Centrul Pro-European al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova vă propune traducerea neoficială în limba română a Recomandării CM/Rec(2026)12 privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 2 septembrie 2026.
12_cover.png)
Documentul subliniază importanța educației în pregătirea societății pentru utilizarea responsabilă a IA și oferă statelor membre un cadru de principii și măsuri pentru dezvoltarea alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale.
Recomandarea este relevantă pentru cadre didactice, elevi, studenți, bibliotecari, funcționari publici, cercetători și pentru toate persoanele interesate de impactul IA asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.
Traducere realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și verificată de persoana responsabilă.
Recomandarea CM/Rec(2026)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale
Adoptată de Comitetul de Miniștri la 2 septembrie 2026, în cadrul celei de-a 1567-a reuniuni a Delegaților Miniștrilor
PreambulComitetul de Miniștri, în temeiul articolului 15.b din Statutul Consiliului Europei (ETS nr. 1),
Având în vedere că scopul Consiliului Europei este realizarea unei unități mai strânse între statele sale membre și că acest scop poate fi urmărit, în special, prin adoptarea unei acțiuni comune în domeniile educației și culturii;
Reafirmând angajamentul statelor membre de a asigura fiecărei persoane dreptul la o educație de calitate, echitabilă și favorabilă incluziunii, astfel cum este consacrat în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (ETS nr. 5) și în protocoalele sale, precum și de a respecta și proteja pe deplin acest drept, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;
Recunoscând atât oportunitățile, cât și riscurile prezentate de sistemele, modelele și aplicațiile de inteligență artificială (IA) pentru educație și societate;
Având în vedere:
– Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului, democrația și statul de drept (CETS nr. 225) („Convenția-cadru privind IA”);
– Convenția Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (CETS nr. 201), care recunoaște că interesul superior al copilului trebuie să constituie o considerație primordială în toate chestiunile referitoare la copii, în funcție de nivelul lor de maturitate și de capacitățile lor în evoluție;
– Convenția pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal (ETS nr. 108);
Luând notă de Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul privind inteligența artificială al Uniunii Europene), în special de articolul 4 privind alfabetizarea în domeniul IA;
Luând notă de Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale;
Având în vedere recomandările anterioare ale Comitetului de Miniștri, în special:
– Recomandarea CM/Rec(2024)5 privind aspectele etice și organizaționale ale utilizării inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale conexe de către serviciile penitenciare și de probațiune;
– Recomandarea CM/Rec(2019)10 privind dezvoltarea și promovarea educației pentru cetățenie digitală;
– Recomandarea CM/Rec(2018)7 privind orientările pentru respectarea, protejarea și exercitarea drepturilor copilului în mediul digital;
– Recomandarea CM/Rec(2017)8 privind volumele mari de date pentru cultură, alfabetizare și democrație;
– Recomandarea CM/Rec(2014)6 privind un ghid al drepturilor omului pentru utilizatorii de internet;
– Recomandarea CM/Rec(2012)13 privind asigurarea unei educații de calitate;
– Recomandarea CM/Rec(2010)7 privind Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului;
Având în vedere Declarația Comitetului de Miniștri privind capacitățile manipulative ale proceselor algoritmice (Decl(13/02/2019)1);
Având în vedere rezoluțiile Conferinței permanente a miniștrilor educației din cadrul Consiliului Europei, în special Rezoluția 3 privind valorificarea potențialului inteligenței artificiale în educație și prin intermediul educației (MED-26(2023)06 final);
Având în vedere recomandările și rezoluțiile anterioare ale Adunării Parlamentare, în special:
– Recomandarea 2186 (2020) și Rezoluția 2345 (2020) „Inteligența artificială și piețele muncii: prieten sau dușman?”;
– Recomandarea 2185 (2020) „Inteligența artificială în domeniul sănătății: provocări medicale, juridice și etice”;
– Recomandarea 2182 (2020) și Rezoluția 2342 (2020) „Justiția prin algoritmi – Rolul inteligenței artificiale în activitatea polițienească și în sistemele de justiție penală”;
Luând act de Recomandarea Consiliului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind inteligența artificială (OECD/LEGAL/0449 (2019));
Având în vedere Recomandarea UNESCO privind etica inteligenței artificiale (2021) și Recomandarea privind resursele educaționale deschise (2019);
Reamintind Orientările Consiliului Europei privind protecția datelor copiilor în mediul educațional (2021);
Având în vedere Strategia Consiliului Europei pentru educație 2024–2030: „Învățăcei pe primul loc – Educația pentru societățile democratice de astăzi și de mâine”, în special Pilonul 3 privind „promovarea educației printr-o transformare digitală bazată pe drepturile omului”;
