Faceți căutări pe acest blog

CoE: e-publicații: Drepturile de autor și antrenarea inteligenței artificiale

De la Vega, Diego. Copyright and AI training / Diego de la Vega; European Audiovisual Observatory. - Strasbourg, 2026. - 35 p. - ISSN 2079-1062. - URL: https://rm.coe.int/iris-2-copyright-and-ai-training-en/48802caa8f (accesat: 27.07.2026).

 

Inteligența artificială (IA) transformă modul în care este creat conținutul, însă cum ar trebui să răspundă dreptul european al drepturilor de autor provocării reprezentate de antrenarea sistemelor de IA într-un mod echilibrat? Un nou raport IRIS al Observatorului European al Audiovizualului, intitulat „Drepturile de autor și antrenarea inteligenței artificiale” (Copyright and AI Training), analizează una dintre cele mai importante întrebări juridice cu care se confruntă industriile creative europene: cum sunt antrenate sistemele de IA și ce înseamnă acest proces pentru drepturile de autor asupra conținutului utilizat ca date de intrare. Raportul a fost elaborat de Diego de la Vega, analist juridic principal în cadrul Departamentului pentru Informații Juridice al Observatorului.

Pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale devine o componentă tot mai importantă a procesului de creație, raportul examinează cadrul juridic care reglementează folosirea operelor protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor de IA, importanța tot mai mare a tehnicilor de extragere de text și date (Text and Data Mining – TDM), rolul solicitărilor formulate de utilizatori („prompts”) și relația dintre platformele de IA și utilizatorii acestora.

Capitolul I. Generarea de conținut cu ajutorul IA – perspectiva drepturilor de autor

Primul capitol urmărește expansiunea rapidă a utilizării inteligenței artificiale de la lansarea primului instrument popular de IA generativă, în 2022. Autorul analizează impactul acesteia asupra sectoarelor creative și economice din Europa și prezintă stadiul actual al tehnologiei.

Raportul explică implicațiile tehnologiilor de IA generativă (GenAI) și ale sistemelor de IA agentică asupra drepturilor de autor, precum și motivele pentru care aceste inovații ridică probleme juridice specifice, în special atunci când opere protejate sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de IA.

Sunt identificate domeniile cele mai sensibile, iar autorul explică de ce drepturile de autor au devenit o preocupare centrală atât pentru creatorii de conținut, cât și pentru organizațiile care dezvoltă și implementează sisteme de IA. Situația este complicată și de evoluția cadrului juridic european, inclusiv prin adoptarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială și a noului Regulament al Uniunii Europene privind inteligența artificială (AI Act), ambele concepute pentru a ține pasul cu progresul tehnologic.

Capitolul II. Rolul excepțiilor privind extragerea de text și date (TDM) în antrenarea IA

Al doilea capitol abordează una dintre cele mai controversate teme din domeniul drepturilor de autor: procesele de extragere de text și date (TDM), esențiale pentru antrenarea sistemelor de inteligență artificială.

Raportul examinează dispozițiile juridice europene care permit aplicarea excepțiilor privind TDM, originea acestora în Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală (Copyright in the Digital Single Market Directive – CDSMD) și relația lor complexă cu legislațiile naționale în materia drepturilor de autor.

Capitolul analizează mecanismele de opt-out (prin care titularii de drepturi își pot rezerva utilizarea operelor), obligațiile de transparență și incertitudinile persistente privind măsura în care aceste excepții acoperă întreaga gamă de activități implicate în antrenarea modelelor de IA.

Autorul evidențiază diferențele dintre abordările adoptate în Uniunea Europeană, Regatul Unit și alte state în ceea ce privește licențierea, aplicarea legislației și echilibrul dintre drepturile titularilor și interesele dezvoltatorilor de IA. Soluțiile de politică publică variază de la sisteme solide de rezervare a drepturilor până la excepții extinse pentru cercetarea comercială și necomercială.

Capitolul III. Drepturile de autor în antrenarea și utilizarea solicitărilor („prompting”) în IA

Al treilea capitol explorează complexitatea tehnică a procesului de antrenare a inteligenței artificiale și consecințele acesteia asupra dreptului de autor.

Raportul prezintă exemple concrete, precum hotărârea instanței germane în cauza GEMA împotriva OpenAI, și explică etapele procesului de antrenare a modelelor de IA în care sunt implicate drepturile de autor.

Totodată, capitolul clarifică noțiunea de „prompting”, respectiv instrucțiunile pe care utilizatorii le oferă sistemelor de IA, și analizează statutul juridic al acestor solicitări în contextul antrenării inteligenței artificiale.

Capitolul IV. Platformele și utilizatorii – condițiile de utilizare

Al patrulea capitol analizează modul în care condițiile de utilizare ale platformelor de inteligență artificială distribuie răspunderea privind drepturile de autor între furnizorii serviciilor și utilizatori.

Raportul oferă exemple din condițiile de utilizare ale unor platforme consacrate, precum Adobe, ChatGPT, Claude, Copilot și Midjourney, evidențiind importanța transparenței, a posibilităților de retragere (opt-out) și a prevederilor contractuale care influențează atât creatorii de conținut, cât și utilizatorii finali.

Capitolul V. Concluzii principale

Capitolul final sintetizează principalele concluzii ale raportului. Tehnologiile bazate pe inteligența artificială evoluează într-un ritm extraordinar, iar cadrul european privind drepturile de autor încearcă să țină pasul cu această evoluție.

Antrenarea modelelor de IA pe baza unor date protejate prin drepturi de autor rămâne un subiect controversat, iar extragerea de text și date (TDM) continuă să se afle în centrul incertitudinilor juridice. În același timp, utilizarea solicitărilor („prompts”) ridică noi întrebări privind autorul uman și operele generate de mașini.

Raportul subliniază că sporirea transparenței, claritatea normelor și menținerea unui echilibru între accesul la seturile de date și protecția titularilor drepturilor de autor reprezintă prioritățile esențiale ale dezbaterilor actuale și ale viitoarelor politici europene.

Acest raport reprezintă o lectură indispensabilă pentru factorii de decizie politică, creatorii de conținut, profesioniștii din industriile culturale și creative, experții în drept, cercetători și toți cei interesați de intersecția dintre tehnologie și drepturile de autor.

Prin analize detaliate, comparații între diferite sisteme juridice și o prezentare critică a dezbaterilor actuale, raportul oferă o imagine clară asupra situației actuale și a direcției în care s-ar putea îndrepta reglementările privind drepturile de autor în era inteligenței artificiale.

O a doua parte a studiului, dedicată protecției prin drepturi de autor a conținutului generat de sistemele de inteligență artificială, urmează să fie publicată în a doua jumătate a anului 2026.

