Disponibil: https://wp.unil.ch/space/files/2024/06/SPACE_I_2023_Report.pdf
Disponibil: https://wp.unil.ch/space/files/2024/06/SPACE_I_2023_Key_Findings.pdf
Supraaglomerarea închisorilor continuă să fie o problemă acută și persistentă în numeroase administrații penitenciare europene, conform statisticilor penale anuale ale Consiliului Europei privind populațiile din închisori (SPACE I) pentru 2023, publicate la 6 iunie 2026. În țările cu peste 500.000 de locuitori, douăsprezece administrații penitenciare au raportat că au mai mulți deținuți decât locuri disponibile în ianuarie 2023.
În general, în Europa, numărul deținuților pe 100 de locuri disponibile a crescut cu 2% de la 31 ianuarie 2022 până la 31 ianuarie 2023 (de la 91,7 la 93,5 deținuți). Șapte administrații penitenciare au raportat o densitate a deținuților de peste 105 deținuți la 100 de locuri disponibile, indicând o supraaglomerare severă: Cipru (166 deținuți la 100 de locuri), România (120), Franța (119), Belgia (115), Ungaria (112), Italia (109) și Slovenia (107). Cinci administrații penitenciare au raportat o densitate foarte ridicată a deținuților: Grecia (103), Suedia (102), Macedonia de Nord (101), Croația (101) și Turcia (100). Alte administrații au raportat o densitate a deținuților sub 100, dar erau aproape de supraaglomerare: Irlanda (99), Portugalia (98), Finlanda (97), Danemarca (97), Anglia și Țara Galilor (UK) (97) și Azerbaidjan (96).
La 31 ianuarie 2023, existau 1.036.680 deținuți în cele 48 de administrații penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei care au furnizat aceste informații (din 51). Din ianuarie 2022 până în ianuarie 2023, rata mediană a populației penitenciare europene a crescut cu 2,4% în țările cu peste un milion de locuitori – de la 113,5 la 116,2 deținuți la 100.000 de locuitori, o creștere similară cu cea din anul precedent.
Șaisprezece administrații penitenciare au experimentat o creștere semnificativă a ratelor populației penitenciare din ianuarie 2022 până în ianuarie 2023: Republica Moldova (+52%), Macedonia de Nord (+26%), Cipru (+25%), Turcia (+15%), Azerbaidjan (+13%), Irlanda (+12%), Muntenegru (+11%), Armenia (+11%), Croația (+10%), Ungaria (+8,7%), Irlanda de Nord (UK) (+8,3%), Georgia (+8,2%), Bulgaria (+8,1%), Austria (+6,8%), Italia (+5,7%) și Suedia (+5,1%) în țările cu peste 500.000 de locuitori. Ratele de încarcerare au scăzut substanțial doar în Malta (-22%), Lituania (-8,9%), Estonia (-8,8%) și Grecia (-5,2%), în timp ce au rămas stabile în 23 de administrații penitenciare.
Țările cu cele mai mari rate de încarcerare au fost Turcia (408 deținuți la 100.000 de locuitori), Georgia (256), Azerbaidjan (244), Republica Moldova (242), Ungaria (211), Polonia (194), Slovacia (183), Albania (179), Cehia (176), Lituania (174) și Letonia (172). Alte țări cu rate ridicate de încarcerare au fost Muntenegru (168), Serbia (162), Estonia (151) și Macedonia de Nord (142).
„Pentru al doilea an consecutiv, rata generală a populației penitenciare europene a crescut ușor. Acest lucru ar putea fi încă un efect de revenire după reducerea experimentată în timpul anilor pandemiei Covid-19, din cauza scăderii infracțiunilor offline în timpul carantinei, eliberării deținuților în unele țări și unei scăderi a activității sistemelor de justiție penală. Totuși, această creștere contrastează puternic cu tendința generală de scădere a ratelor de încarcerare din 2013. Rămâne de văzut dacă există o schimbare de tendință. Persistența supraaglomerării rămâne o provocare importantă pentru multe administrații penitenciare,” a declarat Profesorul Marcelo Aebi, șeful echipei de cercetare SPACE de la Universitatea din Lausanne.
Infracțiunile violente și cele legate de droguri reprezintă mai mult de jumătate din principalele infracțiuni pentru care deținuții europeni își ispășesc pedepsele. Infracțiunile legate de droguri sunt cele mai frecvente infracțiuni (19% din populația condamnată), urmate de omor și tentativă de omor (13%), furt (12%), infracțiuni sexuale (8,9%), jaf (7,7%) și agresiune și lovire (6,7%).
La 31 ianuarie 2023, în medie, aproape o treime dintre deținuții din închisorile europene erau în detenție preventivă. Administrațiile penitenciare cu cele mai mari proporții de deținuți în detenție preventivă au fost Albania (55%), Armenia (53%), Luxemburg (49%), Elveția (46%), Țările de Jos (45%), Muntenegru (42%) și Irlanda de Nord (UK) (41%). Cehia (7,5%), Lituania (11%), Polonia (11%), România (12%) și Macedonia de Nord (12%) au avut cele mai mici proporții de deținuți în detenție preventivă.
În medie, 27% dintre deținuții din închisorile europene erau străini, deși cu disparități semnificative între țări. Administrațiile penitenciare cu cele mai mari proporții de străini au fost Luxemburg (78%), Elveția (71%), Grecia (57%), Cipru (55%), Austria (51%), Catalonia (Spania) (49%), Malta (49%) și Belgia (42%) în țările cu peste 500.000 de locuitori. Cele mai mici proporții au fost găsite în România (1,1%), Republica Moldova (1,5%) și Azerbaidjan (1,9%). În țările din Europa Centrală și de Est, proporția este semnificativ mai mică decât în restul Europei; acest lucru se suprapune cu mișcarea naturală a populațiilor europene din anii 2000: populații în creștere în Europa de Vest, de Sud și de Nord și populații în scădere în Europa Centrală, de Sud-Est și de Est.
La 31 ianuarie 2023, vârsta medie a deținuților din instituțiile penitenciare europene a rămas de 38 de ani. Cele mai mici vârste medii au fost observate în Bulgaria (33), Suedia (34), Franța (35) și Danemarca (35), în timp ce cele mai mari au fost găsite în Serbia (50), Georgia (44), Italia (43), Portugalia (41) și Spania (41). Dintre toți deținuții, 14% aveau vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, 68% între 26 și 49 de ani, 15% între 50 și 64 de ani, iar 3% aveau 65 de ani sau mai mult. O majoritate covârșitoare a populației penitenciare era formată din bărbați: femeile reprezentau doar 5% dintre deținuți. În Cipru (9,2%), Malta (9,1%), Cehia (8,5%), Finlanda și Letonia (7,7%), proporția femeilor era relativ ridicată.
Informații suplimentare:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu