CoE: e-publicații: Impactul practic al monitorizării GRETA

Practical impact of GRETA’s monitoring work in improving the implementation of the Convention on Action against Trafficking in Human Beings / Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings (GRETA). - Strasbourg: Council of Europe, March 2024. - 90 p.

Disponibil:  https://rm.coe.int/booklet-practical-impact-of-greta-s-monitoring-work-in-improving-the-i/1680aef8ef

Accesat la 26.03.2024

Impactul practic al muncii de monitorizare a GRETA în îmbunătățirea implementării Convenției privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane / Grupul de Experți în Acțiune împotriva Traficului de Persoane (GRETA),

Convenția Consiliului Europei din 2005 privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane este primul instrument legal internațional care adoptă o abordare bazată pe drepturile omului în combaterea traficului de persoane. Implementarea sa este monitorizată de Grupul de Experți în Acțiune împotriva Traficului de Persoane (GRETA), care emite rapoarte pe țări, urmărind evoluția eforturilor de combatere a traficului de persoane și identificând lacune în implementarea Convenției, precum și bune practici.

Pe baza rapoartelor GRETA, Comitetul Părților la Convenție adoptă recomandări, cerând statelor părți să raporteze măsurile luate pentru implementarea acestora.

Această publicație oferă o selecție de exemple de situații în care statele părți la Convenție au luat măsuri pentru îmbunătățirea legislației, politicilor și practicilor lor în lumina rapoartelor GRETA și a recomandărilor Comitetului Părților. Munca de monitorizare a GRETA a fost un factor integral care a contribuit la aceste schimbări.

Convenția Consiliului Europei privind Acțiunea împotriva Traficului de Persoane (ROM)

Raportul explicativ (ROM)

Cât privește Republica Moldova:

• În conformitate cu recomandările primului raport al GRETA (2011), au fost amendate prevederile Codului Penal cu scopul de a clarifica distincția între munca forțată și traficul în scopul exploatării muncii, pe de o parte, și între proxenetism și traficul în scopul exploatării sexuale, pe de altă parte. Mai mult, a fost criminalizată utilizarea serviciilor unei victime a traficului de persoane, cu cunoștință că persoana a fost traficată.
  
  
• În primul său raport, GRETA a invitat autoritățile moldovene să efectueze o evaluare independentă a implementării Planului Național de Acțiune. Secretariatul Permanent al Comitetului Național a comandat evaluări externe ale Planurilor Naționale de Acțiune Antitrafic în perioada 2010-2011 și 2012-2013, care au fost realizate de ONG-ul La Strada Moldova, cu finanțare din partea OSCE.
  
  
• În urma celui de-al doilea raport de evaluare al GRETA (2016), cadru legislativ relevant pentru acțiunea împotriva traficului de persoane a fost dezvoltat în continuare. Au fost introduse forme suplimentare de exploatare în Articolul 165 din Codul Penal (CP), care criminalizează traficul de persoane, și Articolul 206 din CP privind traficul de copii.
  
  
• În al doilea său raport de evaluare, GRETA a considerat că autoritățile moldovene ar trebui să ia măsuri suplimentare în domeniul prevenirii traficului în scopul exploatării muncii. În 2018 a fost adoptată o nouă lege care reglementează activitatea agențiilor private care facilitează angajarea în străinătate. În iulie 2013, Centrul de Poliție pentru Combaterea Traficului de Persoane a semnat un acord de cooperare cu Inspectoratul de Stat al Muncii privind prevenirea și identificarea timpurie a traficului de persoane în scopul exploatării muncii și muncii forțate, care prevedea operațiuni comune și schimb de date. În plus, între martie și mai 2019, s-a desfășurat o campanie națională de informare finanțată de Ambasada SUA, concentrată pe riscurile traficului de persoane în scopul exploatării muncii în străinătate.
  
  
• Legea nr. 137 privind Reabilitarea Victimelor Infracțiunilor, care prevede servicii minime de sprijin pentru victimele infracțiunilor, inclusiv acces la compensație de stat, a intrat în vigoare în ianuarie 2018.
  
  
• Cu scopul de a îmbunătăți răspunsul justiției penale la traficul de persoane, în iunie 2019, la Chișinău, a fost înființat un panel specializat de judecători pentru a se ocupa de cazurile de trafic de persoane și infracțiuni conexe.

Mai multe informații despre GRETA și Republica Moldova:

Intrarea în vigoare a Convenției Anti-Trafic a Consiliului Europei: 1 februarie 2008  

► 2011: 1 report de evaluare  

► 2016: 2 report de evaluare

► 2020: 3 report de evaluare

CoE: e-publicații: Traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă

Preventing and combating trafficking in human beings for the purpose of labour exploitation: Recommendation CM/Rec(2022)21 / Committee of Ministers. - Strasbourg: Council of Europe, 2023. - 34 p. - (Accesat la 06.03.2023).

Disponibil: https://edoc.coe.int/en/trafficking-in-human-beings/11413-preventing-and-combating-trafficking-in-human-beings-for-the-purpose-of-labour-exploitation-recommendation-cmrec202221.html

Prevenirea și combaterea traficului de ființe umane în scopul exploatării prin muncă

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin muncă este în creștere în Europa, afectând un număr tot mai mare de femei, bărbați și copii.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat, la 27 septembrie 2022, o Recomandare privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane în scopul exploatării prin muncă. 

Recomandarea solicită statelor membre ale Consiliului Europei să adopte legi, politici și strategii naționale, urmând o abordare bazată pe drepturile omului și centrată pe victimă, și consolidând reglementarea pieței muncii. 

Aceasta completează instrumentele obligatorii din punct de vedere juridic existente, în special Convenția Consiliului Europei privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane și se bazează pe activitatea de monitorizare și îndrumările Grupului de experți pentru acțiunea împotriva traficului de ființe umane (GRETA), jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și concluziile și deciziile Comitetului European pentru Drepturile Sociale.

Expunerea de motive a recomandării conține un set cuprinzător de măsuri în domeniile prevenirii, protecției, urmăririi penale și parteneriatelor. Conține, de asemenea, măsuri pentru a se asigura că întreprinderile și organizațiile publice acționează cu diligența necesară și cartografiază și abordează riscurile traficului de ființe umane în lanțurile lor de aprovizionare și achiziții.

DIN CUPRINS: 

INTRODUCERE

RECOMANDAREA CM/REC(2022)21

RAPORTUL EXPLICATIV

I. Prevenire

Reglementarea pieții muncii 

II. Protecție

Identificarea victimelor

Ajutor și protecție

Acces la compensații și alte despăgubiri

Prevederi non-punitive

Protecția copiilor victime ale traficului de ființe umane în scopul exploatării prin muncă 

III. Urmarire penala

Înțelegerea legăturii de cauzalitate dintre încălcarea legislației muncii și traficul în scopul exploatării prin muncă

Depistare, investigare și urmărire penală 

IV. Parteneriate și cooperare internațională

V. Acțiune pentru a permite responsabilitatea corporativă și a impune răspunderea corporativă

Vezi de asemenea

CoE : e-publicații (2019-2023) - Combaterea traficului de ființe umane

CoE: e-publicații - Compendiu de bune practici în combaterea traficului de ființe umane în scopul exploatării prin muncă

Compendium of good practices in addressing trafficking in human beings for the purpose of labour exploitation / Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings (GRETA). - Strasbourg: Council of Europe. - 2020. - 53 p. [Accesat 23.01.2023]

Disponibil: https://edoc.coe.int/en/trafficking-in-human-beings/10984-compendium-of-good-practices-in-addressing-trafficking-in-human-beings-for-the-purpose-of-labour-exploitation.html

Traficul de ființe umane în scopul exploatării prin muncă este unul dintre cele mai provocatoare aspecte ale „sclaviei moderne”. 

Este o provocare din multe puncte de vedere: deoarece în practică apar diferențe în interpretarea și aplicarea standardelor de muncă și în definirea exploatării prin muncă, deoarece victimele preferă să nu depună plângeri sau să depună mărturii, deoarece depind adesea de traficanții lor pentru când este vorba de muncă și locuință, și nu în ultimul rând pentru că combaterea traficului în scopul exploatării prin muncă necesită o acțiune coordonată între stat, societatea civilă, sindicate și sectorul privat.

Conștientizarea instituțiilor cu privire la specificul traficului în scopul exploatării prin muncă mult timp a fost limitată în comparație cu nivelul de conștientizare cu privire la traficul în scopul exploatării sexuale. Acest lucru are în mod clar implicații în ceea ce privește lipsa identificării proactive a situațiilor de exploatare prin muncă. 

Scopul acestui compendiu este de a evidenția măsurile luate de statele părți la Convenția privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane pentru a preveni și combate traficul în scopul exploatării prin muncă și pentru a oferi o sursă de inspirație și orientare în eforturile lor viitoare.

DIN CUPRINS

• Incriminarea traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă 
• Cadrul politic și instituțional
• Mandatul, resursele și pregătirea inspectoratelor de muncă pentru a aborda traficul de persoane
• Instruirea privind combaterea traficului în scopul exploatării prin muncă
• Aplicarea standardelor dreptului muncii în toate sectoarele economiei și asupra lucrătorilor fără acte
• Sporirea gradului de conștientizare
• Prevenirea direcționată pentru grupurile expuse riscului
• Măsuri de descurajare a cererii, inclusiv prin parteneriate public-private
• Identificarea victimelor
• Asistență acordată victimelor traficului în scopul exploatării prin muncă
• Despăgubiri și alte remedii
• Răspunsul justiției penale
• Răspunderea corporativă
• Dispoziții non-punitive
• Colectarea datelor
• Cercetare