Cuprins

  1. Generarea de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale în context – o perspectivă asupra drepturilor de autor
    1.1. Inteligența artificială și generarea de conținut în Europa: situația actuală
    1.2. Funcționalitățile inteligenței artificiale și procesul de generare a conținutului
    1.3. O abordare tehnologică a generării de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale
    1.4. Interacțiunea dintre drepturile de autor și inteligența artificială
  2. Rolul excepțiilor privind extragerea de text și date în antrenarea inteligenței artificiale
    2.1. Reglementarea inteligenței artificiale: cadrul european general privind IA
    2.2. Cadrul privind drepturile de autor
    2.2.1. Cadrul european al drepturilor de autor și normele aplicabile antrenării inteligenței artificiale
    2.2.2. Extragerea de text și date și obligațiile de transparență
    2.2.3. Exemple reprezentative de abordări privind protecția drepturilor de autor în domeniul inteligenței artificiale
  3. Drepturile de autor în antrenarea și utilizarea solicitărilor („prompting”) în inteligența artificială
    3.1. Activitățile de antrenare a inteligenței artificiale
    3.2. Formularea solicitărilor („prompting”) în inteligența artificială
  4. Platformele și utilizatorii: condițiile de utilizare
  5. Concluzii principale

Achiziții noi - Iulie-septembrie 2026

 338.4  C-36          II-734869 

Cazacu, Vitalie. Securitatea alimentară a Uniunii Europene / Vitalie Cazacu; Universitatea de Stat din Moldova, Jean Monnet Chair – EUJUSEF. – Chişinău: [S. n.], 2025 . - 272 p.- ISBN 978-5-85748-257-5. 

Detalii/ Varianta electronică-https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/07/achizitii-noi-uniunea-europeana-spatiul.html

Note de curs  constituie un studiu elaborat în baza analizei sistemice a literaturii de specialitate, ce reflectă politica agrară și asigurarii securității alimentare a cetațenilor uniunii europene. care în ansamblu constituie școala europeană a cercetării Uniunii Europene și formării cadrelor profesionale în domeniul managementului european.

Lucrarea este destinată studenților, masteranzilor, doctoranzilor și celor interesați de integrarea europeană și securitatea alimentară.

327(4) / G-61 II-734809

Golovataia, Ludmila.The European Union and its security in the Wider Neigborhood /  Ludmila Golovataia .- Chişinău : [S. n.], 2025.-260 p.--ISBN: 978-5-85748-259-9.-ISBN 978-5-85748-260-5.
Detalii/ Varianta electronică-https://cpescmdlib.blogspot.com/2026/07/achizitii-noi-uniunea-europeana-spatiul.html

Coursebook  has been developed on the basis of a systematic review of academic literature and official European Union documents. It presents a structured and up-to-date overview of the European Union’s external action, with a particular focus on security dynamics in the wider neighbourhood. The publication outlines key concepts and terminology, explains the EU’s institutional and legal framework, and analyses major policy instruments and operational practices in relevant regional contexts.

The coursebook is intended for students and teaching staff in European Studies, International Relations, Political Science, Security Studies, and related fields, and may also be of interest to practitioners. It supports the learning process by providing thematic chapters, core definitions, guiding questions, and bibliographic references, facilitating informed discussion and further independent study.

3 / U-56     II-734855

Conferința cu participare Internațională Jean Monnet a tinerilor cercetător : „Unitatea dialectică a
teoriei și practicii social-politice” ="Dialectical Unity of Theory and Socio-political Practice", 26 iunie 2025, / coordonator : Ludmila Roșca ; Universitatea de Stat din Moldova.– Chișinău : [S.n.], 2025.–196 p. – ISBN 978-5-85748-249-0; Idem –[Resursă electronică]. –URL:

În cadrul Conferinței au fost prezentate proiectele de cercetare științifică individuală. Fiecare lucrare științifică este apreciată de experți din perspectiva impactului asupra ameliorării condițiilor de viață, a consolidării coeziunii sociale, a dezvoltării științelor sociale și umanitare, a fortificării rezilienței instituțiilor democratice.
Cuprins
  • Colța A. Implicarea tinerilor în procesul decizional – factor al dezvoltării durabile a societății contemporane / Youth involvement in the decision-making process – a factor of sustainable development of contemporary society
  • Garbatovschi V. Valori politice și coeziunea socială în Srategiile educaționale europene / Political values and social cohesion in European educational strategies
  • Moiseev O. Implicarea cetățenilor la luarea deciziilor: experiența Estoniei / Involving citizens in decision-making: the experience of Estonia
  • Gorceag S. Paradigma cunoașterii euristice: fundament al societății contemporane. Cazul Republicii Moldova / The paradigm of heuristic knowledge: the foundation of contemporary society. The case of the Republic of Moldova
  • Dmitric E. Educația pentru autenticitate - un imperativ al formării conștiinței civice / Education for authenticity – an imperative for the formation of civic consciousness
  • Guțu A. Statul laic: fundamentul unei democrații moderne / Secular status: the foundation of a modern democracy
  • Sîrbu S. Predarea limbii franceze ca vector al unității naționale în contextul multilingvismului / The teaching of French as a vector of national unity within the framework of multilingualism
  • Mureșan B. P. Aspecte conceptuale referitoare la prejudiciul de recuperare a daunelor acestora conform procedurii civile / Conceptual aspects regarding the damage caused to fauna and the process of recovering their damages according to civil procedure
  • Alexăndrescu E. C. Particularitățile reparării daunelor cauzate regnului animal prin prisma reglementărilor specifice Uniunii Europene / The particularities of repairing damage caused to the animal kingdom through the lens of specific European Union regulations
  • Popilevschi D. Prognoza strategică și managementul strategic al transformărilor inovatoare sunt cei mai importanți factori în asigurarea securității naționale / Strategic forecasting and strategic management of innovative transformations are the most important factors in ensuring national security / Стратегическое прогнозирование и стратегическое управление инновационными трансформациями - важнейшие факторы обеспечения национальной безопасности
  • Iacob A. B. Convenția Europeană a Drepturilor Omului între teoria și practica juridică / The European Convention on Human Rights between theory legal practice
  • Murzac A., Vasilița V. Fundamente teoretico-doctrinare ale contractului de achiziții publice / The theoretical and doctrinal foundations of the public procurement contract
  • Guigov A., Grigoriu I. Dialectica normativului și al practicii în integrarea refugiaților în Republica Moldova / The dialectic between norms and practice in the integration of refugees in the Republic of Moldova 
327(478) / I-69        III-150145

Integrarea europeană a Republicii Moldova : aspecte politico-juridice și social-economice : Culegere de articole științifice / Universitatea de Stat din Moldova ; Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice ; editor.: Victor Juc .- Chișinău : Editura USM, 2025 .-398 p .- ISBN: 978-9975-62-968-3.  

Lucrarea conține articole științifice prezentate la conferința științifică națională cu participare internațională „Integrarea europeană a Republicii Moldova în contextul demarării negocierilor pe marginea acquis-ului comunitar” din 13 mai 2025, Chișinău, Republica Moldova.

