Aebi, Marcelo F. Council of Europe Annual Penal Statistics SPACE I - 2024: Prison Populations / Marcelo F. Aebi, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2025. - 132 p. [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2025/07/250715_rapport-space-i-2024_compressed.pdf [Accesat la 19.07.20245]
Aebi, Marcelo F. Prisons and Prisoners in Europe 2024: Key Findings of the SPACE I survey / Marcelo F. Aebi, Edoardo Cocco. - Strasbourg: Council of Europe; University of Lausanne, 2025. - 42 p. [Resursă electronică] URL: https://wp.unil.ch/space/files/2025/07/250715_key-findings-space-i_prisons-europe-2024_full.pdf [Accesat la 19.07.20245]
Supraaglomerarea penitenciarelor rămâne o provocare majoră pentru o treime dintre administrațiile penitenciare din Europa, potrivit Statisticilor Penale Anuale privind Populația Penitenciară (SPACE I) pentru anul 2024, publicate de Consiliul Europei (a se vedea și principalele constatări).
În ansamblu, în perioada 31 ianuarie 2023 – 31 ianuarie 2024, numărul deținuților la 100 de locuri disponibile a crescut de la 93,5 la 94,9, cu variații semnificative între țări. În țările cu o populație de peste 500.000 de locuitori, 15 administrații penitenciare au raportat un număr mai mare de deținuți decât locuri disponibile. Șase țări se confruntă cu o supraaglomerare severă: Slovenia (134 deținuți/100 locuri), Cipru (132), Franța (124), Italia (118), România (116) și Belgia (113).
Alte opt administrații au raportat o supraaglomerare moderată: Croația (110), Irlanda (105), Suedia (105), Ungaria (104), Azerbaidjan (103), Finlanda (103), Turcia (102) și Macedonia de Nord (101). De asemenea, administrațiile penitenciare din Scoția (100) și Anglia și Țara Galilor (98), precum și Serbia (98), operează la sau aproape de capacitate maximă, unde mici variații în numărul de admitere pot conduce la supraaglomerare.
La 31 ianuarie 2024, 1.021.431 de deținuți se aflau în detenție în cele 51 de administrații penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei. Rata mediană a populației penitenciare la nivel continental era de 105 deținuți la 100.000 de locuitori. În țările cu peste un milion de locuitori care au furnizat date pentru 2023 și 2024, această rată a scăzut ușor, de la 116,2 la 115,1 (-0,9%).
13 administrații penitenciare au înregistrat o creștere semnificativă a ratei populației carcerale în perioada analizată, în țările cu o populație de peste 500.000 locuitpri: Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%), Malta (+11,1%), Serbia (+9,4%), Croația (+8,3%), Azerbaidjan (+8,3%), Italia (+7,8%), Albania (+7,5%), Irlanda de Nord (Regatul Unit) (+6,9%), Belgia (+6,8%), Scoția (Regatul Unit) (+6,7%), Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit) (+6,4%) și Irlanda (+5,4%).
Scăderi importante s-au înregistrat în: Bulgaria și Luxemburg (-14,5%), Turcia (-12,9%), Estonia (-12%), Lituania (-9,4%) și Ungaria (-7,3%), în timp ce în 24 de administrații penitenciare, rata a rămas stabilă.
Țările cu cele mai ridicate rate de încarcerare erau:
- Turcia (356 deținuți/100.000 locuitori)
- Azerbaidjan (264)
- Georgia (261)
- Republica Moldova (235)
- Polonia (202)
- Ungaria (195)
- Albania (192)
- Cehia (180)
- Slovacia (179)
- Serbia (177)
- Letonia (175)
- Muntenegru (164)
Alte țări cu rate ridicate: Lituania (158), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor) (145), Macedonia de Nord (143).
„Supraaglomerarea afectează grav condițiile de viață ale persoanelor private de libertate și eforturile de reintegrare. Datele arată că perioadele mai scurte de detenție corelează cu rate mai reduse ale populației carcerale. Deși există excepții, această relație evidențiază rolul crucial al duratei pedepsei în gestionarea supraaglomerării. Pe lângă promovarea sancțiunilor alternative, reducerea duratei pedepselor – în special pentru infracțiuni non-violente – poate fi o soluție eficientă”, a declarat profesorul Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE, Universitatea din Lausanne.
Structura infracțiunilor:
- Infracțiuni violente: ~33% din total, incluzând omor (11,9%), infracțiuni sexuale (8,7%), agresiune (6,7%) și tâlhărie (6,3%)
- Infracțiuni legate de droguri: 16,7%
- Furt: 12,3%
- Infracțiuni rutiere: 2,9%
- Infracțiuni economico-financiare: 2,4%
Proporții mari se regăsesc în:
- Luxemburg (75%)
- Elveția (72%)
- Cipru (58%)
- Grecia (54%)
- Austria (53%)
- Malta (52%)
- Catalonia – Spania (50%)
- Germania (49%)
- Slovenia (48%)
- Belgia (41%)
Cele mai mici proporții: România (1,1%) și Republica Moldova (1,3%).
Vârsta medie a deținuților în Europa era de 37 de ani. Cele mai tinere populații carcerale s-au înregistrat în Lituania (32), Suedia și Catalonia (34), Danemarca și Franța (35). Cele mai în vârstă: Georgia (44), Italia, Portugalia, Republica Srpska (42), Estonia (41).
Femeile reprezintă 4,9% din totalul deținuților – un procent relativ constant. Proporții mai ridicate: Cehia (8,8%), Ungaria (8,4%), Finlanda (8%). Cele mai scăzute: Albania și Georgia (1,4%), Croația (2,1%).
Datele provin din sondajul anual SPACE I, realizat de Universitatea din Lausanne pentru Consiliul Europei. Acesta colectează date de la administrațiile penitenciare ale celor 46 de state membre. Informațiile se referă, cu excepții specificate, la data de 31 ianuarie 2024.
Informații suplimentare:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu