UE - e publicațiii recente: Sinteză analitică - Extinderea UE și dileme de securitate: Integrarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei în contextul creșterii amenințărilor militare ruse

EU enlargement and security dilemmas: Integrating  Ukraine, Moldova, and Georgia amid ongoing Russian and Russian- backed military presence: Policy Brief /  Romanian Center of European Policies, Delia  Dinca. - Bucharest, 2025. - 21 p;  Idem [Resursă electronică]. URL:

https://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2025/05/Policy-Brief-EU-enlargement-and-security-dilemmas.pdf

Planul Uniunii Europene de a integra Ucraina, Moldova și Georgia se confruntă cu o provocare majoră: toate cele trei țări se confruntă cu conflicte teritoriale nerezolvate cauzate de Rusia sau de forțe sprijinite de Rusia.

De la prăbușirea Uniunii Sovietice, Georgia a pierdut controlul asupra Abhaziei și Osetiei de Sud, Moldova se confruntă în continuare cu revendicări separatiste în Transnistria, iar Ucraina este în război din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și invazia pe scară largă din 2022.

Amenințările actuale de securitate determină o reflecție profundă cu privire la extinderea UE către state care sunt parțial ocupate sau aflate sub amenințarea militară directă din partea unui stat agresor. În ciuda acestor amenințări de securitate, Ucraina, Moldova și Georgia au făcut progrese semnificative în direcția integrării europene și au demonstrat voință politică susținută pentru a adera la UE.

În ultimul deceniu, toate cele trei au semnat Acorduri de Asociere cu UE și au implementat Zone de Comerț Liber Aprofundate și Cuprinzătoare (DCFTA), astfel și-au adaptat cadrul economic și instituțional la normele UE.

După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, cele trei țări au depus oficial cereri de aderare. Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate în iunie 2022, urmate de Georgia în decembrie 2023. Negocierile de aderare au început oficial cu Ucraina și Moldova în iunie 2024. Aceste etape reflectă atât reziliența acestor țări în fața amenințărilor externe, cât și recunoașterea de către UE a importanței lor strategice.

Totuși extinderea Uniunii Europene nu depinde doar de situația de securitate externă, dar și de stabilitatea politică internă a statelor candidate. Derapajele democratice, slăbirea statului de drept sau restricțiile asupra societății civile pot întârzia sau chiar deraia procesul de aderare.

Adoptarea de către Georgia a unei controversate legi privind „agenții străini”, suprimarea presei și a vocilor din opoziție, precum și alegerile contestate, au dus la suspendarea discuțiilor privind aderarea sa. Moldova și Ucraina s-au confruntat și ele cu provocări în guvernare, deși ambele rămân pe o cale a reformelor încurajată de UE. Aceste dinamici arată că extinderea nu este doar un proiect geopolitic, ci și unul politic, profund legat de valorile democratice și de integritatea instituțională.

Aceasta ridică o întrebare esențială: poate procesul de extindere al UE să ajute la rezolvarea conflictelor și la construirea unei securități durabile în regiune, sau prezența disputelor teritoriale nerezolvate face imposibilă aderarea? Deși există precedente în care state membre ale UE au avut dezacorduri teritoriale, amploarea și intensitatea implicării Rusiei în aceste conflicte fac situația actuală deosebit de complexă. Cu toate acestea, extinderea ar putea servi ca o strategie pe termen lung pentru pace și consolidare democratică, dacă este gestionată cu atenție. Înțelegerea acestei provocări este esențială – nu doar pentru modelarea viitorului Ucrainei, Moldovei și Georgiei, ci și pentru definirea identității și credibilității UE ca actor geopolitic într-un vecinătate din ce în ce mai instabilă.

Cuprins:

Introducere
I- Înțelegerea conflictelor regionale: dinamici esențiale
II- Problema securității regionale: zone tampon între Est și Vest – revizionismul selectiv al Rusiei și răspunsul UE

• Lupta Georgiei pentru suveranitate
• Crizele energetice și schimbările geopolitice din Moldova
• Lupta continuă a Ucrainei pentru integritatea teritorială și integrarea europeană

III- Diviziunile și conflictele din cadrul Trio-ului nu împiedică aderarea la Uniunea Europeană.

Cipru: un studiu de caz al extinderii din trecut

IV- Recomandări
1. Adâncirea integrării economice prin ACVFTA-uri și extinderea dincolo de acestea
2. Angajament condiționat în zonele de conflict
3. Promovarea construirii încrederii reciproce și reconcilierea
4. Investiții în infrastructură transfrontalieră și conectivitate
5. Dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare a UE pentru Marea Neagră
Concluzie

CoE: e-publicații: Ghid pentru programe sigure și eficiente destinate agresorilor: Articolul 16 din Convenția de la Istanbul

Belotić, Sandra Jovanović. Guidance for safe and effective perpetrator programmes: Article 16 of the Istanbul Convention: A comparative study and recommendations on programmes for perpetrators of domestic and sexual violence / Sandra Jovanović Belotić, Berta Vall, Kieran McCartan. - Council of Europe, May 2024. - 49 p.

Disponibil: https://rm.coe.int/guidance-for-safe-and-effective-perpetrator-programmes-article-16-of-t/1680b00524

Accesat la 27 iulie 2024

Ghid pentru programe sigure și eficiente destinate agresorilor: Articolul 16 din Convenția de la Istanbul: Un studiu comparativ și recomandări privind programele pentru agresorii de violență domestică și sexuală

Raportul "Guidance for Safe and Effective Perpetrator Programmes: Article 16 of the Istanbul Convention" se axează pe implementarea și evaluarea programelor destinate agresorilor de violență domestică, conform articolului 16 din Convenția de la Istanbul. Aceste programe urmăresc să schimbe comportamentele violente ale agresorilor și să prevină recidiva, asigurând în același timp siguranța victimelor.

Importanța Mecanismelor de Asigurare a Calității

Un aspect crucial pentru succesul acestor programe este existența unor mecanisme de asigurare a calității la nivel național. Acestea includ dezvoltarea de standarde naționale și procese de acreditare pentru programele destinate agresorilor. De exemplu, Republica Moldova, alături de alte țări precum Macedonia de Nord și Regatul Unit, a dezvoltat standarde naționale pentru lucrul cu agresorii. Alte țări, cum ar fi Germania, au creat rețele naționale de programe care gestionează procesul de acreditare.​

Rolul Guvernelor și Instituțiilor

Guvernele au un rol esențial în îmbunătățirea calității programelor prin stabilirea unor mecanisme de monitorizare și evaluare. Aceste mecanisme nu trebuie să se bazeze exclusiv pe inițiativele individuale ale furnizorilor de programe, ci trebuie să fie susținute de structuri instituționale robuste.​

Metode de Evaluare

Raportul subliniază importanța cercetării științifice și evaluării programelor pentru agresori. GREVIO (Grupul de Experți pentru Acțiunea Împotriva Violenței asupra Femeilor și Violenței Domestice) a evidențiat în repetate rânduri necesitatea evaluării riguroase a procedurilor și rezultatelor acestor programe pentru a asigura eficiența și siguranța lor.

Implementarea și Monitorizarea Standardelor

În Republica Moldova, standardele minime de calitate pentru serviciile oferite în cadrul Centrelor de Asistență și Consiliere pentru Agresori Familiali au fost stabilite printr-un act guvernamental din 2014. Aceste standarde sunt esențiale pentru a asigura o bază solidă pentru intervențiile destinate agresorilor și pentru a monitoriza conformitatea acestora cu practicile recomandate​.

Concluzii și Recomandări

Raportul concluzionează că, deși există diverse abordări pentru asigurarea calității programelor pentru agresori, majoritatea țărilor europene încă nu dispun de mecanisme eficiente de acreditare și monitorizare. Este esențial ca aceste țări să dezvolte și să implementeze astfel de mecanisme pentru a asigura eficiența și siguranța programelor destinate agresorilor. Exemple de bune practici includ legarea conformității cu standardele de finanțare, așa cum se practică în Germania, unde rețeaua națională de programe pentru agresori supraveghează procesul de acreditare.

În concluzie, raportul evidențiază necesitatea unor standarde naționale clare și a unor mecanisme de acreditare pentru a asigura calitatea și eficiența programelor pentru agresori, subliniind importanța implicării guvernelor în aceste procese.

Din cuprins:

RECUNOȘTINȚE 

INTRODUCERE 

METODOLOGIE 

Cercetare primară 

Cercetare secundară 

PARTEA 1 – PROGRAME PENTRU AGRESORII DE VIOLENȚĂ DOMESTICĂ 

1.1. Cadrul legal și politic pentru programele destinate agresorilor de violență domestică  

1.2. Furnizorii de programe pentru agresorii de violență domestică  

1.3. Siguranța și bunăstarea victimelor, în special a femeilor și copiilor  

1.4. Proiectarea programelor pentru agresorii de violență domestică  

1.5. Lista de verificare pentru programele destinate agresorilor de violență domestică 

PARTEA 2 – PROGRAME PENTRU AGRESORII DE VIOLENȚĂ SEXUALĂ  

2.1. Programe pentru agresorii de violență sexuală împotriva adulților, în special împotriva femeilor  2.2. Programe pentru agresorii de violență sexuală împotriva copiilor  

2.3. Programe pentru copii și tineri care manifestă comportamente sexuale dăunătoare 

2.4. Liste de verificare pentru programele destinate agresorilor de violență sexuală 

CONCLUZIE 

REFERINȚE