Ținând seama de cadrele de competențe ale UNESCO pentru IA destinate elevilor și profesorilor (2024), de proiectul de cadru al OCDE și al Comisiei Europene privind alfabetizarea în domeniul IA pentru învățământul primar și secundar – „Împuternicirea elevilor pentru era IA” (2025) și de Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni (DigComp 3.0) al Comisiei Europene (2025);
Reamintind Raportul explicativ la Convenția-cadru privind IA;
Luând notă de rapoartele și studiile Consiliului Europei referitoare la IA în diferite sectoare, în special:
– „Aplicarea inteligenței artificiale în domeniul sănătății și impactul acesteia asupra relației «pacient–medic»” (2024);
– publicația „Inteligența artificială și educația – O perspectivă critică prin prisma drepturilor omului, democrației și statului de drept” (2022);
– „Inteligența artificială și dreptul administrativ – Studiu comparativ privind dreptul administrativ și utilizarea inteligenței artificiale și a altor sisteme algoritmice în procesul decizional administrativ în statele membre ale Consiliului Europei” (2022);
– „Studiu privind impactul transformării digitale asupra democrației și bunei guvernări” (2021);
Recunoscând că Consiliul Europei a elaborat politici și cadre de referință privind dimensiunile etice, juridice și societale ale tehnologiilor emergente, inclusiv ale IA;
Reafirmând importanța alfabetizării și a competențelor digitale, astfel cum este exprimată la articolul 20 din Convenția-cadru privind IA;
Subliniind necesitatea critică de a consolida capacitatea de acțiune socială, astfel cum este definită în prezenta recomandare, de a preveni dezinformarea și manipularea, de a susține libertatea de exprimare și de a permite participarea efectivă la viața democratică în mediile mediate de IA. Acest lucru este deosebit de important pentru toți cei care învață și care trăiesc în ecosisteme informaționale și socioeconomice complexe și în continuă evoluție, care le influențează învățarea, socializarea și oportunitățile și creează, astfel, domenii de potențială fricțiune și risc;
Afirmând că educația pentru cetățenie digitală constituie fundamentul pentru împuternicirea tuturor membrilor societății de a se implica în mod critic în schimbările tehnologice și că alfabetizarea în domeniul IA este o componentă esențială a acestui demers;
Recunoscând rolul esențial al cadrelor didactice, al elevilor, al părinților și al familiilor în mediile educaționale și în modelarea unui viitor democratic în era digitală;
Subliniind că alfabetizarea în domeniul IA cuprinde dimensiunile umană, tehnologică și practică ale IA, astfel cum sunt definite în prezenta recomandare;
Recunoscând că dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA constituie un demers semnificativ, care necesită resurse și angajament, iar progresul poate varia în funcție de capacitățile și circumstanțele naționale;
Luând notă de faptul că statele membre iau deja decizii privind utilizarea sistemelor de IA în educație și în alte servicii publice și că alfabetizarea în domeniul IA este o condiție prealabilă pentru asigurarea alinierii sistemelor de IA la drepturile omului, democrație și statul de drept,
Recomandă guvernelor statelor membre:
să recunoască modelul tridimensional al alfabetizării în domeniul IA, astfel cum este definit în anexa la prezenta recomandare, drept model de referință pentru politicile și inițiativele privind alfabetizarea în domeniul IA, acordând o atenție deosebită dimensiunii umane;
să își revizuiască strategiile naționale, cadrele legislative, politicile și practicile, precum și cadrele și programele de învățare și formare, în vederea asigurării coerenței acestora cu modelul tridimensional al alfabetizării în domeniul IA și cu principiile stabilite în anexa la prezenta recomandare;
să implice părțile interesate relevante în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA, inclusiv prin asigurarea resurselor și formării corespunzătoare pentru participarea lor semnificativă;
să promoveze alfabetizarea în domeniul IA în întregul sistem educațional și în societate, asigurând ca aceasta să devină treptat accesibilă tuturor segmentelor populației, în special prin învățare formală, nonformală și informală și prin inițiative de sensibilizare a publicului;
să ofere sau să faciliteze educația și formarea inițială, precum și dezvoltarea profesională continuă în domeniul alfabetizării în IA pentru funcționarii publici și alți profesioniști relevanți, acordând o atenție deosebită profesioniștilor din domeniul educației;
să asigure traducerea prezentei recomandări, inclusiv a anexei, în limba sau limbile oficiale ale țărilor lor și diseminarea acesteia către autoritățile și părțile interesate relevante, prin mijloace și formate accesibile;
să examineze punerea în aplicare a prezentei recomandări în cadrul Comitetului de Miniștri, cel târziu la cinci ani de la adoptarea sa și, după caz, la intervale mai scurte.
Anexă la Recomandarea CM/Rec(2026)12
I. Scop și domeniu de aplicareA. Scop
1. Scopul prezentei recomandări este de a dezvolta și promova alfabetizarea în domeniul IA, astfel cum este definită în prezenta recomandare, în rândul tuturor segmentelor populației, pentru a le permite să dobândească o înțelegere critică a IA și a impactului său mai larg, să interacționeze cu aceasta în mod etic, responsabil și sigur și să prevină și să atenueze riscurile și efectele sale negative asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept.
2. În acest scop, recomandarea oferă un cadru coerent de principii directoare, bazat pe un model tridimensional al alfabetizării în domeniul IA – care cuprinde dimensiunile umană, tehnologică și practică ale IA – pentru a sprijini statele membre, în cadrul propriilor structuri constituționale și instituționale, în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA.
3. Prezenta recomandare acordă o atenție deosebită principiilor referitoare la dimensiunea umană a IA, pentru a aborda impactul acesteia asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept – inclusiv asupra demnității umane și a capacității de acțiune socială, a vieții private, a autonomiei, a echității și a nediscriminării – precum și implicațiile sale mai largi pentru bunăstare, justiție socială, dezvoltare durabilă și mediu.
4. Prezenta recomandare recunoaște educația drept o componentă esențială a infrastructurii democratice și principalul cadru pentru dezvoltarea alfabetizării în domeniul IA.
B. Domeniu de aplicare
5. Prezenta recomandare:
a. se aplică tuturor nivelurilor relevante de educație și formare, inclusiv învățământului nonformal și informal, învățării pe tot parcursul vieții, dezvoltării profesionale continue și inițiativelor de sensibilizare a publicului, astfel încât toate segmentele populației să dobândească treptat alfabetizarea în domeniul IA;
b. vizează integrarea alfabetizării în domeniul IA în politicile publice la nivel național, regional și local, precum și elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA în educație și în alte domenii relevante, după caz;
c. se bazează pe instrumentele juridice și de politică publică ale Consiliului Europei relevante pentru IA și educație și le conferă expresie concretă;
d. informează și completează inițiativele existente în domeniul alfabetizării digitale, al alfabetizării mediatice și informaționale, al educației pentru cetățenie democratică și al educației pentru cetățenie digitală, precum și din alte domenii relevante.
C. Structuri constituționale și priorități
6. Principiile și măsurile prevăzute mai jos ar trebui aplicate:
a. cu respectarea cuvenită a structurilor constituționale, a cadrelor instituționale și a diversității contextelor naționale, regionale și locale;
b. ținând cont de prioritățile, necesitățile și capacitățile fiecărui stat membru și recunoscând că dezvoltarea politicilor și inițiativelor privind alfabetizarea în domeniul IA poate fi realizată progresiv, în etape.
II. Definiții7. În sensul prezentei recomandări:
a. „inteligența artificială” (IA) cuprinde o gamă în continuă extindere de sisteme sociotehnice care:
i. presupun interacțiunea dintre oameni, instituții, politici, practici sociale și mediu, pe de o parte, și dispozitive de calcul, infrastructură, software, date și statistici, pe de altă parte, care împreună modelează proiectarea, dezvoltarea, implementarea și utilizarea acestor sisteme; și
ii. sunt concepute pentru a automatiza, a sprijini sau a înlocui acțiuni ori sarcini asociate în mod obișnuit inteligenței umane;
b. „sistem de IA” înseamnă un sistem bazat pe mașini care, pentru obiective explicite sau implicite, deduce, pe baza datelor de intrare pe care le primește, modul de generare a unor rezultate precum predicții, conținut, recomandări sau decizii care pot influența mediile fizice sau virtuale;
c. „alfabetizarea în domeniul IA” se referă la capacitatea de a interacționa cu IA în mod critic, etic, responsabil, sigur și eficient, ceea ce presupune înțelegerea dimensiunilor umană, tehnologică și practică ale IA;
d. „dimensiunea umană a IA” se referă la înțelegerea implicațiilor etice, sociopolitice, cognitive, psihologice, culturale, de mediu și personale ale IA, inclusiv a impactului acesteia asupra drepturilor omului, democrației, statului de drept și capacității de acțiune socială;
e. „dimensiunea tehnologică a IA” se referă la modul în care funcționează sistemele de IA, inclusiv proiectarea lor, dependența de date, dezvoltarea, mecanismele operaționale, capacitățile, limitările și principiile tehnice, precum și natura lor probabilistică;
f. „dimensiunea practică a IA” se referă la interacțiunea cu sistemele de IA în contexte reale, inclusiv utilizarea și implementarea lor etică, responsabilă, sigură și eficientă, precum și recunoașterea beneficiilor și riscurilor acestora;
g. „capacitate de acțiune socială” se referă la capacitatea indivizilor de a acționa autonom și în mod semnificativ în cadrul societății, în contexte sociale, culturale, educaționale și tehnologice;
h. „afectat de IA” se referă la mediile sau procesele sociale care sunt influențate, inclusiv indirect, de prezența sau consecințele sistemelor de IA;
i. „mediat de IA” se referă la situațiile în care sistemele de IA structurează, filtrează sau modelează în mod activ activități umane, precum interacțiunile, deciziile sau accesul la informații.
III. Principii directoare8. Politicile și inițiativele privind alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să se bazeze pe următoarele principii.
A. Înțelegerea fundamentală a IA
9. IA este sociotehnică: sistemele de IA reflectă valorile, opțiunile de proiectare și ipotezele dezvoltatorilor lor, precum și contextele sociale, economice și politice în care sunt dezvoltate și implementate.
10. IA este diversă: sistemele de IA nu se limitează la IA generativă, ci cuprind aplicații diverse, inclusiv sisteme de predicție, de luare a deciziilor și de recomandare, dintre care multe sunt integrate în mediile digitale cotidiene.
11. IA este construită pe baza datelor și modelată de acestea: majoritatea sistemelor de IA sunt dezvoltate utilizând date ale căror origini, calitate și limitări influențează în mod fundamental rezultatele lor.
12. IA are limite: sistemele de IA prezintă limitări tehnice care le fac predispuse la erori și nu gândesc, nu înțeleg, nu raționează și nu învață în același mod ca oamenii, în pofida faptului că sunt adesea prezentate ca făcând acest lucru.
13. IA prezintă oportunități și riscuri: sistemele de IA prezintă atât oportunități, cât și riscuri pentru indivizi, societate, drepturile omului, securitate și mediu, iar implicațiile lor complete nu sunt încă pe deplin înțelese.
14. IA este un instrument, nu o ființă umană: sistemele de IA sunt concepute să interacționeze în moduri care pot părea umane, ceea ce îi poate conduce pe utilizatori spre o încredere excesivă și dependență psihologică, însă aceste sisteme nu posedă înțelegere umană, experiență sau capacitate de acțiune socială.
B. Drepturile omului, etica și demnitatea umană
15. IA prezintă riscuri pentru drepturile și libertățile fundamentale: sistemele de IA prezintă riscuri legate de discriminare, exploatare, supraveghere și lipsa de transparență în procesul decizional, precum și amenințări la adresa dreptului la viață privată, a libertății de gândire și de exprimare și a dreptului la un proces echitabil.
16. Demnitatea umană este prioritară: implementarea IA nu trebuie să aibă loc în detrimentul demnității umane, egalității, echității sau durabilității mediului.
17. IA afectează diversitatea culturală și lingvistică: sistemele de IA pot consolida prejudecățile și standardizarea culturală și lingvistică; în schimb, diversitatea ar trebui păstrată.
