelelor de IA

O securitate eficientă începe cu o înțelegere aprofundată a modului în care noile tehnologii pot fi utilizate, deturnate sau exploatate. În temeiul Regulamentului privind IA, modelele avansate de IA trebuie evaluate, iar măsurile de reducere a riscurilor analizate cu atenție înainte ca acestea să fie introduse pe piața UE.

Pentru a promova expertiza internă, Comisia va lansa o cerere de propuneri specifică pentru a institui o capacitate de evaluare a UE, care va include și o componentă de securitate cibernetică și este preconizată să devină operațională în 2027. Această nouă capacitate va sprijini rolul de reglementare al Oficiului pentru IA, consolidând evaluarea independentă, realizată de terți, a capacităților și riscurilor asociate inteligenței artificiale la nivel mondial.

Accesul la modele 

Europa are nevoie, de asemenea, de condiții clare și transparente pentru accesul la cele mai avansate sisteme de inteligență artificială.

În acest scop, Comisia va colabora cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru a elabora un model european privind accesul structurat la capabilitățile avansate de inteligență artificială destinate securității cibernetice. Aceste orientări vor sprijini organizațiile publice și private europene relevante să aibă acces la modele avansate de IA.

Testarea IA pentru securitatea cibernetică

ENISA și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei vor crea o platformă securizată pentru testarea IA în domeniul securității cibernetice, inclusiv prin utilizarea unor medii simulate. Astfel, operatorii din sectoare critice, precum finanțele, energia, sănătatea, transporturile și administrația publică, vor avea acces la cunoștințele și expertiza necesare pentru a utiliza IA în condiții de siguranță.

Consolidarea securității cibernetice a UE și remedierea vulnerabilităților

UE trebuie să își protejeze infrastructura critică împotriva vulnerabilităților generate de posibila utilizare abuzivă a acestor tehnologii.

În conformitate cu normele UE în materie de securitate cibernetică, organizațiile trebuie să își consolideze practicile de igienă cibernetică, măsurile de gestionare a riscurilor și aplicarea principiului securității de la stadiul conceperii.

Organizațiile ar trebui să înceapă să utilizeze capacitățile de IA deja disponibile, inclusiv prin modele cu sursă deschisă, pentru a identifica și a remedia mai rapid vulnerabilitățile, precum și pentru a preveni și a contracara atacurile cibernetice.

Pentru a sprijini organizațiile în această tranziție, ENISA va facilita și va susține parteneriate între autoritățile publice, mediul de afaceri și comunitățile cu sursă deschisă din ecosistemul de securitate cibernetică. Aceste demersuri vor include orientări, recomandări și bune practici, precum și o campanie dedicată securizării componentelor software critice cu sursă deschisă.

Extinderea capacităților europene de IA pentru domeniul cibernetic

Pentru a stimula dezvoltarea pieței europene și extinderea acesteia, Comisia va lansa Marea provocare a UE privind IA pentru securitate cibernetică. Această competiție va reuni întreprinderi, cercetători și organizații pentru a dezvolta soluții bazate pe IA destinate securității cibernetice.

UE trebuie să continue să investească în dezvoltarea propriilor capacități suverane avansate de IA, valorificând infrastructura furnizată de fabricile de IA și de viitoarele gigafabrici. În acest context, viitoarea capacitate europeană de investiții în capitaluri proprii, anunțată în cadrul Pachetului privind suveranitatea tehnologică, ar putea atrage investiții private pentru extinderea capacităților autohtone de IA.

Context

UE dispune de un cadru juridic adecvat pentru a aborda securitatea cibernetică în era tehnologiilor emergente, cum ar fi IA. Regulamentul privind IA impune evaluarea și atenuarea riscurilor generate de modelele de IA, în timp ce Codul de b-une practici privind IA de uz general detaliază aceste cerințe și facilitează conformitatea furnizorilor de modele avansate. Aceste dispoziții vor începe să fie puse în aplicare la 2 august 2026.

Regulamentul privind reziliența cibernetică, care urmează să fie aplicabil până la sfârșitul anului 2027, impune securitatea de la stadiul conceperii pentru produsele hardware și software. În plus, Directiva privind rețelele și sistemele informatice (Directiva NIS 2) urmărește să sporească securitatea sectoarelor critice, cum ar fi transporturile și energia, împreună cu Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) pentru sectorul financiar. Regulamentul privind solidaritatea cibernetică consolidează capacitățile UE de a detecta amenințările și atacurile semnificative și la scară largă la adresa securității cibernetice, de a se pregăti pentru acestea și de a răspunde la acestea.

Planul de acțiune al UE pentru securitate cibernetică și inteligență artificială Fișă informativă

EU Action Plan on Cybersecurity and Artificial Intelligence: Factsheet / European Commission.- July 2026 . - 2 p.

• Forging Europe’s own way to safe Advanced AI
• Reinforcing the EU’s cybersecurity preparedness
• .Scaling European capabilities for cyber

Detalii

Protecția democrației împotriva perturbărilor cauzate de inteligența artificială

Tradaptare

Versiuni oficiale

Protecting democracy from disruptions caused by artificial intelligence

Protéger la démocratie contre les perturbations causées par l'intelligence artificielle

Protecting democracy from disruptions caused by artificial intelligence: Resolution 2662 (2026): Text adopted by the Assembly on 24 June 2026 (24th sitting) / Rapporteur: Ms Deborah Bergamin; Parliamentary Assembly. - Strasbourg, 2026. - URL: https://pace.coe.int/en/files/36216/html (accesat: 26.06.2026)

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în cadrul sesiunii plenare din 24 iunie 2026, a subliniat că inteligența artificială (IA) aduce atât oportunități majore, cât și riscuri serioase pentru sistemele democratice, avertizând că reglementările și cadrele de guvernanță democratică nu reușesc să țină pasul cu ritmul rapid al inovației.

Cea mai transformatoare revoluție din istoria omenirii

„IA ar putea reprezenta cea mai transformatoare revoluție din istoria omenirii”, a declarat Adunarea în Rezoluția 2662 (2026) bazată pe raportul prezentat de Deborah Bergamini (Italia, PPE/CD), exprimându-și totodată îngrijorarea față de impactul său potențial perturbator asupra democrației în Europa și dincolo de aceasta.

În același timp, rezoluția subliniază că IA „nu ar trebui demonizată”, menționând că, printr-o guvernanță adecvată, aceasta poate contribui la inovarea sistemelor democratice prin creșterea participării publice, facilitarea accesului la informație și încurajarea democrației deliberative.

Rezoluția evidențiază atât efectele pozitive, cât și cele negative ale noii tehnologii. Pe de o parte, IA poate „promova incluziunea prin eliminarea barierelor socio-economice” și poate îmbunătăți accesul la servicii publice, educație și ocuparea forței de muncă.

Pe de altă parte, seturile vaste de date utilizate pentru antrenarea sistemelor de IA „pot fi exploatate de persoane, companii sau guverne rău intenționate” în scopuri de supraveghere în masă, poliție predictivă, evaluare a riscurilor și clasificare socială, precum și pentru cenzurarea opiniilor politice.

Adunarea Parlamentară avertizează, de asemenea, că IA poate fi „contaminată de dezinformare cu orientare politică” sau poate conține prejudecăți care ar putea „duce la decizii eronate sau la discriminarea anumitor grupuri, precum femeile sau minoritățile”. De asemenea, sistemele de IA pot uneori să „halucineze”, generând informații incomplete sau înșelătoare.

Adunarea îndeamnă statele membre și statele observatoare ale Consiliului Europei să semneze și să ratifice Convenția-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225), pentru a permite intrarea sa rapidă în vigoare, și încurajează statele nemembre din întreaga lume să solicite aderarea la acest tratat internațional, primul de acest fel în domeniu, de îndată ce vor avea posibilitatea să o facă.

17. În plus, Adunarea solicită statelor membre și statelor observatoare ale Consiliului Europei să:

17.1 inițieze o reflecție amplă privind necesitatea reglementării dezvoltării și utilizării tuturor noilor tehnologii de inteligență artificială, inclusiv a celor destinate în mod special securității naționale și apărării, eliminând totodată barierele din calea inovării în Europa;

17.2 acționeze activ împotriva amenințărilor reprezentate de ingerințele externe și să consolideze reziliența față de dezinformare și informațiile false, în conformitate cu Rezoluția 2593 (2025) și Recomandarea 2292 (2025) ale Adunării; aceasta ar trebui să includă măsuri specifice pentru combaterea utilizării abuzive a instrumentelor IA în răspândirea materialelor de tip deepfake, de exemplu prin introducerea verificării obligatorii a conținutului, demontarea informațiilor false și aplicarea de filigrane digitale pe platformele de socializare;

17.3 consolideze cerințele privind transparența, explicabilitatea, accesibilitatea și incluziunea tehnologiilor IA, inclusiv ale celor utilizate de sectorul public sau pentru furnizarea serviciilor publice, precum și ale algoritmilor și instrumentelor de moderare a conținutului folosite de platformele de socializare;

17.4 încurajeze utilizarea unei diversități de limbi în dezvoltarea tehnologiilor IA, pentru a asigura diversitatea și reprezentativitatea acestora;

17.5 sprijine și să promoveze dezvoltarea mediilor cu sursă deschisă (open-source);

17.6 asigure tragerea la răspundere a dezvoltatorilor și furnizorilor de IA, precum și a platformelor de socializare, pentru orice prejudiciu cauzat de serviciile lor;

17.7 instituie mecanisme clare, eficiente și adecvate de despăgubire, ușor accesibile victimelor prejudiciilor cauzate de IA;

17.8 integreze proceduri de evaluare și diminuare a riscurilor și impactului pe întreaga durată de viață a sistemelor IA, cu accent pe drepturile omului, democrație și statul de drept, de exemplu prin implicarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului și prin adoptarea metodologiei HUDERIA a Consiliului Europei pentru evaluarea riscurilor și impactului sistemelor de inteligență artificială;

17.9 consolideze alfabetizarea în domeniul IA și al mass-mediei la toate nivelurile educației, inclusiv în educația non-formală și pentru toate categoriile de vârstă (cu accent special pe persoanele în vârstă), pentru dezvoltarea gândirii critice, competențelor digitale, eticii și înțelegerii modului de funcționare a IA, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă în tranziția digitală;

17.10 aloce resurse suficiente pentru a asigura participarea societății civile și a cetățenilor la toate dezbaterile privind IA și pentru implicarea tuturor părților interesate, în special a tinerilor, în elaborarea noilor reglementări, standarde și mecanisme de supraveghere;

17.11 combată discriminarea și prejudecățile împotriva femeilor generate de IA și să asigure șanse egale pentru femei și bărbați în dezvoltarea, implementarea și utilizarea tehnologiilor IA;

17.12 aloce resurse pentru cercetare și analiză prospectivă privind impactul complex al noilor tehnologii IA asupra psihologiei indivizilor, ecosistemelor informaționale, instituțiilor și proceselor democratice, producției de energie, mediului și societății în ansamblu, pentru a putea răspunde prin reglementare și măsuri preventive atunci când este necesar;

17.13 definească cadre clare pentru relațiile cu marile companii tehnologice, astfel încât influența acestora asupra societăților democratice să poată fi evaluată și reglementată corespunzător, inclusiv prin legislație antimonopol adecvată pentru a preveni formarea oligopolurilor și concentrarea puterii;

17.14 analizeze posibilitatea stabilirii unor linii roșii clare privind dezvoltarea anumitor tehnologii și a unui moratoriu asupra dezvoltării unei superinteligențe artificiale;

17.15 asigure că nu există lacune între reglementarea IA și reglementarea platformelor online, având în vedere integrarea tot mai mare a instrumentelor de IA generativă în rețelele sociale și motoarele de căutare, precum și utilizarea lor tot mai frecventă ca motoare de căutare.