327(478) / R-50           III-150085


Reziliența geopolitică a securității naționale a Republicii Moldova : repere metodologice și conceptual-teoretice : Culegere de articole științifice / Universitatea de Stat din Moldova ,Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice ; [editor : Victor Juc] .- Chișinău : Editura USM, 2025.- 320 p.- ISBN 978-9975-62-959-1.- Idem [Resursă electronică]. –URL: https://msuir.usm.md/server/api/core/bitstreams/5479a66e-7126-46fa-9eb3-b98108376011/content

Lucrarea conține articole științifice prezentate la masa rotundă națională Rezilienţa geopolitică a securităţii naţionale a Republicii Moldova: repere metodologice şi conceptual-teoretice, din 23 octombrie 2025, Chișinău, Republica Moldova.


Cuprins
  • Fundamentarea interdisciplinară a noii direcţii ştiinţifice de cercetare a securitologiei – geosecuritologia / Veaceslav Ungureanu
  • Securitatea națională a Republicii Moldova în contextul european / Victor Juc
  • Integrarea Republicii Moldova în mecanismele și inițiativele de securitate ale Uniunii Europene: abordare geosecuritologică / Liliana Beniuc
  • Analiza SWOT în cercetarea rezilienței geopolitice a securității naționale a Republicii Moldova / Paula Tatamirov
  • Narațiunile strategice în discursul de securitate în context electoral: abordare teoretică și empirică / Aurelia Peru-Balan
  • Justiție de calitate – condiție de bază pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană / Valeriu Mîndru
  • Политический климат в Республике Молдова сквозь призму проблемы национальной безопасности / Лилия Брага
  • Comunicarea nonverbală – instrument de sporire a rezilienței geopolitice a securității naționale a Republicii Moldova / Andrei Guștiuc, Ludmila Guștiuc
  • Functional capabilities of the conceptual model of the legal system’s sustainable development in ensuring geopolitical resilience of national security of the Republic of Moldova / Anna Chuvalnikova
  • Securitatea politică a Republicii Moldova în era amenințărilor hibride / Marcel Bencheci, Diana Hîrbu ·
  •  Provocările la adresa securității cibernetice a Republicii Moldova în contextul integrării în Uniunea Europeană / Marcel Bencheci, Diana Hîrbu
  • Tehnologii și practici de dirijare a societăților moderne prin intermediul dezinformării: implicații pentru Republica Moldova / Veronica Rotaru, Lolita Melnic
  • Managementul proiectelor europene în instituțiile de învățământ superior din Moldova: realități și necesități / Carolina Budurina-Goreacii
  • Impactul finanţărilor ENI (2014-2020) și NDICI-Global Europe (2021-2024) asupra dimensiunilor socio-economice și energetice ale securității umane din Republica Moldova / Inga Grigoriu
  • Analiza jurisprudenţei naționale al Republicii Moldova privind constatarea infracţiunii de contrabandă comisă prin canalele trimiterilor poștale internaționale / Albert Antoci, Alexandru Spînu
  • Indemnizaţia de imobilizare în cazul pactului de opțiune / Ion Bîtcă
  • Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova: evoluţii, provocări și perspective, avantaje și impedimente / Svetlana Ciumac, Marina Bădileanu, Olesea Balaşa
  • Investigarea infracţiunilor care ameninţă securitatea naţională prin prisma detectorului de comportament simulat / Laura-Maria Giană
  • Conceptul de nerespectare a normelor ecologice a Uniunii Europene și consecințele lor / Andrei Băţ, Snejana Ciochină, Nicolae Slutu
  • Diaspora moldoveană în Uniunea Europeană: cum ajută ea la integrarea europeană a Republicii Moldova / Tatiana Turco, Gheorghe Moşneaga, Grigore Pîrțac

321.7 / S-94         II-734897

The Sustainability of democracy under conditions of regional insecurity : International Collective Monograph / coordonator : Ludmila Roșca ; Moldova State University .- Chişinău : [S. n.], 2025.- 239 p.- ISBN 978-5-85748-279-7.

The authors of the monograph's chapters present the results of their scientific investigations into various dimensions of the resilience of democratic institutions under conditions of regional instability, as well as the factors influencing regional security. 
The monograph contributes to an informed assessment of the current stage of societal development in European states facing instability, particularly those included in the Eastern Partnership Programme. 
Understanding the challenges affecting the lifestyle, mindset, and values of Europeans is essential for identifying viable solutions at all levels – individual, national, and community – and for supporting the preparation of the Republic of Moldova and Ukraine for accession to the European Union.

Contents
  • Chapter 1. Strengthening the resilience of democracy – a key stage in the sustainable development of contemporary society / Ludmila Roșca
  • Chapter 2. Demografic resilience of the population of the Republic of Moldova – indispensable necesity of demografic policies during EU integration / Valeriu Sainsus
  • Chapter 3. In search of balance: rezilience strategies to security threats. A case study of the presidential elections in Romania / Gabriela Goudenhooft
  • Chapter 4. Farewell to the hybrid regime: testing democratization in Ukraine on the roads of war / Anatoliy Kruglashov
  • Chapter 5. Threats and prospects for preserving democracy on the Ukrainian – Romanian – Moldovan border: elections in wartime / Nataliia Nechaieva-Yuriichuk
  • Chapter 6. Perspectives on promoting human security values under conditions of political insecurity / Sergiu Sprîncean
  • Chapter 7. Strategies for citizen participation in European decision-making. Trends and challenges / Ana-Maria Bercu
  • Epilog. Disinformation as a tool of democratic deconstruction: Russia's strategic influence in Eastern Europe. The case of Romanian presidential elections / Mihaela Daciana Natea. 

339.9 / A-62; III-149987

Antoci, Natalia. Regional economic integration: Course notes: For students of the specializations 0410.2 World economy; International Economic Relations / Natalia Antoci; Moldova State University, Faculty of Economic Sciences. - Chişinău : Editura USM, 2025 .- 143 p. - ISBN  978-9975-62-934-8.

The main objective of this course is to provide a solid foundation of knowledge and analytical tools needed to understand the dynamics of economic cooperation between states in the context of globalisation and the formation of regional economic blocs.

The course addresses various topics, including the benefits and challenges of integration, models of regional cooperation, as well as relevant case studies. It explores the concepts and key aspects of the process of economic integration between states, highlighting its crucial role in the context of globalisation and sustainable economic development. It aims at developing the capacity to critically assess integration policies and to identify the connections between the regional economy and the major global transformations. The position of the Republic of Moldova in relation to regional economic integration processes is analysed, with a focus on its relationship with the European Union, the Association Agreement, the Deep and Comprehensive Free Trade Area (DCFTA), but also regional economic collaborations within the Eastern Partnership or with CIS countries.

Students will learn to analyse how the process of regional and international economic integration shapes global economic trends and how these are reflected in national economies. This course is essential for the training of future economists, economic diplomats, trade policy experts and international economic relations specialists able to navigate the complexities of the interconnected economic world. The subject is taught in English, facilitating access to various educational resources and the integration of knowledge at an international level, while providing a comparative perspective on developments in other regions of the world.

During the classroom sessions, audio-visual equipment, interactive and participatory methods are used to engage students in conceptualizing and practically visualizing the taught material. The course is also accompanied by an electronic version available on the Moodle platform.