18. Etica ghidează interacțiunea cu IA: reflecția și acțiunea etică sunt esențiale în fiecare etapă a ciclului de viață al IA și al guvernanței acesteia.
19. Grupurile vulnerabile au nevoie de protecție: copiii, inclusiv adolescenții, și persoanele din grupuri dezavantajate sau marginalizate necesită protecție specială în mediile afectate de IA.
C. Democrația, statul de drept și sfera publică
20. IA mediază sfera publică: IA influențează accesul la informații, discursul public și procesul decizional instituțional, afectând participarea democratică, încrederea publică și fundamentele vieții democratice.
21. IA poate amplifica conținutul nociv: sistemele de IA pot fi utilizate pentru a genera, amplifica sau disemina dezinformare și discurs instigator la ură îndreptat împotriva unor persoane sau grupuri, subminând astfel coeziunea socială.
22. Dovezile stau la baza afirmațiilor credibile: afirmațiile privind eficacitatea, siguranța și utilizările pozitive ale IA ar trebui susținute de dovezi independente și științifice, care să poată fi dezbătute și contestate în mod deschis.
23. Răspunderea pentru procesul decizional facilitat de IA: procesul decizional facilitat de IA de către autoritățile publice ar trebui să fie supus răspunderii, trasabil, explicabil, legal și contestabil.
24. Căi de atac și reparare accesibile: persoanele ar trebui informate cu privire la mecanismele care le permit să conteste deciziile legate de IA și să obțină despăgubiri sau alte măsuri de reparare adecvate și ar trebui să aibă acces la aceste mecanisme.
D. Capacitatea de acțiune socială, gândirea critică și responsabilitatea
25. IA afectează comportamentul uman: sistemele de IA modelează tot mai mult condițiile în care oamenii învață, acționează, comunică și iau decizii, cu implicații pentru autonomia individuală și capacitatea de acțiune socială.
26. IA afectează dezvoltarea umană: utilizarea sistemelor de IA poate avea efecte semnificative asupra unei game de competențe – cognitive, procedurale, sociale și emoționale – care variază în funcție de diferitele etape ale dezvoltării și de contextele de utilizare.
27. Capacitate de acțiune, discernământ și responsabilitate: oamenii nu ar trebui să își delege capacitatea de acțiune, discernământul sau responsabilitatea sistemelor de IA.
28. Evaluarea critică a utilizării IA: indivizii ar trebui să fie sprijiniți să ia decizii informate cu privire la utilizarea sau neutilizarea sistemelor de IA, în special prin recunoașterea situațiilor în care IA le influențează accesul la informații și conținut.
29. Relațiile umane contează: prin interacțiuni algoritmice, sistemele de IA riscă să afecteze negativ relațiile umane sau chiar să le substituie și să submineze profunzimea și calitatea vieții sociale.
30. Oamenii modelează guvernanța IA: indivizii și comunitățile ar trebui să fie împuterniciți să participe în mod semnificativ la deciziile privind dacă, când și cum sunt dezvoltate, utilizate și guvernate sistemele de IA.
IV. Măsuri31. Pentru a promova alfabetizarea în domeniul IA în sprijinul drepturilor omului, democrației și capacității de acțiune socială, statele membre ar trebui să ia următoarele măsuri, după caz. Toate aceste inițiative ar trebui să fie favorabile incluziunii, accesibile și adaptate nevoilor grupurilor subreprezentate și vulnerabile.
A. Strategii naționale și cadre de guvernanță
32. Strategiile naționale și cadrele de guvernanță constituie fundamentul unor abordări coerente, durabile și sensibile la context în domeniul alfabetizării în IA, susținute de resurse adecvate. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:
a. consolidarea capacității naționale de elaborare, adaptare și contextualizare a resurselor de alfabetizare în domeniul IA, în conformitate cu drepturile omului, democrația și statul de drept, ținând seama de diversitatea lingvistică, culturală și pedagogică;
b. integrarea alfabetizării în domeniul IA ca element transversal în strategiile și planurile naționale pentru educație și formare, precum și în alte domenii relevante de politică publică;
c. instituirea sau consolidarea unor mecanisme de guvernanță care să sprijine coordonarea și să stabilească în mod clar responsabilitățile și mandatele instituționale la nivel național, regional și local;
d. sprijinirea unor parteneriate durabile între autoritățile publice, instituțiile de educație și formare, societatea civilă, instituțiile de cercetare și sectorul privat, asigurând în același timp responsabilitatea publică, respectarea drepturilor și protecția datelor și a vieții private;
e. luarea în considerare a alfabetizării în domeniul IA, astfel cum este definită în prezenta recomandare, la achiziționarea sau implementarea sistemelor de IA în serviciile publice, asigurând coerența acestora cu drepturile omului, valorile democratice și statul de drept.
B. Alfabetizarea în domeniul IA în programele de învățământ și cadrele de învățare
33. Alfabetizarea în domeniul IA presupune dezvoltarea valorilor, atitudinilor, competențelor, cunoștințelor și înțelegerii critice necesare pentru a interacționa cu IA în mod critic, etic, responsabil, sigur și eficient. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:
a. integrarea alfabetizării în domeniul IA în programele naționale de învățământ și în cadrele de învățare, ținând seama de nivelul de educație, capacitatea și dezvoltarea cognitivă a învățăceilor, relevanța pedagogică și baza de cunoștințe în continuă evoluție;
b. promovarea unor abordări interdisciplinare care integrează alfabetizarea în domeniul IA în educația civică, alfabetizarea digitală, alfabetizarea mediatică și informațională și disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), precum și în alte discipline relevante;
c. sprijinirea dezvoltării unor resurse educaționale favorabile incluziunii, adaptate contextului și deschise, care să poată fi adaptate nevoilor locale, culturii și limbilor;
d. sprijinirea unor inițiative-pilot în școli și în mediile de formare profesională, concepute pentru a fundamenta punerea în aplicare pe dovezi.
C. Învățare, predare și evaluare
34. Practicile de învățare, predare și evaluare referitoare la alfabetizarea în domeniul IA ar trebui să acorde o atenție deosebită dimensiunii umane a IA și să promoveze gândirea critică, capacitatea de acțiune a învățăceilor, învățarea reciprocă și autonomia profesională. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:
a. promovarea unor abordări pedagogice centrate pe învățăcel, care se concentrează pe capacitatea acestuia de a lua decizii informate privind utilizarea IA și care se bazează pe experiență și cercetare, permițând astfel o înțelegere critică a rolului IA în societate;
b. încurajarea practicilor reflexive care sprijină luarea unor decizii informate și etice cu privire la utilizarea sistemelor de IA în contexte educaționale și civice, precum și la momentul și modul în care acestea ar trebui utilizate;
c. dezvoltarea unor abordări de evaluare, inclusiv evaluare formativă și evaluare între colegi, care să evalueze înțelegerea tehnică, raționamentul etic, gândirea critică și capacitatea de acțiune informată;
d. acordarea autonomiei profesionale, libertății pedagogice și flexibilității cadrelor didactice în punerea în aplicare a curriculumului și în alegerile pedagogice, prevenind astfel orice risc de standardizare sau control automatizat al acestora;
e. asigurarea faptului că instituțiile de educație și formare informează în mod clar și accesibil învățăceii, părinții și profesorii atunci când sunt utilizate sisteme de IA, explicând scopul acestora, modul lor de funcționare, limitările și drepturile persoanelor afectate.
D. Dezvoltarea profesională continuă
35. Dezvoltarea profesională continuă ajută cadrele didactice, funcționarii publici și alți profesioniști să-și mențină și să-și consolideze alfabetizarea în domeniul IA, ca proces continuu, adaptiv și sprijinit la nivel de sistem. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:
a. instituirea unor parcursuri de învățare profesională continue, modulare și actualizate periodic, care să reflecte natura în continuă evoluție a tehnologiilor IA și noile dovezi;
b. sprijinirea accesului la oportunități regulate și de înaltă calitate de dezvoltare profesională, acordând o atenție deosebită dimensiunii umane a IA;
c. promovarea experimentării responsabile în medii sigure, în condiții de constrângeri etice riguroase, pentru testarea și reflecția asupra sistemelor de IA;
d. asigurarea clarității privind responsabilitatea și asumarea răspunderii în elaborarea, furnizarea și evaluarea dezvoltării profesionale în domeniul alfabetizării în IA.
E. Învățământ superior și cercetare
36. Instituțiile de învățământ superior și de cercetare joacă un rol central în promovarea alfabetizării în domeniul IA, generarea de cunoștințe și inovare și pregătirea viitorilor profesioniști, inclusiv a cadrelor didactice, pentru o interacțiune responsabilă cu inteligența artificială. În acest context și cu respectarea libertății academice și a autonomiei instituționale, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:
a. încurajarea și sprijinirea instituțiilor de învățământ superior în integrarea alfabetizării în domeniul IA în programele de învățământ, cadrele de învățare și activitățile de cercetare;
b. sprijinirea dezvoltării programelor de formare inițială și de pregătire profesională a cadrelor didactice, care să le pregătească pentru a interacționa în mod critic și responsabil cu IA în dimensiunile sale umană, tehnologică și practică;
c. încurajarea unor condiții care să permită utilizarea și dezvoltarea responsabilă a IA în învățământul superior și cercetare, în conformitate cu libertatea academică și standardele etice;
d. încurajarea cercetării și inovării interdisciplinare în domeniul alfabetizării în IA, prin rețele de colaborare între discipline;
e. asigurarea unor oportunități adecvate de finanțare și a unor mecanisme de sprijin pentru activitățile de cercetare și dezvoltare.
F. Sensibilizarea publicului și implicarea societății
37. Sensibilizarea publicului și implicarea societății sunt esențiale pentru dezvoltarea unei înțelegeri publice informate, critice și favorabile incluziunii a IA și a implicațiilor acesteia pentru drepturile omului, democrație și capacitatea de acțiune socială. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:
a. promovarea vizibilității inițiativelor de alfabetizare în domeniul IA în instituții publice și spații civice, precum școli, biblioteci, muzee, centre culturale și platforme media;
b. sprijinirea parteneriatelor dintre autoritățile publice, societatea civilă, mass-media și instituțiile academice pentru elaborarea unor materiale fiabile de sensibilizare, conforme cu drepturile;
c. promovarea alfabetizării în domeniul IA pentru toate generațiile, prin învățare pe tot parcursul vieții și prin inițiative de sprijinire a familiilor, copiilor, tinerilor, persoanelor în vârstă și grupurilor dezavantajate;
d. sprijinirea dezvoltării unor inițiative de sensibilizare a publicului care să abordeze în mod specific materialele media manipulate cu ajutorul IA și dezinformarea automatizată.
V. Cooperare, colaborare și implicarea părților interesate38. Punerea în aplicare eficientă a prezentei recomandări necesită cooperare susținută, colaborare favorabilă incluziunii și implicarea semnificativă a părților interesate la nivel național, regional și internațional. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:
a. promovarea unor mecanisme structurate de cooperare între autoritățile publice, furnizorii de educație, instituțiile de cercetare, societatea civilă și actorii din sectorul privat;
b. sprijinirea participării semnificative a elevilor, cadrelor didactice, familiilor și comunităților la elaborarea și evaluarea politicilor privind alfabetizarea în domeniul IA;
c. încurajarea implicării organizațiilor care reprezintă grupuri marginalizate și dezavantajate, pentru a aborda barierele structurale și a promova accesul echitabil la alfabetizarea în domeniul IA;
d. sprijinirea inițiativelor de învățare comunitară și nonformală care răspund diverselor contexte sociale, culturale și lingvistice;
e. facilitarea cooperării internaționale și a învățării reciproce prin schimburi între parteneri, cercetare comună și depozite comune de resurse.
VI. Evaluare, examinare și revizuire39. Evaluarea, examinarea și revizuirea periodică contribuie la punerea în aplicare eficientă și facilitează îmbunătățirea continuă. În acest context, statele membre ar trebui să ia în considerare, printre altele:
a. încurajarea colectării și analizei voluntare de dovezi privind politicile și inițiativele de alfabetizare în domeniul IA, în conformitate cu contextele naționale;
b. promovarea unor abordări participative de evaluare, care să implice învățăcei, cadre didactice și alte părți interesate;
c. facilitarea schimbului de rezultate ale evaluării și de lecții învățate prin intermediul platformelor și rețelelor Consiliului Europei;
d. încurajarea revizuirii periodice a politicilor privind alfabetizarea în domeniul IA, pentru a le adapta evoluțiilor tehnologice, sociale și juridice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu