Faceți căutări pe acest blog
Se afișează postările cu eticheta Moldova. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Moldova. Afișați toate postările

Expoziție aniversară: 30 de ani în Consiliul Europei: Consolidăm drepturile omului, democrația și statul de drept

Actualizat 26.03.2026
30 de ani în Consiliul Europei : Consolidăm Drepturile Omului, Democrația și Statul de Drept : Catalogul expoziției 20 iunie-20 august 2025

Varianta electornică a publicației



Expoziția aniversară

„30 de ani în Consiliul Europei: Consolidăm drepturile omului, democrația și statul de drept”
în contextul aniversării a 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei (CoE) (13.07.1995) și Președinției RM la CoE (15.11.2025- 15.05.2026)

La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, angajându-se ferm pe calea consolidării valorilor democratice europene. Această aderare a reprezentat un pas esențial în apropierea țării de spațiul european al drepturilor omului, democrației și statului de drept.

În cei 30 de ani de apartenență, Moldova a beneficiat de sprijin instituțional, expertiză juridică, monitorizare și cooperare pentru a realiza reforme durabile. Accesul cetățenilor moldoveni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a devenit o garanție suplimentară pentru protecția drepturilor fundamentale. 





Centrul Pro-european de Servicii și Comunicare  al BNRM invită publicul la o expoziție ce ilustrează etapele esențiale ale integrării Republicii Moldova în Consiliul Europei, prin intermediul cărților, documentelor, fotografiilor, datelor statistice și mărturiilor colaborării bilaterale. Este un prilej de reflecție asupra traseului parcurs și a valorilor comune care ne leagă de familia europeană.

Expoziția își propune să pună în evidență contribuția acestui parteneriat la consolidarea democrației, promovarea drepturilor omului și edificarea statului de drept.

Mesajul transmis este că apartenența la Consiliul Europei a fost și rămâne o ancoră strategică pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, iar sprijinul oferit de această organizație a contribuit esențial la modernizarea instituțiilor, protejarea drepturilor cetățenilor și apropierea de standardele europene.

Expoziția se adresează unui public larg – tineri, studenți, cercetători, funcționari publici, jurnaliști, diplomați – și constituie o platformă de informare, educare și promovare a valorilor europene într-un moment simbolic pentru țara noastră.



Compartimentele expoziției:
  • Istoricul relațiilor Republica Moldova - Consiliul Europei
  • Relații instituționale și cooperare strategică cu Consiliul Europei
  • Drepturile Omului pentru fiecare cetățean
  • Impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului
  • Curtea Europeană a Drepturilor Omului
  • Statul de drept - garanția siguranței și stabilității
  • Consolidarea democrației prin procese electorale
  • Democrația zi de zi
  • Cultura - inima și suflectul democrației
  • Priorități și perspective comune - viitor stabil și promițător
  • Tinerii – prezentul și viitorul Europei democratice
  • Sprijin pentru coeziune socială și dezvoltare durabilă: rolul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei
  • Programe în desfășurare: sprijin concret pentru reforme și drepturile omului
1. Istoricul relațiilor Republica Moldova - Consiliul Europei

Aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei, pe 13 iulie 1995, a marcat începutul unei noi etape în consolidarea democrației și a statului de drept. Acest compartiment reflectă momentele-cheie ale dialogului diplomatic și deciziile esențiale luate în primii ani de apartenență. Sunt prezentate documente istorice, rezoluții și imagini reprezentative care atestă parcursul european al țării.


2. Relații instituționale și cooperare strategică cu Consiliul Europei

De-a lungul anilor, Republica Moldova a dezvoltat un parteneriat solid cu Consiliul Europei, beneficiind de expertiză tehnică, sprijin legislativ și programe dedicate consolidării democrației și statului de drept. Cooperarea cu Consiliul Europei a fost implementată prin Programe și Planuri de Acțiune succesive, care au contribuit la întărirea instituțiilor naționale, combaterea discriminării, promovarea egalității și alinierea la standardele europene în domeniul drepturilor omului, statului de drept și democrației. Moldova este reprezentată în principalele structuri ale CoE – inclusiv în Comitetul Miniștrilor, Adunarea Parlamentară, Congresul Autorităților Locale și Regionale și în diverse comitete și grupuri de lucru specializate. Totodată, Reprezentanța Consiliului Europei la Chișinău joacă un rol esențial în implementarea programelor de cooperare și în promovarea valorilor europene la nivel local. În acest compartiment sunt expuse informații și documente care vizează cooperarea instituțională bilaterală.


3. Drepturile Omului pentru fiecare cetățean
Respectarea și promovarea drepturilor omului sunt piloni centrali ai activității Consiliului Europei în Republica Moldova. Acest compartiment evidențiază contribuția mecanismelor specializate, precum Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT), Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), Grupul de Experți pentru combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice (GREVIO), precum și rolul esențial al Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Prin rapoartele, recomandările și dialogul constant cu autoritățile, aceste organisme au sprijinit îmbunătățirea standardelor naționale în materie de drepturi și libertăți fundamentale. Publicațiile și documentele incluse în acest compartiment reflectă eforturile comune pentru o societate mai echitabilă, mai sigură și mai tolerantă.

4. Impactul Convenției Europene a Drepturilor Omului

Convenția Europeană a Drepturilor Omului a devenit un reper juridic pentru apărarea drepturilor cetățenilor moldoveni. Sunt prezentate publicații, comentarii juridice și culegeri de cazuri relevante în care Convenția a fost invocată. Vizitatorii pot înțelege mai bine cum acest instrument a influențat jurisprudența națională și a promovat justiția echitabilă.

5. Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Accesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) oferă fiecărui cetățean o cale de apărare împotriva încălcării drepturilor sale. În acest compartiment sunt incluse informații despre cauzele depuse de cetățeni moldoveni și impactul deciziilor CEDO asupra sistemului național de justiție. Se evidențiază, de asemenea, rolul educativ și preventiv al Curții.


6. Statul de drept – garanția siguranței și stabilității

Statul de drept este piatra de temelie a unei societăți democratice și a bunei guvernări. Expoziția scoate în evidență contribuția Consiliului Europei în reformarea sistemului judiciar, consolidarea independenței justiției și combaterea corupției. Moldova este parte la numeroase convenții și tratate ale Consiliului Europei în domeniul justiției penale, cooperării judiciare și protecției drepturilor fundamentale. Un rol important în orientarea reformelor legislative l-a avut Comisia de la Veneția, al cărei sprijin consultativ a ghidat procesul de aliniere la standardele europene și internaționale. Documentele și publicațiile afișate reflectă angajamentele și progresele Republicii Moldova în acest sens.

7. Consolidarea democrației prin procese electorale

Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei a jucat un rol important în promovarea alegerilor libere și corecte și în dezvoltarea autonomiei locale. Acest compartiment prezintă materiale privind misiunile de observare a alegerilor, proiecte de dezvoltare locală și bune practici europene aplicate în Moldova. Se subliniază legătura dintre democrația locală și participarea cetățenilor.

8. Democrația zi de zi

Democrația nu se rezumă la vot, ci implică o cultură civică activă și respect reciproc în viața de zi cu zi. Aici sunt expuse inițiative ale societății civile, campanii de informare și proiecte educaționale susținute de Consiliul Europei. Se pune accent pe implicarea cetățenilor în procesele decizionale și în viața comunității.


9. Cultura – inima și sufletul democrației

Cultura joacă un rol fundamental în promovarea diversității, toleranței și coeziunii sociale. Compartimentul aduce în prim-plan proiectele culturale susținute de Consiliul Europei, promovarea patrimoniului național și schimburile culturale europene. Prin artă, literatură și memorie colectivă, democrația devine mai vie și mai accesibilă.


10. Priorități și perspective comune –viitor stabil și promițător

Acest compartiment reflectă obiectivele comune ale Republicii Moldova și Consiliului Europei în contextul transformărilor actuale. Sunt prezentate prioritățile strategice, documentele programatice recente și direcțiile de cooperare pentru anii următori. Se subliniază continuitatea angajamentelor și aspirația comună spre o Europă unită și democratică. În acest cadru, Consiliul Europei joacă un rol esențial în stabilirea standardelor privind cetățenia digitală, utilizarea responsabilă a internetului și reglementarea inteligenței artificiale. Prin inițiative și recomandări specifice, se promovează un spațiu digital sigur, incluziv și democratic, care să protejeze drepturile fundamentale și să sprijine participarea activă a cetățenilor în societatea digitală.

SPAȚIU DEDICAT

11. Tinerii – prezentul și viitorul Europei democratice

Tinerii sunt actori esențiali ai schimbării democratice. Consiliul Europei a oferit constant oportunități de formare, mobilitate și implicare civică pentru tinerii moldoveni. Compartimentul include publicații, fotografii și mărturii ale celor care au participat la inițiative europene, devenind promotori ai valorilor democratice în comunitățile lor.


12. Sprijin pentru coeziune socială și dezvoltare durabilă: rolul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) sprijină proiecte care contribuie la reducerea inegalităților și promovarea incluziunii sociale. În Republica Moldova, finanțările acordate de CEB au susținut inițiative importante în domeniul educației, sănătății, locuințelor sociale și infrastructurii publice. Acest compartiment prezintă exemple concrete de proiecte implementate, documente relevante și impactul resimțit de comunități locale. Rolul CEB confirmă dimensiunea solidară a Consiliului Europei și angajamentul său pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

13. Programe în desfășurare: sprijin concret pentru reforme și drepturile omului

In octombrie 2002, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a numit un Reprezentant Special al Secretarului General la Chișinău. În decembrie 2010, a fost semnat Memorandumul de înțelegere între Guvernul Republicii Moldova și Consiliul Europei cu privire la Oficiul Consiliului Europei la Chișinău și la statutul său juridic.

Oficiul este înființat în baza deciziei Secretarului General cu acordul țării vizate și sub supravegherea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Oficiul Consiliului Europei la Chișinău coordonează un portofoliu vast de programe care sprijină transformarea democratică a Republicii Moldova. Printre domeniile-cheie vizate se numără educația pentru democrație, justiția penală, libertatea mass-mediei, drepturile copilului, combaterea violenței împotriva femeilor, incluziunea socială, drepturile refugiaților și buna guvernare la nivel local. Fiecare program generează publicații, studii, ghiduri și instrumente practice, contribuind astfel la diseminarea expertizei europene și la consolidarea capacităților instituționale. Acest compartiment reflectă amploarea și relevanța sprijinului oferit de Consiliul Europei în sprijinul reformelor sustenabile în Republica Moldova.

