Promovarea unor politici publice riguros fundamentate,
sprijinite pe analize şi dezbateri prealabile, reprezintă un element esenţial în furnizarea unor
rezultate de calitate şi cu impact pozitiv asupra vieţii cetăţenilor. Institutul European din România, în
calitate de instituţie publică cu atribuţii în sprijinirea formulării şi aplicării politicilor Guvernului, a continuat programul de cercetare dedicat Studiilor de strategie şi politici (Strategy
and Policy Studies – SPOS). Programul SPOS este menit a sprijini fundamentarea şi
punerea în aplicare a politicilor Guvernului României în
domeniul afacerilor europene, oferind decidenţilor politici informaţii, analize şi opţiuni de politici.
SPOS 2017
STUDII DE STRATEGIE ŞI POLITICI (SPOS) 2017– SINTEZE= STRATEGY AND POLICY STUDIES (SPOS) 2017– EXECUTIVE SUMMARIES: (ediție bilingvă / bilingual edition) –Buc., 2018. - 66 p.[Accesat 18.04..2018]
- Studiul 1. Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești.Analiză sectorială (industrie, agricultură, servicii etc.)
- Studiul 2. România - furnizor de expertiză în tranziție democratică pentru țările Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest
- Studiul 3. România și Piața Unică Digitală a Uniunii Europene. Oportunități și provocări
- Studiul 4. Provocări actuale în domeniul securității cibernetice - impact și contribuția României în domeniu.
Impactul aderării României la Uniunea Europeană asupra economiei românești. Analiză sectorială (industrie, agricultură, servicii etc/ Lucian-Liviu ALBU (coord.), Radu LUPU, Adrian-Cantemir CĂLIN, Oana-Cristina POPOVICI; Institutul European din România. - Buc., 2018. - 161 p.[Accesat 04.2018]
Studiul pornește de la premisa că aderarea României la UE a oferit o foaie de parcurs pentru implementarea reformelor necesare dezvoltării economice a țării noastre, după o perioadă de tranziție dificilă și îndelungată, și care a suplinit, pentru o perioadă, lipsa de obiective pe termen scurt, mediu și lung la nivel de politici economice. Trebuie menționat de la bun început că integrarea economică este un proces pe termen lung, prin urmare orizontul de timp de numai 10 ani nu este suficient pentru a avea o imagine clară a impactului statutului de membru al UE, mai ales că acesta este un proces în continuă dinamică. Așadar, eforturi similare celor de a deveni membru al UE trebuie perenizate pentru a beneficia la maximum de proiectul european a cărui parte suntem. Nu în ultimul rând, cadrul în care analizăm la momentul actual România este marcat de o serie de dificultăți întâmpinate de constructul
comunitar (criza economică și financiară, Brexit, criza imigranților, valul de euroscepticism etc.), care riscă să denatureze valențele analizei. Cercetarea este structurată pe șapte capitole, care urmăresc obiectivul esențial de a evidenția impactul aderării României la UE asupra principalelor trei sectoare economice: agricultură, industrie și servicii. În acest scop, studiul acoperă atât partea cantitativă, cât și pe cea calitativă pentru cuantificarea impactului asupra economiei românești, prin utilizarea instrumentarului statistic și econometric, evidențierea exemplelor relevante pentru economia românească legate de aderarea la UE și analiza cadrului legislativ.
România - furnizor de expertiză în tranziție democratică pentru țările Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest /Iordan-Gheorghe BĂRBULESCU (coord.), Clara VOLINTIRU, Miruna TRONCOTĂ, Nicolae TODERAȘ; Institutul European din România. - Buc., 2018. - 168 p.[Accesat 11.04.2018]
Studiul de față își propune să analizeze modul în care România contribuie la procesul de tranziţie democratică a ță rilor din Parteneriatul Estic și Balcanii de Vest, prin transferul de expertiză și diseminarea propriilor lecţii învăţ ate.
Scopul principal al studiului a fost analiza proiectelor de transfer de bune practici derulate de România în cele două regiuni în ultimii 10 ani, în baza căreia am realizat în secțiunea finală un set de recomandări specifice. Acestea vizează, în primul rând, sporirea profilului și rolului României ca stat membru și aliat în cadrul UE şi respectiv al NATO. În al doilea rând, vizăm pregătirea corespunzătoare şi exercitarea în cele mai bune condiţii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019. Ne-am focalizat astfel pe două zone ce aparțin „cercurilor concentrice” a vecinătății României, cu important rol geopolitic și geostrategic, ce se află într-un context regional volatil, care ridică numeroase provocări, dar prezintă deopotrivă și oportunități.
Obiectivele specifice ale studiului sunt:
1. Prezentarea instrumentelor prin care România poate difuza și furniza expertiză (Politica de Vecinătate a UE, Parteneriatul Estic, Procesul de stabilizare și asociere, Asistența oficială pentru dezvoltare);
2. Identificarea unor exemple relevante de bune practici/lecții învățate în cadrul experienței de tranziție democratică a României;
3. Explorarea/evaluarea modului în care România a acordat expertiză în relația cu statele din Parteneriatul Estic și Balcanii de Vest;
4. Formularea de recomandări în vederea creșterii contribuției României în procesul de tranziție democratică parcurs de statele Parteneriatului Estic și din Balcanii de Vest.geostrategic, ce se află într-un context regional volatil, care ridică numeroase provocări, dar prezintă deopotrivă și oportunități.
România și Piața Unică Digitală a Uniunii Europene. Oportunități și provocări/Viorel-Nicolae GAFTEA (coord.), Angela IONIȚĂ, Ionel NIȚU, Iulian-Florentin POPA; Institutul European din România. - Buc., 2018. - 161 p.[Accesat 11.04.2018]
Prezentul studiu urmărește să analizeze situaţia actuală a sectorului digital din România,să evalueze oportunitățile, provocările și tendințele privind consolidarea convergenței digitale a Românieiși să prezinte scenarii și recomandări legate de trecerea către o economie digitală, respectiv participarea României în piaţa unică digitală. Ipotezele de la care pleacă lucrarea de față sunt construite pe triada dată de: nevoia de cooperare sinergică între sectorul public, privat, piețe și consumatorii finali de bunuri și servicii digitale; nevoia de convergență tehnologică și interoperabilitate; nevoia de bună guvernanță și integrare aprofundată.
digitalizarea industriei și a serviciilor, arii critice de politici pentru dezvoltarea economiei digitale și nevoia de a face față provocărilor cibernetice. Tranziția spre o economie digitală constituie viziunea principală în cadrul strategiei menționate, care la rândul ei reprezintă o resursă pentru creștere economică, competitivitate, inovare, creare de locuri de muncă și progres social.
Strategia europeană pentru Piața Unică Digitală urmărește mai multe direcții principale: competențele digitale, digitalizarea industriei și a serviciilor, arii critice de politici pentru dezvoltarea economiei digitale
și nevoia de a face față provocărilor cibernetice. Tranziția spre o economie digitală constituie viziunea principală în cadrul strategiei menționate, care la rândul ei reprezintă o resursă pentru creștere economică, competitivitate, inovare, creare de locuri de muncă și progres social
Provocări actuale în domeniul securității cibernetice - impact și contribuția României în domeniu./ Ioan-Cosmin MIHAI (coord.), Costel CIUCHI, Gabriel-Marius PETRICĂ; Institutul European din România. - Buc., 2018. - 30 p.[Accesat 11.04.2018]
Obiectivul general al acestui proiect de cercetare îl reprezintă analiza provocărilor actuale prezente în domeniul spațiului cibernetic, identificându-se amenințările, vulnerabilitățile și riscurile la adresa securității cibernetice. Este studiată capacitatea României de reacție la amenințările prezente în mediul virtual, atât la nivel național, cât și la nivel european și regional.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt identificarea și clasificarea vulnerabilităților și a riscurilor prezente în mediul cibernetic, analiza evoluției și structurii atacurilor cibernetice, identificarea bunelor practici privind prevenirea și limitarea efectelor acestor atacuri, cercetarea gradului de pregătire a României pentru contracararea riscurilor și provocărilor prezente în spațiul cibernetic, analiza cooperării dintre sectorul public și cel privat în domeniul securității cibernetice și propunerea unor politici de securitate cibernetică privind armonizarea cadrului normativ din România cu recomandările europene în domeniu.
SPOS 2016
În anul
2016, în cadrul acestui proiect au fost realizate patru studii, care au
abordat arii tematice diferite, relevante pentru evoluţia României în
context european.
Cercetările au urmărit furnizarea
unorelemente de fundamentare a politicilor în domenii precum:
· diplomația
energetică a Uniunii Europene șiparticiparea
României la uniunea
energetică;·
relația
dintre migrația legală și piața muncii din România;
viitorul parteneriatului strategic dintre România și Statele
Unite ale Americii în contextul TTIP, respectiv·
perspectivele
aderării României la zona euro.
Diplomația energetică a Uniunii
Europene și potențialul dezvoltării unor noi proiecte de infrastructură. Participarea României la Uniunea Energetică =
The energy diplomacy of the European Union and the potential of developing new
infrastructure projects. Romania`s participation in the Energy UnionStudy / Autori:
Sorin
Ioniță (coordonator), Ana Otilia Nuțu, Valentina
Ivanș Institutul European din România. - Buc., 2017. - 78 p.
Obiectivul cercetării este de a analiza modul în care Uniunea Europeană face uz de instrumentele politicii externe (diplomație energetică) pentru a veni în sprijinul asigurării securității energetice și de a puncta rolul proiectelor de infrastructură în atingerea obiectivelor asumate de către Comisia Europeană, de integrare a piețelor de energie și atingerea țintelor
energetice (securitatea aprovizionării, inclusiv limitarea abuzurilor unui furnizor dominant, accesibilitate) și climaterice. În prezentul studiu sunt analizate sursele de finanțare pentru aceste proiecte, inclusiv viabilitatea economică a acestora versus necesitatea şi oportunitatea finanţării unor investiţii din bugetele publice naţionale şi europene pentru utilitate publică (securitatea aprovizionării, alternative pentru consumatori).
România și aderarea la
zona euro: întrebarea este ÎN CE CONDIȚII!=
Romania and the accession to the Eurozone: the question is IN WHICH CONDITIONS!/ Autori:
Daniel
Dăianu (coordonator), Ella Kállai, Gabriela Mihailovici, Aura
Socol; Institutul European din România. - Buc., 2017. - 243 p.
Cercetarea este structurată în patru părți.
Prima parte sintetizează instrumentarul teoretic de analiză a uniunilor monetare. De la teoria clasică a zonelor monetare optime (ZMO) până la teoriile recente – teoria endogenității, teoria specializării, dilema versus trilema imposibilă, ș.a.m.d.. Tot în prima parte sunt prezentate câteva
evidenţe empirice privind funcţionarea ZE şi sunt făcute unele constatări.
A doua parte reia constatări din prima parte, învăţăminte privind funcţionarea ZE, care a trecut prin mai multe etape de dezvoltare și consolidare, de la entuziasmul lansării, cu îndoieli validate empiric și până la demersuri de reformă. Sunt analizate reformele inițiate în ceea ce privește arhitectura instituțională a Uniunii Economice și Monetare (UEM), mecanismele de bază și guvernanța ZE; este examinat și sindromul dobânzilor ultra mici în lumea industrializată, care afectează politicile economice și starea economiilor.
A treia parte se ocupă de riscuri versus beneficii ale aderării la ZE pentru România; se face o analiză comparativă a stării economice a României; secvența temporală de adoptare a euro este discutată din mai multe perspective. Plecând de la lecțiile ZE, dar și de la experiența țărilor din Europa Centrală și de Est care au intrat deja în ZE, se are în vedere o schiță de strategie de aderare a României la ZE. Între sub-temele abordate sunt: cadrul juridic formal (Tratatul de la Maastricht/TFUE, Tratatul Fiscal, Tablou de bord); cadrul informal, care s-a dovedit a avea o importanță covârșitoare în balanța costuri-beneficii a trecerii la ZE; convergența reală versus convergența structurală; gradul de integrare a României cu ZE; gradul de sincronizare a ciclului de afaceri al României cu ZE; implicații ale euroizării economiei românești asupra eficienței politicii monetare naționale; mecanisme alternative de ajustare a economiei românești necesare ca urmare a pierderii independenței politicii monetare naționale.
Partea ultimă vine cu o serie de concluzii și recomandări care pot fi puse în relaţie cu un viitor proiect de țară
Relația dintre fenomenul migrației legale și piața muncii din România. Evoluții relevante, impact potențial, recomandări de politici=The relationship between the legal migration phenomenon and the labour market in Romania. Relevantdevelopments, potential impact, policy recommendations / Autori: Rodica Milena Zaharia (coordonator)Cornel Ban, Alexandra-Maria Popescu, Institutul European din România. - Buc., 2017. - 98 p.
Prezentul studiu încearcă să identifice rolul migrației legale în chilibrarea balanței dintrecererea și oferta de forță de muncă. Din această perspectivă, studiul se concentrează pe identificarea principalelor caracteristici ale pieţei muncii din România şi a provocărilor cu care se confruntă, precum şi pe creionarea unor direcții de dezvoltare a unor politici publice menite să asigure o integrare a imigranţilor din ţările terţe, care să răspundă nevoilor pieţei muncii şi cerinţelor de dezvoltare a economiei româneşti.
Viitorul parteneriatului
strategic dintre România și Statele Unite ale Americii în contextul Acordului de liber schimb
dintre UE și SUA (TTIP -
Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții=
The future of the strategic partnership between Romania and the United States
of America in the context of the Free Trade Agreement between the EU and the
USA (TTIP – The
Transatlantic Trade andInvestment PartnershipStudy)/Autori:
Cristian
Niță (coordonator),Valentin Stoian, Alexandra Popescu/Institutul European din România. - Buc., 2017. - 243 p.
Studiul de față își propune analizarea relației dintre Parteneriatul Strategic pe care România îl are cu Statele Unite ale Americii și Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), un acord comercial de mare amploare aflat în curs de negociere între SUA și Comisia Europeană. Pentru a explora această relație, studiul utilizează metoda analizei de scenarii, introducând în ecuație o serie de variabile legate de mediul politic și economic internațional. Având în vedere diversele evoluții posibile ale variabilelor politice, studiul propune trei scenarii și arată modul în care Parteneriatul Strategic România-SUA și TTIP se potențează reciproc și constituie două instrumente extrem de utile pentru urmărirea intereselor strategice ale României.
Dincolo de orice statistici, studii și analize , menite să măsoare impactul aderării asupra diferiților indicatori macroeconomici, fluxuri de capital, mărfuri sau persoane, a evoluțiilor sociale și instituționale, impactul aderării trebuie evaluat și în raport cu percepția cetățeanului obișnuit, iar pentru acesta aderarea a însemnat în primul rând posibilitatea de a lucra și studia în UE. Acest avantaj, care derivă din statutul de stat membru, a fost identificat ca fiind cel mai important în lista de efecte pozitive ale aderării (Standard Eurobarometru 86, noiembrie2016). La întrebarea „ce înseamnă UE pentru tine personal?” în proporție de 53% (cu 4 pp peste mediaUE) românii au plasat pe primul loc libertatea de a călători, studia și munci oriunde, în interiorul UE,întărind astfel răspunsul la o altă întrebare privind „cel mai mare beneficiu al aderării la UE”, la care,de asemenea, au apreciat că pe primul loc se află libertatea de mișcare a persoanelor, bunurilor șiserviciilor (cu 9 pp peste media UE, respectiv 35% față de 26%).
La 10 ani de la momentul aderării, proiectul integrării europene rămâne unul strategic pentru România și intrinsec legat de proiectul intern de dezvoltare pe termen lung. În acest context, asigurarea președinției Consiliului UE, în semestrul I al anului 2019, reprezintă un test pe care România are capacitatea de a-l pregăti temeinic și de a-l încheia cu „foarte bine”.
Cuprins
Capitolul 1. Primii pași spre aderarea României la Uniunea Europeană
Capitolul 2. Evoluția contextului regional și global și a percepției
cetățenilor români în raport cu Uniunea Europeană
2.1. Context regional şi global
.2.2. Evoluția percepției cetățenilor români cu privire la Uniunea Europeană
Capitolul 3. Apartenența României la Uniunea Europeană: avantaje reciproce
3.1. Aspecte generale privind apartenența României la Uniunea Europeană
3.2. Beneficiile aderării la Uniunea Europeană pentru România Capitolul 4. România și viitorul Uniunii Europene
Vezi de asemeneaUE: e-publicatii - Studii de Strategie şi Politici 2015 / IER UE: e-publicatii - Studii de Strategie şi Politici 2012 / IER
UE: e-publicatii Broşuri din seria Ghidul Politicilor UE/ IER