18. Pentru a valorifica pe deplin beneficiile IA și pentru a consolida securitatea democratică, Adunarea solicită, de asemenea, statelor membre și observatoare ale Consiliului Europei să:

18.1 exploreze toate posibilitățile de utilizare a IA pentru consolidarea democrației, în special pentru îmbunătățirea serviciilor publice, sporirea protecției drepturilor omului și reducerea tuturor formelor de discriminare;

18.2 încurajeze și să sprijine dezvoltarea unor modalități inovatoare de implicare a cetățenilor, inclusiv prin consultări la scară largă asistate de IA asupra unor subiecte complexe, pentru a consolida participarea acestora la procesele de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor;

18.3 încurajeze și să sprijine dezvoltarea instrumentelor bazate pe IA pentru detectarea, investigarea și eliminarea conținutului malițios generat de IA și a atacurilor cibernetice;

18.4 asigure implementarea coerentă și eficientă a Convenției-cadru privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept, prin consolidarea coordonării între statele semnatare.

19. Pentru consolidarea suveranității digitale a Europei și reducerea dependenței continentului de furnizori externi, Adunarea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să:

19.1 adopte măsuri solide de securitate cibernetică pentru protejarea algoritmilor, modelelor, aplicațiilor, rețelelor, bazelor de date și infrastructurilor critice europene împotriva atacurilor informatice;

19.2 investească în educație, perfecționare profesională, păstrarea și atragerea talentelor, pentru a forma o nouă generație de lideri și inovatori capabili să valorifice cele mai recente evoluții tehnologice în beneficiul dezvoltării socio-economice durabile;

19.3 dezvolte „laboratoare de testare” europene (sandboxes) structurate, în care noile tehnologii să poată fi evaluate în condiții controlate și sigure, sub cadre solide de guvernanță;

19.4 identifice domeniile în care Europa deține încă avantaje comparative (de exemplu, calculul cuantic, tehnologiile verzi sau aplicațiile specializate) și să le valorifice prin alocarea de resurse financiare suficiente, simplificarea reglementărilor și consolidarea ecosistemelor de inovare și a infrastructurii digitale;

19.5 recunoască faptul că dezvoltarea unor tehnologii și infrastructuri europene de IA este esențială pentru securitatea democratică și autonomia continentului și să prevină dependența tehnologică unilaterală de furnizori străini sau privați, asigurând în același timp accesul echitabil pentru statele mici, instituțiile de cercetare și întreprinderile mici și mijlocii;

19.6 extindă inovarea responsabilă prin implicarea tuturor actorilor relevanți și consolidarea parteneriatelor public-private, în paralel cu reglementarea;

19.7 promoveze o cultură a toleranței față de asumarea controlată a riscurilor în procesul de inovare.

20. Recunoscând caracterul global al provocărilor generate de ascensiunea tehnologiilor IA, Adunarea solicită tuturor statelor lumii să examineze posibilitatea creării unui organism multilateral dedicat exclusiv supravegherii tehnologiilor de inteligență artificială. Acesta ar putea defini un limbaj comun, standarde și un cadru de reglementare la nivel internațional, implicând toate părțile interesate și coordonând diferitele inițiative lansate de organizațiile multilaterale.

Informații suplimentare:

Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrațiași statul de drept

Consiliul Europei și Inteligența Artificială: Dosar tematic

Rezoluția 2654 (2026) Aplicarea drepturilor de autor în mediul inteligenței artificiale

Aplicarea drepturilor de autor în mediul inteligenței artificiale

Traducere neoficială

Versiuni oficiale

Copyright enforcement in the artificial intelligence environment

La protection du droit d’auteur dans l’environnement de l’intelligence artificielle

Copyright enforcement in the artificial intelligence environment: Resolution 2654 (2026): Text adopted by the Assembly on 23 April 2026 (17th sitting) / Rapporteur: Ms Mr Mogens Jensen; Parliamentary Assembly. - Strasbourg, 2026. - URL: https://pace.coe.int/en/files/36006/html (accesat: 23.04.2026)

Adunarea Parlamentară recunoaște rolul esențial pe care legislația privind drepturile de autor îl joacă în susținerea industriilor creative din Europa. Aceste sectoare se confruntă cu provocări generate de dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), în special prin utilizarea conținutului protejat fără permisiune în procesul de antrenare a sistemelor IA, iar legislația actuală este insuficientă pentru a răspunde acestor provocări. Rezoluția solicită reglementări clare pentru protejarea titularilor de drepturi, propunând un echilibru între inovație și drepturile creatorilor. Raportul cere acțiuni concrete, inclusiv transparență obligatorie din partea furnizorilor de IA cu privire la datele utilizate, remunerare echitabilă pentru creatori și reguli privind etichetarea conținutului generat de IA. De asemenea, se pune accent pe protejarea drepturilor la personalitate ale cetățenilor și a muncii artiștilor interpreți împotriva deepfake-urilor, precum și pe promovarea educației media și informaționale ca instrument pentru înțelegerea publică a IA.

Rezoluția 2654 (2026)
(adoptată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la 23 aprilie 2026, în cadrul sesiunii de primăvară a APCE)

1. Adunarea Parlamentară subliniază că drepturile de proprietate intelectuală reprezintă un factor fundamental pentru inovare și investiții în diverse sectoare industriale.
   
   
2. Adunarea apreciază faptul că industriile culturale și creative constituie o forță economică semnificativă în Europa, având milioane de angajați. Aceste industrii depind de legislația privind drepturile de autor pentru protejarea drepturilor și intereselor autorilor și ale altor titulari de drepturi, precum și pentru remunerarea creațiilor și contribuțiilor lor.
   
   
3. Adunarea recunoaște că apariția erei inteligenței artificiale a generat un set de probleme deosebit de complexe pentru sectorul creativ.
   
   
4. Pentru a alimenta sistemele lor dependente de date, companiile de IA extrag date de pe internet fără permisiune prealabilă și fără a remunera creatorii de conținut, pe baza unor prevederi legislative care nu sunt nici clare, nici adecvate scopului.
   
   
5. Antrenarea IA presupune realizarea de copii în diferite etape: de la colectarea inițială a datelor de pe internet și crearea, publicarea online și descărcarea seturilor de date, până la antrenarea propriu-zisă și utilizarea modelului rezultat. Aceste copii, dacă sunt protejate prin drepturi de autor, constituie acte de reproducere și ar necesita autorizarea titularilor de drepturi, cu excepția cazurilor în care sunt acoperite de excepții sau limitări legale.
   
   
6. Adunarea constată că legislația actuală a Uniunii Europene nu oferă o soluție adecvată acestei probleme. Așa-numitele excepții pentru „minarea textelor și datelor” (TDM), adoptate înainte de apariția IA generative, plasează responsabilitatea asupra titularilor de drepturi de a se retrage din această excepție și nu prevăd nicio formă de remunerare.
   
   
7. Există, de asemenea, îndoieli privind aplicabilitatea acestor excepții la IA generativă, în special deoarece acestea trebuie să respecte articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29/CE, care prevede că excepțiile se aplică doar în „anumite cazuri speciale care nu intră în conflict cu exploatarea normală a operei și nu prejudiciază în mod nejustificat interesele legitime ale titularilor de drepturi”.
   
   
8. Adunarea subliniază că acest mediu juridic avantajează în mod special companiile din SUA și China. Fără condiții echitabile, inovația și concurența în Europa vor avea de suferit, iar disparitățile existente în ceea ce privește bogăția și puterea vor fi amplificate. Sistemul juridic actual nu este capabil să corecteze aceste dezechilibre, întrucât autoritățile de reglementare și competitorii mai mici nu dispun de resursele financiare necesare pentru a egala cheltuielile juridice ale marilor companii tehnologice. În plus, procedurile judiciare nu sunt adecvate pentru a aborda bunuri publice precum informația de încredere și infrastructura digitală sau externalități precum dezinformarea și daunele de mediu.
   
   
9. În special, sustenabilitatea ecosistemului media de știri poate fi pusă în pericol din cauza valorii economice imediate și efemere a conținutului jurnalistic. Litigiile îndelungate nu reprezintă o soluție eficientă pentru pierderea veniturilor atunci când platformele utilizează acest conținut fără o remunerație corectă. În timpul proceselor, platformele pot genera venituri din publicitate și își pot consolida poziția pe piață, în timp ce editorii pierd venituri irecuperabile pe termen lung.
   
   
10. Capacitățile impresionante ale IA generative de a crea conținut nou ridică și alte probleme legate de drepturile de autor.
    
    
11. Există o dezbatere juridică în curs privind posibilitatea protejării prin drepturi de autor a operelor create cu ajutorul IA și privind titularul acestor drepturi. Deși este evident că un sistem IA nu poate deține drepturi, este posibil să fie necesară o analiză de la caz la caz pentru a stabili dacă o persoană fizică poate fi considerată autorul unei opere create cu ajutorul IA.
    
    
12. În orice caz, conținutul generat de IA pe baza unor materiale protejate poate încălca drepturile de reproducere, comunicare și punere la dispoziția publicului ale titularilor de drepturi.
    
    
13. Conținutul generat de IA destinat inducerii în eroare (deepfake-urile) reprezintă un motiv major de îngrijorare. Deși nu sunt în mod inerent dăunătoare și pot avea utilizări legale (de exemplu, parodia), acestea pot fi folosite pentru dezinformare, manipularea opiniei publice în procesele electorale și pot încălca drepturile la personalitate prin utilizarea imaginii și vocii unei persoane, afectând în mod deosebit minorii.
    
    
14. Având în vedere aceste aspecte, Adunarea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să adopte o abordare de reglementare echilibrată, care să armonizeze drepturile și interesele furnizorilor de IA și ale titularilor de drepturi, astfel încât inovația să nu se realizeze în detrimentul creatorilor și pentru a proteja cetățenii și democrația împotriva abuzurilor. În acest sens, statele ar trebui în special:

14.1 să clarifice în legislația națională că excepțiile privind drepturile de autor, precum cele referitoare la minarea textelor și datelor, nu se aplică antrenării sistemelor de IA;

14.2 să semneze și să ratifice Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept și să asigure măsuri adecvate de transparență și supraveghere;

14.3 să oblige furnizorii de IA să dezvăluie datele de antrenare;

14.4 să introducă prezumția că sistemele comerciale de IA au fost antrenate pe materiale protejate în lipsa transparenței;

14.5 să introducă reguli de remunerare echitabilă și să sprijine schemele de licențiere colectivă;

14.6 să instituie mecanisme obligatorii de arbitraj în caz de eșec al negocierilor;

14.7 să impună etichetarea clară a conținutului generat de IA;

14.8 să declare ilegală distribuirea neautorizată a imitațiilor digitale realiste ale caracteristicilor personale;

14.9 să protejeze artiștii împotriva utilizării neautorizate a prestațiilor generate de IA;

14.10 să promoveze educația media și civică pentru dezvoltarea gândirii critice în raport cu IA.

15. Adunarea solicită furnizorilor de IA să asigure transparența datelor utilizate pentru antrenare și să manifeste deschidere și bună-credință în dialogul cu titularii de drepturi.

Informații suplimentare:

Consiliul Europei și Inteligența Artificială: Dosar tematic