Content

Topic 1: Regional economic integration - concept, foundations and relevance
Topic 2. European Union – an advanced model of economic integration
Topic 3. Trade and competition policies in the framework of economic integration
Topic 4. The role of international institutions in the process of economic integration
Topic 5. Economic integration and sustainable development
Topic 6. Republic of Moldova in the context of regional economic integration
Topic 7. The impact of economic integration on the labour market in the Republic of Moldova
Topic 8. Position of the Republic of Moldova in international economic relations
Methodological suggestions on teaching-learning-evaluation

Individual work of the student
Themes for the research project
Selective references

339.5 / T-86      III-150125

Trifonova, Larisa.  Globalization and international economic organizations : Course notes : For students of the specializations 0410.2 World Economy ; International Economic Relations / Larisa Trifonova ; Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova , Moldova State University, Faculty of Economic Sciences .- Chișinău : Print-Caro, 2026 .- 136 p .- ISBN: 978-5-85748-310-7.

Course notes is an academic discipline that explores the interconnectedness of national economies, the evolution of global trade systems and the institutional frameworks that govern economic relations across borders. The course covers a broad spectrum of topics: from general concepts of globalization to a detailed overview of the activities of international economic organizations, such as the World Trade Organization (WTO), the International Monetary Fund (IMF) and the World Bank – including their structures, functions and impact on the global economy. Understanding globalization and the specific features of international economic organizations is essential for analyzing contemporary economic processes, making informed decisions in the international business environment and shaping effective foreign economic policies of states.

The purpose of studying with course notes Globalization and Economic Organizations is to develop a clear understanding of the mechanisms, institutions and processes that shape economic relations in the globalized world. The course also aims to build practical skills for analyzing international economic policies, evaluating the role of global institutions and making informed decisions in the context of international economic cooperation.

Tasks studies with course notes organizations: to understand the concept and evolution of globalization; to identify the role of the world economy as the basis of global interaction; to interpret international economic relations in the context of globalization; to explore the activities of international economic organizations: classification and principles; to assess the impact of the World Trade Organization (WTO) on international economic activity; to study the operations of the International Monetary Fund (IMF); to justify the role and functions of the World Bank and its institutions; to define the Organization for Economic Co-operation and Development (OECD); to comment on regional economic integration; to identify the role of international organizations in addressing global crises; to define the Sustainable Development Goals and global economic governance; to justify criticism of globalization and explore alternative approaches; to forecast the future of globalization and the transformation of international organizations. 

342.4 / S-94   III-150011

Survivanța tradiției constituționale în tiparele constituționalismului european : Culegerea comunicărilor / Coordonator. : Ion Guceac ; Col. de red. : Rodica Ciobanu, Doina Cuciurca ; Universitatea de Stat din Moldova.- Ed. a 2-a.- Chișinău : [S. n.], 2026 .- 264 p.- ISBN  978-5-86654-557-5 ; Idem [Resursă electronică]. - URL:https://conferinte.stiu.md/sites/default/files/evenimente/Culegerea%2028.03.2025%28pdf%29.pdf 

  Lucrările reunite în această culegere demonstrează că pluralismul constituțional rămâne o trăsătură fundamentală a spațiului european. Republica Moldova, asemenea fiecărui stat membru al Uniunii Europene, este chemată să își clarifice și să își onoreze propria istorie de dezvoltare constituțională, propriile repere identitare și propriile mecanisme de echilibrare a relației dintre individ și stat, într-un context în care exigențele constituționalismului european generează un proces continuu de adaptare și reinterpretare

Contextul actual al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, marcat de provocări politice și sociale, impune sarcina revalorizării importanței tradiției constituționale ca sursă de stabilitate și reper democratic. Prin prisma intereselor interdisciplinare ale autorilor, volumul se distinge prin complexitatea temei și prin relevanța sa pentru înțelegerea arhitecturii constituționalismului european contemporan. Prin diversitatea abordărilor, lucrarea pune la dispoziția cititorului un instrument valoros pentru analiza raportului dintre tradiție și modernitate în ordinea constituțională națională și europeană

Cercetările consacrate constituționalismului, incluse în această culegere, vor contribui, la lărgirea câmpului de cunoaștere privind Constituția Republicii Moldova într-o manieră euristică. Diferitele aspecte ale constituționalismului abordate de autori se concretizează în piste de concluzii referitoare la constituționalism și la impactul Constituției asupra spațiului social și politic, prefigurând deja premisele organizării celei de-a treia ediții a conferinței.

Publicarea acestor materiale constituie totodată o invitație la continuarea reflecției și la menținerea unui dialog academic deschis asupra valorilor care stau la baza proiectului european. Studiile reunite aici vor servi atât la dezbateri teoretice, cât și la practici constituționale, contribuind la o mai bună înțelegere a modului în care tradiția constituționalismului național – explorat până acum doar fragmentar – poate prinde contur în tiparele constituționalismului european contemporan.

 Din Cuprins

Survivanța tradiției constituționale în tiparele constituționalismului european : Materiaele conferinței științifice naționale cu participare internațională dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova / Universitatea de Stat din Moldova ; Coord. : Ion Guceac .- Chișinău : [S. n.], 2025. - 192 p. -

343.5 / S-49       II-735166

Servicii de suport pentru victimele violenței împotriva femeilor și a violenței în familie : Ghidul instituțiilor și organizațiilor / Elaborat de Agenția Națională de Prevenire și Combatere  a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV).- Chişinău : [S.n.], 2025.-32 p.;Idem [Resursă electronică]. - URL:
https://ombudsman.md/servicii-de-suport-pentru-victimele-violentei-impotriva-femeilor-si-a-violentei-in-familie-ghidul-institutiilor-si-organizatiilor/

Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, prin prisma atribuțiilor legale, și-a asumat un rol activ în coordonarea eforturilor interinstituționale și în dezvoltarea unui răspuns sistemic, multidisciplinar, bazat pe date și dovezi. Acest efort își propune să asigure un cadru de intervenție integrat, în care fiecare instituție și organizație să contribuie la prevenirea, identificarea și sprijinul acordat victimelor violenței.

Instituțiile guvernamentale, împreună cu organizațiile neguvernamentale, sunt pilonii de bază în oferirea de suport și servicii pentru victime, iar activitatea lor trebuie să fie orientată spre crearea unui climat de siguranță și încredere. Fiecare instituție are un rol bine definit în această misiune comună, de la oferirea de asistență medicală și psihologică până la suport juridic și reintegrare socială.

Acest Ghid al instituțiilor și organizațiilor, care oferă servicii victimelor violenței, nu este doar o resursă informativă, ci și un document destinat tuturor actorilor implicați în domeniul de referință, care sistematizează și organizează serviciile disponibile în domeniul violenței bazate pe gen.

Din Cuprins
  • Servicii de asistență telefonică naționale / Linii fierbinți
  • Servicii de zi, Nord
  • Servicii de zi, Centru
  • Servicii de zi, Est
  • Servicii de zi, Sud
  • Servicii de plasament / adăpost, Nord
  • Servicii de plasament / adăpost, Centru
  • Servicii de plasament / adăpost, Sud
  • Servicii / asistență oferită victimelor infracțiunilor sexuale, Nord
  • Servicii / asistență oferită victimelor infracțiunilor sexuale, Centru
  • Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

343.5 / У-75           II-735176

Услуги по поддержке жертв насилия в отношении женщин и домашнего насилия : Руководство для учреждений и организаций
/ Национальное Агентство по предотвращению и борьбе с насилием в отношении женщин и домашним насилием (ANPCV) .- Chișinău: [S.n.], 2025.- 32 p .

Национальное Агентство по предотвращению и борьбе с насилием в отношении женщин и домашним насилием (ANPCV), в рамках своих полномочий, активно координирует межведомственные усилия и разрабатывает системный, междисциплинарный подход, основанный на данных и доказательствах. Эти усилия направлены на обеспечение интегрированной системы, при которой каждое учреждение и организация вносят свой вклад в профилактику, выявление случаев насилия и поддержку жертв.

Государственные учреждения и неправительственные организации играют ключевую роль в оказании поддержки и предоставлении услуг пострадавшим от насилия. Их деятельность должна быть сосредоточена на создании безопасной и доверительной среды. Каждое учреждение вносит свой вклад в эту общую миссию, выполняя четко определенные функции — от оказания медицинской и психологической помощи до предоставления правовой поддержки и содействия социальной реинтеграции.

Данное руководство для учреждений и организаций, оказывающих помощь пострадавшим от насилия, служит не только информативным ресурсом, но и практическим инструментом для всех специалистов, работающих в этой сфере. Оно систематизирует и структурирует доступные услуги в области гендерного насилия, способствуя их более эффективному предоставлению.

343.5 / G-54        II-735170

Glosar de termeni privind violența digitală împotriva femeilor și copiilor : Resursă pentru profesioniști.- Chişinău : Centrul Internaţional "La Strada", 2025.- 54  p.;Idem [Resursă electronică]. - URL:

Acest Glosar își propune să ofere un cadru clar și coerent de înțelegere a formelor de violență digitală, cu accent pe impactul asupra femeilor și copiilor. El reunește definiții, exemple și explicații extrase din cele mai recente recomandări ale instituțiilor internaționale relevante – cum ar fi Consiliul Europei (GREVIO, Comitetul Lanzarote), Raportorii Speciali ai ONU sau UNFPA. glosar de termeni • violența digitală 
 Glosarul are un scop educativ și de conștientizare. Nu urmărește să ofere definiții juridice exhaustive, ci să sprijine profesioniștii din domeniul social, juridic și educațional în identificarea și înțelegerea fenomenului. Printr-o prezentare clară a termenilor, se facilitează recunoașterea formelor de abuz digital și se contribuie la dezvoltarea de intervenții mai eficiente, adaptate contextului.
Glosarul de față utilizează termeni aliniați cu standardele internaționale promovate de organizații precum Națiunile Unite, Consiliul Europei, Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) și rețele globale de advocacy împotriva violenței în bază de gen. Acești termeni contribuie la crearea unui limbaj comun, necesar pentru prevenirea, recunoașterea și combaterea formelor emergente de violență facilitate de tehnologie.
Publicația este destinată specialiștilor în domeniul prevenirii și combaterii violenței în bază de gen și violenței împotriva copiilor, precum și altor specialiști interesați de subiectul violenței digitale împotriva femeilor și copiilor.
Din Cuprins
  • Particularitățile violenței online împotriva femeilor și fetelor
  • Aspecte ce vizează terminologia în cazuri de violență online
  • Forme de violență online împotriva femeilor și fetelor
Categoria 1: Hărțuirea cibernetică
  • Bullying cibernetic
  • Flaming
  • Trolling
  • Discursul de ură bazat pe gen
Categoria 2: Distribuirea neconsensuală a imaginilor intime
  • Cyberflashing
  • Upskirting
  • Downblousing
Categoria 3: Încălcarea inviolabilității vieții private
  • Urmărirea online (cyberstalking)
  • Extorcarea sexuală
  • Doxing
Categoria 4: Violența digitală împotriva copiilor
  • Abuzul sexual online
  • Exploatarea sexuală online
  • Grooming online
  • Exploatarea sexuală online prin MASC
  • Sexting
  • Abuzul sexual online transmis în direct (live)
Glosar de terminologie în cazuri de violență digitală

342(478) / C-83   II-734959


Costachi, Gheorghe. Justiția și drepturile omului în statul de drept : Monografie  / Gheorghe Costachi; sub redacția științifică : Juc Victor, Smochină Andrei ;  Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Universității de Stat din Moldova  .- Chișinǎu : [S. n.] , 2025 .- 1052 p.- ISBN: 978-5-85748-255-1. 

Monografia reprezintă o analiză amplă, sistematică și interdisciplinară a raportului dintre trei piloni esențiali ai ordinii juridice moderne: statul de drept, drepturile omului și justiția. Aceste concepte, profund interdependente, fundamentează legitimitatea puterii publice și determină calitatea democrației constituționale într-un stat modern.
Lucrarea se distinge printr-o construcție metodologică riguroasă și printr-o arhitectură internă coerentă, structurată în trei părți majore, dezvoltate într-o succesiune logică și teleologică:

Prima parte – „Statul de drept – garanția fundamentală a drepturilor omului”, analizează statul de drept ca formă de organizare politică și juridică, bazată pe supremația Constituției, separația puterilor, legalitate și protecția drepturilor fundamentale. Sunt examinate conceptul și esența statului de drept, reperele istorice ale edificării sale, interdependența dintre stat și drept, legitimitatea și eficiența puterii publice, regimul constituționalității și al legalității, precum și rolul culturii și educației juridice în consolidarea statului de drept.
A doua parte, „Drepturile omului – fundament al statului de drept și finalitate a justiției”, abordează drepturile fundamentale ca valoare supremă a ordinii constituționale și criteriu decisiv al legitimității statului. Se analizează demnitatea umană, natura drepturilor fundamentale, tipologia acestora, rolul limitelor constituționale și mecanismele de protecție a cetățeanului, inclusiv accesul la justiție și garanțiile procesului echitabil. Conceptul de securitate a persoanei este tratat în interdependență cu securitatea juridică, evidențiindu-se factorii care asigură previzibilitatea și stabilitatea normelor.
A treia parte, „Justiția – mecanism fundamental de apărare a drepturilor omului”, examinează rolul puterii judecătorești ca garant al legalității, ordinii constituționale și protecției efective a drepturilor omului. Sunt analizate organizarea sistemului judecătoresc, funcțiile instanțelor, calitatea actului judiciar, uniformitatea practicii, specializarea judecătorilor, transparența procedurilor, precum și misiunea justiției constituționale și accesul individual la controlul de constituționalitate.

Monografia integrează analiza conceptuală, normativă, istorică, comparativă și practică, valorificând un corpus amplu de doctrină, legislație și jurisprudență. Rezultatul este o lucrare comprehensivă, care oferă atât o sinteză teoretică solidă, cât și direcții de aplicare.