14. Biroul de Informare al Consiliului Europei în Republica Moldova

La 30 iunie 1997, la Chişinău, în prezenţa Secretarului General al Consiliul Europei, Daniel Tarschys, a fost inaugurat Biroul de Informare al Consiliului Europei. Odată cu crearea acestuia, a fost constituită și o Bibliotecă specializată de publicații editate la Strasbourg, de către Consiliul Europei. Directorul BICE a fost dna Lilia Snegureac (1997-2008). Biroul exercita funcţia de a răspunde cerinţelor de informare şi documentare referitor la activitatea şi experienţa Consiliului Europei, difuzând autorităţilor publice, asociaţiilor, ONG-urilor, cetăţenilor, informaţii şi documente atât la solicitare, cât şi din iniţiativă proprie. Asemenea Birouri, finanţate de Consiliul Europei, activau în toate ţările Europei de Est. 

În vitrină sunt expuse Buletinele și publicațiile Biroului, informații despre activitatea acestei structuri.



p;

.
Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

Achiziții recente - Republica Moldova la răscruce de lumi

 327(478) / D-92 I-1299149                                  Achizitii noi iunlie-septembrie 2025  

Republica Moldova la răscruce de lumi / Josette Durrieu, Florent Parmentier; pref. de Jean-Pierre Raffarin ; postf. de Jean-Pierre Chevènement și Catherine Lalumière ; trad. din fr. de Florin Milian.- Chișinău : Cartier , 2021.- 156 p. - ISBN: 978-9975-86-519-7

Cuprins:

Prefaţa de Jean-Pierre Raffarin, fost prim-ministru al Franței
Introducere
Partea întâi - ESEU DESPRE MOLDOVA
Capitolul 1. Cum se ajunge în Moldova
Moldova în ,zona de reşedinţă"
Franţa, a doua casă pentru basarabeni
Basarabenii porniţi să cucerească Lumea Nouă: Canada, Statele Unite si Argentina
Rusia, Germania și Basarabia
Emigraţia modernă
Capitolul 2. Dacă mi s-ar povesti Moldova
Călătorii medievali, Voltaire, Cantemir şi Tintin
Emmanuel de Martonne si Henri Barbusse: o dezbatere franceză
Poldévie și Moldova, subiect de glumă
Capitolul 3. Câte Rome, tot atâtea drumuri
De la Roma la Bizant
Latinii care se confruntă cu ,,a treia Romă"
Partea francofonă a Moldovei
  • Partea a doua - O SENATOARE FRANCEZA ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Capitolul 4. Josette Durrieu, trimisul special
Capitolul 5. Ce caută o senatoare franceză... in Găgăuzia?
Capitolul 6. Transnistria, generalul Lebed... Ca Polifem in peștera sa
Capitolul 7 Transnistria si Armata a 14-a rusă. Smirnov și grupul Ilascu
Capitolul 8. Incotro se îndreaptă Transnistria? Între izolare, ,,capitalism de contrabandă" și strategia de liber-schimb
Incotro se îndreaptă Transnistria, după încheierea epocii Smirnov?
Planul Kozak din 2003
EUBAM (Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă Frontalieră)
Capitolul 9. Marșul lung spre democrație
Așa iese la rampă și se pune în mişcare o nouă generaţie de lideri politici
Perioada 2002-2005 este tumultuoasă
Dezbaterea parlamentară trebuie să aibă loc in Parlament!
Noi alegeri legislative vor avea loc pe 29 iulie 2009.
Care sunt alternativele politice în joc?
Ascensiunea laborioasă și metodică a lui Marian Lupu
În 2010, criza politică a fost, pe moment, ţinută sub control în Republica Moldova
Unde se află tara cu adevărat? In funcţie de ce criteri se stabileşte clasificarea sociopolitică a partidelor si a cetăenilor?
Capitolul 10. Corupţie și scandaluri bancare. Oligarhi sunt instalaţi
Dar occidentalii, ei ce-au spus?
Dar unde a dispărut Marian Lupu? Este la Curtea de Conturi!
Capitolul 11. Moldova, o naţiune imaginară?
Limba noastră
  • Partea a treia
Epilog. Interviu pe două voci
Postfaţă de Jean-Pierre Chevènement, fost ministru
Postfață de Catherine Lalumière, fost ministru și fost Secretar General al Consiliului Europei (1989-1994)

Cartea , semnată de Josette Durrieu – fostă senatoare și raportor al Consiliului Europei pentru Republica Moldova – și de Florent Parmentier, politolog și profesor la Sciences Po Paris, își propune să aducă claritate asupra acestei realități complicate și să ofere cititorilor francofoni o imagine bine documentată, sinceră și profund umană despre Republica Moldova - țară aflată între Est și Vest.

Lucrarea este structurată în trei părți:

  1. Eseu geopolitic și istoric despre Moldova, care urmărește definirea caracteristicilor esențiale ale statului moldovean: de la realitățile geografice și istorice, la reprezentările externe și modul în care această identitate fragmentată a fost asimilată și acceptată în conștiința colectivă a populației. Autorii evocă Moldova ca un spațiu de sinteză între influențele latine și slave, un „laborator” în care se testează forme de adaptare, reziliență și reinventare într-un context regional instabil


  2. Note de călătorie ale lui Josette Durrieu, care oferă o perspectivă directă și adesea inedită asupra realității moldovenești. Prin portrete ale unor actori politici, relatări de întâlniri și observații lucide, autoarea ne introduce în universul unei democrații fragile, dar care se construiește pas cu pas, în ciuda corupției, a oligarhizării și a blocajelor instituționale.

  3. Dialog final între autori, în care se conturează posibile scenarii de viitor pentru Republica Moldova. Ce șanse are acest stat să evite autoritarismul? Cum își poate depăși dependențele externe și crizele interne? Ce rol joacă în ecuația europeană și cum își poate păstra pluralismul politic?

Cartea nu ocolește aspectele dificile: corupția endemică, influența oligarhilor, instabilitatea instituțională, criza demografică și ruptura teritorială reprezentată de Transnistria. Dar nu se limitează la un tablou sumbru. Dimpotrivă, oferă cititorului motive de speranță, remarcând:

  • absența riscului real de autoritarism (spre deosebire de alte foste republici sovietice);
  • mobilizarea societății civile și existența unui pluralism politic viu, deși tensionat;
  • reziliența populației, generozitatea și creativitatea sa.

Prin observațiile sale directe și fără a înfrumuseta realitatea, Josette Durrieu reușește să aducă în prim-plan oameni reali – unii corupți, alții vizionari –, care modelează zi de zi soarta Moldovei. Ea arată cum, dincolo de instituții disfuncționale sau interese partizane, există în societatea moldovenească o sete profundă de normalitate, demnitate și apartenență europeană.

Lucrarea cuprinde o prefață semnată de Jean-Pierre Raffarin, fost prim-ministru al Franței, și de postfețe ale lui Jean-Pierre Chevènement și Catherine Lalumière, două personalități marcante ale politicii franceze și europene. Această susținere editorială confirmă importanța volumului ca instrument de înțelegere geopolitică, istorică și culturală.

În concluzie, „Moldova la răscrucea lumilor” este o lucrare accesibilă, dar solidă din punct de vedere analitic, care reușește să ofere o imagine de ansamblu profundă asupra unei țări puțin cunoscute, dar esențiale pentru viitorul echilibrului est-european. Este o lectură obligatorie pentru diplomați, cercetători, studenți în științe politice, dar și pentru oricine dorește să înțeleagă mai bine parcursul post-sovietic al unui popor aflat la răscruce de drumuri – și de civilizații.

*     *     *

„Această lucrare este despre diplomația parlamentară în acțiune într-un teritoriu în care ignoranţa duce la strategii riscante, care constituie adesea factori de tensiune. La răscruce de lumi, Republica Moldova nu trebuie să fie terenul de joacă şi de influenţă al marilor puteri. Republica Moldova este puntea de legătură între Uniunea Europeană şi Rusia, iar diplomaţia parlamentară activă desfăşurată de Josette Durrieu întăreşte dialogul menit să evite conflictele inutile.” (Jean-Pierre Raffarin)

„Josette Durrieu şi Florent Parmentier ne-au zugrăvit, în tuşe succesive, un portret, aproape impresionist, al Republicii Moldova. o ţară de mărimea Belgiei, în epicentrul celor Trei Rome, o insulă de latinitate pierdută într-un ocean slav, o limbă (română), dar şi o istorie, cea a Basarabiei, prinsă între Imperiul Otoman şi Imperiul Rus, între România şi URSS, între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă, o situaţie geografică originală pe malul râului Nistru şi în apropierea Odesei, nu în ultimul rând, o dorinţă de independenţă ce-şi are rădăcinile în sentimentul de a nu fi nici in Occident, nici în Est, ci alcătuind o punte între două părţi ale Europei.” (Jean-Pierre Chevenement,)

„Scurt pe doi, Republica Moldova însăşi este o Europă la scară redusă ce rezumă problemele şi contradicţiile pe care Europa trebuie să le rezolve pentru ca numeroasele popoare care coexistă pe teritoriul său să trăiască împreună, în pace şi prosperitate. Lucrarea lui Josette Durrieu şi Florent Parmentier e bogată în informaţii precise şi reflecţii asupra acestor realităţi complexe. Totodată această carte se citeşte şi ca un roman de aventuri.” (Catherine Lalumiere, fost ministru şi fost secretar general al Consiliului Europei).

*     *     *

Cartea, în versiunea sa originală în limba franceză, a văzut lumina tiparului în 2019. Asociația prieteniei moldo-franceze "Cercle Moldavie", a publicat au articol semnat de Gilles Ribardière, în care autorul face o prezentare amplă a acestei lucrări de referință « La Moldavie à la croisée des mondes », menționând următoarele:

Autorii acestei lucrări au contribuit, de mulți ani, la promovarea în rândul publicului francofon a cunoașterii acestui stat (care se confundă parțial cu fosta Basarabie): Josette Durrieu, fostă senatoare, prin sprijinul acordat în organizarea conferințelor noastre în incinta Palatului Luxemburg; Florent Parmentier, profesor la Sciences Po, prin analizele sale pertinente prezentate cu ocazia acestor conferințe.

Lucrarea semnată de ambii autori beneficiază de cunoașterea lor excepțională a mecanismelor interne ale acestui tânăr stat aflat în căutarea unei identități solide.

Pentru a realiza acest demers, ei structurează textul în trei părți, într-un mod original: mai întâi un „eseu despre Moldova”, în care autorii încearcă să contureze caracteristicile complexe ale țării, definindu-i geografia, schițând liniile principale ale istoriei, prezentând modul în care a fost percepută de observatori externi și enumerând personalitățile moldovenești (sau basarabene) care au avut impact în interiorul și în afara granițelor.

