CPT/Inf (2025) 12
Informal Prisoner Hierarchy. Prison Standard / European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 25 p. - [Resursă electronică]. URL: https://rm.coe.int/1680b57a6a
În acest document, CPT își expune reflecțiile și standardele referitoare la problema ierarhiei informale contemporane a deținuților. Acest fenomen continuă să existe, deși cu grade diferite de influență, în sistemele penitenciare a nouă state părți la Convenția Europeană pentru Prevenirea Torturii și a Tratamentelor sau Pedepsei Inumane ori Degradante (ECPT), dintre care opt sunt state membre ale Consiliului Europei. Toate cele nouă țări au făcut anterior parte din Uniunea Sovietică. Diverse alte forme de subcultură penitenciară, cum ar fi grupurile de crimă organizată, grupurile paramilitare, precum și grupurile etnice, rasiale sau religioase, există în grade diferite în diverse sisteme penitenciare, însă acestea nu vor fi abordate aici.
1. Introducere și context istoric
Ierarhia informală a deținuților este un fenomen specific în special celor nouă state fost-sovietice care sunt parte la Convenția europeană pentru prevenirea torturii (inclusiv Republica Moldova). Această ierarhie s-a dezvoltat în cadrul unui sistem carceral colectivist moștenit din perioada Gulagului și a fost marcat de absența supravegherii directe, trai în comun în dormitoare aglomerate și transferul autorității de la administrație către prizonieri.
Deținuții au fost împărțiți în „caste”, în funcție de reguli nescrise, cunoscute sub denumirea poniatija (în rusă). De-a lungul timpului, această ierarhie a dus la violență, segregare, umilire și exploatare, afectând profund atât siguranța deținuților, cât și funcționarea închisorilor.
2. Sistemul de caste în închisoare
- Casta superioară – liderii informali (blatnyje, patsany), păzitorii codului, adesea organizați în rețele criminale.
- Casta mijlocie – prizonierii „obișnuiți” (muzhiki), care urmează regulile și se supun liderilor.
- Casta inferioară – „de neatins” (opushchennye, roosters), excluși, umiliți, fără drepturi, forțați să efectueze munci degradante.
Apartenența la o castă este determinată de factori precum infracțiunea comisă, relații cu crima organizată, orientarea sexuală sau chiar simple acuzații ori greșeli.
Deținuții din casta inferioară trăiesc izolați, folosesc veselă separată, dorm lângă toaletă și suportă insulte, violențe fizice și psihologice. Situația lor este considerată de CPT ca echivalentă cu un tratament inuman sau degradant, în sensul Articolului 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
3. Jurisprudență relevantă CEDO
Cazuri recente ale Curții Europene a Drepturilor Omului, precum S.P. și alții vs. Rusia (2023) și D. vs. Letonia (2024), au constatat că segregarea, stigmatizarea și violențele sistematice asupra prizonierilor din casta inferioară echivalează cu tratament inuman și degradant, chiar dacă nu toate victimele au suferit violență fizică directă.
Statul este responsabil nu doar pentru ceea ce face direct, ci și pentru a preveni rele tratamente între deținuți.
4. Consecințe asupra siguranței și bunăstării deținuților
- Violență fizică și sexuală între deținuți, de obicei negată de victime din frică.
- Lipsa cooperării cu anchetatorii, din cauza codului tăcerii impus de ierarhie.
- Degradarea demnității umane, în special în cazul celor din casta inferioară, transformați în „sclavi moderni”.
Personalul din penitenciare e adesea neputincios sau complice, iar autoritățile nu pot desfășura investigații eficiente, ceea ce perpetuează impunitatea și compromite protecția drepturilor omului.
5. Impactul asupra administrării penitenciarelor și reintegrării
Ierarhia informală:
- Perturbă ordinea și disciplina, autoritatea fiind transferată liderilor informali (smotriachije).
- Sabotează reintegrarea, deoarece deținuții din casta inferioară nu pot participa la muncă, educație sau programe de reabilitare.
- Favorizează corupția și traficul de droguri și telefoane mobile, activități gestionate de liderii informali.
- Determină administrațiile penitenciarelor să cedeze controlul, mai ales în lipsa resurselor sau sprijinului central.
În unele cazuri, CPT a constatat că ierarhia informală decide unde va fi plasat un deținut, ce muncă poate primi și chiar ce tratament va avea în detenție.
6. Perspective de schimbare și recomandări CPT
Deși influența ierarhiei informale a scăzut ușor în unele țări, fenomenul persistă. CPT face apel la o strategie națională cuprinzătoare pentru eradicarea acesteia, care să includă:
- Modernizarea infrastructurii carcerale, înlocuirea dormitoarelor mari cu celule individuale sau duble.
- Creșterea personalului și formarea acestuia pentru a recunoaște și combate abuzurile.
- Separarea deținuților vulnerabili sau a celor care refuză implicarea în ierarhia informală.
- Eliminarea oricărei forme de delegare a autorității către deținuți, chiar și în scopuri de menținere a disciplinei.
- Investigații prompte și eficiente asupra tuturor cazurilor de violență între deținuți.
- Susținerea reintegrării, prin muncă, educație și tratamente pentru adicții, fără discriminare între caste.
Concluzie
Ierarhia informală a deținuților este o amenințare sistemică la adresa drepturilor omului, a siguranței în detenție și a rolului reabilitativ al închisorii. CPT face un apel ferm către toate statele afectate – inclusiv Republica Moldova – să acționeze decisiv, prin reforme structurale și legislative, pentru eradicarea acestui fenomen în conformitate cu standardele Consiliului Europei.
Informații suplimentare:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu