CoE: Achiziții noi - Istorii comune pentru o Europă fără linii de demarcaţie

CoE: Achiziții noi

Shared histories for a Europe without dividing lines / Council of Europe. - Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2018. - 451 p.

(ebook) Disponibil: https://rm.coe.int/shared-histories-for-a-europe-without-dviding-lines/1680994a97

"Istoriile comune pentru o Europă fără linii de demarcație" este o lucrare interactivă destinată formatorilor de profesori, profesorilor în formare, profesorilor în exercițiu și elevilor lor. Scopul principal al acestui proiect este să ofere un instrument interactiv prin intermediul căruia aceștia să exploreze și să înțeleagă mai bine istoria europeană, concentrându-se pe interacțiunile și convergențele semnificative care au avut loc în acest spațiu.

Publicația conține exemple relevante de materiale didactice, legate de evenimente istorice importante și de modul în care acestea au influențat Europa. Aceste exemple sunt însoțite de strategii, metode și tehnici de predare, menite să dezvolte o înțelegere mai profundă a acestor interacțiuni și convergențe. Toate aceste materiale au fost elaborate în cadrul unei metodologii active și a unei abordări didactice, care promovează multiperspectivitatea și dezvoltarea de competențe-cheie.

Prin intermediul acestui instrument pedagogic, Consiliul Europei urmărește să ofere ghidare și orientare profesorilor de istorie, încurajându-i să contribuie la construirea unui viitor mai pașnic, bazat pe respectul pentru demnitatea umană, drepturile omului și libertățile fundamentale. De asemenea, se dorește să stimuleze creativitatea în procesul de predare și să ajute profesorii să găsească metode adecvate de predare a istoriei în lumea diversă a secolului al XXI-lea.

Această lucrare interactivă oferă o colecție de teme bine documentate, selectate cu grijă pentru a acoperi diverse aspecte ale istoriei europene. 

1 Impactul Revoluţiei Industriale
2 Dezvoltarea sistemului de educaţie
3 Reflectarea drepturilor omului în istoria artei
4 Europa şi Lumea

Aceste teme reprezintă istorii comune. Pentru fiecare temă, au fost alese conținuturi cu atenție, care facilitează analize importante și interesante și încurajează cititorul să se angajeze în cercetări istorice relevante. Fiecare temă conține un set de unități de învățare adaptate la diferite grupuri de vârstă. Acestea oferă profesorilor sprijinul necesar pentru a crea alte unități de învățare potrivite contextului lor educațional.

1 Impactul Revoluţiei Industriale

37 / S-53   IV-65730   H1.1/2018/SH

Vol. 1, The Impact of the Industrial Revolution  ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2018-  P.1-223 p. : il., h.

În: Shared histories for a Europe without dividing lines.; Council of Europe . ─ Strasbourg[sn], 2018-, 4 Vol.

Începând în Regatul Unit la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Revoluția Industrială s-a răspândit rapid, deși la rate diferite și în forme diferite, în întreaga zonă europeană și restul lumii. Aceasta nu a fost doar o revoluție tehnică; a fost o transformare amplă a civilizației. Perioada a fost deosebit de bogată atât în ceea ce privește interacțiunile și convergențele, cât și în tensiuni și conflicte.

Revoluția Industrială a modificat radical structura socială, culturală și politică a societăților europene. Proletarizarea unui număr mare de oameni care lucrau în agricultură a fost una dintre forțele motrice ale schimbării sociale care, deși s-a produs în contexte extrem de variate, a condus la structuri sociale și culturale foarte similare și la mișcări politice în toate țările europene. Toate regiunile care au fost afectate în mod deosebit de Revoluția Industrială au suferit schimbări majore în infrastructura urbană și în relațiile dintre oraș și mediul rural. În ciuda diferențelor majore la nivel local, regional și național, creșterea spectaculoasă a populației urbane din Europa și consecințele planificării orașelor au dus la un model "oraș industrial" larg împărtășit. Acesta consta într-un amestec adesea confuz și aproape niciodată planificat de activități economice, tipuri variate de locuințe și sisteme de comunicare internă și facilități.

Revoluția Industrială a adus treptat o transformare radicală a conceptelor de timp și spațiu. Instituirea noilor legături de comunicare a facilitat libera circulație atât a bunurilor, cât și a oamenilor - și, implicit, a ideilor și informațiilor. Aceste noi legături (căi ferate, canale, drumuri și ulterior, telecomunicații) au modificat în mod fundamental percepția oamenilor asupra spațiului și timpului.

În majoritatea țărilor europene, trecutul industrial, care se reflectă astăzi nu doar în clădiri și rețele de transport, ci și în arhive industriale, mărturii oculare și numeroase artefacte și opere de artă, este din ce în ce mai recunoscut ca o parte semnificativă a patrimoniului istoric, pe picior de egalitate cu alte perioade importante din istoria noastră. Promovarea acestui patrimoniu este nu doar un mijloc de îmbunătățire a cunoașterii istorice, ci și o modalitate de evidențiere a momentelor importante din istorie din toate punctele de vedere posibile.

La sfârțitul publicației sunt operite mai multe rapoarte prezentate în cadrul seminarelor și conferințelor, printre care și Raportul profesorului Mihai Manea REFLEXII ASUPRA REVOLUȚIEI INDUSTRIALE ÎN ROMÂNIA ȘI EUROPA DE SUD-EST: ÎNTRE SPECIFICITATE ȘI NECESITATE - DE CE ATÂT DE TÂRZIU?

2 Dezvoltarea sistemului de educaţie

37 / S-53   IV-65731   H1.1/2018/SH
Vol. 2, The Development of Education . ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2018, - 224-415 p. : il., h.
Texte : lb. engl., fr.
În: Shared histories for a Europe without dividing lines.; Council of Europe . ─ Strasbourg[sn], 2018-, 4 Vol.

Evoluțiile în domeniul educației, de la practicile tradiționale la sistemele moderne de învățământ, au fost marcate de o multitudine de interacțiuni care au afectat întreaga zonă europeană. Un studiu asupra istoriei educației în Europa relevă o unitate în care dezvoltările specifice în domeniul educației ale diferitelor națiuni sunt puternic legate. Unitatea și coeziunea sunt prezente în dialog, alături de lupta fiecărei națiuni de a se distinge de celelalte. Activitatea educațională a contribuit la dezvoltarea Europei într-o cultură a dialogului.

Dezvoltarea sistemelor de educație a răspuns treptat necesității de a acoperi întreg teritoriul statului și de a asigura acces egal la educație pentru toți. Pe de o parte, ar fi posibil să se compare structura sistemelor, iar pe de altă parte ar fi posibil să se analizeze etapele de democratizare, în special în ceea ce privește egalitatea între bărbați și femei, aspecte legate de segregarea socială și idei despre durata învățământului obligatoriu. Un concept învechit al educației ca pregătire necesară și suficientă pentru viața ulterioară poate fi luat în considerare alături de conceptul de învățare pe tot parcursul vieții.

Pedagogia și metodologia au suferit transformări enorme de-a lungul istoriei. Dezbaterea a îmbogățit istoria educației în sala de clasă prin schimburi fructuoase și interacțiuni la nivel european și internațional.

Dacă marile sisteme de educație sunt în mod fundamental legate, în ceea ce privește forma și conținutul lor, de statul național, istoria educației în Europa este, de asemenea, marcată de diferite niveluri de intensitate în funcție de perioadă, printr-un schimb intensiv de cunoștințe, idei și actori. Astfel de schimburi au condus la schimbare. Nașterea centrelor universale de învățare, universităților, a fost un proces de origine în special europeană și s-a dezvoltat o moștenire comună la universități, instituțiile academice originale. În prezent, învățământul superior european se află într-un proces de reformă care a început cu masificarea învățământului superior în anii '60 și continuă astăzi cu procesul de reformă Bologna.

Publicația se încheie cu mai multe rapoarte prezentate în cadrul seminarelor și conferințelor, printre care și Raportul profesorului din Rusia, Olga Pavlenko, Manualele din federația rusă: actualizarea experienței istorice din anii '90 până în anii 2000

3 Reflectarea drepturilor omului în istoria artei

37 / S-53 IV-65732 H1.1/2018/SH

Vol. 3, Human rights as reflected in the history of art . ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2018. - 416-595 p. : il., scheme, h.

În: Shared histories for a Europe without dividing lines.; Council of Europe . ─ Strasbourg[sn], 2018-, 4 Vol.

Drepturile omului sunt înțelese în mod obișnuit ca fiind drepturi inalienabile și fundamentale la care o persoană are dreptul doar pe motiv că este umană. Se poate argumenta că conceptul de drepturi ale omului a apărut în filosofia greacă și în diferitele religii ale lumii. Cu toate acestea, în perioada Iluminismului, drepturile omului au devenit un concept explicit. Oamenii au început să fie văzuți ca indivizi autonomi cu drepturi ce trebuiau protejate, drepturi care puteau fi invocate pentru a contesta guvernele și care erau o condiție necesară pentru demnitatea umană. Cu toate că ar putea exista un acord general că astfel de drepturi există, din punct de vedere istoric ele au ridicat și continuă să ridice întrebări problematice și controversate. Ce se întâmplă atunci când drepturile intră în conflict? Care sunt limitele legitime, dacă există, care ar trebui impuse exercitării drepturilor individului? Se extinde libertatea de exprimare și asupra celor care ar putea nega existența drepturilor omului? , etc.

Publicația conține, de asemena, și rapoarte ale experților cu privire la reflectarea drepturilor omului în diverse genuri artistice și epoci culturale: pictura, muzeele, teatrul, și altele.

4 Europa şi Lumea

 37 / S-53   IV-65733   H1.1/2018/SH

 Vol. 4, Europe and the World . ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2018. - 597-901 p. : il., scheme, h.
În: Shared histories for a Europe without dividing lines.; Council of Europe . ─ Strasbourg[sn], 2018-, 4 Vol.

Zona europeană nu a fost niciodată închisă. A influențat restul lumii la fel de mult pe cât a fost marcată profund și de influențele externe.

Multe dintre lucrurile care au devenit o parte integrantă a vieții europene, precum cafeaua, ceaiul, cacao (în Europa luate adesea cu zahăr), tutunul, cartofii, roșiile, porumbul sau paprika, care au ajuns în Ungaria din Lumea Nouă prin intermediul Turciei, inițial nu sunt de origine europeană. Multe lucruri asociate cu țări non-europene, cum ar fi pampasul cu gauchosi și vitele în cazul Argentinei sau vinul în cazul Chiliei, sunt de fapt europene.

Europa trebuie să găsească modalitatea de a reuși să împace valorile universale, solicitate de globalizare, cu valorile individuale legate de rădăcinile din care nu pare nici posibil, nici de dorit să le desprindă. În timp ce aceasta a fost o preocupare de mult timp a Europei, devine tot mai des cazul că toate țările implicate în globalizare doresc să-și păstreze ceea ce le-a individualizat până acum.

Europa în ultimele două secole este rezultatul unui model de dezvoltare cu multe similarități, precum și rezultatul multor răspunsuri instituționale și culturale diferite. Aceste două axe probabil reprezintă tensiuni care nu trebuie rezolvate, ci doar gestionate în mod indefinit.

La finanlul publicației sunt oferite o serie de  rapoarte prezentate în cadrul seminarelor, printre care și Raportul Profesorului român Carol Căpiță Privind prin fereastră. lumea în manualele românești post-1989

Cu ajutorul acestei resurse, profesorii pot utiliza conținuturile și unitățile de învățare incluse pentru a dezvolta lecții captivante și relevante, adaptate contextului lor educațional. Prin promovarea unor abordări active și prin accentul pus pe dezvoltarea competențelor-cheie, se încurajează elevii să devină cetățeni responsabili și informați, conștienți de interconexiunile istorice și de importanța construirii unui viitor bazat pe pace și respect reciproc în Europa și în lumea înconjurătoare.

Istoriile comune pentru o Europă fără linii de demarcaţie: Pliant

Disponibil: https://rm.coe.int/CoERMPublicCommonSearchServices/DisplayDCTMContent?documentId=0900001680654570

Vezi de asemenea

Colectia CoE privind educatie/predarea istoriei 

https://cpescmdlib.blogspot.com/2013/02/colectii-h11-educatie-primara-medie.html