A doua parte a lucrării este compusă din note de călătorie ale lui Josette Durrieu; acestea oferă portrete ale unor actori politici, ale căror atitudini ne ajută să înțelegem dificultățile construirii unui stat de drept.

În fine, partea a treia este prezentată sub forma unui dialog între cei doi autori, care schițează perspectivele de viitor ale Moldovei, într-un context geopolitic extrem de dificil.

Ceea ce face lectura cărții „Moldova la răscrucea lumilor” atât de pasionantă este faptul că, discutând despre un stat cu dimensiuni modeste, avem o privire de ansamblu asupra transformării dureroase a spațiilor care, până la sfârșitul secolului XX, aparțineau Imperiului Sovietic.

Totuși, nu totul poate fi transpus, căci există un specific evident:

„Moldova exprimă o formă de adaptare la o situație geografică periferică, dar și o sinteză culturală centrală între latini și slavi. [Ea] este singura țară din lume caracterizată prin această dualitate, combinând tensiuni geopolitice și bogăție culturală.” (p.141)

Această identitate atât de particulară se „citește” în adevăratul sens al cuvântului, plimbându-ne printre mormintele cimitirului evreiesc (capitolul 3):

„Prezența alfabetului ebraic nu este surprinzătoare în acest loc; însă coexistența alfabetelor chirilic și latin este revelatoare pentru istoria Moldovei, un adevărat ostrov al latinității – alături de România – în mijlocul unui spațiu majoritar slav, dar care împărtășește de asemenea o istorie comună cu spațiul rusesc.” (p.41)

Originalitatea evidentă a acestei țări constă tocmai în cele trei componente evocate astfel:

„Această țară… și-a luat de la prima Romă originea latină, de la a doua Romă – Bizanțul – religia ortodoxă, iar de la a treia – Moscova – o parte din structura sa administrativă și politică.” (p.40)

Autorii au dreptate să insiste asupra acestei trilogii definitorii pentru originile Moldovei, care de fapt îi garantează viitorul ca stat, în ciuda unui parcurs sinuos.

Natura acestui parcurs este ilustrată prin relatările întâlnirilor surprinzătoare ale lui Josette Durrieu, în special în cadrul misiunii sale de raportor pentru Moldova în calitate de membru al delegației franceze la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Ea conturează în repetate rânduri portrete savuroase ale interlocutorilor săi. Nu este vorba de complezență în relatările ei, ci de opinia lucidă a unei observatoare care, fără prejudecăți, prezintă realitatea unei țări modelate – din păcate – prea des de comportamentul îndoielnic al unei părți a clasei sale conducătoare.

Astfel, ea nu are niciun fel de indulgență față de politicienii care deturnează fără scrupule milioane de dolari, dar nu ezită să scoată în evidență simțul statal al altor lideri politici, chiar dacă metodele acestora nu corespund în întregime cu ceea ce ne oferă democrațiile parlamentare tradiționale.

Oricât de imprevizibil ar fi funcționarea instituțiilor moldovenești, Josette Durrieu și Florent Parmentier constată că această fostă posesie a Rusiei Sovietice, spre deosebire de alte foste republici „independente”, nu riscă să alunece spre un regim autoritar – iar acest noroc s-ar datora faptului că există o „diviziune a opiniei conform unor clivaje geopolitice, adesea denunțate ca o tară congenitală de către guvernanța Moldovei, [dar care] se dovedește probabil a fi unul dintre cei mai buni garanți ai pluralismului său” (p.145), potrivit lui Florent Parmentier.

Această carte este, așadar, indispensabilă pentru a înțelege ceea ce poate fi considerat un veritabil laborator pentru a aprofunda cunoașterea societăților post-comuniste, relevând în același timp specificitățile Republicii Moldova, și anume:

  • Absența riscului unui regim autoritar
  • Un teritoriu amputat (Transnistria)
  • Corupția unei părți a elitelor
  • Rolul oligarhilor
  • Demografie în declin...
  • Dar un popor generos, inventiv, ospitalier!

Despre toate acestea ne relatează, cu stil alert, cei doi autori.

Lucrarea beneficiază, de altfel, de o prefață semnată de Jean-Pierre Raffarin și de postfețe semnate de Jean-Pierre Chevènement și Catherine Lalumière. Un fapt care subliniază importanța acestei cărți!


 Detalii:
Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

CoE: e-publicații: Evaluarea articolului 19 din Convenția de la Budapesta privind căutarea și confiscarea datelor informatice stocate

Assessing Article 19 Budapest Convention on the search and seizure of stored computer data: Assessment Report: Adopted by the 31st Plenary of the T-CY on 12 December 2024 / Cybercrime Convention Committee (T-CY). - Strasbourg, 2024. - 292 p. 

Disponibil: https://rm.coe.int/t-cy-2023-4-assessment-rep-v92-12-dec-2024-/1680b2e13c


Comitetul Convenției privind Criminalitatea Informatică al Consiliului Europei a publicat un raport care evaluează implementarea articolului 19 din Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică de către 74 de țări părți la convenție. Acest raport detaliat se concentrează pe căutarea și confiscarea datelor informatice stocate, un instrument vital în lupta globală împotriva criminalității informatice și în colectarea probelor electronice legate de orice tip de infracțiune.

Articolul 19 - Abuzul de dispozitive

  1. Fiecare parte semnatară va adopta măsurile necesare pentru a face infracțiune abuzul de dispozitive, în scopul utilizării acestora pentru a comite o infracțiune prevăzută de această Convenție.
  2. Abuzul de dispozitive include: a) fabricarea, vânzarea, importul, distribuirea sau punerea la dispoziție a unui dispozitiv sau a unui program de calculator destinat sau având ca efect crearea sau transmiterea de date informatice false, care pot fi utilizate pentru a comite o infracțiune; b) utilizarea unui dispozitiv sau a unui program de calculator pentru a comite o infracțiune, inclusiv introducerea de date false în sistemele informatice.

De ce este importantă căutarea și confiscarea datelor informatice stocate

Capacitatea de a căuta sisteme informatice și de a confisca date informatice electronice este esențială pentru autoritățile judiciare în investigarea infracțiunilor informatice care implică probe electronice. Aceasta permite colectarea probelor digitale cruciale pentru urmărirea penală a infractorilor și prevenirea altor infracțiuni. Totuși, aceste puteri trebuie aplicate cu grijă pentru a echilibra aplicarea eficientă a legii cu protecția drepturilor individuale. Autoritățile trebuie să gestioneze scenarii complexe, precum căutarea în sisteme conectate, realizarea de copii ale datelor în locul confiscării întregului sistem sau eliminarea conținutului dăunător accesat, cum ar fi materialele care implică abuz sexual asupra copiilor.

Perspective cheie din raport

Raportul evaluează modul în care cele 74 de țări părți la Convenția de la Budapesta implementează articolul 19, care stabilește procedurile pentru căutarea și confiscarea datelor informatice stocate. Acesta analizează dacă țările utilizează puteri generale, specifice sau o combinație a acestora pentru a aplica această prevedere esențială. Raportul oferă nu doar o privire de ansamblu asupra practicilor actuale, ci include și recomandări pentru consolidarea eficacității acestor prevederi, asigurarea certitudinii juridice și îmbunătățirea măsurilor de protecție, așa cum sunt prevăzute în articolul 15 al convenției.

Privind spre viitor: consolidarea cadrului juridic

Acest raport este rezultatul unei examinări de doi ani, începută în 2022, subliniind importanța evaluării conformității cu Convenția de la Budapesta pentru a asigura eficiența sa continuă. Odată cu adoptarea raportului, comitetul va revizui implementarea recomandărilor în 2026, pentru a se asigura că părțile la convenție rămân aliniate cu standardele globale în lupta împotriva criminalității informatice.

Concluzie

Publicarea acestui raport reprezintă un pas important în îmbunătățirea cadrului juridic care reglementează investigațiile privind criminalitatea informatică și colectarea probelor electronice la nivel mondial. Prin furnizarea de orientări și recomandări clare, raportul contribuie la consolidarea angajamentului global de a combate eficient criminalitatea informatică, respectând în același timp drepturile omului și asigurând măsuri de protecție juridică.

*     *     *

MOLDOVA

Raportul analizează implementarea articolului 19 din Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică, cu accent pe căutarea și confiscarea datelor informatice stocate. Republica Moldova este menționată în mai multe secțiuni, fiind identificată ca un exemplu pozitiv în anumite domenii, dar și cu provocări specifice. În Anexa 10.1 („Examples of domestic legal provisions”) la acest Raport, Republica Moldova este inclusă la pagina 268, cu detalii despre legislația sa referitoare la căutarea și confiscarea datelor informatice stocate, în contextul implementării Articolului 19 din Convenția de la Budapesta.

Elemente cheie:

  1. Cadrul legislativ și proceduri de urgență
    Republica Moldova dispune de prevederi legale care permit intervenția în cazuri urgente, inclusiv situațiile de flagrant delict sau cele ce nu pot fi amânate. Aceasta asigură o reacție rapidă în prevenirea distrugerii probelor digitale​.

  2. Extinderea căutării datelor în alte sisteme
    Moldova a implementat măsuri pentru extinderea căutării la sisteme conexe aflate pe teritoriul său, conform articolului 19.2, contribuind la investigarea eficientă a cazurilor complexe​.

  3. Competențele autorităților și protecția datelor
    Raportul subliniază necesitatea menținerii integrității datelor în timpul și după confiscare. În Moldova, deși există reglementări generale, se recomandă adoptarea unor măsuri mai specifice pentru a asigura proporționalitatea și protecția drepturilor fundamentale​.

  4. Capacitatea instituțională și formare profesională
    Moldova beneficiază de suport prin proiecte ale Consiliului Europei, precum C-PROC, pentru dezvoltarea legislației și formarea autorităților în utilizarea tehnicilor digitale de investigație. Acest sprijin ajută la consolidarea capacității instituționale​.

  5. Provocări în implementare
    Similar altor state, Moldova întâmpină dificultăți legate de reglementarea accesului la date stocate în locații necunoscute sau externe. Acest aspect rămâne o provocare, în contextul creșterii utilizării serviciilor de tip cloud și a naturii transfrontaliere a datelor digitale​.

Recomandări:

  • Actualizarea legislației pentru a detalia procedurile specifice pentru confiscarea datelor digitale și a include măsuri pentru situații de urgență și acces transfrontalier.
  • Consolidarea instruirii autorităților competente pentru a aplica eficient măsurile prevăzute în articolul 19.
  • Cooperarea internațională și schimbul de bune practici cu alte state membre pentru a depăși provocările transfrontaliere.

Raportul subliniază contribuția semnificativă a Moldovei în implementarea Convenției de la Budapesta, dar și necesitatea de a aborda provocările emergente din domeniul criminalității informatice.

