CoE: e-publicații: Comitetul European pentru drepturi sociale. Raport anual 2024

Activity Report 2024 / The European Committee of Social Rights. - Council of Europe, 2025. - 71 p.; Idem [Resursă electronică]. - URL: https://rm.coe.int/prems-055525-gbr-2005-rapport-social-rights-txt-16x24-final/4880284eed

În Raportul de activitate pe 2024, Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) al Consiliului Europei a îndemnat guvernele europene să se asigure că salariul minim net reprezintă cel puțin 60% din salariul mediu net național; să introducă plafoane pentru prețurile produselor alimentare de bază și să ofere sprijinuri mai bine direcționate; să garanteze accesul stabil la energie la prețuri accesibile; să abordeze problema accesibilității locuințelor și riscurile de lipsă de adăpost prin plafonarea chiriilor, majorarea beneficiilor pentru locuințe și extinderea fondului de locuințe sociale; să se asigure că sistemele de securitate socială țin pasul cu inflația.

În introducerea la Raport, Aoife Nolan, Președintele Comitetului pentru drepturi sociale, a menționat: 

Anul 2024 a înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește avansarea sistemului Cartei Sociale Europene. Principala evoluție în acest sens a fost Conferința la nivel înalt privind Carta Socială Europeană, organizată sub auspiciile Președinției lituaniene a Consiliului Europei, în iulie. Acest eveniment a reunit principalii actori ai sistemului Cartei, într-un spirit de dialog constructiv.

Conferința a servit nu doar ca platformă de reflecție, ci și ca un catalizator pentru angajamente politice concrete în favoarea justiției sociale. Printre participanți s-au numărat miniștri și înalți oficiali responsabili de drepturile sociale și politica socială din întreaga Europă, Președintele Adunării Parlamentare, Președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale, Comisarul pentru Drepturile Omului, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, OIM, agenții ONU, parteneri sociali și organizații ale societății civile.

Un rezultat esențial al conferinței a fost Declarația de la Vilnius, o reafirmare a indivizibilității și interdependenței tuturor drepturilor omului, inclusiv a drepturilor sociale. Bazându-se pe Declarația de la Reykjavik (mai 2023), Declarația de la Vilnius a subliniat importanța existenței unui cadru solid și receptiv pentru drepturile sociale în Europa. Ea a salutat angajamentul statelor membre ale Consiliului Europei de a promova justiția socială și, în special, eforturile făcute de state pentru a accepta un nivel ridicat de angajament privind drepturile sociale, precum și acțiunile concrete ale statelor părți la Carta Socială Europeană pentru a răspunde constatărilor și concluziilor Comitetului European pentru Drepturi Sociale.

Declarația a accentuat, de asemenea, importanța dialogului și cooperării cu autoritățile naționale, locale și regionale, precum și cu partenerii sociali, în vederea implementării unor politici sociale bazate pe drepturi. Conferința a dus la noi acceptări ale Cartei de către Irlanda și Andorra, în timp ce Republica Moldova și Armenia și-au confirmat intențiile de a-și spori angajamentele – intenții deja materializate în cazul Republicii Moldova, care a adoptat opt dispoziții suplimentare ale Cartei Sociale Europene revizuite la mai puțin de două luni după eveniment. Un moment de referință al conferinței a fost ratificarea Cartei Revizuite de către Islanda, contribuind la coerența și unitatea sistemului european al drepturilor sociale.

Foarte pozitiv este faptul că impulsul generat de Conferința la nivel înalt va continua cu o nouă conferință programată pentru martie 2026 la Chișinău, sub auspiciile Președinției moldovenești a Consiliului Europei. Aceasta va oferi statelor părți o oportunitate cheie de a-și adânci angajamentul față de sistemul Cartei, în special prin adoptarea unor dispoziții suplimentare. Se speră în mod deosebit că va exista progres în ceea ce privește trecerea (încă a șase) state părți legate de Carta din 1961 la Carta revizuită din 1996. Existența celor două Cartele rămâne principalul obstacol în calea unui sistem unificat și coerent de protecție a drepturilor sociale în cadrul Consiliului Europei. Eliminarea acestui obstacol – și a complexității fragmentate și nedorite pe care o generează în ceea ce privește protecția drepturilor sociale prin dreptul european al drepturilor omului – depinde direct de statele părți. Este speranța sinceră că conferința de la Chișinău va reprezenta un moment de cotitură în această privință.

Conferința oferă, de asemenea, statelor părți șansa de a adopta declarații în temeiul articolului 34 și articolului L2 din versiunile Cartei din 1961 și, respectiv, 1996, pentru a preciza că Carta se aplică pe întreg teritoriul lor, inclusiv în teritoriile nemetropolitane. Un asemenea demers ar contribui la depășirea moștenirii colonialismului, reflectată în prezent în sistemul Cartei, prin care persoanele din teritoriile nemetropolitane pot beneficia de niveluri semnificativ mai scăzute de protecție a drepturilor sociale decât cei din zonele metropolitane.

Criza costului vieții din perspectiva drepturilor sociale

În 2024, Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) a realizat o analiză privind implicațiile crizei costului vieții asupra drepturilor sociale în Europa. Analiza s-a concentrat pe patru domenii tematice: ocuparea forței de muncă, protecția socială, locuințele, precum și energia și alimentele. Au fost abordate și provocările cu care se confruntă grupurile afectate în mod deosebit de criză, precum și impactul disproporționat asupra femeilor.

Revizuirea a relevat că, deși majoritatea statelor părți au luat măsuri cu efecte pozitive în ceea ce privește protecția drepturilor prevăzute de Cartă, au rămas lacune și provocări semnificative, cauzate adesea de caracterul temporar, ad-hoc sau insuficient al măsurilor adoptate. O preocupare majoră a fost erodarea dreptului la o remunerație echitabilă, salariile minime din mai multe state nereușind să țină pasul cu inflația. În mod similar, inflația ridicată a redus semnificativ valoarea reală a beneficiilor și asistenței sociale, lăsând mulți beneficiari fără posibilitatea de a-și acoperi nevoile esențiale. Creșterile foarte mari ale prețurilor la energie și alimente au dus la rate mai ridicate ale sărăciei energetice și ale insecurității alimentare.

Pe lângă recomandările detaliate, ECSR a subliniat că această criză nu este o anomalie temporară, ci face parte dintr-o policriză mai amplă, care reflectă probleme de durată: erodarea sistemelor de bunăstare, slăbirea protecțiilor muncii, sărăcia și excluziunea socială adânc înrădăcinate în Europa. ECSR a accentuat că Carta trebuie să servească drept „hartă a drepturilor omului” care să ghideze deciziile guvernamentale privind legislația, politicile și prioritățile bugetare, atât în timpul crizelor, cât și dincolo de acestea.

Procedura plângerilor colective: un mijloc democratic de realizare a justiției sociale

Procedura plângerilor colective rămâne un mecanism esențial pentru protecția drepturilor sociale în Europa, asigurând responsabilitatea statelor părți și contribuind direct la aplicarea drepturilor sociale în statele membre.

În 2024, zece noi plângeri au fost depuse împotriva a șase state părți la Cartă – Spania, Italia, Belgia, Franța, Grecia și Norvegia. Aceste plângeri au provenit din partea unei game diverse de actori, inclusiv sindicate naționale, ONG-uri internaționale și o organizație patronală, ceea ce arată diversitatea entităților care utilizează și au încredere în acest mecanism.

De-a lungul anului, ECSR a adoptat 12 decizii pe fond și 12 privind admisibilitatea (inclusiv două de inadmisibilitate). Problemele abordate au fost variate: protecția drepturilor sindicale în Țările de Jos, Franța și Portugalia; compensații adecvate pentru concedieri abuzive în Spania; remunerarea personalului medical în Franța; recrutarea profesorilor de religie catolică în Italia; politicile de locuințe din Republica Cehă și Belgia; protecția comunităților vulnerabile în timpul pandemiei COVID-19 în Belgia și Bulgaria; și situația din așezarea informală Cañada Real Galiana din Madrid, Spania.

Avansarea pachetului de reforme și consolidarea sistemului Cartei

În 2024 au fost înregistrate progrese în implementarea pachetului de reforme al Comitetului Miniștrilor privind sistemul de raportare statutară a ECSR. În iunie 2024, ECSR a invitat statele părți care nu au acceptat încă procedura plângerilor colective să prezinte un raport asupra primului grup de dispoziții ale Cartei, axat în principal pe drepturile legate de muncă. O atenție deosebită a fost acordată articolului 5 (dreptul de asociere) și articolului 6 (dreptul la negociere colectivă).

Cu toate progresele, nivelul de conștientizare a sistemului Cartei și a deciziilor ECSR rămâne mult sub nivelul dorit. Pentru ca obiectivele pachetului de reforme să fie atinse – îmbunătățirea implementării drepturilor sociale și consolidarea sistemului Cartei – este esențial să fie alocate timp, atenție și resurse comunicării, educației și formării.

Un alt obstacol persistent este „decalajul de implementare” între constatările ECSR și acțiunile reale ale statelor părți. Jurisprudența ECSR, formată din decizii și concluzii, oferă o interpretare autorizată a Cartei. Din perspectiva dreptului internațional, obligația statelor părți de a respecta tratatul implică și o datorie de a coopera cu buna credință cu Comitetul.

Privind spre conferința la nivel înalt din 2026, ECSR invită statele să își asume angajamente concrete pentru implementarea promptă a deciziilor și concluziilor sale – un pas vital pentru ca Carta să rămână un instrument viu capabil să protejeze drepturile sociale atât în perioade de stabilitate, cât și de criză.

Concluzie

În încheiere, doresc să salut noii membri ai ECSR aleși în 2024:

• Olivier De Schutter (Belgia),
• Kristina Koldinská (Cehia),
• Carmen-Constantia Nenu (România).

De asemenea, salut realegerea dnei Tatiana Puiu (Republica Moldova), dlui Yusuf Balci (Turcia) și dnei Alla Fedorova (Ucraina).

*     *     *

CUPRINS:

INTRODUCERE 
Criza costului vieții din perspectiva drepturilor sociale 
Procedura plângerilor colective: un mijloc democratic de a realiza justiția socială 
Avansarea pachetului de reforme și consolidarea sistemului Cartei 
Concluzie 

PREZENTARE GENERALĂ ȘI CIFRE CHEIE 

COMPONENȚA COMITETULUI EUROPEAN PENTRU DREPTURI SOCIALE 

PROCEDURA PLÂNGERILOR COLECTIVE 
Prezentare generală 
Decizii făcute publice în 2024 
Alte decizii adoptate în 2024 
Urmărirea deciziilor CEDS de către Comitetul de Miniștri 

PROCEDURA DE RAPORTARE 
Analiză privind impactul crizei costului vieții asupra drepturilor sociale 
Comitetul guvernamental al Cartei Sociale Europene și al Codului european de securitate socială: urmărirea concluziilor Comitetului European pentru Drepturi Sociale 

PROCEDURA PRIVIND DISPOZIȚIILE NEACCEPTATE 
Introducere 
Statele părți examinate în 2024 

CONSOLIDAREA SISTEMULUI TRATATELOR CARTEI SOCIALE EUROPENE – CONFERINȚA LA NIVEL ÎNALT PRIVIND CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ 
Eveniment privind tratatele 
Accesul tinerilor la drepturi sociale și economice: abordarea impactului crizei costului vieții 
Protecția drepturilor sociale în Ucraina 

RELAȚII CU STRUCTURILE CONSILIULUI EUROPEI 
Secretarul General și Secretarul General Adjunct al Consiliului Europei 
Comitetul de Miniștri 
Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei 
Curtea Europeană a Drepturilor Omului 
Comisarul pentru Drepturile Omului 
Conferința ONG-urilor internaționale 

RELAȚII CU ALTE ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE ȘI ALȚI PARTENERI 
Uniunea Europeană 
Națiunile Unite 
Platforma comună CoE-FRA-ENNHRI-EQUINET privind drepturile sociale și economice 
Rețeaua academică privind Carta Socială Europeană și drepturile sociale (ANESC) 

ALTE ACTIVITĂȚI ȘI EVENIMENTE IMPORTANTE ÎN 2024 

ANEXE 
Anexa 1 – Semnături și ratificări ale Cartei Sociale Europene la 1 ianuarie 2025 
Anexa 2 – Componența Comitetului European pentru Drepturi Sociale la 1 ianuarie 2025 
Anexa 3 – Lista plângerilor colective înregistrate în 2023 
Anexa 4 – Plângeri colective defalcate pe țări – 1998–2024 
Anexa 5 – Numărul de dispoziții pe an din 1962 
Anexa 6 – Selecție de evenimente organizate în 2024 
Anexa 7 – Selecție de decizii pe țări 

Informații suplimentare:

CoE: e- publicații recente : Drepturile sociale și criza costului vieții (2025)

CoE: e- publicații recente : Drepturile sociale și criza costului vieții

Social Rights and the cost-of-living crisis: A Review of the States  Parties’ ad hoc reports / European Committee of Social Rights. - Strasbourg: Council of Europe, 2025. - 142 p. [Resursă electronică]. - URL: https://t.ly/Ir21E (Accesat la 15.07.2025)

Această evaluare intitulată „Drepturile sociale și criza costului vieții” marchează prima dată când Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR) a realizat o analiză a rapoartelor ad hoc ale statelor părți. Evaluarea oferă o privire generală asupra impactului crizei costului vieții asupra drepturilor sociale în statele membre ale Consiliului Europei, precum și asupra măsurilor adoptate de către state ca răspuns la această criză.

În cadrul acesteia, ECSR explică ce prevede Carta Socială în situațiile în care costul bunurilor esențiale crește mult mai rapid decât veniturile medii ale gospodăriilor și oferă orientări și recomandări care pot fi utilizate ca un cadru de acțiune de către statele părți.

*    *    *

CUPRINS
Rezumat executiv
Introducere
PROTECȚIE SOCIALĂ

• Introducere
• Întrebări și răspunsuri din partea statelor părți
• Puncte forte și puncte slabe ale măsurilor adoptate
• Concluzii și recomandări

OCUPAȚIE ȘI SALARII

• Introducere
• Întrebări și răspunsuri din partea statelor părți
• Puncte forte și puncte slabe ale măsurilor adoptate
• Concluzii și recomandări

LOCUINȚE

• Introducere
• Informații prezentate de statele părți
• Puncte forte și puncte slabe ale măsurilor adoptate
• Concluzii și recomandări

ENERGIE ȘI HRANĂ

• Introducere
• Întrebări și răspunsuri din partea statelor părți
• Puncte forte și puncte slabe ale măsurilor adoptate
• Concluzii și recomandări

GRUPURI AFECTATE DE CRIZA COSTULUI VIEȚII

• Introducere
• Întrebări și răspunsuri din partea statelor părți
• Gospodării cu venituri mici
• Copii
• Persoane cu dizabilități
• Persoane în vârstă
• Concluzii și recomandări

DECLARAȚIE DE INTERPRETARE

• Concluzii
• CONCLUZIE
• Anexa I – Rezumate ale rapoartelor ad hoc ale statelor părți
• Anexa II – Comentarii din partea terților

Drepturile sociale și criza costului vieții – analiza Comitetului European pentru Drepturi Sociale (ECSR), 2024

În 2024, Comitetul European pentru Drepturi Sociale a analizat măsurile adoptate de 41 de state părți la Carta Socială Europeană pentru a face față crizei costului vieții. Analiza s-a bazat pe rapoarte ad hoc prezentate de state, precum și pe informații din partea societății civile, partenerilor sociali și instituțiilor naționale pentru drepturile omului.

Criza a fost alimentată de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care a perturbat piețele globale și a dus la creșteri abrupte ale prețurilor la energie și alimente, accentuând dificultățile deja existente din perioada pandemiei COVID-19 și din crizele economice anterioare. Deși inflația a scăzut parțial în 2024, costurile de trai au rămas ridicate, afectând în special persoanele și familiile vulnerabile.

Raportul ECSR nu oferă o evaluare juridică oficială, ci o imagine generală a răspunsurilor statelor, identificând bune practici și oferind recomandări pentru a întări protecția socială în contextul crizelor.

Printre temele analizate:

• Protecția socială: S-a constatat că multe măsuri au fost temporare și insuficiente. ECSR recomandă ajustarea regulată a prestațiilor sociale la inflație, simplificarea procedurilor de acces și implicarea celor afectați în luarea deciziilor.

• Ocupație și salarii: Criza a redus valoarea reală a salariilor. Se recomandă ca salariul minim net să fie de cel puțin 60% din salariul mediu net național și promovarea dialogului social în perioade de criză.

• Locuința: Multe state au introdus plafoane pentru chirii și au crescut sprijinul pentru locuințe. Cu toate acestea, lipsa unor măsuri pe termen lung și stocul insuficient de locuințe sociale rămân probleme esențiale.

• Accesul la energie și alimentație: Creșterea prețurilor a dus la sărăcie energetică și insecuritate alimentară. ECSR solicită politici direcționate, interzicerea deconectării gospodăriilor vulnerabile și extinderea programelor de mese gratuite în școli.

• Grupurile vulnerabile: Familiile cu venituri mici, copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii au fost printre cele mai afectate. ECSR recomandă colectarea de date relevante, evaluări de impact și consultări reale cu aceste grupuri.

În final, Comitetul a adoptat o Declarație de interpretare, subliniind că obligațiile din Cartă rămân valabile chiar și în perioade de criză. Crizele nu justifică diminuarea drepturilor sociale, ci impun un răspuns proporțional, durabil și axat pe echitate, demnitate și justiție socială.

*    *     *

Drepturile sociale și criza costului vieții – Analiza Comitetului European pentru Drepturi Sociale (ECSR), 2024

PROTECȚIA SOCIALĂ Protecția socială este reglementată printr-o gamă largă de drepturi din Cartă, consacrate în special în articolele 12, 13 și 14, iar ECSR și-a concentrat evaluarea pe adecvarea prestațiilor de securitate socială și a asistenței sociale.

Carta obligă statele părți să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că nivelurile de securitate socială și de asistență sunt adecvate, inclusiv prin ajustarea lor constantă pentru a ține pasul cu inflația.

ECSR notează că, în timpul crizei costului vieții, multe state părți au alocat resurse bugetare suplimentare pentru prestații de înlocuire a veniturilor și alte măsuri de asistență și sprijin pentru persoanele și familiile afectate. În multe cazuri, deși au avut un impact pozitiv, măsurile adoptate au fost punctuale sau temporare.

Totuși, criza costului vieții a continuat dincolo de durata acestor măsuri și a continuat să afecteze grupurile cele mai expuse riscului de sărăcie.

ECSR formulează mai multe recomandări, printre care faptul că statele părți ar trebui:

- să introducă măsuri legate de protecția socială care să aducă beneficii tuturor membrilor societății și care să compenseze creșterea costurilor de trai;

- să asigure indexarea regulată a prestațiilor de securitate socială și a asistenței sociale;

- să prevadă ajustări extraordinare, atunci când este necesar, pentru a menține puterea de cumpărare a celor mai expuși riscului de sărăcie;

- să se consulte cu persoanele cele mai afectate de criză în procesele decizionale privind alocarea prestațiilor și a asistenței sociale.

Simplificarea proceselor de solicitare a beneficiilor/sprijinului este de o importanță crucială.

OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI SALARII

ECSR își concentrează analiza pe dreptul tuturor lucrătorilor la o remunerație echitabilă (articolul 4§1). Criza costului vieții, prin presiunile inflaționiste crescânde, a redus valoarea reală a salariilor, ceea ce a reprezentat o provocare pentru lucrători, în special pentru cei cu salarii mici.

ECSR observă că, în timpul crizei, statele părți care aveau un salariu minim legal au aplicat fie un mecanism automat de indexare a salariilor, fie un mecanism de revizuire regulată. În statele părți fără salariu minim legal, ajustările pentru a compensa inflația s-au realizat adesea prin negocieri colective.

Totuși, ECSR observă și că mai multe state părți nu au reușit să mențină valoarea reală a salariului minim în perioada inițială a crizei. Evaluarea ECSR subliniază importanța esențială a eforturilor persistente și prompte din partea autorităților naționale de a menține standardul de viață al gospodăriilor care câștigă salariul minim.

Recomandările includ:

- ca salariul minim net să fie stabilit și menținut la cel puțin 60% din salariul mediu net național;

- să se depună eforturi serioase pentru promovarea dialogului social, în special a negocierilor colective, în perioadele de criză ale costului vieții.

LOCUINȚA

Criza costului vieții a agravat o criză a locuințelor deja existentă în multe state părți. Aspecte ale dreptului la locuință (garantat de articolele 31 și 16 din Cartă) care necesită o atenție deosebită în contextul unei crize a costului vieții includ măsurile pentru a face față creșterii costurilor locative și pentru prevenirea fenomenului de lipsă de adăpost.

ECSR observă o serie de măsuri luate de statele părți pentru a aborda problema accesibilității locuințelor și riscul de lipsă de adăpost în timpul crizei, inclusiv plafoane la chirii, majorarea beneficiilor pentru locuință și inițiative pentru creșterea stocului de locuințe sociale.

Cu toate acestea, măsurile adoptate au eșuat adesea să abordeze în mod adecvat problemele legate de drepturile locative. ECSR subliniază, prin urmare, că, în timpul unei crize a costului vieții și după aceasta, statele părți ar trebui să intervină regulat pentru a asigura atât existența unui stoc suficient de locuințe sociale accesibile, cât și adoptarea de măsuri pentru prevenirea lipsei de adăpost.

Comitetul subliniază importanța ca autoritățile naționale să ia măsuri pentru ca beneficiile pentru locuință să fie proporționale cu costurile locative și ca aceste beneficii să fie direcționate către grupurile cele mai expuse riscului de a nu-și putea permite o locuință adecvată. Trebuie luate și măsuri pentru prevenirea evacuărilor cauzate de neplata chiriilor.

ENERGIA ȘI ALIMENTAȚIA

Accesul stabil, constant și sigur la energie adecvată este atât o condiție prealabilă, cât și un element-cheie al exercitării unei game largi de drepturi din Cartă (de exemplu, articolele 11, 15, 16, 23, 27, 30 și 31).

ECSR notează o creștere semnificativă a sărăciei energetice în rândul statelor părți. Totodată, imposibilitatea de a accesa o alimentație adecvată și sustenabilă afectează direct mai multe drepturi prevăzute de Cartă. Persoanele și familiile aflate în sărăcie se confruntă adesea cu bariere în accesarea alimentației corespunzătoare, ceea ce le accentuează vulnerabilitatea. În 2023, prețurile la majoritatea produselor alimentare continuau să crească de până la șapte ori mai repede decât salariile.

Măsurile luate de statele părți în timpul crizei au inclus plafoane de preț la energie, plăți unice, reduceri de taxe și alocații direcționate către grupurile cu venituri mici, pentru a face față creșterii costurilor energetice. În ceea ce privește alimentația, măsurile au inclus plafoane de preț pentru produsele de bază, tichete de masă și reducerea TVA pentru anumite produse.

Aceste măsuri au avut unele efecte pozitive, dar în multe cazuri au fost temporare sau punctuale, în timp ce efectele crizei costului vieții au continuat. Lipsa de direcționare clară a sprijinului către cei mai vulnerabili, dependența excesivă de ajutorul de ultimă instanță (ex. cantine sociale, bănci de alimente) și procesele prea complicate pentru accesarea sprijinului – inclusiv cel legat de energie și alimentație – au fost, de asemenea, surse de îngrijorare.

ECSR subliniază necesitatea ca statele părți să adopte măsuri pentru a evalua numărul ridicat de gospodării aflate în sărăcie energetică, utilizând indicatori adecvați. Trebuie realizate evaluări regulate ale impactului costurilor energetice asupra titularilor de drepturi, cu accent pe grupurile vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici, imediat ce apar semne de dificultăți.

Alte recomandări includ:
- simplificarea procedurilor de accesare a sprijinului;
- interzicerea deconectării de la furnizarea de energie pentru grupurile vulnerabile/cu venituri mici;
- adoptarea de politici țintite și strategii incluzive pentru o tranziție echitabilă către sisteme de energie regenerabilă;
- măsuri de sprijin pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor.

În ceea ce privește alimentația, ECSR subliniază importanța extinderii programelor de mese gratuite în școli și a renunțării la dependența de ajutorul alimentar de ultimă instanță pentru a asigura accesul la hrană și pentru a combate insecuritatea alimentară.

GRUPURI DEOSEBIT DE VULNERABILE

Grupurile cărora Carta le acordă o atenție deosebită și care au fost în mod special afectate de criza costului vieții includ gospodăriile cu venituri mici (de exemplu, familiile monoparentale, persoanele șomere, persoanele fără adăpost, persoanele expuse riscului de sărăcie și excluziune socială), copiii, tinerii, persoanele cu dizabilități, persoanele vârstnice, persoanele LGBTI, comunitățile marginalizate, minoritățile etnice, romii și familiile de migranți.

În prezenta evaluare, ECSR se concentrează asupra situației a patru grupuri: gospodăriile cu venituri mici, copiii, persoanele cu dizabilități și persoanele vârstnice.

ECSR notează că, în majoritatea statelor părți, au fost luate o varietate de măsuri pentru a atenua impactul crizei asupra acestor grupuri, cum ar fi plăți unice, granturi pentru energie, plafoane de preț, reduceri de taxe, creșterea beneficiilor, introducerea de noi beneficii/indemnizații, indexarea prestațiilor și măsuri de sprijin pentru costurile alimentare.

Cu toate acestea, au fost identificate și puncte slabe în răspunsurile statelor, printre care:
- caracterul adesea prea scurt al măsurilor adoptate;
- lipsa unei direcționări suficiente a sprijinului;
- deficiențe în consultarea și participarea grupurilor vulnerabile, așa cum este prevăzut în Cartă.

ECSR recomandă, printre altele, ca statele părți:
- să utilizeze mai frecvent evaluări ale impactului asupra drepturilor omului;
- să colecteze date cantitative și calitative cuprinzătoare privind impactul crizei costului vieții asupra grupurilor vulnerabile sau mai expuse riscului de a fi afectate;
- să îmbunătățească direcționarea măsurilor;
- să acorde prioritate măsurilor pe termen mediu și lung;
- să asigure consultări oportune, semnificative și incluzive cu și participarea persoanelor din grupurile cele mai afectate.

DECLARAȚIE DE INTERPRETARE

Pe baza evaluării rapoartelor ad hoc, ECSR a adoptat o Declarație de interpretare. De acum înainte, această interpretare oficială a Cartei va servi drept bază pentru evaluările juridice privind ceea ce este necesar din partea statelor părți pentru a asigura efectiv drepturile prevăzute de Cartă în contextul unei crize a costului vieții.

ECSR a susținut în mod constant că existența unor crize specifice nu reduce obligațiile statelor părți în temeiul Cartei. Obligațiile prevăzute de Cartă trebuie să servească drept foaie de parcurs în materie de drepturi ale omului pentru luarea deciziilor privind legislația, politicile și alocarea resurselor legate de crizele costului vieții.

Aceste decizii trebuie să abordeze nu doar impactul crizei asupra drepturilor prevăzute de Cartă, ci și condițiile sociale, politice și economice care au precedat criza și i-au agravat efectele negative asupra drepturilor sociale.

Măsurile care trebuie luate de statele părți nu pot fi limitate doar la perioada imediată a crizei, ci trebuie să continue atât timp cât efectele directe și indirecte ale crizei persistă.

Statele părți trebuie să adopte o abordare sensibilă la dimensiunea de gen atunci când evaluează impactul crizelor și când elaborează și implementează măsuri de răspuns la acestea.

În concluzie, ECSR subliniază că respectarea drepturilor prevăzute de Cartă în beneficiul tuturor susține redresarea economică și justiția socială, promovând în același timp stabilitatea democratică în Europa pe viitor.

Carta Socială Europeană: Aniversarea reclamațiior colective

Procedura reclamațiilor colective reprezintă un mecanism important în cadrul sistemului de protecție a drepturilor sociale și economice, creat în baza Cartei Sociale Europene a Consiliului Europei. Această procedură, introdusă prin Protocolul Adițional la Carta Socială Europeană privind sistemul de plângeri colective (ETS Nr. 158), oferă posibilitatea organizațiilor neguvernamentale, sindicatelor și altor organizații reprezentative de a înainta plângeri colective împotriva statelor membre ale Consiliului Europei.

Procedura de plângeri colective are ca scop abordarea problemelor sistemice legate de drepturile sociale și încurajează statele să rezolve deficiențele și problemele structurale care afectează exercitarea efectivă a drepturilor sociale de către toți cetățenii din jurisdicția lor. Aceasta completează protecția judiciară oferită de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care se concentrează în principal pe drepturile civile și politice.

Prin intermediul procedurii de plângeri colective, Comitetul European pentru Drepturile Sociale examinează plângerile înaintate și emite decizii cu privire la respectarea sau încălcarea drepturilor sociale prevăzute de Carta Socială Europeană. Acest mecanism oferă oportunitatea persoanelor afectate de încălcări ale drepturilor sociale de a solicita justiție și de a obține remediere în fața unui organism internațional.

Cu ocazia aniversării a 25 de ani de la intrarea în vigoare a protocolului, Consiliul Europei organizează un eveniment pentru a discuta despre importanța protecției eficiente a drepturilor sociale în spațiul european. Evenimentul reprezintă, totodată, un apel către statele membre care nu au încă acceptat procedura de plângeri colective să o facă, în vederea creării unui cadru legal coerent pentru implementarea drepturilor sociale în Europa.

Prin intermediul procedurii reclamațiilor colective, se promovează o abordare sistemică în abordarea problemelor sociale și se contribuie la asigurarea unei justiții sociale mai echitabile și la îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii europeni.

Republica Moldova a semnat Carta Socială Europeană în anul 1995 și a ratificat-o în 1997. Prin ratificarea tratatului, Republica Moldova a devenit obligată să adopte măsuri legislative și să implementeze prevederile Cartei în legislația și practica sa națională.

În conformitate cu Carta Socială Europeană, Republica Moldova are responsabilitatea de a asigura drepturile sociale și economice ale cetățenilor săi, inclusiv prin adoptarea de politici și măsuri adecvate în domenii precum ocuparea forței de muncă, condiții de muncă decente, protecție socială, asigurarea accesului la servicii de sănătate și educație de calitate.

Comitetul European pentru Drepturile Sociale monitorizează implementarea Cartei Sociale Europene în țările semnatare și emite rapoarte periodice care evaluează progresele realizate și identifică eventualele deficiențe în ceea ce privește respectarea drepturilor sociale.

Astfel, Republica Moldova are un angajament de a respecta și promova drepturile sociale și economice ale cetățenilor săi conform prevederilor Cartei Sociale Europene, contribuind astfel la construirea unei societăți mai echitabile și mai incluzive.

Republica Moldova inca nu a acceptat procedura reclamatiilor colectie, instituita in baza Cartei Sociale Europene.

Detalii

• Carta Sociala Europeaa: Pagina CoE
• Carta Sociala Europeana (revizuita)
• Protocol aditional la Carta Sociala Europeana privind Sisitemul reclamatiilor colective (STE nr, 158) Additional Protocol to the European Social Charter Providing for a System of Collective Complaints (ETS No. 158)
• Carta Sociala: biblioteca CPESC
• Carta sociala europeana si procedura reclamatiilor colective
• Raportul privind evaluarea necesităților în domeniul drepturilor sociale în Republica Moldova

CoE: e-publicații: Carta Socială Europeană Revizuită: Comentariu pe articole

The Revised European Social Charter: An Article by Article Commentary / Karin Lukas. - Strasbourg: Edward Elgar Publishing, 2021. - 432 p. - (Elgar Commentaries series).

Disponibil: https://www.coe.int/en/web/european-social-charter/-/online-open-access-to-the-revised-european-social-charter.-an-article-by-article-commentary-

Acesta este un titlu cu acces deschis, gratuit pentru a fi citit, descărcat și partajat pe Elgaronline.com. Accesul online deschis la cartea Cartea socială europeană revizuită oferă un comentariu articol cu ​​articol, care a fost posibil cu ajutorul financiar al Consiliului Europei. Opiniile exprimate în lucrare nu pot fi considerate în niciun fel că reflectă opinia oficială a Consiliului Europei.

Acest Comentariu detaliat explorează granițele drepturilor sociale la nivel european prin analiza Cartei sociale europene revizuite (RESC), cel mai cuprinzător document regional privind drepturile sociale. Comentariul consideră tratatul drept omologul Convenției Europene a Drepturilor Omului, examinând modul în care acesta stabilește drepturile fundamentale în domeniul social. Se concentrează în primul rând pe jurisprudența bogată dezvoltată de organismul de monitorizare al Cartei, Comitetul European pentru Drepturi Sociale (ECSR).

Subiectele principale includ:

• discuții despre aplicarea drepturilor sociale în practică

• examinarea implementării CSER în dreptul național

• un ghid pentru drepturile sociale și obligațiile corespunzătoare în materie de drepturile omului pentru statelor europene care au ratificat Carta

• analiza drepturilor economice, sociale și culturale din Europa într-o serie de domenii, inclusiv locuințe, sănătate, educație, ocuparea forței de muncă, protecție juridică și socială, migrație și nediscriminare.

Contribuind la o înțelegere mai profundă a modului în care autoritățile de stat și alți actori ai drepturilor omului aplică drepturile sociale în Europa, acest Comentariu va fi o resursă esențială pentru cadrele universitare și studenții de drept european și drepturile omului. Prezentarea și analiza jurisprudenței CSER vor fi, de asemenea, benefice pentru practicieni, parlamentari și activiști pentru drepturile omului.

Disponibil: https://www.elgaronline.com/monobook-oa/book/9781789903645/9781789903645.xml

Achiziții noi - Publicații recente ale Consiliului Europei

Avem plăcerea să Vă prezentăm publicații ale Consilului Europei , care sunt parte a Donației pentru #BNRM, oferită de Permanent Representation of the Republic of Moldova to Council of Europe în contextul evenimentului aniversar #25RMCoE_BNRM desfășurat la BNRM https://tinyurl.com/y9t24j5k

Publicațiile se regăsesc în sală de lectură #CPESC, BNRM și în cazul în care nu aveți posibilitatea să veniți să le consultați, am plasat pentru Dvs. și linkuri pentru accesarea acestora în format online (pentru publicațiile care exista și in varianata electronică), respectiv și rezumatul în limba română . 

Amintim reprezentanților de biblioteci care sunt interesați de dezvoltarea propriei colecții cu publicații CoE să ne contactați la urmatoarea adresă: cpesc@bnrm.md

 A.1/2018 CO  342.7/C-85    IV-61570

Council of Europe : Highlights 2017. Human rights, democracy and the rule of law : Activity report / Council of Europe = Consiliul Europei - Repere 2017. Drepturile omului, democrația și statul de drept: Raport de activitate .─ Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2018 .-76 p. [Accesat : 05.01.2021]
Disponibil : https://edoc.coe.int/en/annual-activity-report/7631-pdf-council-of-europe-highlights-2017.html

Această publicație prezintă activitatea desfășurată în anul 2017 de diferite organisme și sectoare ale Consiliului Europei, subliniind punctele sale forte și realizările principale.
„Pe măsură ce Consiliul Europei se apropie de cea de-a 70-a aniversare în 2019, ne confruntăm cu riscuri în creștere ce țin de democrație pe tot continentul.
■ Populismul, dezinformarea, discriminarea și amenințările pe scară largă în adresa statului de drept necesită atenția noastră urgentă.
■ Pericolul reprezentat pentru drepturile omului în Europa se află la cel mai înalt nivel înregistrat de la cel de-al doilea război mondial încoace. Protejarea persoanelor împotriva măsurilor arbitrare de către stat intră în competența noastră și este în prezent principalul nostru obiectiv.
■ Activitățile Consiliului Europei descrise în acest document demonstrează că suntem la fel de hotărâți ca oricând să susținem drepturile și valorile consacrate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. " / Thorbjørn Jagland, secretar general al Consiliului Europei (2009-2019). 

 

A.1/2019 CO   342.7/C-85    IV-61587

Council of Europe : Highlights 2018. Human rights, democracy and the rule of law : Activity report / Council of Europe = Consiliul Europei - Repere 2018. Drepturile omului, democrația și statul de drept: Raport de activitate .─ Strasbourg : Council of Europe Publishing, 2019 .-76 p. [Accesat : 05.01.2020]
Dipsonibil : https://edoc.coe.int/en/annual-activity-report/7973-pdf-council-of-europe-highlights-2018.html

Această publicație prezintă activitatea desfășurată în 2018 de diferite organisme și sectoare ale Consiliului Europei, subliniind punctele sale forte și realizările principale.
„Multe părți ale Europei se confruntă astăzi cu amenințări la adresa libertății de exprimare, discriminării minorităților și a persoanelor vulnerabile, precum și riscuri pentru justiția independentă și statul de drept. Apar noi provocări, inclusiv forme noi de sclavie și exploatare, precum și impactul inteligenței artificiale asupra drepturilor omului. Prin urmare, împreună cu statele membre, ne consolidăm organizația pentru a fi gata să facem față provocărilor de mâine.” / Thorbjørn Jagland, secretar general al Consiliului Europei (2009-2019). 

G.1/2019 IM    349.3/I-56      II-720536

Improving the Protection of Social Rights un Europe : Vol. 1, Analysis of the legal framework of the Council of Europe for the protection of social rights in Europe, adopted by the CDDH at its 89th meeting (19-22 June 2018) / Council of Europe = Îmbunătățirea protecției drepturilor sociale în Europa: Volumul 1.Analiza cadrului legal al Consiliului Europei pentru protecția drepturilor sociale în  Europa.- Strasbourg, 2019 .-160 p. [Accesat : 05.01.2021]
 

Disponibil : https://rm.coe.int/droits-sociaux-volume-i-eng/1680a0770a


 

 

G.1/2019 AM    349.3/A-47     II-720535

Améliorer la protection des droits sociaux en Europe : Vol. 1, Analyse du cadre juridique du Conseil de l'Europe de la protection des droits sociaux en Europe, adoptee par le CDDH lors de sa 89e réunion (19-22 juin 2018) / Conseil de l'Europe = Îmbunătățirea protecției drepturilor sociale în Europa: Volumul 1. Analiza cadrului legal al Consiliului Europei pentru protecția drepturilor sociale în Europa.- Strasbourg, 2019 .-160 p. [Accesat : 05.01.2021]

Disponibil : https://rm.coe.int/droits-sociaux-volume-i-fra/1680a0770b

Cartea oferă o imagine de ansamblu asupra acțiunilor ulterioare ale Consiliului Europei pentru drepturile sociale întreprinse de Secretarul General, Comitetul de Miniștri, Adunarea Parlamentară, Congresul Autorităților Locale și Regionale, Comisarul pentru Drepturile Omului și Conferința ONG-urilor.  

Rezumat detaliat : http://cpescmdlib.blogspot.com/2020/07/blog-post_6.html

G.1/2019 IM    349.3/I-56     II-720533 

Improving the Protection of Social Rights un Europe : Vol. 2, Report identifying good practices and making proposals with a view to improving the implementation of social rights in Europe, adopted by the CDDH at its 91st meeting (18-21 June 2019) / Council of Europe = Îmbunătățirea protecției drepturilor sociale în Europa. Volumul II. Raport de identificare a celor mai bune practici și propuneri în vederea îmbunătățirii implementarii drepturilor sociale în Europa.- Strasbourg, 2019 .-131 p. [Accesat : 05.01.2021]

Disponibil : https://rm.coe.int/droits-sociaux-volume-ii-eng/1680a0770c

 

G.1/2019 AM     349.3/A-47      II-720534

Améliorer la protection des droits sociaux en Europe : Vol. 2, Rapport identifiant de bonnes pratiques et formulant des propositions visant à améliorer la mise en œuvre des droits sociaux en Europe, adopté par le CDDH lors de sa 91e réunion (18-21 juin 2019) / Conseil de l'Europe = Îmbunătățirea protecției drepturilor sociale în Europa. Volumul II. Raport de identificare a celor mai bune practici și propuneri în vederea îmbunătățirii implementarii drepturilor sociale în Europa .-Strasbourg, 2019 .-131 p.
[Accesat : 05.01.2021]

Disponibil : https://rm.coe.int/droits-sociaux-volume-ii-fra/1680a0770d

 

 

În volumul II, Comitetul Director pentru Drepturile Omului abordează și face propuneri pentru acțiuni suplimentare cu privire la principalele subiecte care au fost considerate relevante pentru o implementare îmbunătățită a drepturilor sociale în Europa în analiza sa anterioară.

Aceste subiecte includ … http://cpescmdlib.blogspot.com/2020/07/blog-post_6.html

G.3/2018 RE    314.7/B-69      III-136840

BOČEK, Tomáš. First report on the activities of the Secretary General's Special Representative on Migration and Refugees : 1 February 2016 to 31 January 2018 / Ambassador : Tomáš Boček; presented to the Secretary General and the Committee of Ministers / Council of Europe = Primul raport privind activitățile reprezentantului special al secretarului general pentru migrație și refugiați: 1 februarie 2016 - 31 ianuarie 2018 / Ambasador: Tomáš Boček; prezentat Secretarului General și Comitetului de Miniștri .─ Strasbourg: Council of Europe Publishing , 2018 .-28 p.

https://edoc.coe.int/en/migration/7541-first-report-on-the-activities-of-the-secretary-generals-special-representative-on-migration-and-refugees.html

 

Raportul de activitate al Reprezentantului Special al Secretarului General al CoE pentru migrație și refugiați, acoperă perioada primului său mandat de la 1 februarie 2016 până la 31 ianuarie 2018.
Pentru a răspunde cu succes provocărilor migrației, CoE trebuie să adopte "o abordare clară, cuprinzătoare și principială, care să acopere toate aspectele legate de gestionarea migrației.
Introducerea unor controale mai stricte la frontiere a condus la o scădere constantă a numărului de noi sosiri, dar este posibil ca refugiații și migranții să continue să vină în Europa în număr mare în următorii ani.

G.3/2019 HU    314.7/C-25     III-136835 

CARRERA, Sergio. Human rights aspects of immigrant and refugee integration policies : A comparative assessment in selected Council of Europe member states / Sergio Carrera, Zvezda Vankova; Issue Paper publ. by the Special Representative of the Secretary General on migration and refugees = Aspectele drepturilor omului privind politicile de integrare ale imigranților și refugiaților : O evaluare comparativă a unor state selectate, membre ale Consiliului Europei / Sergio Carrera, Zvezda Vankova; Document tematic publicat de către Reprezentantul special al secretarului general pentru migrație și refugiați . ─ Strasbourg : Council of Europe Publishing , 2019 .-60 p. [Accesat : 05.01.2021]

Disponibil : https://edoc.coe.int/en/migration/7908-human-rights-aspects-of-immigrant-and-refugee-integration-policies.html
 

Aspecte ale drepturilor omului privind politicile de integrare ale imigranților și refugiaților.
Prezentul document analizează politicile de integrare ale imigranților și refugiaților în anumite state membre ale Consiliului Europei, în contextul standardelor drepturilor omului.
În special, se concentrează asupra modului în care se exercită dreptul la respectarea vieții private și de familie, la securitatea reședinței imigranților și a refugiaților pentru facilitarea și îmbunătățirea politicilor de integrare.
Publicația include efectele adverse pe care le-ar putea avea politicile obligatorii de integrare lingvistică și civică, precum și alte condiții, cum ar fi nivelurile de venit, cerințele pentru locuință și beneficiile financiare reduse asupra incluziunii socio-economice a imigranților și refugiaților.
Analizând în același timp politicile de integrare în unele țări europene care au experimentat sosiri masive și fără de precedent ale migranților și refugiaților în ultimii cinci ani, acest document oferă o bază comparativă pentru identificarea bunelor practici de integrare.


H.2.1/2018 ON     004.7/O-59      II-720571 

Online Participation in Culture and Politics : towards more Democratic Societies ? : Second thematic report based on the Indicator Framework on Culture and Democracy : April 2018 / Principal investigator: Helmut K. Anheier; Authors: Regina A. List, Marcel Hadeed, Rafael Schmuziger Goldzweig; Jessica Leong Cohen; Council of Europe = Participarea online în cultură și politică: spre societăți mai democratice? Cel de-al doilea raport tematic bazat pe cadrul de indicator pentru cultură și democrație: Aprilie 2018 .─ Strasbourg : Council of Europe , 2018 .-54 p. [Accesat : 05.01.2021]

Disponibil : https://rm.coe.int/second-thematic-report-based-on-the-indicator-framework-on-culture-and/16808d2514

Participarea online în cultură și politică: spre societăți mai democratice?
Europenii nu mai intră online: ei sunt online.
Aceștia se angajează tot mai mult în viața culturală și politică prin intermediul internetului și instrumentelor digitale.
Începutul erei digitale a adus mari așteptări cu privire la potențialul internetului de a promova înțelegerea și toleranța, de a stimula creativitatea, de a spori diversitatea și de a democratiza activități culturale și politice, printre altele.
Cel de-al doilea raport tematic al Consiliului Europei despre cultură și democrație explorează impactul pe care îl are digitalizarea și internetul asupra participării culturale și politice în Europa, examinând oportunitățile și provocările pe care acesta le crează.
Pe baza datelor colectate în cadrul indicatorilor pentru Cultură și Democrație (IFCD), rezultatele unui nou sondaj, al utilizatorilor de internet realizat de Dalia Research și alte surse de încredere, acest raport concluzionează că sprijinul orientat pentru participarea online în cultură și politică ar putea aduce o contribuție pozitivă la construirea și menținerea unei societăți incluzive și democratice. 

 

H.2.4/2019 IN     316.7/A-12      IV-61577

ABANADES, David Martín. Intercultural Cities : Manual on community policing / David Martín Abanades ; Council of Europe = Orașe interculturale : Manual privind politica comunitară .─ Strasbourg : Council of Europe Publishing , 2019 .-44 p. [Accesat : 05.01.2021]

Disponibil : https://edoc.coe.int/en/living-together-diversity-and-freedom-in-europe/7930-intercultural-cities-manual-on-community-policing.html
 

Manualul prezintă modul în care poliția comunitară poate fi o filozofie de fond pentru acțiuni în cadrul serviciului de poliție în general, la fel este destinat în primul rând pentru poliția ce activează la nivel local, inclusiv ofițeri de poliție de rang înalt, directori și manageri de siguranță publică, și factorii de decizie.
Publicația își propune să ofere acestor funcționari publici un ghid privind implementarea principiilor poliției pentru proiectarea unor noi proceduri, protocoale, structuri și unități specializate în cadrul comunității lor de poliție, și să abordeze în mod eficient provocările pe care diversitatea le poate prezenta pentru realizarea unei coexistențe pașnice, pe un termen mediu și lung.
Acest manual este scris din punctul de vedere că modelul de poliție comunitară este cel mai potrivit pentru a gestiona - într-un mod eficient - conflictele care apar în societățile interculturale, împiedicându-le să devină conflicte sociale majore.
Un serviciu de poliție care înțelege că baza problemei este de obicei o lipsă de cunoștințe reciproce, un serviciu de poliție care este proiectat și instruit pentru a asculta părțile, pentru a analiza problemele, care propune soluții și evaluează rezultatele acelor soluții cu participarea societății, este serviciul de poliție care va răspunde cel mai efectiv la conflictele din diversele societăți din ziua de azi. 

Rezumat detaliat :  https://cpescmdlib.blogspot.com/2020/12/coe-e-publicatii-orase-interculturale.html

H.2.4/2019 IN     316.7/I-69       IV-61585

The intercultural city step by step : A practical guide for applying the urban model of intercultural inclusion / updated by Anne Bathily; ed. and co-ord. by Ivana D'Alessandro / Council of Europe = Orașul intercultural pas cu pas. Un ghid practic pentru aplicarea modelului urban de incluziune interculturală.─ Strasbourg : Council of Europe Publishing , 2019 .-60 p. [Accesat : 05.01.2021]

Disponibil : https://rm.coe.int/the-intercultural-city-step-by-step-practical-guide-for-applying-the-u/168048da42s

Ghidul reprezintă un instrument pentru autoritățile locale ca să aplice modelul urban de integrare și incluziune interculturală.
Publicația reflectă lecțiile învățate și se bazează pe exemplele orașelor care gestionează diversitatea ca o resursă, pentru a facilita construirea încrederii și a identităților partajate în grupuri.
Instrumentul dat reflectă lecțiile învățate și arată modul în care practicile și standardele în gestionarea diversității culturale au evoluat în timp.

Ghidul este destinat în primul rând ... http://cpescmdlib.blogspot.com/2020/09/coe-e-publicatii-recente-orasul.html


I.9/2019 YO     316.3/P-50      II-720555

PETKOVIC, Sladjana. Youth research : The Essentials. Youth Partnership : Partnership between the European Commission and the Council of Europe in the field of youth / Sladjana Petkovic, Alena Ignatovich, Marina Galstyan; Council of Europe = Cercetări în domeniul tineretului: elemente esențiale. Parteneriat pentru tineret: parteneriat între Comisia Europeană și Consiliul Europei în domeniul tineretului. ─ Strasbourg : Council of Europe, 2019 .-15 p. [Accesat : 05.01.2021]

Disponibil : https://edoc.coe.int/en/youth-in-europe/7965-youth-research-the-essentials.html

Cercetările privind domeniul tineret devin tot mai recunoscute ca un însoțitor indispensabil al unei politici și practici eficiente, de impact.
Pentru a-l face mai accesibil și mai bine înțeles, acest text scurt, scris de membrii Grupului de Cercetători Europeni pentru Tineret, coordonat de parteneriatul tineretului al UE-Consiliul Europei, aspiră să ajute cititorul să înțeleagă mai bine și imediat scopul, sfera și utilitatea cercetării în domeniul tineretului.
De asemenea, este descris modul în care diferite părți interesate de acest segment și nu numai, pot folosi cercetarile în domeniul tineretului.
Astfel, acest document nu intenționează să prezinte starea cercetării contemporane a tineretului și nici să prezinte proiecte de cercetare pentru tineri, ci se concentrează pe abordarea unor întrebări specifice, cum ar fi:

• Ce este cercetarea în domeniul tineretului?
• Care sunt influențele teoretice ale cercetării domeniului tineretului?
•  De ce avem nevoie de cercetare în domeniul tineretului ?
  

Este dorința autorilor, prin intermediul acestei publicații, de a face cercetările despre tineret mai aproape și mai accesibile tuturor actorilor din domeniul tineretului din Europa și nu numai.

J.2/2019 PR    342.7/P-93     II-720552 

Protection of health-related data : Recomendation CM/Rec(2019)2 adopted by the Committee of Ministers of the Council of Europe 27 March 2019 / Council of Europe = Protecția datelor referitoare la sănătate : Recomandarea CM / Rec (2019) 2 adoptată de Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei la 27 martie 2019 . ─ Strasbourg : Council of Europe, 2019 .-23 p. [Accesat : 05.01.2021]

This recommendation aims at facilitating the full application of the principles of the Convention for the Protection of Individuals with regard to Automatic Processing of Personal Data (“Convention 108”) as well as to take into account the principles developed in the modernised Convention and to apply them to this new environment in which health-related data are exchanged and shared.

Disponibil : https://edoc.coe.int/en/international-law/7969-protection-of-health-related-date-recommendation-cmrec20192.html


 J.2/2019 PR     342.7/P-93    II-720557 

Protection des données relatives á la santé : Recommandation CM/Rec(2019)2 adoptée par le Comité des Ministres du Conseil de l'Europe le 27 mars 2019 / Conseil de l'Europe = Protecția datelor referitoare la sănătate : Recomandarea CM / Rec (2019) 2 adoptată de Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei la 27 martie 2019. ─ [Strasbourg] : Conseil de l'Europe, 2019 .-24 p. [Accesat : 05.01.2021]

Disponibil : https://edoc.coe.int/en/international-law/7968-protection-des-donnees-relatives-a-la-sante-recommandation-cmrec20192.html 

Recomandarea conține orientări cu privire la diverse aspecte, inclusiv baza legitimă pentru prelucrarea datelor privind datele de îngrijire a sănătății - în special consimțământul persoanei vizate, date privind copiii nenăscuți, date genetice referitoare la sănătate, schimbul de date privind sănătatea prin profesioniști și stocarea acestora.
Orientările enumeră o serie de drepturi ale persoanelor vizate, în special transparența prelucrării datelor.
Acestea conțin ... http://cpescmdlib.blogspot.com/2019/04/coe-e-publicatii-recente-recomandarea.html

M.1.4/2019 EL     004.4/E-43    II-720556

Electronic evidence in civil and administrative proceedings : Guidelines adopted by the Committee of Ministers of the Council of Europe on 30 January 2019 and explanatory memorandum / Council of Europe = Dovezile electronice în procedurile civile și administrative : Linii directoare adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 30 Iauarie 2019 și expunere de motive . ─ Strasbourg :  Council of Europe, 2019 .-31 p. [Accesat : 05.01.2021] 

Disponibil : https://rm.coe.int/guidelines-on-electronic-evidence-and-explanatory-memorandum/1680968ab5 

 

 

 

M.1.4/2019 PR    004.4/P-91       II-720551 

Preuves électroniques dans les procédures civiles et administratives : Lignes directrices adoptées par le Comité des Ministres du Conseil de l'Europe le 30 janvier 2019 et exposé des motifs / Conseil de l'Europe = Dovezile electronice în procedurile civile și administrative : Linii directoare adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 30 Iauarie 2019 și expunere de motive . ─ Strasbourg : Conseil de l'Europe, 2019 .-30 p. [Accesat : 05.01.2021]
Disponibil : https://rm.coe.int/lignes-directrices-sur-les-preuves-electroniques-et-expose-des-motifs/1680968ab6

Dovezile electronice în procedurile civile și administrative privind liniile directoare adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei sunt primul instrument internațional în acest domeniu. Scopul lor principal este de a ajuta cele 47 de state membre, inclusiv Moldova, să adapteze funcționarea mecanismelor judiciare și a altor mecanisme de soluționare a litigiilor pentru a aborda problemele apărute în legătură cu dovezile electronice în procedurile civile și administrative.
Orientările din ghid se referă la ... http://cpescmdlib.blogspot.com/2019/01/coe-e-publicatii-ghid-privind-dovezile.html 

Pagina web : https://www.coe.int/en/web/cdcj/digital-evidence


M.1.5/2012 DR     342.7/D-82       I-1286366 

Droits de l'homme et biomédecine : La Convention d'Oviedo / Conseil de l'Europe = Drepturile omului și biomedicina - Convenţia de la Oviedo.─ Strasbourg : Éditions du Conseil de l'Europe, 2012 .-92 p.

Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, sau « Convenţia de la Oviedo », a marcat în 2009 aniversarea a 10-a de la instrarea sa în vigoare. Acesta este un instrument juridic cu caracter obligator care vizează protecţia fiinţei umane în demnitatea şi identitatea sa, şi garantarea oricărei persoane, fără discriminare, respectarea integrităţii sale şi a altor drepturi şi libertăţi ale sale referitoare la aplicarea biologiei şi medicinii. Împreună cu Convenţia europeană a drepturilor omului ea împărtăşeşte aceeaşi abordare şi număr de principii etice, care definesc cadrul general de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale în domeniul biomedical. Fiind un text de referinţă la nivel european în materie de drepturi ale pacienţilor, Convenţia de la Oviedo examinează, de asemenea, noile provocări din domeniul biomedical, generate de către evoluţiile tehnologice şi ştiinţifice. Principiile stabilite de către Convenţia de la Oviedo au fost dezvoltate şi completate în protocoalele adiţionale din domenii specifice : interzicerea clonării fiinţelor umane, transplantul de organe şi de ţesuturi de origine umană, cercetări biomedicale şi teste genetice în scopuri medicale. Totalitatea acestor texte cu caracter juridic obligator, cuprinse în această publicaţie, formează un corpus juridic unic la nivel internaţional.
Pagină web : https://www.coe.int/ru/web/bioethics/oviedo-convention

M.1.5/2008 BI
Biomedicine and human rights - The Oviedo Convention and its additional protocols / Council of Europe = Biomedicina şi drepturile omului - Convenţia de la Oviedo și protocoalele suplimentare .- Strasbourg : Council of Europe, 2008 .- 89 p.

Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, sau « Convenţia de la Oviedo », este un instrument juridic cu caracter obligator care vizează protecţia fiinţei umane în demnitatea şi identitatea sa, şi garantarea oricărei persoane, fără discriminare, respectarea integrităţii sale şi a altor drepturi şi libertăţi ale sale referitoare la aplicarea biologiei şi medicinii. Principiile stabilite de către Convenţia de la Oviedo au fost dezvoltate şi completate în protocoalele adiţionale din domenii specifice : interzicerea clonării fiinţelor umane, transplantul de organe şi de ţesuturi de origine umană, cercetări biomedicale şi teste genetice în scopuri medicale. Totalitatea acestor texte cu caracter juridic obligator, cuprinse în această publicaţie, formează un corpus juridic unic la nivel internaţional. 

 

 VEZI DE ASEMENEA :

• Publicații CoE privind drepturile copilului
• Publicații CoE privind mass-media, internetul, inteligența artificială  
• Publicații CoE privind egalitatea de gen

CoE: e-publicatii recente - Îmbunătățirea protecției drepturilor sociale în Europa

Cartile in colectia CPESC 

Cum poate fi îmbunătățită protecția drepturilor sociale în Europa? 

La solicitarea Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei, Comitetul Director pentru Drepturile Omului (CDDH) a abordat această întrebare în două etape. 

În primul rând, s-a efectuat o analiză a cadrului legal al Consiliului Europei pentru protecția drepturilor sociale în Europa (Volumul I). Pe baza acestei analize, s-au identificat ulterior practici bune și s-au făcut propuneri în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare a drepturilor sociale în Europa (Volumul II). 

Improving the protection of social rights in Europe.Analysis of the legal framework of the Council of Europe for the protection of social rights in Europe=Îmbunătățirea protecției drepturilor sociale în Europa: Volumul 1.Analiza cadrului legal al Consiliului Europei pentru protecția drepturilor sociale în Europa. - Strasbourg, 2019. -  162 p. [Accesat 6.08.2020]

Disponibil: https://rm.coe.int/improving-the-protection-of-social-rights-in-europe-volume-i-en/168097adf1

În volumul I, Comitetul Director pentru Drepturile Omului - CDDH descrie cadrul legal al Consiliului Europei pentru protecția drepturilor sociale, atât prin Carta Socială Europeană (revizuită), cât și prin Convenția Europeană pentru drepturile omului. 

Cartea oferă o imagine de ansamblu asupra acțiunilor ulterioare ale Consiliului Europei pentru drepturile sociale întreprinse de Secretarul General, Comitetul de Miniștri, Adunarea Parlamentară, Congresul Autorităților Locale și Regionale, Comisarul pentru Drepturile Omului și Conferința ONG-urilor. 

Este, de asemenea acordată o atenție și acțiunilor din afara Consiliului Europei, preluate de Uniunea Europeană, alte instrumente și organizații internaționale sau organizații internaționale de lucrători și angajatori privind drepturile sociale protejate în cadrul Consiliului Europei. 

Improving the protection of social rights in Europe. Vol.2 Report identifying good practices and making proposals with a view to improving the implementation of social rights in Europe=Îmbunătățirea protecției drepturilor sociale în Europa. Volumul II. Raport de identificare a celor mai bune practici și propuneri în vederea îmbunătățirii implementarii drepturilor sociale în Europa.- Strasbourg, 2019. - 133 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/improving-the-protection-of-social-rights-in-europe-volume-ii-en/168097adf3

În volumul II, Comitetul Director pentru Drepturile Omului - CDDH abordează și face propuneri pentru acțiuni suplimentare cu privire la principalele subiecte care au fost considerate relevante pentru o implementare îmbunătățită a drepturilor sociale în Europa în analiza sa anterioară. 

Aceste subiecte includ 

• angajamentul Statelor membre în cadrul instrumentelor relevante ale sistemului de tratate din Carta socială europeană (revizuită); 
• procedurile de monitorizare din cadrul acelui sistem de tratate; 
• implementarea națională efectivă a drepturilor sociale; conștientizarea și vizibilitatea sistemului  Cartei; 
• și relația instrumentelor Consiliului Europei cu alte instrumente pentru protecția drepturilor sociale.

Sunt stabilite, de asemenea, bune practici pentru îmbunătățirea implementării naționale efective a drepturilor sociale și pentru promovarea conștientizării și vizibilității sistemului Cartei. 

 Vezi de asemenea 

Carta Socială Europeană 

https://www.coe.int/en/web/european-social-charter

Colectii CPESC 

https://cpescmdlib.blogspot.com/2012/10/colectii-e7-carta-sociala-charte.html