37 / A-20,  IV-70547

Adăscăliță, Viorica.  Educația pentru drepturile omului : Ghid practic și metodologic pentru facilitatori / Viorica Adăscăliţă; [au contribuit : Constanța Botnar et al.].- Chișinău : [S. n.], 2025 .- 96 p.- ISBN: 978-5-85748-264-3; Idem [Resursă electronică]. - URL:

Ghidul este un instrument practic și metodologic adresat persoanelor care desfășoară activități educaționale formale sau nonformale pentru copii, tineri sau adulți, având drept scop promovarea respectului pentru drepturile fundamentale ale omului/copilului și dezvoltarea culturii democrației, a echității și a incluziunii sociale.
Acest ghid oferă informații esențiale și resurse practice pentru planificarea, organizarea și facilitarea activităților de învățare centrate pe valorile drepturilor omului/copilului.
 Conținutul este structurat astfel încât să sprijine facilitatorii în:
  • înțelegerea metodologiei educației în domeniul drepturilor omului/copilului;
  • crearea unui mediu sigur și incluziv în care toți participanții își pot exprima opiniile și pot învăța unii de la alții;
  • înțelegerea și conștientizarea conceptelor de bază legate de drepturile omului/copilului;
  • aplicarea metodelor de reflecție și a metodelor interactive și participative de învățare (jocuri de rol, studii de caz, dezbateri, brainstorming etc.) în procesul educațional;
  • dezvoltarea competențelor de promovare a drepturilor omului/copilului la diferite niveluri de relaționare socială;
  • evaluarea impactului educației asupra participanților și a comunității.
Ghidul include definițiile noțiunilor de bază specifice domeniului drepturilor omului/copilului, prezentate în Glosar, și lista resurselor utilizate care pot fi studiate suplimentar de către cititori. Exercițiile propuse facilitatorilor sunt prezentate conform domeniilor tematice și pot fi aplicate separat sau combinat, în funcție de obiectivele activității desfășurate de către aceștia, atât în cadrul lecțiilor, conform curriculumului, cât și în cadrul activităților extracurriculare.

Din Cuprins:
  •  Introducere ·
  •  Aspecte metodologice ale educației în domeniul drepturilor omului/copilului
  •  Crearea spațiului sigur în cadrul lecțiilor/activităților
  •  Înțelegerea și conștientizarea drepturilor omului/copilului
  •  Reflecția în procesul educațional
  •  Mediul educațional sigur, bazat pe drepturile omului/copilului
  •  Promovarea drepturilor omului/copilului
  •  Evaluarea impactului educației privind drepturile omului/copilului
  •  Glosar
  •  E-bibliografie
  •  Anexe                                                     
341.2/ C-73     II-735193 

 2024 Communication on EU Enlargement Policy 2024 : Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions/ European Commission : COM (2024) 690 final  Brussels ,30.10.2024. - Brussels : [S.n] , 2024 .- 46 p.

Detalii/ varianta electronică: https://cpescmd2.blogspot.com/2024/10/pachetul-de-extindere-2024.html 

Comisia Europeană a adoptat Pachetul său anual privind extinderea, ce oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Turcia, pe drumul lor către aderarea la UE. Evaluările sunt însoțite de recomandări și orientări privind prioritățile de reformă.

UE - e-publicații: Planul de acțiune al UE pentru securitate cibernetică și inteligență artificială


Action Plan on Cybersecurity and Artificial Intelligence
: Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions / European Commission. – Strasbourg : European Commission, 2026. – COM(2026) 577 final, 7 July 2026. –15 p.  – URL:https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52026DC0577 (accesat: 20.07.2026).

Planul de acțiune  stabilește un răspuns structurat la riscurile generate de modelele avansate de inteligență artificială (IA) și urmărește valorificarea oportunităților pe care aceste modele le oferă pentru securitatea cibernetică.

Noile modele avansate de IA redefinesc securitatea cibernetică. Inteligența artificială poate fi exploatată pentru a identifica vulnerabilități, a automatiza atacuri și a crește la un nivel fără precedent amploarea și rapiditatea incidentelor cibernetice.

Pornind de la cadrul juridic unic al UE în domeniul IA și al securității cibernetice, planul de acțiune va reuni statele membre, industria și organizațiile de la nivelul UE pentru a consolida securitatea cibernetică a ecosistemului nostru digital în contextul vulnerabilităților generate de modelele avansate de IA.

Evaluarea modelelor de IA

O securitate eficientă începe cu o înțelegere aprofundată a modului în care noile tehnologii pot fi utilizate, deturnate sau exploatate. În temeiul Regulamentului privind IA, modelele avansate de IA trebuie evaluate, iar măsurile de reducere a riscurilor analizate cu atenție înainte ca acestea să fie introduse pe piața UE.

Pentru a promova expertiza internă, Comisia va lansa o cerere de propuneri specifică pentru a institui o capacitate de evaluare a UE, care va include și o componentă de securitate cibernetică și este preconizată să devină operațională în 2027. Această nouă capacitate va sprijini rolul de reglementare al Oficiului pentru IA, consolidând evaluarea independentă, realizată de terți, a capacităților și riscurilor asociate inteligenței artificiale la nivel mondial.

Accesul la modele 

Europa are nevoie, de asemenea, de condiții clare și transparente pentru accesul la cele mai avansate sisteme de inteligență artificială.

În acest scop, Comisia va colabora cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) pentru a elabora un model european privind accesul structurat la capabilitățile avansate de inteligență artificială destinate securității cibernetice. Aceste orientări vor sprijini organizațiile publice și private europene relevante să aibă acces la modele avansate de IA.

Testarea IA pentru securitatea cibernetică

ENISA și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei vor crea o platformă securizată pentru testarea IA în domeniul securității cibernetice, inclusiv prin utilizarea unor medii simulate. Astfel, operatorii din sectoare critice, precum finanțele, energia, sănătatea, transporturile și administrația publică, vor avea acces la cunoștințele și expertiza necesare pentru a utiliza IA în condiții de siguranță.

Consolidarea securității cibernetice a UE și remedierea vulnerabilităților

UE trebuie să își protejeze infrastructura critică împotriva vulnerabilităților generate de posibila utilizare abuzivă a acestor tehnologii.

În conformitate cu normele UE în materie de securitate cibernetică, organizațiile trebuie să își consolideze practicile de igienă cibernetică, măsurile de gestionare a riscurilor și aplicarea principiului securității de la stadiul conceperii.

Organizațiile ar trebui să înceapă să utilizeze capacitățile de IA deja disponibile, inclusiv prin modele cu sursă deschisă, pentru a identifica și a remedia mai rapid vulnerabilitățile, precum și pentru a preveni și a contracara atacurile cibernetice.

Pentru a sprijini organizațiile în această tranziție, ENISA va facilita și va susține parteneriate între autoritățile publice, mediul de afaceri și comunitățile cu sursă deschisă din ecosistemul de securitate cibernetică. Aceste demersuri vor include orientări, recomandări și bune practici, precum și o campanie dedicată securizării componentelor software critice cu sursă deschisă.