Convenția de la Budapesta privind criminalitatea informatică

Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

Expoziția de bannere „Asistența Uniunii Europene acordată Republicii Moldova”

Panourile informative, oferite de Centrul de Informare al Uniunii Europene „Europe Café”, au fost prezentate pentru prima dată în cadrul expoziției-eveniment „30 de ani ai parcursului Republicii Moldova spre Uniunea Europeană” (mai-iulie 2024). https://cpescmdlib.blogspot.com/2024/05/expozitia-30-de-ani-ai-parcursului.html  



După încheierea expoziției, bannerele au fost plasate la etajul 3, în spațiul expozițional al CPESC.



Bannerele conțin unele date și cifre referitoare la parteneriatul UE cu RM (la data 30.04.24) privind:
  • Suportul pentru pentru redresarea economică a RM
  • Suportul pentru depășirea crizei energetice
  • Suportul pentru reziliență și implementarea reformelor
Acum, vizitatorii și utilzatorii BNRM au ocazia să se familiarizeze cu aceste informații și să cunoască mai detaliat rezultatele cooperării UE cu RM.














Prin intermediul expoziției se demonstrează încă o dată faptul că Uniunea Europeană este cel mai important partener de dezvoltare al Republicii Moldova.

👉📘  Versiunea completă  a prezentării

(NOU) Expozitia de banere este în proces de actualizare cu cea mai recentă informație privind Planul de creștere pentru Republica Moldova susținut de UE (2025-2027)

tinyurl.com/8vydzuk9 






Foto


ALBUM FOTO

https://www.facebook.com/media/set/?vanity=cpescmdbnrm&set=a.792611733082997

Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , ,

Achiziții recente - Relațiile economice moldo-române (1990-2010)

 339.9 / C-30 III-140171


CASTRAVEŢ, Lucia. Relațiile economice moldo-române : Monografie (1990-2010) : Experiențe si oportunități / Lucia Castraveț; Academia Română. Institutul Național de Cercetări Economice "Costin C. Kirițescu" . ─ București : Editura Centrului de Cercetări Economice "Costin C. Kirițescu", 2022. - 243 p. : tab. - (Sed vitae discimus).
Anexe : p. 175-243.
Bibliogr. : p. 163-174 (149 tit.)
ISBN: 978-973-159-280-0

Studiul  tinteşte relaţiile economice dintre Republica Moldova și România, privite prin prisma integrării în UE, materie care, de altfel, rămâne relativ puţin explorată în literatura economică de specialitate. 

Lucrarea este corespunzător structurată, desfăşurânduse pe 2 părţi, cu segmentare pe 3 capitole, care se succed într-o logică potrivită, urmărind consecvent direcţia generală de cercetare. 

Fiecare dintre cele două părți ale investigației oferă un conținut bogat de idei, analize judicioase ale problemelor de teorie și realitate economică și informații statistice subordonate înțelegerii incidentelor relațiilor dintre cele două tari. 

Totodată, se urmărește prezentarea impactului relațiilor dintre Republica Moldova și România asupra evoluției economice a acestor state. Problema abordată rămâne o preocupare pentru Republica Moldova. Evidențierea reușitelor, dar și a insucceselor sale, poate fi oportună în strategia de aderare la Uniunea Europeană.

Cuprins

PARTEA I EVOLUȚIA RELATIILOR ECONOMICE MOLDO-ROMÂNE.
CAPITOLUL 1. PREMISELE OBIECTIVE ALE DEZVOLTĂRII RELATIILOR ECONOMICE ACTUALE MOLDO-ROMÂNE.
1.1. Aspecte generale privind evoluţia economică a Basarabiei în cadrul economiei României.
1.2.Actualitatea amplificării şi eficientizării colaborării economice dintre Republica Moldova şi România.
CAPITOLUL 2. RELAȚIILE ECONOMICE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI ROMÂNIA ÎN PERIOADA DE DUPĂ 1989.
2.1. Reformarea cadrului normativ-juridic de colaborare multilaterală între cele două entități statale .
2.2. Evolutia comparativă a economiilor Republicii Moldova şi României în ultimele două decenii.
2.3. Analiza în dinamică a relaţiilor comerciale dintre Republica Moldova şi România.
2.4. Experiente de dezvoltare a altor forme de colaborare socioeconomică moldo-română.
PARTEA A II-A PERSPECTIVE DE COOPERARE 
CAPITOLUL 3. DIRECȚIILE DE APROFUNDA A RELATIILOR MOLDO-ROMÂNE ÎN CONDIȚIILE INTEGRĂRII ÎN EU.
3.1 Republica Moldova: de la microintegrare transfrontalieră spre macrointegrare europeană.
3.2. Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană - direcţie strategică în dezvoltarea relatiilor socioeconomice moldo-române.

Segmente de conținut inovative:

  • Generalizarea premiselor obiective ale dezvoltării relațiilor economice actuale moldo-române, inclusiv fundament ipotezei că, prin nivelul dezvoltării socioeconomice înregistrat perioada interbelică, Basarabia s-a integrat reuşit în cadrul economiei României.
  • Identificarea nivelurilor de dezvoltare socioeconomică a Republicii Moldova (de după adoptarea Declarației de suveranitate din 23 iunie 1990) și României (de după Revoluția din decembrie 1989), precum şi elucidarea/clarificarea considerentelor și cauzelor majore în cazul sporirii decalajului cantitativ și calitativ de progres sau dezvoltare dintre entitățile respective, în baza analizei comparative a economiilor acestor state.
  • Investigarea procesului de (pre)aderare a României la Uniunea Europeană, prin scoaterea în evidentă a mecanismelor de derulare a principalelor prevederi ale Tratatului de aderare (unde se includ acquis-ul comunitar la cele 31 de capitole), inclusiv a procedurilor de derulare a negocierilor în cadrul fiecărui capitol, precum şi impactul aderării pentru domeniile negociate, reliefând, în acest fel, actualitatea procesului în general și pentru Republica Moldova în special.
  •  Sistematizarea şi evaluarea cadrului normativ-juridic bilateral reformat (care cuprinde peste 125 de tratate/acorduri bipartite semnate în perioada 1990-2010), consolidat ca bază a colaborării multilaterale între Republica Moldova si România, precum relevarea/remarcarea cauzelor de influentă stimulatoare scaz a bazei normativ-juridice asupra dezvoltării colaborării e mice pe multiple planuri. 
  • Cercetarea principalelor forme de colaborare socioeconomica moldo-română din perioada 1990-2009/2010, având ca baza economică prioritățile politicilor externe ale părților, precum si identificarea oportunităților majore privind facilitarea și eficientizarea colaborării dintre aceste state, ținând seama că, în perioada analizată, se constată lipsa unor studii complexe în acest domeniu 
  • Evidențierea unor probleme de ordin legislativ, socioeconomic etc., apărute în procesul dezvoltării relațiilor de cooperare transfrontalieră, a zonelor limitrofe eligibile din România şi Republica Moldova prin intermediul celor trei euroregiuni Siret-Prut-Nistru, Prutul de Sus şi Dunărea de Jos şi al programelor de cooperare cu finanțare europeană, precum şi argumentarea măsurilor privind activizarea şi sporirea eficacității colaborării transfrontaliere dintre aceste entități.
  • Elaborarea unor propuneri în vederea accelerării procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în contextul unui program de acțiuni comune de colaborare în diverse domenii, şi estimarea consecințelor posibile, începând chiar cu perioada de preaderare.
 VEZI de asemenea  tinyurl.com/5xc8v7fc


Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , , ,

Expoziția "România europeană - furnizor de expertiză în procesul integrării europene a Republicii Moldova"



CPESC organizează în perioada 10 ianuarie - 20 februarie 2022 expoziția tematică de publicații, intitulată “România europeană - furnizor de expertiză în procesul integrării europene a Republicii Moldova: în contextul celei de-a 15-a aniversări de la aderarea României la UE”

Republica Moldova fiind un stat cu aspirații de integrare europeană, împreună cu cetățenii săi poate să se orienteze și să învețe multe istorii de succes din experiența în domeniu a României, preluarea de exemple pozitive și bune practici, anticiparea și/sau evitarea unor greșeli deja comise.

Experiența României, care a parcurs această cale de aderare la UE, este foarte importantă pentru Republica Moldova, date fiind beneficiile și costurile de pre-aderare, atât naționale, cât și sectoriale.

Publicațiile și resurse prezentate în expoziție reflecta mai multe aspecte de pre-aderare, post-aderare si experiența în calitate de stat membru UE, cu drepturi depline.



Expoziția este compartimentată în felul următor:
  • Impactul aderării României la UE


Beneficiile aduse cetățenilor și societății noastre sunt concrete și înseamnă îmbunătățirea vieții de zi cu zi, fie că vorbim despre piața internă, protecția mediului, digitalizare, libera circulație și oportunitățile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanțarea dezvoltării și a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educația./ din Mesajul Președintelui României, Klaus Iohannis, 01.01.2022
  • Valorificarea experienței României în contextul procesului de asociere a Republicii Moldova la UE
..Suntem, în egală măsură, ca stat care valorifică experiența propriei aderări la Uniune acum 15 ani, pregătiți să acționăm în continuare pentru a transmite mai departe valorile și principiile europene, în vecinătatea noastră, către partenerii noștri care au făcut o opțiune strategică solidă, pe calea reformelor și a proceselor de modernizare europeană.../ Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-ministrul României, 01.01.2022

 

  •  Parteneriatul Strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova 
https://mfa.gov.md/img/docs/0001739.pdf
Este încurajator faptul că Declarația comună a impulsionat substanțial legăturile dintre Republica Moldova și România, plasându-le în albia firească a ascensiunii continue, dezvoltându-le pe un făgaș pragmatic, în spiritul parteneriatului privilegiat stabilit între statele noastre. Comunitatea de valori și cultură, precum și susținerea necondiționată a implementării valorilor și standardelor europene de către Republica Moldova au constituit baza succesului obținut nu doar pe palierul cooperării bilaterale, ci și în materie de apropiere a țării mele de Uniunea Europeană./ din Mesaj cu ocazia împlinirii unui deceniu de la semnarea Declarației comune privind instituirea unui parteneriat strategic între Republica Moldova și România Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu , Chișinău, 29 decembrie 2020


Vă invităm să vă familiarizați cu aceste publicații expuse la expoziție și cu multe altele din colecția BNRM, precum și cu o serie de resurse în format online:

Publicații IER 

Publicații CRPE

Mai multe informații

Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană

România la Uniunea Europeană


                                                                                                                           Actualizat iunie 2022
Vezi de asemenea




Publicat de Niciun comentariu:
Etichete: , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)

Cautare in

Traduceti