Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta reţele sociale. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta reţele sociale. Afișați toate postările

UE: e-publicații - Influența rețelelor sociale asupra dezvoltării copiilor și tinerilor

 

O’Neill, Brian.  The influence of social media on the development of children and young people /  Brian O’Neill ; European Parlament, Policy Department for Structural and Cohesion Policies, . – Luxembourg : Publications Office of the European Union, 2023.– 80 p. 
https://op.europa.eu/s/ybLm  (accesat 14.03.2023)

 Influența rețelelor sociale asupra dezvoltării copiilor și tinerilor


Acest studiu examinează cercetările privind impactul rețelelor sociale – acum un fenomen omniprezent în viața multor copii – asupra dezvoltării și bunăstării lor generale. Deși recunoaște numeroasele beneficii pe care copiii le obțin în urma utilizării rețelelor sociale, acest studiu se concentrează pe utilizarea problematică și pe potențialul impact negativ pe care îl pot avea rețelele sociale asupra dezvoltării copiilor.

Rețelele sociale cuprind o gamă largă de servicii cu multe funcții diferite. Ele sunt definite în acest studiu ca fiind platforme și servicii care permit indivizilor și grupurilor să creeze profiluri de utilizator și să-și conecteze profilurile cu alți utilizatori pentru a partaja conținutul generat de utilizatori. Așa cum este utilizată pe parcursul studiului, dezvoltarea copilului se referă la creșterea fizică, cognitivă și socială prin care copiii ajung la maturitate. Cu toate acestea, este important de menționat că nu există un model de consens al dezvoltării copilului.

Pentru acest studiu, un copil este orice persoană cu vârsta sub 18 ani. Studiul aplică clasificarea CO:RE a riscurilor online (adică riscuri de conținut, contact, conduită și contract) la revizuirea literaturii despre problemele potențiale pe care le pot întâmpina copiii atunci când utilizează rețelele sociale. Tipologia de riscuri revizuită a OCDE (2021) este, de asemenea, menționată ca un cadru relevant. Este, de asemenea, prezentată modalitatea de selectare a celei mai relevante literaturi.

Din cuprins :
  • Impactul rețelelor sociale: o examinare a dovezilor
  • Cadrul de politică și de reglementare a UE
  • Răspunsuri și soluții
  • Concluzii si recomandari

Achiziții recente - Comunicare 4.0. Tratat de comunicare în afaceri internaționale


316.7 / C-73, III-138437

Comunicare 4.0. Tratat de comunicare în afaceri internaționale 
/ ed. : Roxana Elisabeta Marinescu, Mariana Nicolae, Anca Teodora Șerban-Oprescu . ─ București : ASE, 2019.- 574 p. : fig., tab. - (Comunicare în afaceri).

Bibliogr. : p. 573-574

ISBN: 978-606-34-0306-4

"..Un admirabil (majoritar profesioniste), cel al Departamentului de Limbi Moderne Comunicare in Afaceri al Facultăţii de Relaţii Economice Internaționale din ASE Bucureşti, a avut fericita inspiratie, dar şi îndreptăţirea ştiinţifică,să ofere comunității academice şi publicului larg ocarte care clarifică, mobilizează, invită la reflecție și pune probleme legate de cel mai potrivit mod de comunicare intr-o lume aflate intr-un exponențial proces de digitalizare şi în căutarea modelului de business care e comutarea de la management la leadership. Autorii ne propun acel tip de comunicare interumana care conştientizează nevoile şi constrângerile lumii noastre tehnologizate, face apel la cele mai bune practici internaţionale în materie şi se adaptează şi evoluează sub presiunea digitalizării, căpătând valențe noi şi ducând spre o lume mai transparentă şi mai bună./ Prof. univ. dr. Dumitru Miron, Facultatea REI,Preşedintele Centrului de Cercetări REI
Cartea este structurată în 8 capitole.

Capitolul 1, introductiv, se ocupă de bazele comunicării în afaceri în lumea contemporană, subliniind oportunităţile şi obstacolele care există în contextul actual de dezvoltare. Acest capitol explorează rolul conducerii organizaţionale în comunicare subliniind importanţa leadership-ului ca moderator al comunicării, dar şi ca decident al procedurilor şi reglementărilor care jalonează tipurile de comunicare internă în cadrul companiei. Comunicarea în cadrul companiei este analizată şi exemplificată tot în cadrul acestui capitol.

Capitolul 2 trece în revistă istoria comunicării oferind astfel un fundal istoric al evoluţiei comunicării, umane cu accent pe cea de afaceri. Tot capitolul 2 ne oferă a utilă bază teoretică pentru discuţiile practice ulterioare prin prezentarea sumară, dar semnificativă, a unor teorii despre comunicare, subliniază domeniul fundamental de analiză a comunicării umane, respectiv lingvistica aplicată; discută efectele inteligenţei artificiale asupra comunicării corporative şi oferă posibile puncte de sprijin (sau măcar de discuţie) pentru a comunica în lumea transparentă dominată de Facebook, TED şi interacţiunea video live. 

Capitolul 3, cel mai mare, consistent şi oferind bune practici pentru multe categorii de cititori, se referă la comunicarea de afaceri orală şi scrisă, comunicarea nonverbală, ascultarea, acea abilitate esenţială pentru orice comunicare eficientă; şedinţele şi întâlnirile de afaceri; negocieri; prezentarea la un interviu; prezentări de produse. La partea de comunicarea scrisă, autorii s-au oprit asupra deprinderilor necesare pentru scrierea unui mesaj, respectiv evaluarea publicului ţintă, organizarea coerentă a ideilor, alegerea stilului potrivit, revizuirea mesajului. Capitolul se mai ocupă de scrisori de afaceri, memorandumuri, rapoarte; portofoliul de angajare: curriculum vitae (CV), cerere de angajare, scrisoare de intenţie/motivaţie.

Capitolul 4 analizează concepte difuze și încărcate cultural precum politeţea, corectitudinea politică şi comportamentul etic în afaceri, încercând să răspundă la o întrebare complexă şi complicată: cum comunicăm etic în afaceri? Tot capitolul 4 analizează oferirea de feedback; aspecte legate de limbaj, ton, stil, nivel de formalitate, corectitudine politică care contribuie la percepţia unei comunicări etice în afaceri. De asemenea, capitolul 4 oferă o discuţie interesantă cu privire la libera exprimare, puterea limbajului şi corectitudinea politică în mediul academic, cu trimiteri spre realităţi care nu trebuie ocolite, precum violenţa verbală şi cenzura.

Capitolul 5 este tot unul masiv şi consistent şi se referă la comunicarea interculturală în context profesional. Aspectele abordate sunt importanţa comunicării interculturale în epoca globalizării; cultură şi comunicare, teorii asupra comunicării interculturale; respectul faţă de diversitate; multiculturalism şi diversitate în Europa; cultură, valori şi interculturalitate; dezvoltarea competenţelor de comunicare interculturală; mesaje publicitare conotate cultural, competenţa plurilingvă o necesitate în economia internaţională; multilingvism, plurilingvism, comunicare interculturală în Uniunea Europeană. Capitolul oferă interesante studii de caz şi aplicaţii practice.

Capitolul 6 analizează rolul tehnologiei în afacerile internaţionale şi modalităţile în care comunicarea, pentru a fi eficientă, trebuie să ţină cont de dezvoltările tehnologice. Capitolul se ocupă de mesaje electronice; conferinţe video; modul în care trebuie să ne adaptăm şi să ne pregătim pentru o lume în care fiecare dintre noi putem fi într-un studio de radio şi/sau pe sticlă, adică într-un studio de TV; cum lucrăm cu metode flexibile şi în era reţelelor de socializare şi internet în care ideile şi informaţiile se diseminează prin platforme de tipul TED. Un capitol important în epoca internaţionalizării învăţământului superior, dar şi al deschiderii lui spre zone încă discutabile precum pieţele educaţionale şi influenţa lor asupra învăţării şi cercetării este

Capitolul 7, referitor la comunicarea academică. Capitolul are în vedere scrierea academică, comunicarea şi competenţa lingvistică, folosirea surselor în practica şi cercetarea academică.

Capitolul 8 intitulat Diverse. El are în vedere elemente de formă, esenţiale pentru comunicare, precum formatarea şi aranjarea în pagină a documentelor; folosirea corectă a stilurilor de citare; greşeli de limbă care trebuie evitate pentru diferite categorii de vorbitori de limba română şi, absolut necesar pentru o astfel de lucrare, un glosar de termeni de specialitate.

CoE: e-publicaţii: Exploatarea Internet-ului ca instrument al democraţiei

Exploiting the web as a tool of democracy: new ways forward in the study and practice of digital democracy: World Forum for Democracy 2013 Issues Paper / Council of Europe; Clarke, Amanda. - Strasbourg, 18 november 2013. - 19 p.

Reţelele sociale, blog-urile şi mass-media on-line oferă cetăţenilor un acces direct fără precedent la viaţa democratică. Este Internetul pe care să revoluţioneze conceptul nostru de democraţie? Un nou studiu realizat pentru Consiliul Europei invită guvernele şi societatea civilă să profite de web în calitate de instrument al democraţie participativă.

Studiul indică un declin în rata de participare electorală (în 40 din 49 de democraţii din întreaga lume în perioada 2007-2013), precum şi o aderare scăzută la partide, sindicate şi la alte forme de exprimare democratică. Studiul relevă manifestarea în ultimul timp a unui interes exagerat faţă de Internet în scopul utilizării acestuia pentru promovarea democraţiei, dar cei care sunt activi on-line deseori sunt aceleaşi persoane care sunt active şi în afara Internetului. De asemenea este menţionat riscul introducerii cenzurii sau supravegherii în spaţiul virtual., care ar putea submina democraţia.

Având scopul de a genera dezbateri la cea de-a 2-a ediţie a Forumui Mondial pentru Democraţie, studiul propune noi căi de utilizare a democraţiei digitale. De exemplu, se sugerează ca guvernele şi parlamentele să acorde mai multă atenţie iniţativelor bazate pe Internet şi să evite reproducerea on-line a instrumentelor depăşite, cum ar fi consultaţiile sau adunările publice. De asemenea, societatea civilă este încurajată să profite din plin de astfel de modalităţi puternice de interacţiune, cum ar fi implicarea voluntarilor, finanţarea participativă şi campaniile virale pe reţelele sociale. Web-ul poate servi, de asemenea, ca o platformă pentru a responsabiliza mai bine autorităţile .

Întitulat „Exploatarea Internet-ului în calitate de instrument al democraţiei: noi piste pentru studierea şi practicarea democraţiei digitale”, studiul a fost realizat pentru Consiliul Europei de către Amanda Clarke, de la Universitatea Oxford.

Cautare in

Traduceti