Extinderea capacităților europene de IA pentru domeniul cibernetic

Pentru a stimula dezvoltarea pieței europene și extinderea acesteia, Comisia va lansa Marea provocare a UE privind IA pentru securitate cibernetică. Această competiție va reuni întreprinderi, cercetători și organizații pentru a dezvolta soluții bazate pe IA destinate securității cibernetice.

UE trebuie să continue să investească în dezvoltarea propriilor capacități suverane avansate de IA, valorificând infrastructura furnizată de fabricile de IA și de viitoarele gigafabrici. În acest context, viitoarea capacitate europeană de investiții în capitaluri proprii, anunțată în cadrul Pachetului privind suveranitatea tehnologică, ar putea atrage investiții private pentru extinderea capacităților autohtone de IA.

Context

UE dispune de un cadru juridic adecvat pentru a aborda securitatea cibernetică în era tehnologiilor emergente, cum ar fi IA. Regulamentul privind IA impune evaluarea și atenuarea riscurilor generate de modelele de IA, în timp ce Codul de b-une practici privind IA de uz general detaliază aceste cerințe și facilitează conformitatea furnizorilor de modele avansate. Aceste dispoziții vor începe să fie puse în aplicare la 2 august 2026.
Regulamentul privind reziliența cibernetică, care urmează să fie aplicabil până la sfârșitul anului 2027, impune securitatea de la stadiul conceperii pentru produsele hardware și software. În plus, Directiva privind rețelele și sistemele informatice (Directiva NIS 2) urmărește să sporească securitatea sectoarelor critice, cum ar fi transporturile și energia, împreună cu Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) pentru sectorul financiar. Regulamentul privind solidaritatea cibernetică consolidează capacitățile UE de a detecta amenințările și atacurile semnificative și la scară largă la adresa securității cibernetice, de a se pregăti pentru acestea și de a răspunde la acestea.

Planul de acțiune al UE pentru securitate cibernetică și inteligență artificială Fișă informativă

EU Action Plan on Cybersecurity and Artificial Intelligence: Factsheet / European Commission.- July 2026 . - 2 p.

  • Forging Europe’s own way to safe Advanced AI
  • Reinforcing the EU’s cybersecurity preparedness
  • .Scaling European capabilities for cyber

Manifest: Viziuni ale tinerilor pentru o democrație europeană în 2049

În perioada 24–26 iunie 2026, tineri din întreaga Europă s-au reunit la Strasbourg pentru a contribui la elaborarea Noului Pact Democratic pentru Europa. Elementul central al acestei inițiative l-a constituit elaborarea unui „Manifest: Viziuni ale tinerilor pentru o democrație europeană în 2049”, care reflectă viziunea comună a tinerilor asupra viitorului democrației europene. Manifestul urmărește să contribuie la consolidarea rolului tinerilor, la întărirea participării acestora și la asigurarea faptului că vocea lor îi ghidează și îi inspiră pe cei care dețin funcții de decizie.

Manifestul reprezintă una dintre primele contribuții substanțiale la Noul Pact Democratic pentru Europa, elaborate printr-un proces inovator, participativ și colectiv. El demonstrează, încă o dată, rolul unic și importanța tinerilor pentru democrațiile noastre.

Elaborat în timpul unui val de căldură fără precedent, care a marcat desfășurarea evenimentului, Manifestul a rezultat în urma unei serii de ateliere și dialoguri pe tema politicilor publice organizate la Centrul European de Tineret. Documentul este rezultatul unei reflecții colective a tinerilor, a reprezentanților organizațiilor de tineret în întreaga lor diversitate, a factorilor de decizie și a aleșilor locali și naționali asupra modului în care democrația poate deveni mai incluzivă, mai participativă și mai receptivă la nevoile generațiilor viitoare.

„Democrația nu poate rămâne neschimbată în timp ce lumea din jurul ei se transformă”, afirmă Manifestul, reflectând preocupările larg răspândite cu privire la războiul din Europa, anxietatea provocată de schimbările climatice și diminuarea încrederii în instituții.

Manifestul conturează o viziune pentru anul 2049, când Consiliul Europei își va sărbători centenarul. Documentul subliniază că democrația trebuie reînnoită în permanență și că aceasta trebuie să existe dincolo de instituții – „în școli, la locurile de muncă, în centrele de tineret, în spațiile publice și, de asemenea, în mediul online”.

Printre propunerile formulate se numără creșterea participării tinerilor la nivel local și regional, îmbunătățirea mecanismelor de responsabilizare, introducerea educației obligatorii privind cetățenia democratică și drepturile omului, precum și dezvoltarea unor instrumente digitale inovatoare pentru implicarea civică.

Documentul subliniază, de asemenea, importanța diversității, egalității și dialogului intergenerațional.

„Pentru noi, democrația este o cultură pe care o trăim și un drum pe care îl construim.”

Tinerii solicită acțiuni concrete din partea Consiliului Europei, a guvernelor, precum și a autorităților locale și regionale, subliniind că ideile lor „nu pot rămâne doar o aspirație”.

Prin cele 15 recomandări ale sale, Manifestul urmărește să garanteze că democrația în Europa nu doar se adaptează noilor provocări, ci îi și împuternicește pe toți cetățenii să participe în mod real la conturarea viitorului continentului.

Pe măsură ce Consiliul Europei se apropie de cea de-a 100-a aniversare, acest Manifest reprezintă un apel la curaj politic și la inovare instituțională, fundamentat pe experiența, ideile și aspirațiile tinerilor Europei.

CoE: e-publicații: Statistici Penale Anuale SPACE II - 2025: Sistemele de probațiune

Aebi, Marcelo F. Council of Europe Annual Penal Statistics SPACE I - 2025: Persons under the supervision of probation agencies / Marcelo F. Aebi, Ignacio Cid Pozo. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 123 p.  [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/07/260630_space-ii_report-2025-.pdf  (accesat: 09.07.2026)

Aebi, Marcelo F. Probation and Prisons in Europe 2025: Key Findings of the SPACE II survey / Marcelo F. Aebi, Ignacio Cid-Pozo, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2026. - 17 p. [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2026/07/260708_key-findings-space-ii_probation-europe-2025.pdf (accesat: 09.07.2026)

Statisticile penale SPACE II (2025): utilizarea sancțiunilor și măsurilor comunitare continuă să crească în Europa

Potrivit celor mai recente statistici penale anuale ale Consiliului Europei privind persoanele aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune (studiul SPACE II 2025), publicate astăzi, utilizarea sancțiunilor și măsurilor comunitare – care permit persoanelor condamnate să rămână în comunitate și reprezintă alternative la detenție – continuă să crească în Europa, deși într-un ritm moderat.

Probațiunea se extinde pe fondul supraaglomerării penitenciarelor

Între ianuarie 2024 și ianuarie 2025, numărul total al persoanelor aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune a crescut cu 2,7% în cele 32 de servicii de probațiune care au raportat date pentru ambii ani.

În același timp, aproape jumătate dintre sistemele penitenciare europene sunt supraaglomerate sau funcționează aproape de capacitatea maximă, potrivit statisticilor anuale privind populația penitenciară (SPACE I 2025), publicate de Consiliul Europei în luna mai.

Studiul SPACE II cuprinde date furnizate de 48 de servicii de probațiune din 46 de state membre ale Consiliului Europei privind persoanele supuse sancțiunilor sau măsurilor comunitare, inclusiv alternativelor la privarea de libertate, precum:

  • monitorizarea electronică;
  • munca în folosul comunității;
  • arestul la domiciliu;
  • programele de tratament;
  • regimul de semilibertate;
  • liberarea condiționată.
Alternativele la detenție rămân un obiectiv al Consiliului Europei

Consiliul Europei – prin intermediul Comitetului Miniștrilor și al altor organisme, inclusiv Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) – promovează de mult timp utilizarea alternativelor la detenție, deoarece acestea pot facilita reintegrarea socială a persoanelor condamnate și pot contribui la funcționarea mai eficientă a sistemelor penitenciare.

Normele europene privind sancțiunile și măsurile comunitare încurajează guvernele să le utilizeze într-un mod echitabil și proporțional, ținând seama atât de gravitatea infracțiunii, cât și de profilul persoanei condamnate.

În timp ce sistemele penitenciare raportează, în mod constant, numărul persoanelor încarcerate, iar majoritatea serviciilor de probațiune contabilizează persoanele aflate sub supraveghere indiferent de numărul măsurilor aplicate, unele servicii utilizează alte unități de evidență, precum cazuri, dosare sau ordine judiciare. În aceste situații, un dosar poate include mai multe persoane, iar aceeași persoană poate fi înregistrată de mai multe ori dacă face obiectul mai multor măsuri.

Ratele probațiunii diferă considerabil între state

La 31 ianuarie 2025, un total de 1 433 011 persoane se aflau sub supravegherea celor 36 de servicii de probațiune care au raportat numărul persoanelor monitorizate, ceea ce corespunde unei rate mediane europene de 154 de persoane aflate în probațiune la 100 000 de locuitori.

Ratele probațiunii diferă semnificativ între statele europene, reflectând diversitatea sistemelor și practicilor de justiție penală.

În ianuarie 2025, cele mai ridicate rate au fost înregistrate în:

  • Polonia – 652 persoane la 100 000 de locuitori;
  • Türkiye – 495;
  • Georgia – 468;
  • Armenia – 430;
  • Albania – 387;
  • Republica Moldova – 320;
  • Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) – 276;
  • Letonia – 267;
  • Italia – 232.

Patru dintre cele cinci servicii de probațiune cu cele mai reduse rate se află în regiunea Balcanilor, unde aceste servicii au fost create relativ recent.

Cele mai mici rate au fost raportate în:

  • Muntenegru (16);
  • Grecia (21);
  • Macedonia de Nord (31);
  • Elveția (44);
  • Serbia (47);
  • Bulgaria (48);
  • Finlanda (72);
  • Islanda (86);
  • Croația (89).
Ratele bazate pe măsuri de probațiune

În cazul celor 24 de sisteme care raportează și/sau exclusiv numărul măsurilor de probațiune, cele mai ridicate rate au fost înregistrate în:

  • Polonia (726 la 100 000 de locuitori);
  • Belgia (628);
  • Georgia (518);
  • Armenia (479);
  • Republica Moldova (384);
  • România (338).

Cele mai reduse rate au fost raportate în:

  • Macedonia de Nord (31);
  • Norvegia (38);
  • Spania (administrația de stat) (39);
  • Croația (89).
Evoluția populației aflate în probațiune

Luând în considerare statele cu peste 500 000 de locuitori care au furnizat date atât pentru 31 ianuarie 2024, cât și pentru 31 ianuarie 2025, indiferent de metoda de raportare (persoane, cazuri sau ordine), 18 jurisdicții au înregistrat creșteri ale ratei probațiunii.

Cele mai importante creșteri au fost raportate în:

  • Armenia (+65%);
  • Macedonia de Nord (+63%);
  • Croația (+14%);
  • Serbia (+12%);
  • Suedia (+9%);
  • Catalonia (Spania) (+9%);
  • Türkiye (+8%);
  • Azerbaidjan (+7%);
  • Irlanda (+5%).

Scăderi semnificative au fost înregistrate în:

  • Muntenegru (-33%);
  • Georgia (-22%);
  • Albania (-21%);
  • Scoția (Regatul Unit) (-19%);
  • Estonia (-18%);
  • Cipru (-15%);
  • Lituania (-8,7%).
Nu există o rată „ideală” a probațiunii

Potrivit profesorului Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE din cadrul Universității din Lausanne:

„Nu există o «formulă magică» pentru a determina o rată adecvată a persoanelor aflate în probațiune într-o anumită jurisdicție. Alternativele la detenție urmăresc integrarea socială a persoanelor condamnate prin menținerea lor în comunitate. În consecință, rata probațiunii nu poate fi interpretată fără a fi comparată cu rata populației penitenciare.”

În jurisdicțiile cu peste 500 000 de locuitori care utilizează persoana ca unitate de raportare, cele mai ridicate rapoarte între persoanele aflate în probațiune și deținuți (la 100 deținuți) au fost înregistrate în:

  • Armenia (492);
  • Polonia (344);
  • Țările de Jos (313).

Cele mai reduse rapoarte au fost în:

  • Muntenegru (7,8);
  • Grecia (19);
  • Macedonia de Nord (21), situație explicată probabil prin dezvoltarea relativ recentă a serviciilor de probațiune.

În ianuarie 2025, în 28 dintre cele 36 de jurisdicții analizate (aproximativ 78%), rata persoanelor aflate în probațiune a fost mai mare decât rata persoanelor aflate în detenție.

Excepțiile au fost:

  • Muntenegru;
  • Grecia;
  • Macedonia de Nord;
  • Elveția;
  • Serbia;
  • Bulgaria;
  • Croația;
  • Azerbaidjan,

unde rata deținuților la 100 000 de locuitori a depășit rata persoanelor aflate sub supravegherea serviciilor de probațiune.

Femeile și cetățenii străini în sistemul de probațiune

Femeile au reprezentat 10,7% din totalul persoanelor aflate în probațiune, comparativ cu 5,4% din populația penitenciară. Această diferență poate reflecta atât particularitățile tipurilor de infracțiuni comise de femei și bărbați, cât și diferențe în practicile de condamnare și liberare, femeile fiind proporțional mai frecvent supuse măsurilor comunitare decât detenției.

Cetățenii străini au reprezentat aproximativ unul din zece beneficiari ai măsurilor de probațiune în statele care raportează numărul persoanelor supravegheate. Această pondere este mai redusă decât cea înregistrată în penitenciare (17%), posibil și din cauza condițiilor privind domiciliul sau reședința necesare pentru accesul la măsurile de probațiune.

Informații suplimentare:

Cautare in

Traduceti